Sunteți pe pagina 1din 11

METABOLISMUL

CUPRINS

1
1. Metabolismul....................................................................................................3
1.1.Categorii de metabolism...................................................................................3
1.2.Metabolismul intermediar................................................................................3
1.3.Metabolismul protidic......................................................................................5
1.4.Metabolismul lipidic.........................................................................................5
1.5.metabolismul glucidic.......................................................................................5
1.6.Metabolismul energetic.....................................................................................6
1.7.Metabolismul mineral........................................................................................6
1.8.Termoreglarea....................................................................................................8
1.9.Ratia alimentară.................................................................................................8
2. Carențe alimentare.............................................................................................8
3. Bibliografie.......................................................................................................11

1.METABOLISMUL

Prin metabolism se înţelege totalitatea transformărilor biochimice şi energetice care


au loc în ţesuturile organismului viu. Metabolismul este un proces complex, ce implică
schimburi de materii şi energii, şi care include două procese (simultane) opuse:

2
 catabolism / dezasimilaţie - totalitatea proceselor chimice de degradare a substanţelor
din organism; se produce în special ruperea legăturilor dintre atomii de carbon, din
moleculele diferitelor substanţe; acest tip de reacţii este însoţit de eliberare de energie
(reacţie exotermă).
 anabolism / asimilaţie - procesele chimice de biosinteză a substanţelor ce intră în
alcătuirea materiei vii. Reacţiile anabolice se caracterizează prin consum de energie şi
se numesc reacţii endergonice (reacţii endoterme).

1.1. CATEGORII DE METABOLISM

După rolul jucat în biologia organismelor, metabolismul este clasificat în:

 Metabolism primar sau fundamental, care este implicat direct, esenţial în menţinerea
vieţii organismelor şi plantelor.
 Metabolism secundar sau lăturalnic, care este implicat în producerea de substanţe
"neesenţiale" vieţii (de ex., pigmenţi, alcaloizi, antibiotici agenţi etc.).

1.2.METABOLISMUL INTERMEDIAR

Metabolismul intermediar reprezintă schimbul de substanţe şi energie dintre celulă şi


mediul intern. Reacţiile metabolice din celule sunt de două feluri: reacţii anabolice, de sinteză
a unor constituienţi celulari sau de rezervă, şi reacţii catabolice, de scindare a substanţelor
până la produşi finali neutilizabili (apă, dioxid de carbon, substanţe azotate simple).
Prin reacţii anabolice are loc reînnoirea permanentă a structurilor celulare uzate, sunt
sintetizate o serie de substanţe active ( enzime, hormoni ), este asigurată creşterea şi
înmulţirea celulelor, precum şi încărcarea lor cu material nutritiv de rezervă.

1.3.METABOLISMUL PROTIDIC
Din cei 20 de aminoacizi care intră în structura substanţelor proteice, o parte pot fi
sintetizaţi de organismul uman. Aceştia se numesc aminoacizi neesenţiali. Ceilalţi nu pot fi
sintetizaţi în organism, deci provin numai din alimente. Aceştia poartă numele de aminoacizi
esenţiali.

3
Aminoacizii rezultaţi în urma digestiei substanţelor proteice sunt preluaţi în mare parte
de către sângele venei porte şi în mică măsură de limfă. În sânge ,ei se alătură aminoacizilor
neesenţiali. De aici pot urma două căi: să rămână ca aminoacizi circulanţi în plasma sangvină,
sau să pătrundă prin difuziune ori prin transport activ în cellule.

Procese metabolice la nivel celular.


Biosinteza proteinelor specifice se realizează la nivelul ribozomilor prin cuplarea
aminoacizilor (prin legături peptidice ) în ordinea stabilită de gena structurală existentă în
ADN, corespunzătoare proteinei respective. Codul conţinut de genă este transcris de ARN
mesager ,care migrează în citoplasmă, la ribozomi, unde are loc cuplarea aminoacizilor.
Proteinele sintetizate pot fi: structurale (structuri celulare de rezistenţă, elastice ) şi
funcţionale (enzime, hormoni, albumine, globuline, fibrinogen etc.
Relaţia dintre proteinele tisulare şi aminoacizii plasmatici
Proteinele structurale, fibrilare, rămân în celulele care le sintetizează. Proteinele
funcţionale, globulare, pot fi eliminate în mediul extracelular.

Dezaminarea oxidativă este procesul de degradare a aminoacizilor prin îndepărtarea


unei grupări aminice . În urma acestui proces rezultă cetoacizi şi amoniac. Cetoacizii pot intra
în ciclul Krebs, unde sunt oxidaţi complet până la CO2 şi H2O , sau pot participa la sinteza de
glucoză (gluconeogeneză ) la sinteza de acizi graşi (cetogeneză) sau la refacerea unor
aminoacizi prin transaminare.
Amoniacul rezultat în urma dezaminării, toxic chiar în concentraţii mici, este
neutralizat prin transformarea lui în uree (ureogeneză).

Proteinele degradate şi aminoacizii utilizaţi în scopuri energetice sunt, de regulă,


substanţe excendentare. Rolul esenţial al proteinelor este cel plastic.

Transaminarea este calea de sinteză a unor aminoacizi neesenţiali prin transferul


grupării aminice de la un aminoacid donor la un cetoacid.

1.4. METABOLISMUL LIPIDIC

4
În urma digestiei rezultă glicerol şi acizi graşi. Glicerolul şi acizii graşi cu lanţ scurt
de atomi de carbon (C) ajung la ficat prin vena portă. Acizii graşi cu lanţ lung de carbon sunt
absorbiţi în vasele limfatice, după resinteza trigliceridelor sub formă de chilomicroni.
În circuitul sangvin, chilomicronii sunt descompuşi, iar trigliceridele sunt hidrolizate în decurs
de 1- 2 ore de la formare. În ficat ajung, sub formă de glicerol, şi acizi graşi care pot urma mai
multe căi.
Lipidele de circulaţie. Acestea sunt constituite din trigliceridele de absorţie,din acizii graşi
rezultaţi în urma hidrolizei trigliceridelor de rezervă şi din alte substanţe de natură lipidică.
Formarea depozitelor adipoase. Se realizează din lipide circulante sub acţiunea lipazelor.
Adipocitele pot depozita trigliceride în cantităţi de 80 –95 % din volumul lor. Ţesutul adipos
este răspândit subcutant, retroperitoneal, în pericard, în ficat etc. El reprezintă 20 % din
greutatea corporală (aproximativ 15 kg la 75 kg greutate corporală ).
Catabolizarea lipidelor. Trigliceridele din depozitele adipoase, utilizate ca substrat
energetic, sunt hidrolizate în glicerol şi acizi graşi.

1.5. METABOLISMUL GLUCIDIC


Glucidele îndeplinesc în organism trei roluri esenţiale: energogenetic (predominant)
,structural (în structura substanţelor complexe) şi funcţional (exemplu: ribozele acizilor
nucleici)

Monozaharidele absorbite din intestin sunt transportate prin vena portă la ficat. Toate
monozaharidele sunt transformate în glucoză. Glucoza constituie forma finală de transport şi
utilizare a glucidelor Din ficat, glucoza poate urma mai multe căi:

- răspândirea în organism prin intermediul sângelui;

- catabolizarea (oxidarea) anaerobă şi aerobă;

- transformarea în glicogen, formă de depozitare a glucidelor în organism;

- transformarea în lipide sau aminoacizi

Glicoliza este procesul catabolic care constă dintr-o succesiune de reacţii catalizate
enzimatic, ce realizează transformarea moleculei de glucoză în două molecule de acid piruvic
şi eliberarea a două molecule de ATP. În glicoliza musculară rezultă acid lactic, care este
transformat în faza de refacere în acid piruvic. Glicoliza poate porni de la glucoză sau de la

5
acid piruvic. În ultimul caz este necesară în prealabil glicogenoliza, proces de eliberare a
glucozei din depozitele de glicogen
Degradarea aerobă continuă procesele oxidative anaerobe şi se desfăşoară în
mitocondrii. Degradarea aerobă determină ,într-o primă fază, transformarea acidului piruvic în
acetil coenzima A.
Acetil Co A pătrunde în ciclul Krebs* unde, printr-un şir de procese oxidoreducătoare, se
realizează oxidarea completă. Rezultă: două molecule deCO 2 ,pentru fiecare moleculă de acetil Co A, H+,
care după ce parcurge lanţul respirator, împreună cu O2 formează H2O şi 38 de molecule de
ATP.

1.6.METABOLISMUL ENERGETIC

Totalitatea schimburilor de energie dintre materia vie şi mediu constitue metabolismul


energetic. Metabolismul energetic este o latură a procesului metabolic. El se poate determina
prin două categorii de metode :

Valori medii ale metabolismuului bazal.


Nou –născut 55 hcal /m 2

1 an 30 hcal /m 2/h

Femei 1300 hcal /24h – 0, 95 hcal/hg/h

Bărbaţi 1600 hcal /24h – 1hcal/hg /h

Necesar /kg. Corp 6g/kg 1 g/kg 1,4 g/kg

Necesar total 380- 400 g /24h 30- 110 g /24 h 100 g /24h

Calorii /gram 4,1 kcal /g 9,1 kcal /g

1.7.METABOLISMUL MINERAL
Metabolismul apei. Cantitativ (60 %) apa reprezintă o componentă esenţială a
organismului, în cadrul căruia îndeplineşte următoarele funcţii principale : formează mediul
intern, este solvent pentru substanţele organice şi anorganice şi intervine în termoreglare. Din

6
necesarul zilnic de 40 g apă/ kg corp, 35 g sunt reprezentate de apa exogenă şi 5 g de apa
endogenă. Apa exogenă pătrunde sub formă de alimente lichide şi solide, apa endogenă este
apa rezultată din lanţul respirator mitocondrial.
Metoda schimburilor gazoase se bazează pe faptul că energia şi cantitatea de CO2

eliberate sunt direct proporţionale cu cantitatea de substrat oxidat, cu natura substratului şi cu


cantitatea de oxigen utilizată. Dacă se ia în considerare raportul dintre CO2 eliminat și O2

consumat (QR- coeficient respirator ) se constată că aceasta variază în funcţie de principiile


alimentare catabolizate.
Valoarea schimburilor energetice este diferită în stare de repaus sau în stare de
activitate. De aceea, se poate vorbi de un metabolism bazal şi de un metabolism energetic
global.

Metabolismul bazal sau de întreţinere reprezintă consumul energetic minim necesar


menţinerii funcţiilor vitale. Nevoile energetice medii zilnice pentru menţinerea funcţiilor
vitale sunt de aproximativ 1650- 1700 kcal. Valorile medii ale metabolismului bazal variază.

deosebită în menţinerea echilibrului acido-bazic, în contracţia musculară, în stimularea şi


inhibarea activităţii enzimelor ,în excitabilitate etc .

Deosebirea esenţială dintre metabolismul mineral şi cel al substanţelor organice constă în


faptul că substanţele minerale nu se produc în organism. Ele sunt ingerate, îşi îndeplinesc
rolul fiziologic şi sunt eliminate prin rinichi, piele, şi prin fecale.
Principalii ioni minerali.
ELEMENTE TOTAL/70 FUNCŢIIŞI LOCALIZARE ÎN NECESAR/ZI
KG ORGANISM

Na 55 g - în potenţialul membranar; în 5- 6 g
contracţia musculară;în
echilibrul acido-bazic;în
echilibrul hidro-electrolitic

K 180 g - în menţinerea excitabilităţii; 4g


reglarea osmozei

Ca 950- 1100g În structura oaselor;în contracţia 3g

7
musculară

P 440 g - în schelet,acizii nucleici ,ATP 1,5 –2g


şi CP ,membranele celulare

Fe 5g -în hemoglobină,mioglobină,
,citocromi

Cl 125 g -în reglarea presiunii osmotice şi 3, 5 g


a pH-ului sangvin,HCL gastric

I 20- 30 mg În hormonii tiroidieni

1.8.TERMOREGLAREA
Homeotermia cuprinde totalitatea proceselor biologice care au ca rezultat păstrarea
aproximativ constantă a temperaturii mediului intern.
Totalitatea mecanismelor ce menţin constantă temperatura corpului reprezintă termoreglarea.

Producerea de energie calorică (termogeneza ) are loc permanent şi este rezultatul unor
procese energogene, de intensificare a metabolismului celular. În repaus, termogeneza este
realizată în ficat şi musculatura striată ( intensificarea tonusului muscular şi apariţia frisonului
termic ). Păstrarea căldurii se realizează prin vasoconstricţie periferică.

Eliminarea excesului de căldură (termoliza) se realizează prin procese fizice de


conducţie, convecţie radiaţie şi evaporare a transpiraţiei, la care participă sistemul
cardiovascular, prin vasodilataţie periferică, sistemul respirator şi tegumentul.

1.9.RAȚIA ALIMENTARĂ

Un constituent nutritiv (proteina, carbohidrat sau lipid) traversează obligatoriu


câteva etape pentru a deveni energie. Este digerat, absorbit, transportat la ficat sau la celule,
descompus în principii nutritive, apoi metabolizat conform schemelor proprii.
Atunci cînd nevoile energetice nu sunt satisfacute de ingestia de alimente, apare senzatia de
foame, iar organismul intra într-o stare catabolică (consum din rezervele proprii); cînd

8
ingestia depașește necesitățile, are loc faza anabolică (de creștere a rezervelor sale).
Prin arderea (metabolizarea) unui gram de proteine rezultă cam 4,1 calorii (măsură pentru
energie, caloria înseamnă cantitatea de căldură necesară pentru a încălzi un litru de apă cu un
grad, între 00 si 1000C), a unuia de glucide cam 4,1 calorii, iar a unuia de lipide cam 9,3
calorii.

Cea mai mare cantitate de energie consumată de organism este intrebuințată pentru viața de
relație (mișcare, efort). Cheltuiala minimă de energie a organismului în repaus fizic și psihic,
în condiții neutre termic (nici prea cald, nici răcoare), la peste 12 ore de la ultima ingestie de
hrana și la peste 24 h de la ultima ingestie de proteine (constituenți calorigeni) este denumită
metabolism bazal. Această cheltuială ar fi, la un individ normal, de circa o calorie pe kilogram
pe ora (circa 1.680 cal/70 kg/24 h). Cronologic cheltuiala minima e mai crescută la copil,
scăzînd treptat odată cu înaintarea în vârstă; la barbat este mai mare cu aproximativ 10% decât
la femeie. De asemenea, gravidele marchează o creștere a metabolismului bazal. Pe lângă
aceste necesități, organismul utilizează energie pentru metabolizarea nutrienților (acțiune
dinamică specifică). Ea variază în funcție de principiul nutritiv ingerat (cel mai mare este
pentru proteine).

Pentru asigurarea materialului plastic și energetic, hrana trebuie să conțină în anumite


proportii toți nutrienții. Astfel, proteinele, elementul cu cea mai mare valoare biologică, sunt
necesare în jur de 0,8 – 1,5 gr./zi, adica în jur de 20 – 30% din rația diurnă. Carbohidrații,
elementul cu cea mai mare valoare energetică (deoarece sunt uțor de metabolizat), trebuie să
acopere cam 55 – 60% din rația zilnică, adică în jur de 4 – 8 gr./kilocorp/zi. Lipidele,
elementul cel mai calorigen, sunt necesare în proporție de 10 – 20%, cam 0,5 – 1
gr./kolocorp/zi. Ele sunt cel mai greu asimilabile și metabolizabile.

Dintre proteine, in jur de 50 – 60% e bine sa fie de natura animala (proteine complete sub
raport aminoacidic), iar restul de 40 – 50% de sorginte vegetala (sunt mai putin complete,
lipsind unii aminoacizi esentiali).

Carbohidratii provin aproape exclusiv din produse de origine vegetala. Singurele produse
animaliere care ii contin in cantitati mai mari sunt mierea si laptele. In privinta tipului de
produsi glucidici indicati pentru o alimentatie rationala, se recomanda utilizarea produselor
brute, cu grade cat mai mici de extractie: cartofii fierti (piure), orezul, fructele, painea cu

9
tarate, apoi, cu semne de intrebare: painea alba, produsele de panificatie si, la urma, produsele
cu grad de extractie maxim (zaharul, de exemplu, si produsele zaharoase).

Alimentatia nesanatoasa poate duce la aparitia unor simptome pe care le putem pune pe seama
varstei, insa organismul nu este neaparat imbatranit.multe studii arata, spre exemplu, ca mult zahar poate
insemna mai mult riduri sau ca ciocolata ne poate înbolnavi de boli de inima. Îîn plus, prea multe grasimi si
dulciuri in alimentatie ne vor face, pana la urma, sa nu ne mai iubim corpul, semne ale unor carente alimentare
pe care nu le banuiesti. Oboseala poate insemna lipsa de vitamine, daca dormi in jur de 8 ore pe zi si esti activ
din punct de vedere fizic, doctorul poate recomanda analize pentru a stabili daca este vorba despre o deficienta
de vitamine, pentru a preveni problemele, e bine sa mananci in fiecare zi lapte sau iaurt.
Durerile incheieturilor, semn de carenta de magneziu durerile articulare sunt un semn al batranetii, insa pot fi
foarte bine si un avertisment ca din alimentatie lipsesc magneziul si cuprul. Acesti nutrienti opresc procesul de
deteriorare a incheieturilor si elimina durerea. E recomandata introducerea in alimentatie a nucilor, a carnii de
vita sau a spanacului.. Cei care sunt uituci, insa nu au inca varsta la care au nepoti, pot avea probleme din cauza
lipsei acizilor grasi esentiali omega. De aceea, e bine ca in alimentatie sa se regaseasca pestele sau migdalele. În
plus, uleiul de masline este mai bun pentru gatit decat cel normal.

10
3. BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Metabolism.
2. https://www.scribd.com/doc/128259303/Metabolism-Lipidic;
3. http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/carenta-alimentara_3038;
4. https://conspecte.com/Nutritie-si-dietetica/metabolismul-energetic-al-organismului-
uman.html.
5. http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/METABOLISMUL-INTERMEDIAR-
SI-EN27.php.

11