CURS 5

5.1. MATERIALE . CLASIFICARE. PROPRIETĂŢI

În tehnică, pentru confecţionarea diferitelor produse cu un anumit scop bine definit şi rol
funcţional dorit se folosesc cele mai diferite materiale dintre care cele mai răspândite sunt
metalele. O clasificare a acestora, după starea de agregare şi utilizare, este dată în figura 1.

Metale pure: beriliu, sodiu, magneziu,

aluminiu, calciu, titan, fier, cobalt, nichel,
vanadiu, crom, mangan, cupru, zinc,
zirconiu, molibden, wolfram, plumb, uraniu,
argint, aur etc.
Naturale Compuşi pe bază de carbon fonte
pe bază de fier: oţeluri
Aliaje pe bază de aluminiu
Grunduri pe bază de cupru
Chituri pe bază de zinc
pe bază de mangan
Lemnul pe bază de staniu
pe bază de wolfram
Lianţi pe bază de nichel
Vopsele etc.
tradiţionale
Ceramice tehnice
pe bază de polietilenă şi derivaţii ei
pe bază de politetrafluor-etilenă
Mase pe bază de poliacetat de vinil
Metalice Sintetice polistirenice
Plastice
Proteine polimetacrilat de metil
Terpene fenoplaste
Steroizi aminoplaste
Prostaglandine poliamide
Materiale Alcaloizi pe bază de nitroceluloze
Flavonoide pe bază de acetat de celuloză
etc. proteice
cauciucul
etc.
disperse
Nemetalice cu fire înglobate
Compozite stratificate
stratificate întărite cu fire
cu particule înglobate
faguri
spongioase
etc.
oricare combinaţie dintre cele
Neconvenţionale de mai sus cu proprietăţi cu
totul deosebite

Fig. 1. Câteva din principalele categorii de materiale cu utilizare frecventă în tehnică.

1
 CLASIFICAREA PROPRIETĂŢILOR MATERIALELOR

Proprietăţile unui material sunt definite de suma de relaţii dintre material şi totalitatea
fenomenelor din mediul înconjurător în care se găseşte materialul respectiv.
Clasificarea proprietatilor se prezinta in figura 2.

FUNCTIONALE

PROPRIETATILE
MATERIALELRO TEHNOLOGICE
R

ECONOMICE

Fig.2. Clasificarea proprietăților materialelor

PROPRIETĂȚI FUNCȚIONALE
Sunt definite de suma de relaţii de interdependenţă dintre material şi fenomenele din
timpul funcţionării materialului în mediul înconjurător. Clasificarea acestora se prezinta in
figura 3.

FIZICE

CHIMICE

MECANICE
FUNCTIONALE
PROPRIETATI

ELECTRICE

MAGNETICE

OPTICE

NUCLEARE

ESTETICE

Fig.3. Clasificarea proprietăților funcționale

2
 Proprietăţile fizice sunt rezultatul interdependenţei dintre material şi fenomenele fizice.

DENSITATEA

CONDUCTIBILITATEA
TERMICA

PROPRIETATI FIZICE TEMPERATURA DE TOPIRE

TEMPERATURA DE
VAPORIZARE

CONTRACTIA

Fig.4. Clasificarea proprietăților fizice

Proprietăţile chimice sunt rezultatul interdependenţei dintre material şi fenomenele

chimice. Clasificarea acestor proprietati se prezinta in figura 5.

REZISTENTA LA COROZIUNE

PROPRIETATI CHIMICE REFRACTARITATEA

POTENTIAL ELECTROCHIMIC

Fig.5. Clasificarea proprietăților chimice

Proprietăţile mecanice sunt reprezentate de o sumă de relaţii de comportare a

3
materialelor la solicitările unor forţe exterioare. Clasificarea acestor proprietati se prezinta in
figura 6.

DURITATEA

REZISTENTA MINIMA LA RUPERE LA

TRACTIUNE

MODUL DE ELASTICITATE

PROPRIETATI
REZITENTA LA OBOSEALA
MECANICE

REZILIENTA

PLASTICITATEA

ELASTICITATEA

Fig.6. Clasificarea proprietăților mecanice

Proprietăţile electrice sunt rezultatul interacţiunii dintre material şi fenomenele electrice
din mediul înconjurător. Clasificarea acestor proprietati se prezinta in figura 9.

CONDUCTIVITATEA ELECTRICA

PROPRIETATI ELECTRICE REZISTIVITATEA

PERMITIVITATEA

Fig.7. Clasificarea proprietăților electrice

Proprietăţile magnetice sunt rezultatul interacţiunii dintre material şi fenomenele

4
magnetice din mediul înconjurător. Clasificarea acestor proprietati se prezinta in figura 8.

PERMEABILITATEA MAGNETICA

MAGNETOSTRICTIUNEA

PROPRIETATI
TERMOSTRICTIUNEA
MAGNETICE

PARAMAGNETISMUL

DIAMAGNETISMUL

Fig.8. Clasificarea proprietăților magnetice

Proprietăţile optice sunt rezultatul interacţiunii dintre material şi fenomenele luminoase

din mediul înconjurător. Clasificarea acestor proprietati se prezinta in figura 9.

REFLEXIA

REFRACTIA
PROPRIETATI OPTICE
TRANSPARENTA

OPACITATEA

Fig.9. Clasificarea proprietăților optice

Proprietăţile nucleare sunt rezultatul interacţiunii dintre material şi energia radianta.

5
Clasificarea acestor proprietati se prezinta in figura 10.

ATENUAREA

PROPRIETATI
ABSORBTIA
NUCLEARE

PERIOADA DE INJUMATATIRE

Fig.10. Clasificarea proprietatilor nucleare

Proprietăţile estetice sunt rezultatul interacţiunii dintre material campul vizual.

Clasificarea acestor proprietati se prezinta in figura 11.

ASPECT

PROPRIETATI ESTETICE CULOARE

RUGOZITATEA

Fig.11. Clasificarea proprietăților estetice

PROPRIETĂŢILE TEHNOLOGICE

Sunt definite de suma de relaţii dintre proprietăţile materialelor şi fenomenele ce apar în

interacţiunea cu diferitele metode tehnologice de transformare la cald sau la rece a acestora.
. Clasificarea proprietatilor tehnologice se prezinta in figura 12.

6
 TURNABILITATEA este proprietatea unui material de a căpăta în urma
solidificării configuraţia geometrică şi dimensiunile cavităţii în care se
introduce în stare lichidă

DEFORMABILITATEA este proprietatea metalelor şi aliajelor de a

căpăta deformaţii permanente, fără a se rupe, sub acţiunea unor forţe
exterioare

UZINABILITATEA este proprietatea unui material de a-şi modifica

forma prin îndepărtarea de particule sau microparticule materiale (aşchii
sau microaşchii) sub actiunea unor forţe exterioare aplicate prin
intermediul unor scule aşchietoare

SUDABILITATEA este proprietatea unui material de a se îmbina

nedemontabil cu alt material prin formarea unor legături atomice între
atomii marginali ai suprafeţelor de îmbinat în anumite condiţii de
temperatură şi/sau presiune

CALIBILITATEA este proprietatea unor materiale de a deveni dure în

urma unui ciclu termic de incalzire urmata de racire brusca

Fig.12. Clasificarea proprietatilor tehnologice

PROPRIETĂŢILE ECONOMICE

Sunt definite de o sumă de relaţii de interdependenţă între material şi piaţa de desfacere şi

utilizare. Clasificarea acestor proprietati se prezinta în figura 1.3

COSTUL
PROPRIETATI
ECONOMICE
RESURSE

Fig.13. Clasificarea proprietăților economice

7
5.2.ALEGEREA MATERIALULUI OPTIM PENTRU CONFECŢIONAREA UNEI
PIESE

O alegere optimă a unui material, pentru o anumită destinaţie, este o problemă deosebit
de complexă ce trebuie rezolvată de proiectant, în principiu aceasta însemnând alegerea acelui
material care îndeplineşte cerinţele minime de rezistenţă şi durabilitate ale piesei, în condiţiile
unui preţ de cost minim şi a unei fiabilităţi sporite.

METODA DE ANALIZA A VALORILOR OPTIME

Această metodă are la bază valorificarea la maximum a întregului ansamblu de proprietăţi

funcţionale, tehnologice şi economice ale materialului în condiţiile concrete de realizare a piesei
proiectate. Metoda, uşor aplicabilă în condiţiile actuale ale dezvoltării metodelor de calcul rapid
şi al existenţei de softuri specializate, presupune rezolvarea următoarelor etape:
1 - stabilirea rolului funcţional al piesei,
2 - determinarea şi stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului
optim:.
3 - descompunerea factorilor analitici în elemente primare: Toţi factorii primari sunt
prezentaţi într-un graf materiale - proprietăţi, de forma celui prezentat în tabelul 2;
4 - aprecierea cantitativă a factorilor analitici:
5 - stabilirea ponderii importanţei fiecărui factor primar
m

d
k 1
k  1, (1)

în care m reprezintă numărul de factori primari.

6 - alegerea soluţiei optime la momentul dat: se face aplicând criteriul
m

t
k 1
k  d k  maxim ; (2)

7 - analiza soluţiilor din punct de vedere al utilităţii lor şi stabilirea condiţiilor de

înlocuire economică a unui material cu alt material.

8
 Tabelul 1. Gama de variaţie a câtorva proprietăţi şi un exemplu de sistem de notare
Nr. crt Proprietatea Gama de variaţie Nota
1 Densitatea materialului  < 5,0 3

în [kg/dm3]; 5,0 ... 10,0 2

> 10,0 1
2 Rezistenţa la coroziune RC < 0,02 3
viteza de coroziune în [mm/an] 0,02 ... 0,05 2
> 0,05 1
3 Duritatea HB < 90 1
în [HB] 90 ... 160 2
> 160 3
4 Modul de elasticitate E < 106 1

în [daN/cm2]; 106...2,0 106 2

> 2 106 3

5 Rezistenţa la rupere Rm < 35,0 1

în [daN/mm2]; 35,0 ... 60,0 2

> 60,0 3
6 Preţul de cost PC < 500 u.m. 3
în [lei/kg] 500 … 1000 u.m. 2
> 1000 u.m. 1
………

Ţinând cont de rolul funcţional şi tehnologicitatea construcţiei s-a folosit, de exemplu,

sistemul de notare cu note de la 1 la 3 în funcţie de valoarea proprietăţii (tabelul 1).
Observaţie. Metoda de analiză a valorilor optime se poate aplica cu succes şi mare
precizie şi în cazurile pieselor cu destinaţie precisă (arcuri, scule, rulmenţi, supape, matriţe,
cazane, ţevi, beton armat etc.), când graful materiale-proprietăţi se întocmeşte numai pentru
materialele din clasa respectivă sau corespondente.

9
Tabelul 2. GRAFUL MATERIALE-PROPRIETATI
PROPRIETĂŢI FUNCŢIONALE PROPRIETĂŢI PROPRIETĂŢI

Fizice Chimice Mecanice TEHNOLOGICE ECONOMICE

Nr. Materialul Densitatea Conducti- Rezistenţa Duritatea Rezistenţa (E106) Turnabi- Deforma- Uzinabi- Preţul de cost 10
crt. [kg/dm3] bilitatea la [HB] la rupere litatea bilitatea litatea  tk dk
termică coroziune [daN/ [daN/ [lei/kg] k 1
2
[cal/ [mm/an] mm ] 2
mm ]
cmsC]
v t1 v t2 v t3 v t4 v t5 v t6 Califi- t7 Califi- t8 Califi- t9 v t10
cativ cativ cativ
1 Duraluminiu 2,8 3 0.25 2 <,01 3 50 1 30 1 0,7 1 FB 3 FB 3 FB 3 500 3 2,35
2 CuZn15 8,8 2 0,3 2 <,05 2 60 1 64 3 1,2 2 FB 3 S 1 FB 3 1000 2 2,25
3 Fgn-700-2 7,32 2 0,01 1 >,05 1 280 3 70 3 1,6 2 FB 3 S 1 FB 3 300 3 2,10
4 CuSn10 8,8 2 0,25 2 >,05 2 20 1 60 1 1,5 2 FB 3 S 1 FB 3 900 2 1,95
5 OL37 7,3 2 0,2 1 <,05 2 120 3 45 2 1,7 2 B 2 S 1 FB 3 400 3 2,15
6 OL50 7,3 2 0,2 1 <,05 2 164 3 58 2 2,1 3 B 2 S 1 FB 3 450 3 2,20
7 OLC45 7,7 2 0,2 1 <,05 2 187 3 54 2 2,1 3 FB 3 S 1 FB 3 475 3 2,30
8 OT40 7,4 2 0,2 1 <,05 2 110 2 40 1 2,1 3 FB 3 S 1 FB 3 400 3 2,15
9 OT60 7,4 2 0,2 1 <,05 2 169 3 60 2 2,1 3 FB 3 S 1 FB 3 425 3 2,30
10 41MoCr11 7,5 2 0,2 1 <,05 2 217 3 95 3 2,1 3 FB 3 S 1 B 2 750 2 1,90
11 12Cr130 7,5 2 0,3 2 <,02 3 187 3 60 2 2,1 3 B 2 S 1 B 2 1300 1 2,10
12 Fc300 7,3 2 0,14 1 >,05 1 260 3 40 1 1,3 2 FB 3 N 0 FB 3 350 3 1,90
13 ATSi5Cu 2,6 3 0,20 2 <,01 3 90 1 20 1 0,8 1 FB 3 B 2 FB 3 625 2 1,95
14 Fm320p 7,36 2 0,14 1 >,05 1 250 3 65 3 1,6 2 FB 3 N 0 FB 3 390 3 2,00
15 CuZn39Pb2 8,4 2 0,2 2 <,03 2 65 1 30 1 1,2 2 FB 3 S 1 FB 3 1200 1 1,80
Ponderea dk d1=0,05 d2=0,1 d3=0,20 d4=0,1 d5=0,05 d6=0,05 d7=0,1 d8=0,1 d9=0,1 d10=0,15 1,0

10