Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT
CENTRUL : SIBIU
STUDENT:
EXAMEN LA DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC
Învăţământ la Distanţă
„1. Curtea, a cărei misiune este de a soluţiona conform dreptului internaţional diferendele care îi sunt
supuse, va aplica:
a. convenţiile internaţionale, fie generale, fie speciale, care stabilesc reguli recunoscute
în mod expres de statele în litigiu;
b. cutuma internaţională, ca dovadă a unei practici generale acceptată ca drept;
c. principiile generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate;
d. sub rezerva dispoziţiilor art. 59, hotărârile judecătoreşti şi doctrina celor mai calificaţi
specialişti în drept public ai diferitelor naţiuni,ca mijloace auxiliare de determinare a
regulilor de drept.
2. Prezenta dispoziţie nu aduce atingere dreptului Curţii de a soluţiona o cauză ex aequo et bono, dacă
părţile sunt de acord cu acesta”.
Cerinţe:
a. Care este rolul şi valoarea acestui text pentru dreptul internaţional public?
Răspuns:
Se recunoaste distinctia intre izvoarele principale (tratate, cutuma si principii) la care Curtea
recurge pentru solu-tionarea cauzelor si, mijloacele auxiliare (hotararile judecatoresti si doctrina) pentru
determinarea regulilor de drept;
b. Enumerarea făcută este limitativă sau exemplificativă? Este încă actuală această enumerare?
Răspuns:
c. Stabileşte, textul în discuţie, o ierarhie între izvoarele dreptului internaţional public? Răspuns:
Rezulta implicit si o anumita ierarhie intre cele trei izvoare principale - tratatele fiind situate pe
primul loc, urmate de cutuma, iar principiile raman pe ultimul loc, ierarhie confirmata de practica
C.I.J.
d. Care este raportul dintre tratat, cutumă şi principiile generale de drept recunoscute de naţiunile
civilizate?
Răspuns:
Tratatul poate fi definit ca actul juridic ce exprima in mod expres acordul de vointa dintre
state(sau si alte subiecte de drept international), incheiat in forma scrisa si guvernat de dreptul
international in scopul de a crea, modifica sau abroga norme de drept international. Cutuma este cel
mai vechi izvor al dreptului international, dar spre deosebire de tratat, cutuma este un izvor nescris.
Actualmente, desi tratatul ocupa un loc preponderent, cutuma continua sa fie izvor principal
de drept international. In conformitate cu art. 38 din Statutul C.I.J. (alin.1, c) prin sintagma
„principii generale de drept” ca izvor de drept international, se inteleg acele principii generale de
drept international comune marilor sisteme de drept intern (francez, englez, german etc.). In
jurisprudenta sa Curtea Internationala de Justitie s-a referit cu titlul supletiv sau complementar la
asemenea principii generale ori si in mod independent.
e. Comentaţi expresia „principii generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate”, prin prisma
principiului egalităţii suverane a statelor.
Răspuns:
Principiile fundamentale sunt consacrate in Carta O.N.U. (art.2), iar cu anumite dezvoltari in
Declaratia Adunarii Generale a O.N.U. din 1970 referitoare la „Principiile dreptului international privind
relatiile prietenesti si cooperarea dintre state, in conformitate cu Carta O.N.U.” (Rezolutia 2625 din 14 oct.
1970), Actul final al Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa (C.S.C.E.), adoptat la Helsinki
in 1975 si altele. Principiile au fost, pentru prima oara, denumite „principii fundamentale ale dreptului
international” prin Declaratia 2625/1970.
a. „(...) Un stat trebuie să se abţină de la comiterea unor acte care ar putea lipsi un tratat de obiectul
şi scopul său:
a. când a semnat tratatul sau a schimbat instrumentele care constituie tratatul sub rezerva ratificării,
acceptării sau aprobării, atâta timp cât nu şi-a manifestat intenţia de a nu deveni parte la tratat; sau
b. când şi-a exprimat consimţământul de a fi legat prin tratat, în perioada care precede intrarea în
vigoare a tratatului şi cu condiţia ca aceasta să nu fie întârziată nejustificat”. (Convenţia de la Viena
privind dreptul tratatelor 1969, art. 18)
c. „Aceasta este pentru a vă informa (...) că SUA nu intenţionează să devină parte la Statutul Curţii
Penale Internaţionale (...) Pe cale de consecinţă, SUA consideră că nu are niciun fel de obligaţie
născută din semnarea Statutului la 31 decembrie 2000. Statele Unite ale Americii solicită ca intenţia
lor de a nu fi parte la acest statut (...) să fie reflectată în lista corespunzătoare deţinută de depozitarul
tratatului (...)”
(Comunicatul Departamentului de Presă al Statelor Unite ale Americii, May 2002, citat de D.J. Harris, Cases and
materials on international law, Thomson, London, 2004, p. 808)
Rezolvare:
..................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
4) Care este, din punct de vedere formal, cel mai important izvor al dreptului internaţional public:
a) cutuma
b) tratatul
c) ius cogens
d) toate
e) nici unul
6) În caz de conflict între obligaţiile membrilor ONU ce decurg din Cartă şi alte obligaţii ale acestora,
se acordă prioritate:
a) lui ius cogens
b) celor mai importante obligaţii pentru statul respectiv
c) Cartei ONU
9) Când a fost recunoscut pentru prima oară principiul suveranităţii şi egalităţii statelor?
a) la Paris, în 1815
b) prin Tratatul de la Versailles
c) prin Tratatele păcii din Westfalia
11) De unde rezultă principiul egalităţii statelor în dreptul internaţional public contemporan:
a) din Carta ONU
b) din Declaraţia privind relaţiile prieteneşti
c) din Convenţia de la Viena privind dreptul tratatelor
d) din jurisprudenţa Curţii Internaţionale de Justiţie