Computere cuantice | Laurențiu Dosan

Colegiul Național „Mihai Eminescu”

Prof. Lăpăduș Adriana

1
 Computere cuantice | Laurențiu Dosan
Colegiul Național „Mihai Eminescu”
Prof. Lăpăduș Adriana

CUPRINS

1. Ce este un calculator cuantic?

2. Diferența dintre un calculator cuantic și unul clasic și
metode de funcționare...
3. Construirea unui calculator cuantic.
4. Utilitatea calculatoarelor cuantice…
5. Deținătorii
6. Bibliografie

2
 Computere cuantice | Laurențiu Dosan
Colegiul Național „Mihai Eminescu”
Prof. Lăpăduș Adriana

1. Ce este un calculator cuantic?

Calculatoarele cuantice par a reprezenta următorul pas în tehnologia
informaţiei. Cum componentele pe bază de siliciu îşi vor atinge în curând
limitele, e nevoie de ceva nou pentru viitor. Mecanica cuantică ne oferă o
soluţie, una însă nu tocmai la îndemână.
Un calculator cuantic se folosește de mecanica cuantică pentru a rezolva
probleme specifice, cum ar fi: procesare paralelă, decriptare, viteză mult mai
mare etc. Metoda conduce într-adevăr la multe avantaje, chiar dacă unele sunt
doar de principiu deoarece sunt dificil de realizat în practică.
La operațiuni simple, pe cum este vizionarea unui film sau ascultarea
unei melodii, un calculator cuantic ar fi al fel de rapid ca cel de azi, însă succesul
este văzut în aplicații specifice, tocmai de aceea computerele cuantice nu sunt
văzute ca rivalul celor clasice, ci doar ca mașini complementare.
2. Diferența dintre un calculator clasic și unul cuantic și metode
de funcționare…

Diferența esențială între un calculator cuantic și unul clasic este sugerată

încă din nume: calculatorul cuantic se folosește de principiile mecanicii cuantice

3
 Computere cuantice | Laurențiu Dosan
Colegiul Național „Mihai Eminescu”
Prof. Lăpăduș Adriana

pentru stocarea și procesarea informației. Dacă discutăm de computere,

trebuie să le construim încetul cu încetul elementele de bază : memoria și
procesorul.
Într-un calculator clasic, datele sunt stocate sub forma unor șiruri binare
formate din 0 și 1, de exemplu 001101000111. O singură dată binară poate lua
valoarea 0 sau 1. Biții sunt stocați în memorie, de unde sunt stocați și procesați
cu ajutorul operațiilor logice (negație, conjuncție, echivalență etc). Biții sunt
tranzistori bistabili (0 dacă tensiunea este nulă și 1 dacă tensiunea este finită).
Computerele quantice se folosesc de faptul că qubiții pot avea starea 0 și
starea 1 în același timp (adică o superpoziție). Această superpoziție o vom numi
bit cuantic (în limba engleză qbit provine de la quantum bit care înseamnă bit
cuantic).
Calculatorul cuantic poate da răspunsul privind alegerea optimă pentru
un număr mai mare de regiștrii inițiali. Cel clasic ar trebui să ruleze de mai
multe ori același program pentru fiecare registru inițial. Astfel, în timp ce un
calculator clasic efectuează o singură operație pe secundă,un calculator cuantic
poate efectua mai multe operații pe secundă, depinzând desigur de numărul de
biți cuantici folosiți.

Superpozițiile se
datorează fenomenului
numit quantum
entanglement, fenomen
prin care se creează o
legătură între mai multe
particule prin punerea lor în
contact. Odată ce acea
legătură a fost creată, schimbarea stării uneia dintre particule va duce la
schimbarea stării celeilalte particule, chiar dacă a doua particulă a fost mutată
la o distanță infinită. Schimbarea va fi instantanee indiferent de distanța la care
este a doua particulă. Mecanica cuantică e ciudată rău.
Corelativitatea cuantică (ori, după altă traducere, inseparabilitatea
cuantică, conform eng.quantum entanglement) este o proprietate a sistemelor
cuantice care descrie legături subtile, complet contraintuitive şi foarte strânse

4
 Computere cuantice | Laurențiu Dosan
Colegiul Național „Mihai Eminescu”
Prof. Lăpăduș Adriana

care se manifestă între acestea – reprezintă cheia acestor posibilităţi

computaţionale uluitoare.

Vorbim despre un lucru nu tocmai simplu de descris, astfel că a fost

nevoie de ajutorul lui Boris Blinov, profesor la Universitatea din Washington,
pentru a încerca să prezentăm fenomenul corelativităţii. Blinov a apelat la
celebra pisică a lui Schrödinger pentru a explica ce înseamnă corelativitatea
cuantică. În esenţă ideea este următoarea: dacă într-o cutie închidem o pisică şi
eliberăm în incinta închisă un gaz otrăvitor, pisica este fie moartă (starea 0), fie
vie (starea 1).

Până la momentul deschiderii cutiei, ea există în ambele stări în acelaşi

timp – o superpoziţie de stări. Superpoziţia dispare când efectuăm măsurători
(ori observaţii, în acest caz) pentru a afla starea în care este pisica. Să
presupunem însă că avem de-a face cu un sistem format din două pisici aflate
în două cutii între care se manifestă aşa-numita corelativitate şi să efectuăm

5
 Computere cuantice | Laurențiu Dosan
Colegiul Național „Mihai Eminescu”
Prof. Lăpăduș Adriana

acelaşi experiment pentru a vedea ce presupune acest fenomen cuantic. Dacă

deschidem o cutie şi pisica din ea este vie, asta înseamnă că şi cealaltă felină
este în viaţă, lucru de care putem fi siguri fără a deschide vreo clipă ce-a de-a
doua cutie. Avem de-a face cu un fenomen cuantic complet diferit de cele cu
care suntem obişnuiţi din fizica clasică şi cu ajutorul căruia putem imagina
algoritmi cuantici – schimbăm o parte a sistemului, iar restul acestuia va
răspunde în mod corespunzător, fără a modifica restul operaţiei. Este o parte a
cauzei pentru care computerele cuantice vor efectua cu o mai mare viteză
anumite tipuri de operaţii matematice.
3. Construirea unui calculator cuantic.
Pentru construirea unui bit cuantic ne putem folosi de spinul
electronului. El poate fi plasat într-o superpoziție cuantică a celor două stări
cuantice ale sale de spin (cele ce determină momentul magnetic propriu de
spin). O alegere alternativă este cea pentru spinul nucleului unui atom.
Utilizarea nucleelor din atomi pe post de biți cuantici a fost una dintre primele
alegeri, pentru că momentul lor magnetic se citește astăzi relativ direct cu
ajutorul aparatelor cu rezonanță magnetică.

Problema fundamentală a realizării

biților cuantici este decoerența lor. Astfel,
bitul cuantic nu rezistă suficient de mult în
starea de superpoziție cuantică, el
colapsând destul de repede la bitul clasic.
De decoerență putem scăpa doar prin
răcirea calculatorului până la temperaturi
de câțiva Kelvini.
De aseamenea, transmiterea și procesarea biților cuantici la anumite
porți logice reprezintă o altă problemă. Alegerea cea mai răspândită se pare că
este cea a fotonilor prin fibre optice. Fotonii polarizați la un anumit unghi pot fi
considerați o superpoziție cuantică a două stări clasice. Această metodă
întâmpină câteva probleme intrinseci: pentru a funcționa, trebuie să trimitem și
să măsurăm foton cu foton, fapt ce necesită detectori foarte sensibili și circuite
electrice de sincronizare.

6
 Computere cuantice | Laurențiu Dosan
Colegiul Național „Mihai Eminescu”
Prof. Lăpăduș Adriana

Cu toate aceste dificultăți, un grup de cercetători californieni sunt primii

care au realizat o arhitectură completă a unui calculator cuantic. Arhitectura
conține doi biți cuantici (construiți cu elemente supraconductoare ) conectați
prin intermediul unui rezonator electromagnetic. Timpul de decoerență a fost
de aproximativ o microsecundă, timp suficient de lung pentru a realiza operații
cuantice.
Cercetătorii lucrează la obținerea unui timp de decoerență cât mai mare
pentru mai mulți biți cuantici astfel încât operațiile logice pe mai mulți biți să
poată avea loc.
4. Utilitatea calculatoarelor cuantice…
Actualmente, nu există prea multe programe în care calculatoarele
cuantice să fie net superioare celor clasice. Însă, putem aminti de căutarea
rapidă într-o bază de date și de factorizarea numerelor întregi (scrierea lor ca
produs de doi factori primi). Factorizarea ajută la spargerea diferitelor sisteme
de operare care implică parole.
Având în vedere faptul că aceste calculatoare sunt destul de dificil de pus
în practică, iar teoreticienii nu se pot pune încă în acord asupra utilității lor,
putem spune că la ora actuală nu ne putem mândrii cu un calculator cuantic în
birou, iar acest fapt făcându-se posibil în câțiva zeci sau poate mii de ani…cert
este că, pe viitor, inovația științifică și tehnologică ne va permite acest lucru.

Computaţia cuantică este un domeniu foarte fragil. Mare parte a

eforturilor care se fac în prezent adresează corecţia erorilor, conform lui Home.
În 5 ani se va ajunge la manipularea câtorva zeci de qubiţi. Stadiul la care se află

7
 Computere cuantice | Laurențiu Dosan
Colegiul Național „Mihai Eminescu”
Prof. Lăpăduș Adriana

cercetătorii în acest moment, dacă e să îl credem pe Blinov, este echivalent cu

ceea ce odinioară a însemnat etapa construirii unui tranzistor fiabil. Asta nu
înseamnă că acei câteva zeci de qubiţi vor fi inutili. Deşi nu vor sparge coduri
pentru NSA – e nevoie de aproximativ 10000 de qubiţi pentru spargerea de
coduri folosite în criptografia de înalt nivel – vorbim totuşi de putere de
procesare suficientă pentru calcularea proprietăţilor unor materiale noi altfel
greu de modelat cu computerele clasice. Cu alte cuvinte, materialele pe care
oamenii de ştiinţă le vor folosi pentru carcasa viitorului iPhone 10G ori pentru
procesorul cuantic Intel al anilor 2030. Numai să nu vă aşteptaţi să aveţi pe
birou un calculator cuantic în următorii 10 ani !
5. Deținătorii
Primul calculator cuantic comercializat a fost vândut companiei
aerospațiale de securitate Lockheed Martin.Cu doi ani în urmă, Google și NASA
au cumpărat un computer cuantic, D-Wave 2X, care a fost supus la diferite
experimente la Centrul de Cercetare Ames ce aparţine de NASA. Scopul a fost
acela de a crea o modalitate mai bună de a rezolva probleme extrem de
complexe în câteva secunde, şi nu în ani.

8
 Computere cuantice | Laurențiu Dosan
Colegiul Național „Mihai Eminescu”
Prof. Lăpăduș Adriana

6. Bibliografie
- Cristian Presură, Fizica povestită, ed. Humanitas, 2014;
- http://tehnocultura.ro/2013/07/27/cum-functioneaza-un-computer-
cuantic-si-ce-sunt-qubitii/
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Calculator_cuantic
- http://www.scientia.ro/tehnologie/cum-functioneaza-lucrurile/1000-
despre-viitorul-nu-tocmai-apropiat-al-calculatorului-cuantic.html
- http://scientia.ro/stiri-stiinta/stiri-fizica/2384-fotonii-mutanti-
calculatoarele-cuantice.html