Sunteți pe pagina 1din 9

LECŢIA 12

5.2. ÎNSĂMÂNŢĂRILE ARTIFICIALE LA


OVINE

INTRODUCERE

Cuvinte cheie: IA la ovine, măsuri organizatorice, măsuri


tehnice, inoculare cervicală, IA la scroafă

1. Măsurile tehnico-organizatorice pentru I.A. la ovine


– având în vedere caracterul sezonier al reproducţiei la ovine,
succesul I.A. depinde de o serie de factori organizatorici şi
tehnici.
Dintre factorii organizatorici, un rol deosebit îl are:
a) Pregătirea turmelor de oi şi a berbecilor încercători –
cu cel puţin o lună înainte de declanşarea companiei de
însămânţări artificiale prin:
- asigurarea unei păşuni de bună calitate atât pentru
oi cât şi pentru berbecii încercători;
- înţărcarea oilor cu cel puţin 15 zile înainte de
începerea campaniei de însămânţări artificiale;
- administrarea zilnic cu o lună înainte a unui
supliment de concentrate atât oilor cât şi berbecilor fapt ce va
stimula intrarea oilor în călduri;
- formarea turmelor şi verificarea individualizării
oilor.
b) amenajarea punctului de însămânţări artificiale – care
trebuie să cuprindă următoarele:
- o cameră laborator pentru examinarea spermei şi
păstrarea instrumentarului folosit la inocularea spermei care va fi
utilată cu: o masă pe care se execută examenul spermei, un
microscop, un dulap metalic cu sticlă pentru instrumentar care se
compune din: seringi de însămânţare, pipete, tifon, speculum,

79
lampă frontală, lamele, vată, alcool, vaselină, halate şi şorţuri
pentru berbeci, un lavoar şi săpun;
- o încăpere în care se amplasează standul pentru
contenţia oilor în călduri în vederea inoculării spermei. Pentru a
reduce volumul de muncă standul trebuie construit la sol iar în
spatele lui se sapă o groapă care permite operatorului
însămânţător să examineze şi să inoculeze sperma în condiţii
optime (ergonomice).
În practică se cunosc trei tipuri de standuri:
- stand fix cu un perete lateral rabatabil;
- stand rotativ cu un singur compartiment;
- stand rotativ cu mai multe compartimente.
Standul rotativ cu mai multe compartimente este cel mai
indicat mai ales în efectivele mai mari de ovine.
La partea anterioară a standului sunt prevăzute 2 uşiţe care
permit ieşirea oilor în stand.
În dreapta şi în stânga operatorul va avea măsuţe cu
înălţimea de aproximativ 30 cm pe care vor sta instrumentarul
(termosul cu flacoane de spermă în cuburi de gheaţă, seringa de
însămânţare, caietul de evidenţiere a oilor însămânţate, specul,
vată).
- un padoc mic pentru berbecii încercători;
- un padoc pentru oile depistate în călduri;
- un padoc pentru oile însămânţate;
- 2 padocuri mai mari pentru depistarea oilor în
călduri. Aceste două padocuri pentru depistarea oilor se
dimensionează în funcţie de efectul de ovine calculându-se câte 1
m2 / oaie.

DEZVOLTARE

5.2.1. INOCULAREA SPERMEI LA OAIE

Spre deosebire de taurine, cabaline şi suine, căldurile la


ovine nu pot fi depistate decât numai cu ajutorul berbecilor. De
obicei în timpul companiei de I.A. se folosesc la depistarea oilor
în călduri se folosesc berbeci cu şorţ, berbeci cu penis deviat,
berbeci vasectomizaţi.
Deoarece este greu de apreciat momentul apariţiei
căldurilor, ca atare şi momentul ovulaţiei se recomandă ca oile să
fie însămânţate imediat ce au fost descoperite în călduri. În
practică depistarea oilor în călduri se face dimineaţa prin

80
introducerea berbecilor încercători iar însămânţarea se efectuează
imediat după ce s-a constatat că în turmă nu mai sunt oi în
călduri. Se introduc pentru depistarea oilor 1 berbec la 50 oi.
Pentru ridicarea procentului de fecunditate este necesar să se
efectueze a doua însămânţare la 8-10 ore de la prima. Dacă sunt
oi care manifestă călduri şi a 2-a zi şi a 3-a zi li se vor efectua
însămânţări în fiecare zi.
Aparatura pentru inocularea spermei – se compune din:
speculul vaginal, seringă de însămânţare şi lampă frontală.
Speculul vaginal – trivalv de dimensiuni corespunzătoare
cu ale tractusului genital la această specie serveşte la explorarea
vaginală şi cervicală.
Seringa de însămânţare – poate fi de diferite tipuri.
Lampa frontală – serveşte ca sursă de lumină, necesară
efectuării unui examen corect a tractului genital şi mai ales
pentru a putea dirija cât mai bine seringa în orificiul cervical.

Tehnica de inoculare a spermei la oaie


După ce operaţiunea de alegere a oilor în călduri s-a
terminat se trece la însămânţare. Pentru ca acţiunea de inoculare
să decurgă uşor, operatorul însămânţător trebuie să fie ajutat de
două persoane care îndeplinesc mai multe atribuţii:
- un ajutor - introduce oile în stand le
contenţionează, anunţă numărul matricol de pe crotalie, iar după
însămânţare le scoate din stand şi le dirijează în padocul oilor
însămânţate;
- al doilea ajutor – face toaleta regiunii vulvare şi le
însemnează cu vopsea iar după însămânţare înregistrează în
caietul de evidenţă data şi numărul matricol al oilor însămânţate
mai înainte de a proceda la inocularea spermei, operatorul va
efectua câte un frotiu din flacoanele de spermă şi va aprecia
viabilitatea şi mobilitatea spermatozoizilor. Operatorul se
pregăteşte pentru inoculare pune lampa frontală, unge speculul cu
vaselină, rentă sterilă şi îl introduce în vagin.
Dacă femela este în călduri şi nu prezintă unele scurgeri
anormale, se procedează la inocularea spermei în canalul
cervical. Manipularea seringii trebuie să se facă cu atenţie pentru
a nu leziona mucoasa pliurilor sau a canalului cervical. Vârful
seringii să pătrundă la o adâncime de 0,5-1 cm.
Doza minimă de spermă nediluată (brută) care se
inoculează la o însămânţare variază între 0,05-0,1 ml,iar pentru
sperma diluată doza este de 0,1-0,2 ml. În cazul când numărul de

81
oi depistate în călduri este mai mică decât dozele de spermă
avute la dispoziţie, se inoculează o cantitate mai mare de spermă.
La oile care intră pentru prima dată la reproducţie (mioare)
şi la cele care au tractusul genital mai puţin dezvoltat şi nu se
poate deschide cu speculul, însămânţarea se poate face şi în
vagin, dar se va inocula o cantitate mai mare de spermă. În acest
caz seringa va fi introdusă până în fundul cavităţii vaginale şi va
fi depusă pe cât posibil deasupra cervixului în aşa fel ca o bună
cantitate de spermă să se prelingă pe cervix.
Numărul mediu de spermatozoizi dintr-o doză de spermă
poate avea între 30 şi 100 milioane.
După însămânţarea oilor depistate în călduri în ziua
respectivă, operatorul completează fişa de utilizare a spermei şi
menţionează pe aceeaşi fişă cantitatea de spermă necesară pentru
ziua următoare. În registrul de însămânţare vor fi trecute toate
oile însămânţate în ziua respectivă. În continuare se va proceda la
curăţirea, spălarea şi dezinfectarea aparaturii folosite la
însămânţare. Succesul I.A. la ovine depinde de cantitatea şi
calitatea spermei folosite, de momentul în care se execută I.A.,
de nivelul de pregătire şi conştiinciozitate a operatorului I.A.

Inocularea spermei la capră – se face ca şi la oaie adică


în momentul depistării căldurilor, se repetă a 2-a sau a 3-a zi dacă
aceste călduri persistă. Se foloseşte aceeaşi aparatură şi tehnică
pentru recoltarea spermei de la ţap, care a fost descrisă pentru
berbec, iar pentru diluare şi conservare sunt valabile aceleaşi
medii de diluţie şi tehnici de conservare.
Volumul de spermă se inoculează intracervical este de 0,1-
0,2 ml.
La noi în ţară I.A. nu s-a extins datorită numărului mic de
capre.

5.3. INOCULAREA SPERMEI LA SCROAFA

Pentru ca însămânţarea artificială la scroafă să dea


rezultate bune, un rol important în descoperirea scroafelor în
călduri, stabilirea momentului optim de însămânţare şi inocularea
conservarea a spermei la depistarea scroafelor în călduri.
Acţiunea de depistare a scroafelor în călduri trebuie să se facă în
fiecare zi cu vierul încercător mai ales în marile crescătorii. Dacă
scroafa acceptă saltul vierului la prima încercare, în acest caz este
dificil să stabilim începutul stadiului de estru. De aceea trebuie ca

82
acţiunea de depistare a scroafelor în călduri să fie astfel
organizată în aşa fel ca să surprindă momentul când scroafa
acceptă vierul dupa a-2-a sau a -3-a încercare. În practică se
obişnuieşte a se introduce vierul încercător în boxele scroafelor
care sunt în aşteptarea pentru montă. Această metodă nu este cea
mai recomandabilă deoarece dacă sunt mai multe scroafe în faza
de început de estru, deranjează vierul, unele din ele sar pe alte
scroafe sau chiar pe vier, dar nu acceptă să fie îmbrătişate de vier,
cel mai indicat este ca scroafele dintr-o grupă de 5-10 capete să
se introducă pe rând într-o boxă ca vierul să poată verifica stadiul
căldurilor la fiecare in parte
Recomandarea de a se face depistarea căldurilor prin
plimbarea vierului pe aleea de deservire este defectuoasă,
deoarece la prezenţa vierului reacţionează şi scroafele care nu
sunt în căldurii. In absenţa vierului încercător, de estru (caldurle)
se poate stabili prin; modificarile de comportament ale scroafei
care sunt: nelinistea, deranjează alte scroafe, nu consumă furaje,
este atentă la intrarea unor personae în adăpost, iar la nivelul
organelor genitale externe ,vulva apare edemaţiată şi
congestionată. Toate acestea nu întodeauna sunt concludente. Un
criteriu în plus care ne ajută la stabilirea căldurilor la scroafe îl
constituie reflexul de imobilitate la îmbrăţişare, la presiunea
exercitată în regiunea flancurilor sau în regiunea dorso-lombară.
Dar şi acest reflex de imobilitate – nu este întodeauna
sigur. S-au efectuat o serie de cercetări în acest sens şi s-a
constatat că cca 30 % -40% din scrofiţe şi 20%-30% din
scroafele adulte nu manifestă starea de imobilitatea în absenţa
vierului. În prezenţa vierului – scroafa în călduri rămâne imobilă)
spre deosebire de hiperexcitaţia pe care o prezintă când este
împreună numai cu alte scroafe) cu trenul posterior puţin ridicat.
Acest reflex de imobilitate poate fi depistat şi de către om prin
apăsare cu mâna a regiunii lombare a scroafelor. Acest reflex de
imobilitate faţă de om se menţine adeseori şi după încălecarea
scroafei astfel încât reflexul se mai numeşte şi ”reflexul
călăreţului”. Există trei etaje de manifestare a acestui reflex de
imobilitate în următoarea succesiune;
- reflex de imobilitate faţă de om (şi binînţeles faţă de
vier)-R.I.O.;
- reflex de imobilitate faţă de vier (dar nu şi faţă de om
(RIV1);
-reflex de imobiilitate faţă de vier - RIV2 (cel faţă de om
nu mai este prezent).

83
Metode artificiale de depistare a căldurilor - care să
imite prezenţa vierului-cum ar fi: proiectarea pe un perete a
imaginii vierului, declanşează reflexe optico-sexuale,
reproducerea la magnetofon a grohăitului vierului, declanşează
reflexe fono-sexuale producerea mirosului caracteristică al
vierului prin filtrat de urină, plasmă seminală, sprayuri cu miros
specific.

METODE DE LABORATOR - se bazează ca şi la vacă


şi oaie pe unele teste biofizice (masurarea rezistenţei electrice a
mucoaseivaginale cu ,,estrometre’’)sau pe unele teste biochimice
(dozarea hormonilor).
b) Stabilirea momentului optim pentru însămânţare. Dacă
ţinem seama de faptul ca ovulaţia la scroafa este eşalonată şi
începe sa se produca la 18-24 se da la apariţia reflexului de
imobilitate pentru vier –RIV1.
Insămânţarea cea mai eficace se va face după 24 de ore.
Repetarea însămânţării se face cu scopul de a produce ovulaţia la
scroafe cu o durată mai lungă a estrului. De obicei când se fac
două însămânţări într-un ciclu de călduri, cel mai potrivit este ca
prima însămânţare să se facă la 20-22 ore de la depistare iar a 2 a
la 10-12ore de la prima însămânţare.

Inocularea materialui seminal la scroafa


- Doza de material seminal - care se inoculeaza este de 50-
100 ml cu 20-40 milioane spermatoizi vii/ml respective
aproximativ 1-4 miliarde spermatoizi vii[doza inoculara
materialului seminare pentru insamintarea artificiala la scroafa
poate fi :imsamintarea buna –cind dintr-un ejaculat prin simpla
lui divizare se pot insaminta 2-3 scroafe.
Material seminal diluat - cu diferiţi diluanti preparati dupa
mumeroase retete material seminal congelat. Atât în ţara noastră
cât şi plan mondial exista încecări recente. În viitor congelare a
material seminal de vier si inocularea lui la scroafa,dar
rezultatelepractice de fecundatie si prolificitate sunt încă slabe,
însă se ,pe baza a unei noi cercetări se va putea utiliza şi la
această specie în practica curentă inocularea de material seminal
congelat .
- Locul depunerii: materialului seminal la scroasfă este
intrauterin în mod asemănător cu monta naturală chiar dacă
vârful dispozitivului de inoculare pătrunde mai mult sau mai
puţin intracervical, totuşi materialul seminal este inoculat
intrauterin. Aceasta deoarece cantitatea de 50-100 ml material

84
seminal nu poate fi depozitat în lumenul cervical. Procentul de
gestaţie după prima însămânţare este de 50-75% iar după două,
trei inoculări (în ciclul de călduri următoare) se poate ridica la
70-90%.
- Inocularea materialului seminal – la scroafă se face
utilizând o tehnologie relativ simplă şi o apartură adecvată
particularităţilor morfo-structurale ale aparatului genital.
- Aparatura şi instrumentarul folosit
Pentru efectuarea însămânţărilor artificiale la scroafă în
bune condiţii este necesară folosirea unui instrumentar care să
asigure:
- depunerea spermei în condiţii cât mai
apropiate de cele ale montei naturale;
- eficacitatea maximă cu instrumentar cât
mai simplu şi mai uşor de manipulat şi la
un preţ cât mai scăzut;
- efectuarea inoculării în condiţii cât mai
igienice.
La noi în ţară prima aparatură ce s-a experimentat de către
FEREDEAN şi SLĂVESCU (1957) se compunea dintr-un
recipient de sticlă prevăzut cu un sistem de sifoane la care se
ataşează un cateter din metal sau cauciuc.
În prezent se utilizează la I.A. a scroafelor instrumentar din
material plastic conceput şi confecţionat în ţara noastră de
FEREDEAN şi TOLEA (1971) care se compune dintr-un
recipient cu capacitate de 100-150 ml la care printr-un tub elastic
se ataşează o seminetă de cca.40 cm lungime a cărei lumen
interior este de 0,2 cm. La vârf semineta este prevăzută cu o olivă
al cărei rol de a împiedica refularea spermei în timpul inoculării.
Inocularea spermei se realizează prin presiunea ce se execută pe
recipient.
Rezultate bune s-au obţinut şi cu intrumentarul japonez
care se compune dintr-o seringă de sticlă cu garnitură metalică şi
cu un piston de cauciuc semi rigid. La seringă se ataşează un
cateter lung de cauciuc de 40 cm. Cateterul de cauciuc poate avea
vârful în formă de tirbuşon care imită foarte bine organul
copulator al vierului.

Tehnica de inoculare – scroafa în călduri este introdusă


fie în standul de montă fie imobilizată în boxă. Operatorul după
ce face toaleta regiunii vulvare introduce pipeta de inoculare
până la nivelul cervixului. Numai după ce avem convingerea că
semineta a pătruns la o adâncime corespunzătoare la nivelul

85
canalului cervical se ataşează la seminetă paharul de plastic ce
conţine material seminal prin intermediul unui furtun de plastic
(tub de plastic) Materialul seminal este absorbit de undele
antiperistaltice iar oliva din capul seminetei îl împiedică să
refuleze în vagin.
Perfecţionarea materialelor şi tehnicilor de însămânţare
pentru ridicarea procentului de fecunditate şi prolificitate
constituie o preocupare a specialiştilor din domeniul reproducţiei.
În acest sens ing. G. Coltău a imaginat şi realizat o metodă şi
aparatul pentru însămânţări artificiale la scroafă numit – metoda
pentru autoînsămânţare biotehnică a scroafelor care reproduce
reflexul de salt, îmbrăţişarea şi apăsare a regiunii dorsale, dând
senzaţia poziţiei reproducătorului din monta naturală prin
elemente constructive ale aparatului concomitent cu inocularea
materialului seminal.
Acest aparat este conceput ca o şa care se aplică pe spatele
scroafei în călduri când aceasta prezintă reflexul de imobilitate,
se introduce cateterul pentru însămânţare în vaginul scroafei
după care se face legătura cu paharul cu material seminal printr-
un tub de legătură.
Şaua de autoînsămânţare îndeplineşte două funcţii
principale:
- funcţia de excitare sexuală – deoarece
imită greutatea şi îmbrăţişarea vierului;
- funcţia de suport al rezervorului cu
material seminal – înlocuim practic
intervenţia omului pentru inocularea
acestuia.
Prin utilizarea acestei metode de autoînsămânţare se obţin
avantaje ca:
- instalaţia se sincronizează cu însuşirile
biologice şi fiziologice ale animalelor;
- se evită producerea unor factori de stress;
- se stimulează reflexele scroafei mărind
fecundaţia şi prolificitatea.

REZUMARE

Căldurile la ovine nu pot fi depistate decât numai cu


ajutorul berbecilor. De obicei în timpul companiei de I.A. se

86
folosesc la depistarea oilor în călduri se folosesc berbeci cu şorţ,
berbeci cu penis deviat, berbeci vasectomizaţi.
Deoarece este greu de apreciat momentul apariţiei
căldurilor, ca atare şi momentul ovulaţiei se recomandă ca oile să
fie însămânţate imediat ce au fost descoperite în călduri. În
practică depistarea oilor în călduri se face dimineaţa prin
introducerea berbecilor încercători iar însămânţarea se efectuează
imediat după ce s-a constatat că în turmă nu mai sunt oi în
călduri.
Doza minimă de spermă nediluată (brută) care se
inoculează la o însămânţare variază între 0,05-0,1 ml,iar pentru
sperma diluată doza este de 0,1-0,2 ml. În cazul când numărul de
oi depistate în călduri este mai mică decât dozele de spermă
avute la dispoziţie, se inoculează o cantitate mai mare de spermă.
Pentru ca însămânţarea artificială la scroafă să dea
rezultate bune, un rol important în descoperirea scroafelor în
călduri, stabilirea momentului optim de însămânţare şi inocularea
conservarea a spermei la depistarea scroafelor în călduri.
Acţiunea de depistare a scroafelor în călduri trebuie să se facă în
fiecare zi cu vierul încercător mai ales în marile crescătorii.
Doza de material seminal - care se inoculeaza este de 50-
100 ml cu 20-40 milioane spermatoizi vii/ml respective
aproximativ 1-4 miliarde spermatoizi vii[doza inoculara
materialului seminare pentru insamintarea artificiala la scroafa
poate fi :imsamintarea buna –cind dintr-un ejaculat prin simpla
lui divizare se pot insaminta 2-3 scroafe.

CHESTIONAR

1. Care sunt măsurile tehnico-organizatorice din campania de


IA la ovine?
2. Cum sunt depistate oile în călduri şi care este momentul
optim pentru însămânţare?
3. Care este tehnica de IA la ovine?
4. Cum sunt depistate scroafele în călduri şi care este
momentul optim pentru însămânţare?
5. Care este tehnica de IA la scroafe?

87