Obezitatea

MINISTERU EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
CORDONATOR,
PROF INSTR. POPESCU MAGDALENA
ABSOLVENT,
PROMOŢIA - 2010 -
1
2
CUPRINS
I.2.9. Măsuri profilactice……………………………………………… 25

I.2.10. Regim caloric în obezitate........................................................... 26
I.2.11. Prognostic si tratament................................................................ 27
I.2.12. Tratamentul medicamentos şi efortul fizic.................................. 28
I.2.13. Tratamentul chirurgical………………………………………... 29
CAP.II. PARTE TEORETICĂ
II.1.Plan de îngrijire al pacientei P.A cu Psihoză depresivă cu idei de suicid

şi obezitate gradul III........................................................................................... 34
II.2.Plan de îngrijire al pacientei N.E cu Obezitate şi D.Z tipII....................... 51
II.3.Plan de îngrijire al pacientei Z.C cu Guşă endemică,Obezitate de aport... 70
BIBLIOGRAFIE............................................................................................... 83
ANEXE............................................................................................................... 84
MOTTO:
3
Schimbă-ţi stilul de viaţă! Mănâncă
sănătos! Nu fi sedentar!
ARGUMENT
Prin intermediul lucrări de faţă “Nursingul pacientului cu Obetitate ” am

încercat să pun în evidenţă rolul pe care îl are nursa în apărarea şi menţinerea
sănătăţii utilizând toate cunoştinţele actuale de care dispune.
Asistenta este cea care trebuie să cunoască şi să observe pacientul,
precum şi pe membrii familiei acestuia, cu scopul fixării obiectivelor şi aplicării
acestora şi evaluării îngrijirilor care i-au fost aplicate. Pentru îndeplinirea
acestor obiective se va ţine cont de vârsta acestuia, starea sa emoţională, şi
capacitatea intelectuală, cât şi statutul social şi cultural al pacientului.
● Obezitatea este o condiţie ce implică subnutriţia şi deficienţe nutritive majore.
● Obezitatea apare ca urmare a unor disfuncţii a sistemului digestiv datorate unui
regim alimentar sărăcăcios, urmat de o lungă perioadă de timp.
● Obezitatea este susţinută de un sistem endocrin dezechilibrat ca urmare a consumului
de uleiuri vegetale prelucrate, zahăr, hormoni artificiali şi toxine provenite din mediul
înconjurator.
● Obezitatea îşi are rădăcinile independente, stări de depresie şi inerţie mentală şi
emoţională.
Etimologic, cuvântul „obezitate” provine din verbul latin „obedo-obedere”,
ceea ce înseamnă „a mânca în exces”, „a mânca mult şi lacom”.
Având în vedere că obezitatea a devenit o pandemie şi că riscul complicaţiilor a
crescut simţitor ar trebui insistat pe cauzele care au dus la constituirea excesului
ponderal , pe instituirea unei alimentaţii sanatoase încă din copilarie şi a unui program
4
de exerciţii fizice regulat cât şi pe determinarea cauzelor care duc la eşecul dietelor şi
revenirea pacienţilor obezi la obiceiurile anterioare.
Dieta ar trebui implementată ca făcând parte din viaţa de zi cu zi şi nu văzută ca
un regim de slăbit pe termen limitat, iar rolul psihologului în echipa medic-pacient ar
trebui să fie bine definit. Ar trebui încercat să se identifice şi să se elimine factorii
predispozanţi care au dus la excesele alimentare.
Obezitatea este asociată cu evitarea alimentelor care ar fi de fapt benefice, cum
ar fi grăsimile provenite de la animale sănătoase şi proteinele. Soluţia prescrisă în mod
comun, de „a mânca mai puţin şi a face mai multe exerciţii fizice” în general eşuează
deoarece nu se adresează nici uneia dintre cauzele fundamentale enumerate mai sus.
Dacă dorim să depăşim obezitatea, fiecare persoană trebuie să apeleze la
puterea de decizie pe care o are la dispoziţie şi să se decidă din nou asupra modului în
care doreşte să trăiască. Fiecare dintre noi avem de mai multe ori pe zi posibilitatea de
a alege o viaţă plină de sănătate sau o viaţă plină de boli. A ne asuma această putere de
decizie şi a o utiliza pe deplin este lucrul de care avem nevoie cu disperare.
Epidemiologie Obezitatea se întâlneşte frecvent în ţările cu nivel de trai ridicat.
O treime până la o cincime din populaţia adultă a acestor ţări este supraponderală.
Este vorba despre un bilanţ energetic pozitiv între aportul alimentar excesiv şi
cheltuielile energetice reduse, prin sedentarism. Aceasta exprimă nivelul de viaţă.
Trebuie să se ţină seama şi de faptul, că până nu demult, se considera obezitatea ca un
semn de distincţie. Astăzi este o certitudine relaţia dintre obezitate şi bolile cu cea mai
mare rată de mortalitate: bolile cardiovasculare, dislipidemiile, diabetul zaharat etc.
Morbiditatea În ţările dezvoltate incidenţa obezităţii este mai ridicată decât în
ţările mai puţin dezvoltate. În Statele Unite obezitatea este endemică. Profesia şi modul
de viaţă (tradiţie, obiceiuri, facilităţi) joacă un rol important.
Statisticile privind obezitatea la români sunt alarmante. Conform rapoartelor
OMS România este pe locul trei în Europa în privinţa obezităţii la copii. Potrivit
5
Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Infecţioase, un român din patru este obez,
iar fiecare al doilea român este supraponderal.
Factorii de risc Deşi consumul excesiv de mâncare este negat vehement de majoritatea
oamenilor obezi, aceasta este cea mai frecventă cauză de obezitate.
Obezitatea apare în contextul unui dezechilibru pozitiv între cantitatea de calorii
asimilate şi cantitatea de energie cheltuită de individ. Apariţia ei este influenţată de
factori genetici, sociali, culturali, de mediu şi economici.
Există o predispoziţie la obezitate în cadrul anumitor familii, care se moşteneşte
genetic. Aceasta este deseori greu de dovedit, căci familiile au de obicei acelaşi stil de
viaţă şi obiceiuri alimentare comune, care pot determina tendinţa la obezitate a întregii
familii. Factorul genetic:implicat 25-75% , agregarea familială, gene implicate,
Foarte mulţi oameni cred că sunt graşi din cauza afecţiunilor endocrine. Există
întradevăr boli care pot determina obezitate: hipotiroidism, sindrom Cushing, depresie.
Medicamentele antidepresive şi steroizii pot duce la creştere în greutate.
Factori individuali, socioeconomici şi stilul de viaţă: vârsta, sexul, circumstanţe
fiziologice, nivelul socioeconomic şi educaţional, sedentarismul, comportamentul
alimentar, fumatul, factori psihologici, medicamente
Tipuri de obezitate Există mai multe tipuri de obezitate. Din punct de vedere al
modului de distribuţie a stratului adipos excedentar se cunosc mai multe tipuri de
obezitate: - Tipul I - distribuţia excesului ponderal este "armonioasă";
- Tipul II - numit şi obezitate ginoidă, la care grăsimea este repartizată mai mult pe
zona inferioară a corpului (coapse, pelvis). Acest tip de obezitate este cel mai inestetic
însă asociat cu cele mai mici riscuri medicale;
- Tipul III - numit obezitate viscerală, la care grăsimea se acumulează cel mai mult în
organele interne, cum ar fi viscerele abdominale. Acest tip de obezitate este cel mai
puţin vizibil, însă riscurile pe care le implică asupra sănătăţii sunt cele mai mari.
6
- Tipul IV - cunoscut şi sub numele de obezitate androidă, la care grăsimea se depune
pe partea superioară a corpului. Acest gen de obezitate este specific în general
bărbaţilor şi are consecinţe destul de serioase asupra sănătăţii.
Diagnosticul obezităţii Există criterii diferite de apreciere şi determninare a
obezităţii:1. Indexul Broca Acesta este un raport dintre înălţimea persoanei exprimată
în centimetri minus 100 de centimetri şi greutatea în kilograme. În a doua jumătate a
secolului XX se consideră indicele ideal:pentru bărbaţi - 0,9 şi pentru femei - 0,8
2. Indexul Corp-Greutate (engleză Body-Mass Index, BMI) Se calculează după
formula de mai jos, ţinându-se cont de vârstă m= greutate în kg; l= înălţime în metri
Diagnostic diferenţial (DD) În diagnosticarea obezităţii trebuesc eliminate:
graviditatea, S/P (status post) tratament cu corticoizi, boli de excreţie (insuficienţă
renală), boli cardio-limfo-vasculare (ascita), boli parazitare (Elefantiasis -
bilharzia/schistosomiasis, chisturi hidatice), boli endocrine, sindromul Cushing,
creştreri tisulare mari.
Complicaţii le obezităţii Diabetul zaharat este o complicaţie majoră. Peste 80 -
90% dintre diabetici au fost sau sunt obezi. Boala evoluează progresiv până la stadiul
clinic manifest de diabet.
 Complicaţiile cardiovasculare sunt numeroase şi severe:
 Ateroscleroza apare mai frecvent şi mai devreme la bolnavul obez (cu cel puţin 10
ani faţă de normoponderal). Dacă se ţine seama de frecvenţă, severitatea şi
mortalitatea crescută prin complicaţiile aterosclerozei (infarcte miocardice,
accidente vasculare cerebrale), se înţelege gravitatea acestei complicaţii la obezi.
 Varicele reprezintă una dintre cel mai des întâlnite complicaţii, localizate la
nivelul membrelor inferioare.
 Dintre complicaţiile pulmonare: bronşita acută şi cronică, emfizemul pulmonar,
dispneea de efort datorită scăderii capacităţii vitale, uneori hipertensiunea
pulmonară şi nu rareori sindromul Pickwick (somnolentă şi obezitate).
7
 Complicaţiile digestive sunt: hipotonia biliară, litiaza biliară, constipaţia cro-
nică, hepatită cronică prin steatoza hepatică (infiltraţie grasă a ficatului).
 Tulburări de statică: cifoza dorsală, lordoză cervicală, picior plat, spondiloze,
artroza soldului, poliartroze sau numai durerea articulară semnalaţă la 70%
dintre obezi.
 Complicaţii cutanate: intertrigo, piodermite, seboree.
 Complicaţii la nivelul sistemului nervos central: cefalee, astenie, vertije, uneori
obsesii, anxietate.
 Complicaţii ginecologice: amenoree, tulburări de ciclu ovarian.
Din cele prezentate se întelege gravitatea obezităţii. După unele statistici numai
30% dintre obezi ajung la vârsta de 70 de ani. Se întelege că prognosticul formulat
după cunoscuta expresie populară, „cu cât este mai lungă cureaua, cu atât mai scurtă
este viaţa", este foarte reală.
Regim caloric în obezitate Este important ca pacientul şi medicul să stabilească
de comun acord obiectivele şi metoda de tratament. Se recomandă o scădere ponderală
moderată şi în etape. Nu sunt recomandate dietele drastice care au multiple efecte
negative asupra organismului
O primă treaptă constă într-o reducere ponderală cu 5-10% în primele 3-6 luni.
Schimbarea modului de viaţă este cel mai important factor (renunţare la fumat, alcool,
mâncat după ora 19 şi nemâncatul de dimineaţă).
Dieta alimentară este aleasă în funcţie de bolile asociate (cu restricţie la grăsimi
pentru cei cu dislipidemie, cu restricţie la proteine la cei cu boli de rinichi, cu restricţie
de sare la cei cu hipertensiune etc.).
Se vor evita alimentele cu un conţinut caloric mare (ciocolata, fast-food,
patiserie, sucuri etc.), alimente care sunt interzise la pacienţii cu diabet zaharat. Mesele
sunt fracţionate în 3 mese principale şi 2 gustări, însă la pacienţii trataţi cu insulină
sunt necesare 6 mese (3 mese principale şi 3 gustări). În general, se recomandă o
restricţie calorică de 500 kcal/zi faţă de necesarul caloric individual.
8
La pacienţii cu obezitate grad III se poate folosi o restricţie calorică mai mare
însă pentru o perioadă scurtă de timp, aceasta având efecte negative dacă este folosită
pe termen lung.
Prognostic si tratament Prognosticul obezităţii este nefavorabil; fără tratament,
obezitatea progresează. Cu cele mai multe tipuri de tratament se poate obţine scăderea
în greutate, dar cele mai multe persoane revin la greutatea de dinaintea tratamentului în
5 ani.
În ultimii ani, scopurile şi metodele de tratament ale obezităţii s-au schimbat
radical datorită a două descoperiri. Prima este aceea ca o scădere modestă a greutăţii
corporale, 10% sau poate chiar 5% din greutatea inţială este suficientă pentru a
controla sau cel puţin pentru a îmbunătăâi cele mai multe complicaţii ale tratamentului.
În cele mai multe cazuri, greutatea ideală este greu de atins şi, chiar şi atunci când este
atinsă este foarte rar menţinută. ’’Soluţia 10%’’ a devenit un scop al celor mai multe
programe de tratament.
A doua descoperire, derivată din slaba menţinere a greutăţii corporale în timpul
tratamentului, este mutarea de la un scop de scădere ponderală la unul de control al
greutăţii, ducând la greutatea optimă posibil de atins în contextul general al sănătătii.
Tratamentul medicamentos şi efortul fizic Acesta se impune în momentul în care
nu s-a obţinut greutatea ţinută în urma regimului alimentar şi a efortului fizic.
Există două tipuri de medicamente folosite: cele cu efect central, de scădere a
apetitului alimentar şi cele care scad absorbţia intestinală a principiilor alimentare.
Efortul fizic Este un element foarte important în scăderea ponderală sănătoasă.
Scăderea cantităţii de ţesut adipos îmbunătăţeşte sensibilitatea la acţiunea insulinei,
potentează efectul dietei hipocalorice şi împiedică reducerea masei musculare.
Gradul de efort fizic este ales în funcţie de bolile asociate (fiind mai scăzut în
bolile cardiace, bolile articulare, neuropatia diabetică, arteriopatia membrelor
inferioare). Se recomandă mersul pe jos, urcatul scărilor, înot, jogging, gimnastică.
9
Cu toţii avem o viaţă agitată şi muncim mult la serviciu! Acasă ne aşteaptă alte
responsabilităţi!
Deşi "nu stăm o clipă", multe din activităţile uzuale nu consumă multe calorii.
Gândiţi-vă cât timp petreceţi într-o zi stând la birou, la calculator sau la televizor!
Civilizaţia ne-a adus o serie de avantaje de confort, în detrimentul activităţii fizice şi
sănătăţii: ne deplasăm cu maşina, urcăm cu liftul.
Obezitatea nu este o afecţiune inofensivă! Organizaţia Mondială a Sănătăţii
(OMS) recunoaşte obezitatea ca fiind o boală cronică, complexă. Simptomele şi
complicaţiile ei se dezvoltă într-o manieră progresivă.
Tratamentul chirurgical Acest tip de tratament se impune în cazul pacienţilor cu
obezitate grad III, cei cu grad II, dar care au complicaţii medicale ale obezităţii şi în
cazul pacienţilor cu insucces al celorlalte metode de tratament.
Tehnicile chirurgicale cele mai folosite sunt: montarea inelului de silicon,
gastroplastia verticală, gastrectomia longitudinal (aceste tehnici micşorează
capacitatea stomacului) şi tehnicile de by-pass (şuntarea unor zone de digestie şi
absorbţie a alimentelor): gastric, bilio-intestinal şi jejuno-ileal. În aceste cazuri sunt
necesare echipe specializate de chirurgi, nutriţionişti şi psihologici pentru a obţine
rezultatele dorite.
Pe perioada stagiului clinic efectuat în secţia din Spitalele din Piteşt, am întâlnit
numeroşi pacienţi care prezentau obezitate de diferite tipuri, selectând dintre aceştia un
număr de trei pacientr, pentru a-mi aprofunda cunoştinţele despre această afecţiune.
Îngrijirile efectuate de echipa medicală, la care am contribuit şi eu, au dus la
realizarea stării de autonomie a celor trei pacienţi, acestea fiind următoarele:
 s-a asigurat condiţii de microclimat în cameră;
 s-au măsurat, notat funcţiile vitale şi vegetative în F.O;
 s-a pregătit pacienţii psihic şi fizic în vederea recoltării dec analize,
efectuării ecografiilor abdominale;
 s-a asigurat un regim hiposodat,hipocaloric;
10
 s-a pregăti fizic şi psihic pentru intervenţia chirurgicală;
 s-a îngrijit pacienţii după intervenţii;
 s-a efectuat tratamentul indicat de medici;
 s-a ajutat pacientul în alimentaţie şi deservirea la pat în eliminare ;
 s-a ajut pacienţii în satisfacerea nevoilor afectate.
După îngrijirile şi intervenţiile acordate, pacienţii au prezentat la externare o

stare mai bună, cu remisia multor simptomelor, scădere în greutate, dar fără
independenţă toală.
AM REALIZAT ACESTĂ LUCRARE SUB COORDONAREA

DOAMNEI PROFESOR INSTRUCTOR POPESCU MAGDALENA,CĂREIA
ÎI EXPRIM RECUNOŞTINŢĂ ŞI ÎI MULŢUMESC ÎN MOD DEOSEBIT.
11
CAPITOLUL I
PARTE TEORETICĂ
I.1.ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA
ŢESUTULUI ADIPOS
Anatomia Ţesutului adipos. Încă din
copilarie există o deosebire în ceea ce priveşte
cantitatea de grăsime şi repartiţia între cele două
sexe, prevalând la fetiţe. Diferenţa se menţine şi
în ceea ce priveşte numărul de adipocite (celule
cu grăsime), care este mai mare la femei.
Numărul de celule adipoase, odată fixat (posibil
ereditar), rămâne definitiv. Raportul dintre numărul şi volumul celulelor adipoase
determină o forma hipertrofică şi o altă hiperplazică de obezitate. Acest raport este
controlat de unii hormoni care influentează şi
repartiţia. Hormonii androgeni (testosteronul) şi
glucocorticoizii influentează depunerea
grăsimilor în partea superioara a corpului, iar
estrogenii în partea inferioară.
Ţesutul adipos nu este un ţesut inert,
deoarece el reglează captarea acizilor graşi şi a
trigliceridelor circulante, sinteza endogenă a gliceridelor plecând de la glucoză,
catabolismul acizilor graşi, eliberarea acizilor graşi în circulaţie etc.
în ceea ce priveşte senzaţiile de foame şi saţietate, reglarea se face prin:
- glicemie (senzaţie de foame, în hipoglicemie şi senzaţie de saţietate în hiperglicemie);
- factori digestivi (intr. glucozei în duoden este urmată de scăderea senzaţiei de foame);
- factori neurologici; aceştia acţionează la nivelul hipotalamusului şi cortexului.
12
Controlul alimentaţiei prin factori de mediu. Sistemul nervos central
primeşte numeroase semnale neurale privitor la ingestia de alimente.
Acestea cuprind semnalele vizuale, auditive, olfactive, care sunt procesate înaintea
ingestiei. Aceastea contribuie la faza cefalică a ingestiei alimentare, care constă în
creşterea secreţiei de salivă şi hormoni gastrointestinali. În această fază au fost observate
modificări între o persoană obeză şi una sănătoasă, cum ar fi creşterea secreţiei salivare şi
hormonale.
Semnale ale saţietăţii din tractul gastrointestinal. În timpul ingestiei şi
digestiei alimentelor creierul primeşte informaţii de la receptorii mecanici şi
chemosenzitivi care se găsesc pe mucoasa intestinală. Aceştia controlează senzaţia de
saţietate în funcţie de cantitatea de alimente ingerată şi compoziţia acestora în lipide,
proteine şi glucide. Cantitatea mare de alimente din stomac şi timpul de digestie
prelungit la obezi modifică proprietăţile acestor receptori.
Rolul hormonilor pancreatici în controlul aportului energetic . Funcţia
principală a insulinei şi glucagonului este homeostazia glucozei şi controlul aportului
energetic nutriţional. Acumularea de grăsime pe viscere reduce sensibilitatea insulinei în
muşchii scheletici, ficat şi esutul adipos ducând la apariţia rezistenţei insulinice, care
predispune la intoleranţa la glucoză şi hipertrigliceridemie.
Controlul determinat de depozitele energetice ale corpului asupra
aportului de energie calorică. Pentru a egala eficient aportul de energie cu
consumul energetic şi pentru a menţine depozitele organismului de energie, centrii
hipotalamici monitorizează cantitatea de energie stocată în ţesutul adipos. Leptina este
un hormon secretat de ţesutul adipos care aduce această informaţie creierului. Leptina
este crescută la femei faţă de bărbaţi şi creşte la persoanele obeze o dată cu creşterea
masei adipoase.
Factori adiţionali care controlează aportul de alimente .Există un număr
de hormoni care au rol în controlul aportului de alimente, deşi acesta nu este considerat
13
rolul lor principal. Glucocorticoizii acţionează asupra creierului pentru a stimula aportul
de glucide şi grăsimi. Hormonii tiroidieni influenţează aportul de alimente pentru a
menţine echilibrul nutrienţilor.
În contrast aportul energetic scade în hipotiroidism. Somatostatina eliberată de
celulele delta din pancreas inhibă motilitatea gastrointestinală. Secreţia endocrină şi
exocrină şi scade aportul alimentar. Hormonii de creştere şi liberinele acestora cresc
aportul de alimente. Estradiolul este asociat cu reducerea aportului alimentar la oameni
iar ovarectomia la animale creşte aportul energetic. Progesteronul în combinaţie cu
estrogenul creşte aportul de alimente. Prolactina creşte ingestia de alimente.
Controlul aportului alimentar prin nutrienţi. S-a demonstrat că
modificările glucozei din sânge sunt semnale pentru saţietate. Hipoglicemia sau
inhibarea metabolismului glucidic cresc aportul alimentar. Infuzia de lipide în intestinul
subţire încetineşte golirea gastrică şi reduce aportul alimentar. Contrar, inhibarea
oxidării acizilor graşi creşte ingestia de alimente. Proprietăţile saţioase ale grăsimii se
presupun a fi datorate senzaţiei plăcute de lipide din cavitatea bucală şi densităţii
crescute de calorii din grăsimi, care pot conduce la supraalimentaţie.
Proteinele scad aportul energetic la oameni, prin implicarea receptorilor
somatosenzitivi şi a gustului pentru a identifica compoziţia dietei. Scăderea proteinelor
alimentare este mediată prin efectele directe ale aminoacizilor cerebrali circulanţi.
Controlul consumului energetic al organismului. Datele sugerează că
anormalităţile din consumul energetic al corpului contribuie la dezvoltarea obezităţii. Se
câstigă în greutate dacă există un dezechilibru între aportul şi consumul energetic.
Energia poate fi consumată prin activitate fizică, funcţionarea normală a
organelor şi prin termogeneza adaptativă, care creşte consumul energetic în dietele
impuse şi la expunerea la frig.
14
I.2.OBEZITATEA
Obezitatea este una dintre cele mai actuale
şi mai grave probleme de sănătate publică cu care
se confruntă lumea contemporană.
Etimologic, cuvântul „obezitate” provine
din verbul latin „obedo-obedere”, ceea ce înseamnă „a mânca în exces”, „a mânca mult
şi lacom”.
În ciuda faptului că multe dintre aspectele neclare ale acestei probleme complexe
de sănătate individuală şi publică au fost elucidate într-o măsură satisfăcătoare de ştiinţa
medicală, întâlnim printre noi, destul de frecvent, o mulţime de prejudecăţi şi mituri. Ele
persistă nu doar printre clasele sociale sau vârstele cu acces mai limitat la sursele de
informare dar chiar şi în mass-media. Probabil cea mai populară dintre credinţele
eronate din constelaţia obezităţii este ideea că pâinea îngraşă şi că limitarea drastică a
consumului de pâine este indispensabilă pentru slăbire. Specialiştii se străduiesc de o
vreme încoace să convingă opinia publică despre faptul că pâinea nu este în sine un
factor de risc pentru obezi.
I.2.1. EPIDEMIOLOGIE.
Obezitatea se întâlneşte frecvent

în ţările cu nivel de trai ridicat. O treime
până la o cincime din populaţia adultă a
acestor ţări este supraponderală. Este
vorba despre un bilanţ energetic pozitiv
între aportul alimentar excesiv şi
cheltuielile energetice reduse, prin
sedentarism. Aceasta exprimă nivelul de viaţă. Trebuie să se ţină seama şi de faptul, că
până nu demult, se considera obezitatea ca un semn de distincţie. Astăzi este o
certitudine relaţia dintre obezitate şi bolile cu cea mai mare rată de mortalitate: bolile
15
cardiovasculare, dislipidemiile, diabetul zaharat etc. Astfel 85 - 95% dintre diabetici au
fost sau sunt obezi; peste 60% dintre dislipidemici au obezitate. Proporţii asemănătoare
s-au înregistrat în infarctul miocardic şi în cardiopatia ischemică.
I.2.2. MORBIDITATEA
In ţările dezvoltate incidenţa obezităţii este mai ridicată decât în ţările mai puţin
dezvoltate. În Statele Unite obezitatea este endemică. Profesia şi modul de viaţă
(tradiţie, obiceiuri, facilităţi) joacă un rol important.
Statisticile privind obezitatea la români sunt alarmante. Conform rapoartelor OMS
România este pe locul trei în Europa în privinţa obezităţii la copii. Potrivit Federaţiei
Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Infecţioase, un român din patru este obez, iar fiecare
al doilea român este supraponderal.
Toate acestea, în contextul în care tot mai mulţi români consumă alimente de tip
fast-food şi duc o viaţă sedentară, în afară de bacanalele şi carnagiile (în special carne şi
untură de porc) practicate tradiţional, de sărbători.
I.2.3.CLASIFICAREA OBEZITĂŢII
Obezitatea este termenul medical care defineşte acumularea de grăsime corporală
în exces. Privită de multe ori ca o problemă estetică, obezitatea este de fapt o boală
cronică ce nu trebuie neglijată. Grăsimea "acumulată" în
organism se poate estima prin mai multe metode. Una dintre
ele este determinarea indicelui de masă corporală (IMC)*:
Nutriţioniştii şi medicii sunt preocupaţi nu numai de

cantitatea de grăsime din organism, ci şi de distribuţia
16
acesteia. De obicei, bărbaţii acumulează grăsimea la nivelul abdomenului, iar femeile la
nivelul şoldurilor.
Aceasta nu e o regulă: şi femeile pot dezvolta obezitate de tip abdominal, în
special după menopauză!
Persoanele cu grăsime acumulată la nivelul abdomenului au risc mai mare de
complicaţii datorate obezităţii.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră patologică o circumferinţă
abdominală:
● peste 80 cm la femei
● peste 94 cm la bărbaţi
I.2.4. FACTORII DE RISC

Deşi consumul excesiv de mâncare este negat vehement de majoritatea oamenilor
obezi, aceasta este cea mai frecventă cauză de obezitate.
Obezitatea apare în contextul unui dezechilibru pozitiv între cantitatea de calorii
asimilate şi cantitatea de energie cheltuită de individ. Apariţia ei este influenţată de
factori genetici, sociali, culturali, de mediu şi economici.
Factorii genetici par să joace un rol important, dar fără a fi determinant. Este
cunoscut că în familiile cu obezi riscul de obezitate este mai mare.
Obezitatea poate apare şi în contextul unor boli precum hipotiroidismul,
sindromul Cuşhing, şi unele boli neurologice. Totodată poate fi consecinţa administrării
anumitor droguri precum steroizii. Bolile şi administrarea anumitor medicamente sunt
responsabile de obezitate doar în 1% din cazuri.
Obezitatea apare când echilibrul energetic este debalansat, energia acumulată
(numărul de calorii) prin alimentaţie este mai mare decât energia cheltuită.
echilibru energetic energia = energia --> greutate stabilă
acumulată cheltuită
balanţa energetică energia > energia --> creştere ponderală
17
pozitivă : acumulată cheltuită
balanţa energetică energia < energia --> scădere ponderală
negativă : acumulată cheltuită
A. Factori genetici:
Există o predispoziţie la obezitate în cadrul anumitor familii, care se moşteneşte
genetic. Aceasta este deseori greu de dovedit, căci familiile au de obicei acelaşi stil de
viaţă şi obiceiuri alimentare comune, care pot determina tendinţa la obezitate a întregii
familii.
Factorul genetic:
 implicat 25-75%
 agregarea familială
 gene implicate:
 gena leptinei
 gena receptorului insulinic 1
 gena receptorului beta-3
adrenergic
 gena proteinei de decuplare
1 şi 2
B. Metabolismul:
Foarte mulţi oameni cred că sunt graşi din cauza afecţiunilor endocrine. Există
întradevăr boli care pot determina obezitate: hipotiroidism, sindrom Cushing, depresie.
Medicamentele antidepresive şi steroizii pot duce la creştere în greutate.
Factori individuali, socioeconomici şi stilul de viaţă
 vârsta
 sexul
 circumstanţe fiziologice
18
 nivelul socioeconomic şi educaţional
 sedentarismul
 comportamentul alimentar
 fumatul
 factori psihologici
 medicamente
Aportul caloric excesiv şi inactivitatea fizică sunt factorii principali implicaţi în
apariţia obezităţii.
I.2.5. TIPURI DE OBEZITATE
Există mai multe tipuri de obezitate. Din punct de vedere al modului de distribuţie a
stratului adipos excedentar se cunosc mai multe tipuri de obezitate:
o Tipul I - distribuţia excesului ponderal este "armonioasă";
o Tipul II - numit şi obezitate ginoidă,
la care grăsimea este repartizată mai
mult pe zona inferioară a corpului
(coapse, pelvis). Acest tip de
obezitate este cel mai inestetic însă
asociat cu cele mai mici riscuri
medicale;
o Tipul III - numit obezitate viscerală,
la care grăsimea se acumulează cel
mai mult în organele interne, cum ar
fi viscerele abdominale. Acest tip de obezitate este cel mai puţin vizibil,
însă riscurile pe care le implică asupra sănătăţii sunt cele mai mari.
o Tipul IV - cunoscut şi sub numele de obezitate androidă, la care grăsimea
se depune pe partea superioară a corpului. Acest gen de obezitate este
19
specific în general bărbaţilor şi are consecinţe destul de serioase asupra
sănătăţii.
Obezitatea poate fi clasificată în trei tipuri în funcţie de surplusul în greutate:
o Obezitate uşoară +10-15%
o Obezitate moderată +10-20%
o Obezitate gravă +20% şi mai mult.
o Obezitatea este în general cauzată de doi factori:
Exogenă - alimentaţie în exces.
Endogenă - dereglări de metabolism:
Obezitatea hipofizară (boala lui Cushing)
Obezitatea tiroidiană.
I.2.6. DIAGNOSTICUL OBEZITĂŢII

Există criterii diferite de apreciere şi determninare a obezităţii:
1. Indexul Broca
Acesta este un raport dintre înălţimea persoanei exprimată în centimetri minus 100
de centimetri şi greutatea în kilograme. În a doua jumătate a secolului XX se considera
indicele ideal.
 pentru bărbaţi - 0,9 şi
 pentru femei - 0,8
2. Indexul Corp-Greutate (engleză Body-Mass Index, BMI)
Se calculează după formula de mai jos, ţinându-se cont de vârstă
m= greutate în kg;
l= înălţime în metri
20
Această metodă fiind controversată, considerându-se că trebuie ţinut cont şi de:
o locul geografic
o Raportul talie/şold (engleză Waist-Hip-Ratio, WHR)
o Ignoră înălţimea şi greutatea corporală, azi este luat în considerare
dar numai corelat cu alţi indici.
o Perimetrul abdominal
Această metodă exprimă raportul perimetrului abdominal faţă de înălţime,
ignorând greutatea corporală.
Diagnostic diferenţial (DD)
În diagnosticarea obezităţii trebuesc eliminate:
o Graviditatea.
o S/P (status post) tratament cu corticoizi.
o Boli de excreţie (insuficienţă renală).
o Boli cardio-limfo-vasculare (ascita).
o Boli parazitare (Elefantiasis - bilharzia/schistosomiasis, chisturi hidatice).
o Boli endocrine.
o Sindromul Cushing.
o Creştreri tisulare mari, maligne sau benigne, etc.
21
I.2.7.COMPLICAŢII LE OBEZITĂŢII
Diabetul zaharat
este o complicaţie
majoră. Peste 80 - 90%
dintre diabetici au fost
sau sunt obezi. Boala
evoluează progresiv
până la stadiul clinic
manifest de diabet.
 Complicaţiile
cardiovasculare
sunt numeroase
şi severe:
- hipertensiunea
arterială este
frecventă, la
obezi (peste 50%
dintre obezi au şi
hipertensiune
arterială).
- insuficienţa cardiacă este la fel de frecvent întâlnită la obezi. în apariţia ei joacă
rol travaliul crescut impus inimii de obezitate, hipertensiunea arterială asociată,
precum şi infiltraţia grasă a muşchiului cardiac.
 Ateroscleroza apare mai frecvent şi mai devreme la bolnavul obez (cu cel puţin 10
ani faţă de normoponderal). Dacă se ţine seama de frecvenţă, severitatea şi
mortalitatea crescută prin complicaţiile aterosclerozei (infarcte miocardice,
accidente vasculare cerebrale), se înţelege gravitatea acestei complicaţii la obezi.
22
 Varicele reprezintă una dintre cel mai des întâlnite complicaţii, localizate la
nivelul membrelor inferioare.
 Dintre complicaţiile pulmonare: bronşita acută şi cronică, emfizemul pulmonar,
dispneea de efort datorită scăderii capacităţii vitale, uneori hipertensiunea
pulmonară şi nu rareori sindromul Pickwick (somnolentă şi obezitate).
 Complicaţiile digestive sunt: hipotonia biliară, litiaza biliară, constipaţia cronică,
hepatită cronică prin steatoza hepatică (infiltraţie grasă a ficatului).
 Tulburări de statică: cifoza dorsală, lordoză cervicală, picior plat, spondiloze,
artroza soldului, poliartroze sau numai durerea articulară semnalaţă la 70% dintre
obezi.
 Complicaţii cutanate: intertrigo, piodermite, seboree.
 Complicaţii la nivelul sistemului nervos central: cefalee, astenie, vertije, uneori
obsesii, anxietate.
 Complicaţii ginecologice: amenoree, tulburări de ciclu ovarian.
Din cele prezentate se întelege gravitatea obezităţii. După unele statistici numai
30% dintre obezi ajung la vârsta de 70 de ani. Se întelege că prognosticul formulat după
cunoscuta expresie populară, „cu cât este mai lungă cureaua, cu atât mai scurtă este
viaţa", este foarte reală.
I.2.8. CONSECINŢELE OBEZITĂŢII

Obezitatea reprezintă o redutabilă povară financiară pentru societate atât prin
cheltuielile directe cât şi cele indirecte.
În ţările industrializate, ponderea patologiei asociate obezităţii este mai mare
pentru bolile cardiovasculare, pe când în cele neindustrializate este mai mare pentru
diabetul tip II datorită resurselor insuficiente de insulină în aceste ţări.
Numeroase rapoarte anticipează că prevenirea şi tratamentul obezităţii vor avea
efecte pozitive majore pentru sistemul de sănătate.
23
Dorim tot binele din lume copiilor noştri.
Vrem să fie fericiţi, să aibă ceea ce nouă nu ne-a fost
permis şi când vine vorba să le dăruim ceva, gândul
ne duce la cele mai alese feluri de mâncare, la cele
mai moderne jucării.
Există orfani cu părinţi vii, spaţiile de joacă
din spatele blocurilor sunt pline de astfel de copii ai
căror parinţi desfiguraţi de oboseală îi salvează în memoriile telefoanelor, pe desktopuri
sau în portofele.
Mami când vii? Tati când ajungi? Aşa ciripesc micuţii în telefoane, sperând că o
dată cu seara se vor bucura de prezenţa părinţilor; în zadar însă… copii prea plictisiţi şi
părinţi prea obosiţi se lasă pradă somnului sau televizorului.
La sfârşit de săptămână datoria de parinţi strigă la drumu’ mare şi atunci ne luăm
copiii, încălecăm spre cel mai dotat fast-food sau spre cel mai diversificat restaurant, ori
spre magazinul cu cele mai multe rafturi de jucării. După ce l-am îndopat p’ăsta micu’
cu ce i-a dorit inima, trăim falsa impresie că ne-am îndeplinit sarcinile, copilul e sătul de
toate şi am şi stat cu el.
Obezitatea reprezintă un pericol real, prin scăderea speranţei de viaţă pe de o
parte, şi prin bolile pe care le determină, pe de altă parte.
Trei dintre cele mai importante, prin consecinţele lor vitale, sunt bolile
cardiovasculare, hipertensiunea şi diabetul.
● Bolile cardiovasculare recunosc obezitatea ca factor de risc major. Riscul acestor
boli este mărit de creşterea colesterolemiei şi de asocierea cu diabetul şi hipertensiunea.
Obezitatea morbidă duce la o creştere a coronaropatiilor cu 70% iar mortalitatea
datorată acestor boli se dublează. S-a raportat ca pentru fiecare 10% creştere în greutate,
incidenţa coronaropatiilor creşte cu 20%. Pe de altă parte scăderea, chiar modestă, în
greutate îmbunătăţeste riscul cardiovascular prin scăderea concentraţiei plasmatice de
24
LDL ( lipide de densitate mică) şi trigliceride concomitent cu o creştere a concentraţiei
plasmatice de HDL ( lipide de densitate mare).
● Hipertensiunea, cu consecinţele ei asupra circulaţiei cerebrale, este şi ea strâns
legată de obezitate.
O creştere în greutate cu 20% creşte cu 10% mortalitatea prin accident vascular
cerebral, iar la o creştere în greutate de 40%, mortalitatea creşte cu 75%. Hipertensiunea
afectează peste 26% din populaţia obeză, iar pe de altă parte obezitatea dublează riscul
unui individ de a face hipertensiune. Un studiu relevă că persoanele obeze au un risc de
dezvoltare a hipertensiunii de 5-6 ori mai crescut şi aceasta chiar şi la tinerii adulţi (20-
45 ani).
Scăderea în greutate scade presiunea vasculară, având în acest sens un beneficiu
mai mare decât reducerea aportului salin.
● Diabetul este influenţat de obezitate prin creşterea rezistenţei la insulină şi
apariţia diabetului tip II non insulino dependent. Scăderea greutăţii creşte sensibilitatea
la insulină cu scăderea concentraţiilor sangvine de glucoză şi insulină.
Un studiu american găseşte ca 80% din pacienţii cu diabet tip II sunt obezi, cu risc
de dezvoltare a cetoacidozei, comei, tulburărilor renale şi de vedere. Alt studiu arată o
prevalenţă a diabetului la obezi de 9,7% comparativ cu 3,7% în lotul de control.
O scădere în greutate cu 10 Kg va scădea pericolul de reducere a speranţei de viaţă la
diabetici cu 35%.
I.2.9. MĂSURI PROFILACTICE

Ca măsuri profilactice în combaterea obezităţii
şi pentru a preîntâmpina apariţia ei, sunt recomandate
de către specialişti următoarele:
● să consumăm cantităţi de alimente, cât e necesar
unei bune desfăşurări a activităţii, reducând pe cât
posibil consumul de lipide şi glucide ;
25
● mâncarea să fie luată la ore relativ fixe, fără a sări peste una din mese;
● alimentele să fie bine mestecate;
● meniuri cât mai variate, plăcute şi bine pregătite;
● control lunar al greutăţii şi prezentarea la medic de la primele semne ale apatiei
obezităţii;
● legumele şi fructele sunt foarte importante, deoarece ne aduc vitamine şi săruri
minerale (consumate însă în exces pot şi ele îngraşă, prin zahărul care-l conţin);
● trebuie combătut sedentarismul, făcând plimbări şi exerciţii de gimnastică care să
favorizeze arderile din organism (deci pierderea de calorii);
● folosirea diureticelor la indicaţia medicului;
● apa, atât de necesară organismului, să fie băută între mese şi nu în timpul meselor.
Renunţarea la apă e o metodă greşită, căci ea permite rinichiului să elibereze toxinele
din organism. Pe de altă parte, apa nu conţine calorii, deci nu influenţează îngrăşarea.
● suprimarea totală a pâinii nu e recomandabilă. Reducerea brutală a raţiilor
necesare nu rezolvă problema obezităţii;
● sportul şi masajul să nu constituie singurele mijloace pentru a obţine slăbirea;
uneori ele sunt doar ajutătoare tratamentului indicat de medic.
● tratamentele, cât şi exerciţiile complexe de cultură fizică nu pot rezolva obezitatea,
fără un regim alimentar adecvat;
● consumul de sare trebuie redus, căci stimulează pofta de mâncare şi contribuie şi
la reţinerea apei în organism.
I.2.10. REGIM CALORIC ÎN OBEZITATE

Este important ca pacientul şi medicul să stabilească de comun acord obiectivele
şi metoda de tratament. Se recomandă o scădere ponderală moderată şi în etape. Nu sunt
recomandate dietele drastice care au multiple efecte negative asupra organismului
26
O primă treaptă constă într-o reducere ponderală cu 5-10% în primele 3-6 luni.
Schimbarea modului de viaţă este cel mai
important factor (renunţare la fumat,
alcool, mâncat după ora 19 şi nemâncatul
de dimineaţă).
Dieta alimentară este aleasă în
funcţie de bolile asociate (cu restricţie la
grăsimi pentru cei cu dislipidemie, cu
restricţie la proteine la cei cu boli de
rinichi, cu restricţie de sare la cei cu
hipertensiune etc.).
Se vor evita alimentele cu un
conţinut caloric mare (ciocolata, fast-food,
patiserie, sucuri etc.), alimente care sunt interzise la pacienţii cu diabet zaharat. Mesele
sunt fracţionate în 3 mese principale şi 2 gustări, însă la pacienţii trataţi cu insulină sunt
necesare 6 mese (3 mese principale şi 3 gustări). În general, se recomandă o restricţie
calorică de 500 kcal/zi faţă de necesarul caloric individual.
La pacienţii cu obezitate grad III se poate folosi o restricţie calorică mai mare
însă pentru o perioadă scurtă de timp, aceasta având efecte negative dacă este folosită pe
termen lung.
I.2.11. PROGNOSTIC SI TRATAMENT
Prognosticul obezităţii este nefavorabil; fără tratament, obezitatea progresează. Cu

cele mai multe tipuri de tratament se poate obţine scăderea în greutate, dar cele mai
multe persoane revin la greutatea de dinaintea tratamentului în 5 ani.
În ultimii ani, scopurile şi metodele de tratament ale obezităţii s-au schimbat
radical datorită a două descoperiri. Prima este aceea ca o scădere modestă a greutăţii
corporale, 10% sau poate chiar 5% din greutatea inţială este suficientă pentru a controla
27
sau cel puţin pentru a îmbunătăâi cele mai multe complicaţii ale tratamentului. În cele
mai multe cazuri, greutatea ideală este greu de atins şi, chiar şi atunci când este atinsă
este foarte rar menţinută. ’’Soluţia 10%’’ a devenit un scop al celor mai multe programe
de tratament.
A doua descoperire, derivată din slaba menţinere a greutăţii corporale în timpul
tratamentului, este mutarea de la un scop de scădere ponderală la unul de control al
greutăţii, ducând la greutatea optimă posibil de atins în contextul general al sănătătii.
I.2.12. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS ŞI EFORTUL FIZIC

Acesta se impune în momentul în care nu s-a obţinut greutatea ţinută în urma
regimului alimentar şi a efortului fizic.
Există două tipuri de medicamente folosite: cele cu efect central, de scădere a
apetitului alimentar şi cele care scad absorbţia intestinală a principiilor alimentare.
Sibutramina este un medicament cu acţiune centrală, ce inhibă apetitul şi creşte
metabolismul bazal. Folosirea ei la pacienţii cu diabet a determinat o scădere ponderală
cu peste 10% din greutatea iniţială şi o scădere a hemoglobinei glicozilate. Însă efectele
cardiovasculare secundare impun evitarea administrării ei la pacienţii cu boli
cardiovasculare.
Orlistatul blochează acţiunea lipazei intestinale cu reducerea secundară a
absorbţiei grăsimilor alimentare. Efectul este de scădere în greutate (între 5 şi 10%) şi
îmbunătăţirea profilului lipidic. Un studiu clinic a arătat că orlistatul previne, întârzie şi
încetineşte evoluţia diabetului zaharat tip II. Nu are efecte secundare centrale, doar
digestive (flatulenţa şi steatoree - scaun moale, bogat în grăsimi). Este necesară o
suplimentare cu vitamine liposolubile (A, D, E, K).
Metforminul, medicament antidiabetic oral, folosit în tratamentul pacienţilor cu
diabet zaharat tip II cu exces ponderal, induce scăderea în greutate la aceşti pacienţi.
Datorită efectelor secundare digestive (greaţă, vărsături, diaree, flatulenţă) se
administrează după masă. Este contraindicat la pacienţii cu boli renale.
28
Efortul fizic
Este un element foarte important în scăderea ponderală sănătoasă. Scăderea
cantităţii de ţesut adipos îmbunătăţeşte sensibilitatea la acţiunea insulinei, potentează
efectul dietei hipocalorice şi împiedică reducerea masei musculare.
Gradul de efort fizic este ales în funcţie de bolile asociate (fiind mai scăzut în
bolile cardiace, bolile articulare, neuropatia diabetică, arteriopatia membrelor
inferioare). Se recomandă mersul pe jos, urcatul scărilor, înot, jogging, gimnastică.
Cu toţii avem o viaţă agitată şi muncim mult la serviciu! Acasă ne aşteaptă alte
responsabilităţi!
Exerciţiile - beneficiu pentru sănătate
Deşi "nu stăm o clipă", multe din activităţile uzuale nu consumă multe calorii.
Gândiţi-vă cât timp petreceţi într-o zi stând la
birou, la calculator sau la televizor! Civilizaţia
ne-a adus o serie de avantaje de confort, în
detrimentul activităţii fizice şi sănătăţii: ne
deplasăm cu maşina, urcăm cu liftul.
Obezitatea nu este o afecţiune
inofensivă! Organizaţia Mondială a Sănătăţii
(OMS) recunoaşte obezitatea ca fiind o boală
cronică, complexă. Simptomele şi complicaţiile ei se dezvoltă într-o manieră progresivă.
I.2.13. TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Acest tip de tratament se impune în cazul pacienţilor cu obezitate grad III, cei cu
grad II, dar care au complicaţii medicale ale obezităţii şi în cazul pacienţilor cu insucces
al celorlalte metode de tratament.
Tehnicile chirurgicale cele mai folosite sunt: montarea inelului de silicon,
gastroplastia verticală, gastrectomia longitudinal (aceste tehnici micşorează capacitatea
stomacului) şi tehnicile de by-pass (şuntarea unor zone de digestie şi absorbţie a
29
alimentelor): gastric, bilio-intestinal şi jejuno-ileal. În aceste cazuri sunt necesare
echipe specializate de chirurgi, nutriţionişti şi psihologici pentru a obţine rezultatele
dorite.
Prin acumularea excesivă de ţesut adipos şi tulburările metabolismului lipidic,
obezitatea determină apariţia şi agravarea a numeroase stări morbide: diabet zaharat tip
II, HTA, deficienţe grave ale funcţiei respiratorii, apneea în somn,
Apnee în somn
sindrom metabolic, deregări hormonale, pentru a numi doar o parte dintre afecţiuni.
Obezitatea, prin stările patologice pe care le determină şi asociază, dar şi prin
răspândirea globală îngrijorătoare, constituie o problemă terapeutică de mare actualitate.
Pe de altă parte, în ciuda progreselor enorme pe care le-a înregistrat medicina
modernă, obezitatea a rămas o boală incurabilă. În consecinţă, dacă nu poate fi vindecat,
pacientul obez trebuie să beneficieze de tratamente eficiente pe toată durata vieţii.
Metodele terapeutice conservatoare: dietă, exerciţii fizice,
medicamente, plasarea endoscopică a balonului intragastric sunt
eficiente la pacienţii care nu prezintă forme grave ale obezităţii
(BMI<35 kg/m2). În cazul obezităţii morbide (BMI >40 kg/m2)
rezultatele sunt nesatisfăcătoare, beneficiul acestor soluţii
terapeutice fiind limitat la 6-10% din excesul ponderal.
Chirurgia este considerată astăzi cel mai eficient
tratament al obezităţii morbide.
30
Tehnicile operatorii care se adresează obezităţii sunt grupate sub denumirea de
operaţii bariatrice. Chirurgia bariatrică (Chirurgia obezităţii) este o subdisciplină a
chirurgiei generale a cărei denumire derivă din limba greacă: baros, (plural bari) sau
ebraică (bari ) - cuvinte care reprezintă semantic forme diferite de exprimare a greutăţii:
încărcătură, apăsare etc).
Chirurgia bariatrică grupează toate manevrele chirurgicale care se adresează
pacienţilor obezi în scopul normalizării statusului lor ponderal, fără a include
îndepărtarea de ţesut adipos sau altfel de tehnici de chirurgie cosmetică.
Chirurgia bariatrică defineşte o categorie specifică de operaţii care presupun
reducerea rezervorului gastric, cu sau fără malabsobţie asociată.
Tehnicile de chirurgie bariatrică acceptate, recunoscute şi larg utilizate
internaţional, pot fi grupate în 3 categorii: restrictive (limitează aportul alimentar),
malabsorbtive (reduc suprafaţa de absorbţie alimentară în condiţiile unui consum
alimentar aproape nemodificat) şi mixte/combinate (limitează aportul alimentar şi
întârzie procedul de digestie alimentară).
Tehnicile de chirurgie bariatrică influenţează balanţa echilibrului energetic
diminuând considerabil aportul exogen şi determinând organismul să consume energie
din rezervele acumulate.
Reducerea depozitelor de energie înseamnă diminuarea ţesutului adipos, slăbire,
recăpătarea aspectului normal, uşurarea semnificativă a funcţiilor vitale, dispariţia sau
ameliorarea importantă a maladiilor determinate de obezitate.
Chirurgia laparoscopică, prin posibilităţile sale de minimă invazivitate şi minimă
agresiune asupra ţesuturilor interesate deţine un loc deosebit de important în reuşita
terapeutică finală la pacienţii obezi. Introducerea acestui abord a contribuit major la
relansarea chirurgiei obezitaţii în ultimii 10 ani.
Gastric Banding
Montarea laparoscopică a inelului de silicon ajustabil (Gastric Banding) este cea
mai cunoscută şi răspândită metodă restrictivă.
31
Pacienţii cu obezitate care vor beneficia
de acest procedeu vor fi determinaţi să îţi reducă
foarte mult cantităţile de alimente consumate la
o singură masă (reducerea meselor).
Alimentele solide bine mestecate, se vor
acumula în porţiunea superioară a stomacului
(deasupra inelului de silicon) şi vor destinde
pereţii gastrici de la acest nivel! Astfel pacientul
va experimenta o sensaţie de saţietate care îl va determina să încheie masa după 3-4
înghiţituri! Senzaţia de foame se va reinstala după ce alimentele vor fi parţial digerate şi
îşi vor continua traseul fiziologic, prin tubul alimentar nemodificat (3-4ore)! În acest fel
pacientul va putea consuma 4-5 mese pe zi, reduse cantitativ, deziderat esenţial pentru
procesul de slăbire!
Acest procedeu de chirurgie bariatrică asociază un risc anestezico-chirurgical
minim, necesită spitalizare redusă, convalescenţă scurtă îi nu impune administrarea de
suplimente vitaminice sau minerale.
Datorită acestor avantaje incontestabile, operaţia este preferată de mulţi chirurgi şi
uşor de acceptat de majoritatea pacienţilor cu obezitate!
Statistic, gastric banding-ul contribuie la diminuarea excesului ponderal
înregistrat de pacienţii obezi cu aproximativ 50% (49, 55 şi 57% la 3, 4 şi respectiv 5 ani
postoperator). Diferenţa va fi în sarcina exclusivă a pacientului care îşi va creşte
consumul de energie prin intensificarea activităţii fizice.
Reducerea comorbidităţilor asociate variază în funcţie de succesul metodei asupra
statusului ponderal.
Modificarea cantităţii de lichid din interiorul sistemului siliconat este posibilă în
mod repetat, în funcţie de nivelul de competenţă pe care îl dorim inelului respectiv. Cu
cât vom "ştrangula" mai mult stomacul, cu atât va fi limitat pasajul alimentelor prin
stomac!
32
Practic manevra se referă la puncţionarea unui rezervor (port de acces) fixat
supraaponevrotic în regiunea epigastrică în care este conectat la inelul perigastric printr-
un tub de silicon. Procedura de ajustare a inelului este nedureroasă, presupunând
înţeparea tegumentului (a pielii) cu un ac special, foarte fin.
Durata medie a unei operaţii laparoscopice de montare a unui inel de silicon ajustabil
este sub 50 de minute, iar durata anesteziei se prelungeşte cu cel puţin 20-30 de minute.
Această durată redusă a actului operator face parte din avantajele oferite tocmai acestor
pacienţi cu riscuri majore (pacienţii obezi!).
Spitalizarea postoperatorie este de regulă 24 de
ore, externarea fiind posibilă atunci când, după
reinstalarea toleranţei digestive, pacientul se poate
hidrata. Tratamentul postoperator se va limita la
administrarea de antisecretorii (Nexium 2 x 40mg/zi)
timp de 7-10 zile.
Deasemenea, recomandăm pacienţilor ca timp de
6 săptămâni să respecte o dietă bazată pe lichide şi
semisolide, pentru a menaja segmentele digestive manipulate chirurgical. Prima ajustare
(calibrare) a inelului se va efectua la 2 luni postoperator, introducând, sub ecran
radiologic, 2-3 ml de ser fiziologic. Corectarea ulterioară a diametrului interior al
inelului de silicon este dictată de ritmul scăderii ponderale a pacientului obez.
Menţinerea unui regim hipocaloric, cu interzicerea dulciurilor şi a grăsimilor pentru
tot restul vieţii, este obligatorie pentru a obţine o scădere ponderală durabilă prin Gastric
Banding.
33
CAPITOLUL II
PREZENTAREA CAZURILOR
UNITATEA SANITARĂ : Spitalul Judeţean-Argeş

LOCALITATEA : Piteşti
SECŢIA : Psihiatrie
CAZUL NR. I
CULEGEREA INFORMAŢIILOR
INFORMAŢII SOCIALE
NUME : P
PRENUME :A
VÂRSTA : 64 ani
DOMICILIU : Budeasa Mare
OCUPAŢIE :Pensionară
STARE FAMILIALĂ : Casătorită,2 copii şi 2 nepoţii
RELIGIE : Ortodoxă
NAŢIONALITATE : Română
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ :Bune(trăieşte împreună cu soţul,cu fiul şi cu
familia acestuia)
DATA INTERNĂRII : 5.06.2010
DATA EXTERNĂRII :12.06.2010
MOTIVELE INTERNĂRII :vine singură, dispozitie depresivă, idei suicidare,
ISTORICUL BOLII :Pacienta se prezintă în serviciul psihiatrie pentru dispoziţie
depresivă, idioţie suicidară, nelinişte, insomnii, o părere foarte proastă de felul cum
arată, rezultând o ţinută neîngrijită.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE :Psihoză depresivă cu idei de suicid şi obezitate
gradul III
34
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE :Depresie severă cu idei suicidare(anamnestic) şi
obezitate gradul III
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE : Stancu Eugenia
ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE :nu prezintă
ANTECEDENTE PERSONALE :
- fiziologice: menarhă la 13 ani, iar de la 60 de ani este la menopauză
- patologice: -Ulcer duodenal operat în urmă cu 20 de ani, Obezitate gr. II,
Colecistită cronică, Spondiloză cervicală
INFORMAŢII FIZICE
GREUTATE :110 kg
ÎNĂLŢIME :1.60
CAP
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR: palide
ASPECTUL ŞI CULOAREA GURII: albicioasă
ASPECTUL ŞI CULOAREA BUZELOR :subţiri
ASPECTUL ŞI CULOAREA LIMBII :albicioasă
ASPECTUL ŞI CULOAREA DINŢILOR : dentiţie curată din porţelan
ASPECTUL ŞI CULOAREA NASULUI :mic
ASPECTUL ŞI CULOAREA PĂRULUI :nespălat
PROBLEME AUDITIVE :nu prezintă
PROBLEME VIZUALE :nu prezintă
SEMNE PARTICULARE :nu prezintă
TRUNCHI
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR :palide
35
APARAT RESPIRATOR :murmur vezicular prezent
APARAT CARDIOVASCULAR :zgomote cardiace litonice, T.A=150/80 ;A.V=80
băt/minut
APARAT DIGESTIV :abdomen nedureros la palpare
APARAT UROGENITAL :micţiuni fiziologice
APARAT OSTEO – ARTICULAR :integru
SISTEM GANGLIONAR – LIMFATIC :nepalpabil
S.N.C. : orientat temporo-spaţial
R.O.T. : prezente bilateral
MEMBRE
MOBILITATE ARTICULARĂ :scăzută
PROBLEME ÎN LEGĂTURĂ CU MERSUL : - teren plat : nu prezintă
- scări : din cauza obezităţii
STÂNGACE / DREPTACE-dreptace
SE SCOALĂ : - ajutat : da - singur
OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

REGIM : hiposodat, hipocaloric
APETIT :crescut
NR. DE MESE :5-6/zi
ALIMENTE PREFERATE :dulciurile şi supele
BĂUTURI PREFERATE :sucurile acidulate
ALIMENTE PE CARE NU LE POATE CONSUMA : nu prezintă
MOD DE SERVIRE A MESEI :în sala de mese,singură
OBIŞNUINŢE DE IGIENĂ PERSONALĂ
36
TOALETA : - singură - ajutată :da
SE SPALĂ PE DINŢI : - singură :da - ajutată
SE PIAPTANĂ : - singură -ajutată :da
SE ÎMBRACĂ : - singură - ajutată :da
SE DEZBRACĂ :- singură - ajutată :da
OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

SCAUN : - frecvenţă : 1-2/zi URINA : - frecvenţă :5-6/zi
- miros :fecaloid - miros :caracteristic
- aspect : omogen - aspect :normal
- cantitate : 1-2/zi - cantitate : 3000-3500ml/zi
OBIŞNUINŢE PRIVIND ODIHNA

PROBLEME PRIVIND SOMNUL :insomnii repetate
UTILIZEAZĂ SEDATIVE :da
ACTIVITATE SEXUALĂ :redusă
ACTIVITATE FIZICĂ :redusă
COMPORTAMENTUL PACIENTULUI
ÎI PLACE SĂ FIE SINGURĂ : da CU ALŢII : nu
ATITUDINEA ÎN TIMPUL CULEGERII DATELOR : comunică, spunând tot ce are
pe suflet
ATITUDINEA FAMILIEI FAŢĂ DE BOLNAVĂ: tot timpul alături de ea
ATITUDINEA PERSONALULUI MEDICAL:o încurajează tot timpul
MOD DE A PETRECE TIMPUL LIBER: împreună cu cele 2 nepoate
INFORMAŢII MEDICALE
GRUPA SANGUINĂ :AB4
ALERGII : - alimente : nu prezintă
37
- medicamente : nu prezintă
- animale : nu prezintă
- altele : nu prezintă
IMPRESII DE LA SPITALIZĂRILE ANTERIOARE : nu tocmai bune
TRATAMENTUL ACTUAL : cipralez 10 mg, diazepam-peros, solian 50 mg-
2seara/dimineaţa, omez-1dim, reductil 1/zi, dexametazonă 1f/zi, Soluţie Ringer.
INVESTIGAŢII EFECTUATE : examen psihic (ţinută neîngrijită, nelinişte
psihomotorie, insomnii, dispoziţie depresivă, idioţie suicidară,orientată temporo spaţial).
EXAMENE DE LABORATOR:
Glucide 78mg/dl
TGO 19 u/l
TGP 13 u/l
Trigliceride 229 mg/dl
Lipide 901 mg/dl
Hemoleucograma 11,3 g/dl
38
NEVOIA DIAGNOSTIC
OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
PROBLEMA DE
AUTONOME ŞI DELEGATE
NURSING
1. Nevoia de a Alterarea stării -Ca pacienta să- A-Explorez gusturile pacientei la diferite categorii 05.06.2010,
bea şi a mânca de nutriţie (risc şi diminueze de alimente; Pacienta a înţeles
de exces în aportul cotidian -Invăţ pacienta valoarea energetică a alimentelor şi necesitatea
Alimentare şi raport cu nevoile de alimente şi necesarul în funcţie de activităţile fizice şi diminuării aportului
hidratare organismului- lichide pe zi; vârsta,stare fiziologică,activitatea pacientei,forma sau cotidian de
inadecvată supraalimentaţie) -Ca pacienta să bolii; alimente ,acest lucru
prin surplus cauzată de consume o -Asigur o igienă riguroasă a pacientei şi a lenjeriei fiind în favoarea
obişnuinţe cantitate de de pat; sănătăţii
alimentare,defici alimente în -Ajut şi încurajez pacienta în îndeplinirea nevoilor sale.Pacienta
tare manifestat concordanţă cu fundamentale; cooperează şi
prin nevoile de -Monitorizez funcţiile vitale; respectă regimul
polifagie,bulimie energie,activitate -Alcătuiesc un regim alimentar hipocaloric,cu o impus,astfel în data
,polidipsie. ,vârstă condiţii mie de calorii/zi,(100g glucide pe zi,35g de
de viaţă lipide/zi,75g proteine/zi),hiposodat şi 6.06.2010,
intermitentă de o normohidric(2,5l/zi); pacienta consumă o
zi; -Scot din alimentaţie produsele rafinate (ciocolată cantitate de
-Ca pacienta să cacao,frişcă,unt,carne grasă,conserve,braânzeturi alimente în
prezinte o stare grase) concordanţă cu
de bine pe -Fără restricţie administrez legume şi fructe nevoile sale
perioada proaspete ,carnea slabă,laptele degresat,ouăle energetice şi cu
spitalizării; fierte tari,lichidele îndulcite; boala sa,iar
-Ca pacienta s -Stabilesc un program de activitate fizică a cantitatea de lichide
fie echilibrată pacientei:exerciţii fizice moderate,mers pe jos 60- ingerate s-a redus
psihic în termen 90 minute/zi,evitarea eforturilor fizice considerabil,acum
de 2zile; mari,sporadice,care cresc apetitul; pacienta consumând
-Măsor zilnic greutatea corporală o notez în foaia 3000-3500 ml/zi.
de temperatură;
39
-Suplinesc pacienta în cazul apariţiei unor Obiectivul realizat
manifestări de dependenţa în satisfacerea nevoilor
sale;
-Educ pacienta pentru ai constientiza că,prin
respectarea alimentaţiei şi a programului de
activitate zilnică,poate înlătura surplusul de
greutate şi prevenii complicaţiile ;
-O învăţ metode de relaxare ;
-Permit explorarea emoiilor,a sentimentelor
pacientei;
-La nevoie administrez medicaţie sedative;
D: Administrez la indicaţia medicului:
Reductil 1/zi, per os
Soluţie Ringer:500ml 60pic/min;p.e.v.
2.Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta P.A A -Determin pacienta să practice afirmaţii despre 05.06.2010
evita pericolele conceptului de să gândească sine:sunt capabilă,sunt sănătoasă,sunt calmă; Pacienta P.A
sine cauzată de pozitiv în termen -Sugerez să se întâlnească cu o persoană care a prezintă la internare
boală de două zile; trăit aceeaşi problemă; o stare depresivă din
Stare manifestată prin -Ca pacienta P.A -Limitez atenţia acordată gândurilor triste (readuce cauza bolii pe care o
depresivă stare depresivă să fie echilibrată persoana la timpul present); are;
psihic pe durata -Arăt calm,căldură,pentru a fi de acord cu 06.06.2010
spitalizării; sentimentele persoanei; In urma îngrijirilor
-Determin pacienta să practice exerciţii musculare; acordate, şi a
-Felicit pacienta dacă execută activitaţi ; medicaţiei
-Dupa ce ascult pacienta,limitez expresia făcute,starea
sentimentelor negative; pacientei este
-Identific cu pacienta situaţiile şi evenimentele bună,începe să
care sunt cele mai ameninţătoare pentru ea; gândească pozitiv;
-Familiarizez persoana cu mediul nou;
furnizez exerciţii scurte,precise asupra îngrijirilor Obiectiv realizat
40
programate;
D:Administrez la indicaţia medicului:
Cipralex 10 mg, 1/zi, dimineaţa
Diazepam 5 mg,seara
Solian 50 mg-2/zi, seara/dimineaţa,
Omez-1/zi,dimimeaţa Cale: per os
3.Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta P.A A -Planific un program de exerciţii pasive 05.06.2010
se mişca şi a integrităii să-şi menţină împreună cu pacienta; La internare
avea o bună aparatului integritatea -Schimb poziia pacientei la fiecare 2 ore şi masez pacienta P.A
postură; locomotor cauzat tegumentelor şi a regiunile predispuse la escare, le pudrez cu talc, prezintă dificultate
de obezitate activităţii scutur lenjeria de pat şi o aşez bine întinsă. de a se deplasa
manifestat prin articulare pe -Invăţ pacienta care este postura adecvată şi cum datorită greutaţii
Diminuarea dificultate de a durata să-şi efectueze exerciţii musculare active; mari pe care o are;
mobilităţii merge,absenta spitalizării; -Invăţ pacienta: 06.06.2010
fizice activităţilor -Ca pacienta P.A ●să facă exerciţii de respiraţie profundă; In urma îngrijirilor
fizice,limitarea să-şi menţină ●să tuşească şi să îndepărteze secreţiile; acordate şi a
amplitudinii funcţia -Ajut la nevoie pacienta pentru a-şi satisface exerciţiilor făcute,
mişcărilor respiratorie în nevoile şi o servesc la pat cu cele necesare; pacienta P.A începe
timpul -Asigur igiena tegumentelor şi a lenjeriei de pat şi să se deplaseze şi
exerciţilor; de corp; prezintă o stare de
-Ca pacienta P.A -Invăţ pacienta care este poziţia adecvată; bine.
să fie echilibrată -Invăţ pacienta să utilizeze diferite aparate de
psihic în termen susţinere pentru activităţile cotidiene ; Obiectiv realizat
de 2 zile; -Ajut pacienta să facă băi calde, exerciţi fizice, îi
fac masaj la nivelul extremităţilor;
-Pregătesc psihic pacienta ,în vederea oricărei
tehnici de îngrijire;
-Redau încrederea pacientei că imobilitatea sa este
o stare trecătoare şi că îşi va putea relua treptat
mersul;
41
Dexametazonă 1 f /zi; i.m.
4.Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta P.A A -După ce ascult pacienta, limitez expresia 05.06.2010
evita imaginii să exprime sentimentelor negative; La internare
pericolele; corporale sentimente Identific cu pacienta situaţiile şi evenimentele care pacienta P.A
cauzată de pozitive legate sunt cele mai ameninţătoare pentru ea; prezintă o pierdere a
greutatea de imaginea de -Permit să-şi exprime negarea,la început,pentru a o imaginii de sine din
Pierderea corporală sine în termen de ajuta să se adapteze; cauza obezitaţii
imaginii de manifestată prin 2 zile -Ajut pacienta să se pună în valoare prin aspectul 06.06.2010
sine sentiment de ei:coafura nouă îmbrăcăminte care îi stă bine; In urma discuţiilor
frustrare,percepe -Explic pacientei că e normal să resimtă purtate de către
rea negativă a mânie,frustrare sau depresie în această situaţie; asistenţi şi cadrele
propriului corp -Ajut pacienta să accepte situaţia,explicându-i că medicale,pacienta
şi a funcţiilor dependenţa fizică nu-i diminuează valoarea exprimă sentimente
sale umană; pozitive legate de
-Determin pacienta să participe,pe cât posibil,la propria imagine.
îngrijirile sale pentru a-i da sentimentul de control
al situaţiei; Obiectiv realizat
-Planific împreună cu pacienta îngrijirile
cotidiene,astfel încât să-i redea progresiv
independenţa;
Diazepam 5 mg,seara
Solian 50 mg-2/zi, seara/dimineaţa, Cale: per os
5.Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta P.A A -Pacienta nu va fi lăsată în timpul zilei să se 05.06.2010
dormi şi a se modului de să beneficieze odihnească prea mult timp; Pacienta P.A
odihni somn cauzat de de un somn -Se va afla de la pacientă motivele neliniştirii din prezintă la internare
boală manifestat corespunzător timpul nopţii; insomnie cu treziri
Insomnia prin dificultate calitativ şi -Vor fi înlăturaţii factorii iritanţii; frecvente şi
42
de a cantitativ în -Invăţ pacienta să practice tehnici de dificultate în
dormi,trezire termen de 3 zile; relaxare,exerciţii respiratorii câteva minute înainte adormire;
timpurie,somn de culcare; 06.06.2010
agitat -Ofer pacientei o cană cu lapte cald înainte de Pacienta P.A
culcare,o baie caldă; prezintă un somn
-Invăţ pacienta care se trezeşte devreme să se agitat,un numar de
ridice din pat câteva minute,să citească,apoi să se 6h/zi
culce din nou; Obiectiv nerealizat
-Identific nivelul şi cauza anxietaţii ; 07.06.2010
Observ şi notez calitatea,orarul somnului,gradul de In urma medicaţiei
satisfacere a celorlalte nevoi ; primite, pacienta
Intocmesc un program de odihnă corespunzător P.A beneficiază de
organismului; un somn
-Educ aparţinătorii să respecte orele de vizită; corespunzător
-Sfătuiesc pacienta să urineze înainte de culcare; calitativ şi
D: Administrez la indicaţia medicului: cantitativ.
Diazepam 5 mg,seara
Obiectiv realizat.
6.Nevoia de a Deficit total de -Ca pacienta P.A A -Ajut pacienta, în funcţie de starea generală, să 05.06.2010
fi curat, auto îngrijire să prezinte îşi facă baie sau duş, sau îi efectuez toaleta pe La internare
îngrijit,de a cauzat de boală tegumente şi regiuni ; pacienta P.A
proteja manifestat prin mucoase curate; -Pregătesc materiale pentru baie; prezintă carenţe de
tegumentele şi deprinderi -Ca pacienta să- -Pregătesc cada; igienă din cauza
mucoasele igienice (nu se şi redobândească -Asigur temperatura camerei (20ْ-22ْ C) şi a apei bolii;
spală, nu se stima de sine în (37ْ-38ْ C); 06.06.2010
Carenţe de piaptănă), termen de 2 zile; -Ajut pacienta să se îmbrace, să se pieptene,să-şi In urma îngrijirilor
igienă dezinteres faţa facă toaleta cavitaţi bucale, să-şi taie unghiile; acordate de către
de măsurile de -Pentru efectuarea toaletei pe regiuni, preătesc asistenta medicală,
igienă salonul şi materialele, protejez pacienta cu pacienta P.A
paravan, şi o conving cu tact şi cu blândeţe să prezintă tegumente
43
accepte; şi mucoase curate.
-Identific, împreună cu pacienta cauzele şi
motivaţia preocupării pentru aspectul fizic şi Obiectiv realizat.
îngrijirile igienice;
-Ajut pacienta să-şi schimbe atitudinea faţa de
aspectul sau fizic şi faţă de imaginile igienice;
-Conştientizez pacienta în legatură cu importanţa
menţinerii curate a tegumentelor ,pentru
prevenirea îmbolnăvirilor
Psihoterapie
7.Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta P.A A -Ascult pasiv pacienta pentru a-i permite să-şi 05.06.2010
fi realizat în imaginii să fie conştientă exprime sentimentele privind dificultatea de a se Pacienta P.A
vederea corporale de propria sa realiza; prezintă o alterare a
realizării cauzată de valoare şi -Ajut pacienta să identifice motivele imaginii corporale
obezitate competenţa; comportamentului sau,apreciez posibilităţile fizice cauzată de obezitate
Devalorizarea manifestată prin -Ca pacienta P.A şi intelectuale; 06.06.2010
descurajare,depr să-şi recapete -Sesizez orice formă de interes pentru o anumită In urma discuţiilor
esie,disperare,ob interesul faţă de activitate şi o antrenez în desfăşurarea ei; purtate cu asistenta
sedare de sine şi de alţii în -Indrum spre acele activităţi care sunt atractive medicală, pacienta
problemele sale termen de 2 zile pentru pacienta şi totodată utile; începe să-şi
-Observ şi notez orice schimbare în recapete interesul
comportamentul pacientei(depresie,satisfacţie); faţă de sine şi de
-Aplic tehnici de îngrijire adaptate nevoilor alţii, fiind conştientă
pacientei; de propria sa
-Identific cu pacienta factorii care o împiedică să valoare şi
se realizeze :familia,limite economice,starea de competenţă;
sanătate ;
-Cunosc aspiraţiile,sentimentele ,interesele şi Obiectiv realizat.
capacitaţile pacientei;
-O ajut în reevaluarea capacitaţilor şi aspiraţiilor
44
sale ;
-O susţin în stabilirea unor proiecte ;
-Ajut pacienta să se adapteze la noul rol pe care îl
are sau la statutul său;
-O ajut să realizeze o percepere justă a realitaţii, să
se integreze în colectiv ;
Observ reacţiile de satisfacţie sau de nemulţumire
ale pacientei;
-Explic necesitatea cunoaşterii mediului în care
trăieşte şi a celor din jur;
Psihoterapie
Diazepam 5 mg,seara
8.Nevoia de a Alterarea stării -Ca pacienta P.A A -Asigur un mediu de protecţie psihică adecvată 05.06.2010
evita pericolele de confort să-şi exprime stării de boală a pacientei prin înlăturarea La internare
cauzată de diminuarea excitanţilor psihici; pacienta P.A
Anxietatea ameninţarea anxietătii în -Aplic tehnici de psihoterapie adecvate; prezintă o anxietate
integrităţii fizice termen de 3 zile; -Asigur condiţiile de mediu adecvate (cameră extremă cauzată de
şi psihice -Ca pacienta P.A izolată,aerisită,temperatură adecvată); ameninţarea
,manifestată prin să prezinte o -Incurajez pacienta să comunice cu cei din jur,să-şi integrităţii fizice şi
agitaţie stare de bine exprime emoţiile,nevoile,frica opiniile; psihice;
,nelinişte,voce psihic şi fizic pe -Invăţ pacienta să folosească tehnici de 06.06.2010
tremurătoare durata autoapărare; In urma medicaţiei
spitalizării; -Identific împreună cu pacienta cauza anxietăţii primite şi
şi/sau factorii declanşatori:metode de încurajărilor făcute
investigare,tratament,etc.; de către
-Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra medici,starea de
îngrijirilor programate; anxietate a pacientei
45
-Ajut pacienta să-şi recunoască anxietatea; sa ameliorat;
-Creez un climat de înţelegere empatică; 07.06.2010
-Asigur un climat de calm şi securitate ; Starea pacientei a
-Respect tăcerile şi plângerile pacientei pentru ai revenit la normal;
permite clopoţel,semnal de alarmă,etc;
-Diminuez stimuli auditivi şi vizuali:zgomote şi Obiectiv realizat.
lumină intensă;
- Asigur activitaţi distractive,la alegerea pacientei;
-Raspund la întrebările pacientei;
-Identific cunoştinţele pe care le are pacienta
pentru a-şi diminua anxietatea;
-O invăţ tehnici de relaxare;
-Stau în preajma pacientei,la nevoie;
Diazepam 5 mg,seara
9.Nevoia de a Deficit al -Ca pacienta P.A A. -Educ pacienta privind importanţa 05.06.2010
se îmbrăca şi capacităţii de a să-şi recâştige vestimentaţiei în identificarea personalităţii; La internare
dezbrăca se îmbrăca independenţa de -Explic legăturile dintre ţinuta pacienta P.A
cauzat de a se îmbrăca şi vestimentară,imagine şi stima de sine; prezintă un
Dezinteresul gândurile dezbrăca în -Notez zilnic interesul pacientei pentru a se dezinteres total
pentru ţinuta negative termen de 2 zile; îmbrăca şi dezbrăca; legat de ţinuta sa
vestimentară manifestat prin -Ca pacienta P.A -Supraveghez cu ce se îmbracă; vestimentară.
apatie în a se să se îmbrace -Încurajez pacienta; 06.06.2010
îmbrăca zilnic în termen -Evaluez gradul de confuzie şi observ schimbările În urma îngrijirilor
de 2 zile; de comportament,orientând-o regulat în timp şi acordate şi a
spaţiu; sfaturilor date de
-Solicit pacientei să se îmbrace,vorbindu-i către asistenta
clar,distinct,cu respect şi răbdare,respectând ritmul medicală,pacienta
46
acesteia; şi-a schimbat
-Explic gusturile pe care trebuie să le facă pentru a părerea despre felul
se îmbrăca,în limbaj inteligibil; cum arată şi îşi
-Aşez obiectele în cameră în aceeaşi ordine tot schimbă
timpul,iar hainele în ordinea folosirii lor şi solicit vestimentaţia în
pacientei la dezbrăcare să le pună în ordine fiecare zi
inversă;
Psihoterapie Obiectiv realizat.
10.Nevoia de a Alterarea stării -Ca pacienta P.A A -Recomand pacientei repaus la pat; 05.06 2010
evita de confort să i se -Identific cauza durerii:spondiloză;localizare:în La internare
pericolele; cauzată de diminueze zona cervicală; pacienta P.A acuză
spondiloză cefaleea în -Aşez pacienta în poziţie de decubit dorsal; o durere cervicală
Durerea cervicală termen de 2 zile; -Ajut pacienta să descrie corect durerea şi să din cauza
manifestată prin -Ca pacienta P.A sesizeze momentele de remisie sau exacerbare:o spondilozei.
cefalee, anxietate să fie echilibrată durere intensă în zona cervicală; După aproximativ
psihic şi să -Asigur o atmosferă caldă,confortabilă şi 2-3 ore s-a diminuat
prevină apariţia îndepărtez factorii agravanţi; durerea cervicală.
complicaţiilor pe -Programez activităţi relaxante la alegerea 06.06.2010
perioada acesteia:masaj,lectură; In urma îngrijirilor
spitalizării; -Demonstrez că mă ocup de ea ca un tot unitar; acordate de către
-Incurajez pacienta la orice progres obţinut; cadrele medicale şi
-Identific pacienta în efectuarea îngrijirilor sale; a medicaţiei
-Voi asculta atentă pacienta şi o voi lăsa să-şi administrate,durerea
exprime sentimentele,să spună ce o preocup; pacientei a dispărut.
-Voi încuraja pacienta să comunice cu familia şi
ceilalţi pacienţi; Obiectiv realizat.
-In timpul discuţiei o să folosesc un dialog
încurajator;
-Supravegez atent pacienta pentru a observa
apariţia unor modificări de comportament:apariţia
47
stări de depresie;
-Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor
organismului;
-Determin pacienta să participe la luarea deciziilor
privind îngrijirile;
Algocalmin f, i.m., la nevoie
Dexametazonă 1 f /zi; i.m.
48
EVALUAREA CAZULUI NR. I
Pacienta P.A, în vârstă de 64 de ani, cu domiciliul în comuna: Budeasa Mare,

judeţul Argeş, s-a internat în data de 05.06.2010 până în data de 12.06.2010.
Motivele internării: vine singură, dispoziţie depresivă, idei suicidare;
Pe baza examenului psihologic şi a examenului clinic, s-a confirmat diagnosticul
de psihoză depresivă cu idei de suicid şi obezitate de gradul III.
Pe perioada spitalizării a urmat tratament cu: cipralez 10 mg, diazepam-peros,
solian 50 mg-2seara/dimineaţa, omez-1dim, reductil 1/zi, dexametazonă 1f/zi, Soluţie
Ringer.
Pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri:
-I s-au măsurat,notat funcţiile vitale şi vegetative în F.O;
-I s-a asigurat confort în salon;
-I s-a asigurat un regim hiposodat,hipocaloric;
-I s-a recomadnat plimbări în aer liber timp de 30 min în fiecare zi însoţită de fiul său;
-I s-a recoltat sânge pentru analizele de laborator;
-I s-a administrat tratamentul medicamentos prescris de medic;
Pacienta s-a externat pe data de 12.06.2010 cu recomandările:
-Evitarea efortului fizic mare şi a stresului;
-Asigurarea odihnei;
-Păstrarea regimului cu stricteţe;
-Revenirea la control medical;
49
DIALOG LA EXTERNARE
NUME:P
PRENUME:A
DATA EXTERNĂRII:12.06.2010
DESTINAŢIA LA EXTERNARE: com. Budeasa Mare,judeţul: Argeş
SITUAŢIA ACASĂ:bună
CAPACITATE DE A SE ÎNGRIJI:va fi ajutată de către fiul acesteia şi cele 2 nepoate
REGULI LA EXTERNARE: -evitarea efortului mare şi a stresului;
-păstrarea regimului cu stricteţe;
-revenirea la control;
IMPRESIE DE LA SPITALIZARE:nu tocmai bune
MIJLOC DE TRANSPORT:este asigurat de către fiul acesteia, cu autoturismul
personal
S-a discutat cu fiul acesteia în ceea ce privesc recomandările:acestea au fost înţelese
50
CAZUL NR. II

SECŢIA : Endocrinologie
INFORMAŢII SOCIALE
NUME : N
PRENUME : E
VÂRSTA : 51 de ani
DOMICILIU : Musăteşti, sat Robaia
OCUPAŢIE : pensionară
STARE FAMILIALĂ :casătorită,4 copii
RELIGIE : ortodoxă
NAŢIONALITATE :română
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ :pensionară
DATA INTERNĂRII :02.07.2010
MOTIVELE INTERNĂRII :cefalee, astenie fizică şi psihică,edeme de gambă, valuri
de caldură, transpiraţii calde, macromastie adipoasă, poliurie, hipertensiune arterială.
ISTORICUL BOLII :Pacienta în varstă de 51 de ani, se internează în secţia de
endocrinologie pentru tratament şi investigaţii de specialitate. Pacienta cu obezitate din
mica copilărie agravată lent, progresiv după nasteri(4N), hipertensivă cu valori mari
(230/90mmHg) de circa 10 ani, se internează pentru reevaluarea clinico-
biologică..Amenoree secundară de 6 luni,valuri de caldură cu transpiraţii calde.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE :Obezitate şi D.Z tipII
51
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE :Toma Adriana
ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE :fără importanţă
- fiziologice : prima menstră 14 ani, N 4
- patologice: obezitate, D.ZtipII, HTA secundară, infecţii alergice.
INFORMAŢII FIZICE
GREUTATE :128kg
ÎNĂLŢIME :1.60
CAP
ASPECTUL ŞI CULOAREA GURII :uscată
ASPECTUL ŞI CULOAREA BUZELOR :roz deschis
ASPECTUL ŞI CULOAREA LIMBII :albicioasă cu depunere saburală
ASPECTUL ŞI CULOAREA DINŢILOR : prezintă carii dentare
ASPECTUL ŞI CULOAREA NASULUI :cârn
ASPECTUL ŞI CULOAREA PĂRULUI :îngrijit
PROBLEME AUDITIVE :nesimnificative
PROBLEME VIZUALE :scăredera acuităţii vizuale
TRUNCHI
APARAT RESPIRATOR :torace normal conformat (R=20r/min)
APARAT CARDIOVASCULAR :T.A=200/100mm/Hg
52
APARAT UROGENITAL :fibromatoză uterină, prurit genital persistent şi rebel la
tratament
SISTEM GANGLIONAR – LIMFATIC :nepalpabil
S.N.C orientat temporo spaţial
MEMBRE
MOBILITATE ARTICULARĂ :redusă
- scări : din cauza obezitaţii
STÂNGACE / DREPTACE:dreptace
SE SCOALĂ : - ajutată - singură :da

REGIM :diabetic,hipocaloric
APETIT :crescut
NR. DE MESE :6 mese /zi (3 mese principale şi 3 gustării)
ALIMENTE PREFERATE :dulciurile
BĂUTURI PREFERATE :Coca-cola
ALIMENTE PE CARE NU LE POATE CONSUMA : dulciuri,halva,rahat,
îngheţată,ciocolată,bere,sucuri,carbogazoase
MOD DE SERVIRE A MESEI :în salon

TOALETA : - singură - ajutată :da
53
SE SPALĂ PE DINŢI : - singură :da - ajutată
SE PIAPTANĂ : - singură :da -ajutată
SE ÎMBRACĂ : - singură :da - ajutată
SE DEZBRACĂ :- singură :da - ajutată

SCAUN : - frecvenţă : 1-2/zi URINA : - frecvenţă :10-12/zi
- miros : fecaloid - miros :de acetonă
- aspect : omogen - aspect :caracteristic
- cantitate : 1-2/zi - cantitate :4500-5000ml/zi

PROBLEME PRIVIND SOMNUL :nu are
UTILIZEAZĂ SEDATIVE :nu
ACTIVITATE SEXUALĂ :absentă
ACTIVITATE FIZICĂ :scăzută
ÎI PLACE SĂ FIE SINGUR : da CU ALŢII : nu prea
ATITUDINEA ÎN TIMPUL CULEGERII DATELOR :la început retrasă apoi devine
cooperantă
ATITUDINEA FAMILIEI FAŢĂ DE BOLNAV :grijulie,o sprijină şi o încurajează
ATITUDINEA PERSONALULUI MEDICAL :exemplară
MOD DE A PETRECE TIMPUL LIBER :ascultă muzică,plimbări în aer liber cu
nepoţii
GRUPA SANGUINĂ :B3
54
- medicamente : nu prezintă
- animale : nu prezintă
IMPRESII DE LA SPITALIZĂRILE ANTERIOARE :a fost mulţumită de îngrijirile
pe care le-a primit
TRATAMENTUL URMAT ÎNAINTEA SPITALIZĂRII :insulină-act rapid
TRATAMENTUL ACTUAL :
-Insulină act rapid -Bisogamma 5 mg 1cp/zi
-Leridip 10 mg,1cp/zi, dim -Arnetin 2f×3
-Metformin 850 mg, 2cp/zi, la masă - Diurex 1cp×3
-Cavinton 3 cp/zi - Preductal 35mg 2cp×3
-Lisinopril 10 mg 1cp/zi - Sortis 40 mg x 1/zi
-Zinacef 1, 5 gr la 8 h - Ser fiziologic 500 ml
-Diazepam 1 cp/zi
INVESTIGAŢII EFECTUATE : -examen oftalmologic
-E.K.G
EXAMENE DE LABORATOR :
- Colesterol 380 mg/dl - Limfocite 41,8%
- HbA1 (hemoglobina glicozată) 4,9% - Monocite 7,5%
- Glicemia1,54mg/dl - Neutrofile 3,19%
- Creatinină 0,73 mg% - Eozinofile 0,2%
- Uree 24,41 mg% - Bazofile 1,02%
- T.G.O. 39,05 U/L -Glicozuria 2,43 mmo
- T.G.P.19,35 U/L
- Hgb 11,2 g/dl
- Hct 37,8%
55
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII
PROBLEMA DE OBIECTIVE AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE
NURSING
1. Nevoia de a Alterarea stări de -Ca pacienta N.E să A :-Asigur un regim dietetic corespunzător, 02.07.2010
bea şi a mânca nutriţie cauzată se alimenteze în ţinând cont de nevoile energetice ale pacientei, La internare,
de stagnarea raport cu nevoile vârsta, sex, înălţime, activitate, stadiul bolii; pacienta N.E prezintă
Alimentare glucozei în sale cantitativ şi -Explorez gusturile bolnavei la diferite categorii polifagie,polidipsie
inadecvată în vasele de sânge, calitativ/24h; de alimente; cauzat de stagnarea
surplus. manifestată prin -Ca pacienta N.E să -Invăţ pacienta valuarea energetică a alimentelor glucozei în vasele de
polifagie, fie conştientă că şi necesarul în funcţie de activităţile fizice şi sânge, astfel
polidipsie. prin respectarea vârstă; declanşandu-se
alimentaţiei poate -Alcătuiesc un regim alimentar hipocaloric; senzaţia de foame
duce o viaţă -Educ pacienta să poarte şosete de bumbac ; exagerata;
normală; -Ajut şi încurajez pacienta în îndeplinirea 03.07.2010
-Ca pacienta N.E să nevoilor fundamentale; I s-a întocmit un
consume o cantitate -Stabilesc raţia alimentara cu:proteine 13- regim diabetic în
de alimente în 15%,lipide 30-35%,glucide 50% (250- concordanţă cu
concordanţă cu 300g)24h,la adult 2/3 glucide complexe de nevoile sale
nevoile sale absorbţie lentă si 1/3glucide simple cu absorbţie cantitative şi
energetice rapidă repartizate pe diferite mese si adaptate la calitative pe care va
(activitate ,vârstă, efortul fizic ; trebui sa-l respecte şi
condiţii de viaţă) în -Când pacientul are o activitate usoară se astfel va putea avea o
termen de 3 zile. recomandă 30-35 calorii /kg corp/ore. viaţa normala;
-Nr meselor /24h: 4-5-6 mese(3 mese principale 04.07.2010
şi 3 gustări: Pacienta N.E.
ora 11-gustare consumă o cantitate
ora 14-masa principală de alimente în
ora 17-gustare concordanţă cu
ora 19-masa principală nevoile sale
ora 22-gustare; energetice şi cu boala
-Alimente permise cântarite : pâine(50%glucide), sa,iar cantitatea de
cartofi(20%glucide),paste făinoase,fructe,legume lichide ingerate s-a
cu peşte 5%glucide,lapte,brânză de vaci, redus considerabil,
mămăligă; acum pacienta
-Alimente permise necântărite: carnea şi derivate consumând 3000-
din carne, peşte, ouăle, brânzeturile, smântâna, 3500 ml/zi.
untul, legumele cu 5% glucide
(conopida,varza,pătlăgelele,roşii,fasole verde); Obiectivul realizat
-Din alimentaţia zilnică nu trebuie să lipsească
oul,carnea şi peştele;
-Prepararea alimentelor: se folosesc pt îndulcirea
ceaiurilor,compoturilor, de sodiu, sau zaharină.
-insulină-act rapid S.C2-3ori/zi,înaintea meselor
principale cu 15-30 min;
-Ser fiziologic 500 ml, p.e.v. ; 60 pic/min
-Zinacef 1f/zi i.v;
- Metformin 2 cp/zi, la masă
- Arnetin 2f/zi, i.m.
2. Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta N.E A :-Planific un program de exerciţii fizice,în 02.07,2010
se mişca şi a mobilităţii să-şi recapete şi să- funcţie de capacitatea pacientului; La internare,în urma
avea o bună fizice,cauzată de şi păstreze tonusul -Invăţ pacienta să efectueze exerciţii de respiraţie examenului clinic
postură; obezitate şi D.Z muscular şi forţa profunde; efectuat de către
tip 2,manifestată musculara in termen -Pregătesc psihic pacienta în vederea oricărei medicul specialist s-a
Imobilitatea prin oboseală, de 2 zile; tehnici de îngrijire; constatat scăderea
diminuarea forţei -Ca pacienta N.E să -Exerciţiul fizic se va executa zi de zi,fără mobilităţii fizice a
musculare, efectueze examene pauză:mersul pe jos este cel mai puternic,apoi pacientei N.E cauzată
crampe fizice moderate în exerciţii de rotaţie ale trunchiului,exerciţii de de obezitate şi D.Z
musculare, timp de 2 zile; flexie şi extensie ale membrelor superioare 2,manifestat prin
astenie fizică, -Ca pacienta N.E combinate cu exerciţii de relaxare generală; diminuarea forţei
parestezii; să-şi menţină -Incălţămintea va trebui aleasă cu grijă,ea musculare,crampe
funcţia respiratorie trebuind să fie cât mai comodă şi călduroasă în musculare,furnicături,
în timp de 2 zile; timpul rece,fiind necesar ca ea să nu producă nici oboseală;
un fel de leziune; 03.07.2010
-In timpul efortului voi urmări semnele de Pacienta N.E îsi
hiperglicemie:oboseală,somnolenţă,vărsături,tahi menţine satisfăcute
cardie,piele uscată,pierdere lentă a celelalte nevoi
cunoştinţei,respiraţie Kusmaul; fundamentale şi în
-Exerciţiul fizic al pacientei îl voi începe de la urma efectuării unor
nivelul la care se află şi îl voi creşte treptat,până exerciţii fizice îsi
când se va ajunge la minimum 5 recapătă treptat forţa
sesiuni/săptămână.Exerciţiul cuprinde 10 minute şi tonusul muscular şi
perioada de încalzire (mersul pe jos lent),urmat o învăţ de asemenea
de exerciţii de întindere a muşchilor 10 cum să le pastreze.
minute.Urmează exerciţiul fizic propriu zis:mers Pacienta N.E nu
pe jos în pas vioi;exercţtii de flexie şi extensie a prezintă nici o
membrelor superioare,de rotaţie a dificultate în a
trunchiului,bicicleta ergonomică,care să dureze respira.
în medie de 30 minute;
-Se va încheia întotdeauna cu o sesiune de Obiectiv realizat
răciere a muşchilor, asemănătoare
încălzirii.Inainte de programul de exerciţii fizice
şi pe parcursul desfăşurării lui,se vor consuma
cantităţii generoase de apă pentru a compensa
pierderile prin transpiraţie.
- Diurex 3 cp/zi
- Cavinton 3 cp/zi
3.Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta N.E să A :-Cercetez deprinderile de eliminare ale 2,3.07.2010
elimina funcţiei de fie echilibrată hidro- pacientei; La internare pacienta
eliminare a urinii electrolitic şi acido- -Alcătuiesc un program de eliminare,ţinând cont N.E prezintă poliurie
cauzată de bazic în termen de 4 de activităţile ei; (4500-5000 ml/zi);
Eliminare ingestia de zile; -O învăţ tehnici de relaxare şi destindere; 04.07.2010
urinară lichide în exces -Eliminarea apei -Efectuez zilnic bilanţul hidric,măsurând cu Efectuez
inadecvată manifestată prin prin urină să se conştiozitate ingestia şi excreţia; reechilibrarea
calitativ şi poliurie diminueze la 3000- -Cântăresc zilnic pacienta; hidroelectrolitică a
cantitativ 3500 ml/zi în -La indicaţia medicului corectez dezechilibrul pacientei la indicaţia
termen de 4 zile; acido-bazic în funcţie de rezerva alcalină; medicului
-Pregătesc pacienta fizic şi psihic în vederea D=3500 ml;
tehnicilor de îngrijire pe care le voi acorda; 05.07.2010
-Măsor şi notez funcţiile vitale în foaia de D=3000 ml/zi
temperatură; In urma îngrijirilor
-Pregătesc materialele necesare în vederea primite,pacienta nu
recoltării de sânge pentru determinarea: prezintă nici un fel de
-Recoltării de urină:glicozurie,dozarea corpilor complicaţii.
cetonici;
-Asigur o igienă corporală riguroasă; Obiectiv realizat.
-Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori
este nevoie ;
-Asigur o atmosferă caldă,răspund prompt şi
plină de solicitudine la chemare;
-Incurajez pacienta să-şi exprime gândurile şi
sentimentele în legatură cu problema sa de
dependenţă(comunicarea joacă un rol foarte
important);
-Asigur o temperatură optimă în salon (18-21ْc);
-Monitorizez valorile glucozei de lipide,T.A
D:La indicaţia medicului administrez medicaţia
prescrisă;
- Zinacef 1,5 gr la 8 h, i.v.
- Leridip 10 mg,1cp/zi, dim
-Cavinton 3 cp/zi
-Lisinopril 10 mg 1cp/zi
- Bisogamma 5 mg 1cp/zi
- aAnetin 2f/zi, i.m.
- Diurex 1cp×3/zi per os
- Preductal 35mg 2cp×3
- Sortis 40 mg x 1/zi
4.Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta N.E să A :-Observ starea pacientei; 02.07.2010
fi curat,îngrijit mucoasei i se diminueze -Educ pacienta privitor la păstrarea igienei Pacienta N.E
de a proteja genitale cauzată starea de disconfort corporale riguroase în special a zonei intime prezintă prurit genital
tegumentele şi de D.Z tip II în termen de 1 zi; pentru a preveni escoriaţiile,bătăturile,fisurile persistent şi rebel la
mucoasele; manifestat prin -Să scadă în care se pot infecta uşor,igiena riguroasă a plicilor tratament din cauza
prurit genital intensitate pruritul şi spaţiilor interdigitale; D.Z tip II;
persistent şi genital în termen de -Explorez obiceiurile pacientei şi planific un 03.07.2010
Alterarea rebel la 2 zile; program de igienă cu pacienta în funcţie de In urma îngrijirilor
tegumentelor tratament; -Ca pacienta N.E să activităţile sale; acordate de asistenta
şi mucoaselor prezinte o stare de -O învăţ măsuri de igienă corporală; medicală şi a toaletei
bine din punct de -Ajut pacienta în funcţie de starea generală,să îşi genitale zilnice,starea
vedere psihic şi facă baie sau duş; de disconfort sa
fizic; -Pregătesc materiale pentru baie; diminuat;
-Pregătesc cada; 04.07.2010
-Asigur o temperatură optimă a camerei (20-22) Pruritul genital al
şi a apei de (37-38); pacientei N.E este
-Conştientizez bolnava cu privire la importanţa present în continuare
menţinerii curate a tegumentelor şi mucoaselor însa a mai scazut în
pentru a preveni infecţia; intensitate.Pacienta
-Ii explic pacientei necesitatea efectuării şi-a mai revenit din
îngrijirilor planificate; punct de vedere
-Educ pacienta cum să îşi facă toaleta intimă(se psihic.
spală regiunea organelor genitale dinspre simfiza
pubiană spre anus turnând apa şi săpun lichid,se Obiectiv realizat
limpezeşte abundent,se usucă regiunea
genitală,anală,pliurile se pot pudra cu talc);
-Ajut pacienta să îşi facă zilnic toaleta organelor
genitale;
-Ajut si incurajez pacienta în satisfacerea
nevoilor fundamentale;
D:Administrez la indicaţia medicului
5.Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta N.E să A :-Cercetez posibilităţile de comunicare ale 02.07.2010
comunica; comunicării folosească mijloace pacientei; PacientaN.E prezintă
cauzată de de comunicare -Furnizez mijloace de comunicare; alterarea comunicării
Comunicare scăderea acuităţii adecvate stării sale; -Invăţ pacienta să utilizeze mijloace de senzoriale,cauzată de
ineficace la vizuale -Ca pacienta N.E să comunicare conform posibilităţilor sale; scăderea acuităţii
nivel senzorial manifestată prin fie compensată -Liniştesc pacienta cu privire la starea vizuale,manifestată
dificultatea de a sensorial în termen sa,explicându-i scopul şi natura intervenţiilor; prin vedere în
vedea,vedere de 3 zile; -Familiarizez cu mediul său ambiant; ceaţă,ameţeli,refuzul
tulbure,ameţeli, -Ca pacienta N.E să -Asigur un mediu de securitate liniştit; de a ieşi din salon şi
refuzul de a ieşi fie echilibrată -Invăţ pacienta să menţină integritatea văzului; de a primi vizite;
din salon, psihic; -Educ pacienta să utilizeze mijloace specifice de 03.07.2010
nelinişte, refuzul exprimare a sentimentelor,a emoţiilor; In urma
de a primi vizite. -Invăţ pacienta să aibă o atitudine de încredere în psihoterapiei,pacienta
alte persoane; N.E este echilibrată
-Să menţină legături cu persoanele apropiate psihic.Foloseşte
(familie,rude,prieteni); mijloace de
-Asigur îngrijiri relative la perturbarea senzorială comunicare adecvate
a bolnavei; stării sale,făcând mici
-Ajut pacienta în satisfacerea nevoilor plimbări şi acceptă
fundamentale; vizite din partea
-Ajut pacienta să identifice cauzele care o familiei.
determină sau să comunice;
-Ajut pacienta să-şi accepte afecţiunea; Obiectiv realizat.
-Invăţ pacienta tehnici şi metode de destindere şi
relaxare;
-Planific activităţi distractive la alegerea
pacientei;
-Măsor şi notez funcţiile vitale şi vegetative în
foaia de observaţie;
-Pregătesc fizic şi psihic pacienta pentru examen
oftalmologic şi o însoţesc şi supraveghez şi
îngrijesc după.
-Examen oftalmologic;
-Insulină:act rapid-10 u.i -8 u.i;s.c
- Metformin 2 cp/zi, la masă
- Diazepam 1 cp/zi, per os
6.Nevoia de a Exces de volum -Ca pacienta N.E să A :--Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte 02.07.2010
elimina lichidian,cauzat aibă tegumente ori este nevoie; Din cauza
de polidipsie curate şi uscate -Efectuez bilanţul hidric ingesto-excretor zilnic; consumului lichidelor
manifestat prin după 3 zile; -Invăţ,ajut şi încurajez pacienta să-şi menţină în exces(5-
Diaforeză transpiraţii -Lichidele ingerate tegumentele curate şi uscate; 6/zi),pacienta prezintă
profunde; edeme zilnic să fie -Supraveghez şi îngrijesc permanent pacienta; tegumente
de gambă. cuprinse între 3500- -Măsor si notez funcţiile vitale în foaia de umede,diaforeză;
4000 ml/zi scăzând temperatură; 03.07.2010
progresiv în timp de -Măsor şi notez diureza; Consumul de
3 zile; -Ajut şi educ pacienta să-şi spele tegumentele ori lichide/zi a scăzut la
-Să elimine apa din de câte ori este necesar în special zona pliurilor 3800 ml/zi, apa
organism prin şi spaţiilor interdigitale; eliminată sub formă
transpiraţie între -Ajut şi încurajez pacienta în satisfacerea de transpiraţii 1800
1000-1800 ml în nevoilor fundamentale; ml.
timp de 2-3 zile; -Asigur o temperatură optimă în salon (18-21); Tegumentele
-Aerisesc salonul; pacientei sunt curate
-Invăţ pacienta să folosească lenjeria intimă, şi uscate.
haine şi şosete din bumbac(absorbante);
-Asigur îmbrăcăminte lejeră şi comodă; Obiectiv realizat
-Intocmesc un program al eliminărilor;
D- Administrez la indicaţia medicului
-Cavinton 3 cp/zi
7.Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta N.E să - A :-Asigur pacientei repaus fizic şi psihic ; În data de
avea o bună funcţiei prezinte diminuarea -Măsor şi notez în F.O valorile funcţiilor 02.07.2010,ora 9.00
circulaţie circulatorii valorilor tensiunii vitale(T.A.puls,respiraţie,temperatură)din 20 în pacienta prezintă
cauzată de arteriale şi a 20 de minute ; H.T.A şi
Circulaţia anxietate,şi pulsului în termen -Învăţ pacienta să aibă o alimentaţie bogată în tahicardie(T.A.230/90
inadecvată situaţia gravă în de 24 de ore ; fructe şi ceaiuri ; mmHg,P=99p/min);
care se -Ca pacienta N.E să -Educ pacienta şi aparţinătorii să reducă sarea La ora 9:20
află,manifestată prezinte valori din alimentaţie ; T.A=200/90mmHg,P
prin creşterea normale ale T.A şi -Pregătesc materialul şi instrumentarul necesar =88p/min
tensiunii pulsului pe perioada administrării medicaţiei; 03.07.2010
arteriale peste spitalizării ; -Urmăresc efectul medicamentelor ; În urma respectării
valorile -Ca pacienta N.E să -Pregătesc pacienta pentru investigaţiile de regimului alimentar,a
normale(230/90 prezinte o circulaţie laborator şi de specialitate ; repausului fizic şi
mmHg), adecvată pe durata D- Administrez la indicaţia medicului psihic,pacienta
tahicardie, spitalizării ; - Zinacef 1,5 gr la 8 h, i.v. prezintă o circulaţie
cefalee. - Leridip 10 mg,1cp/zi, dim adecvată.
-Cavinton 3 cp/zi
-Lisinopril 10 mg 1cp/zi Obiectiv realizat
- Bisogamma 5 mg 1cp/zi
- Preductal 35mg 2cp×3
- Sortis 40 mg x 1/zi
8.Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta N.E A :--Identific cu pacienta care sunt situaţiile şi 02.07.2010
evita pericolele conceptului de să-şi recapete evenimentele cele mai ameninţătoare pentru ea; Pacienta N.E
sine,cauzată de încrederea în sine şi -Explorez cu pacienta mecanisme de adaptare pe prezintă la internare
Perturbarea sentimentul de în propriile forţe în care le foloseşte pentru a face faţă alterarea conceptului
stimei de sine dependenţă termen de 3 zile; situaţiilor:cerere de informaţii,repaus,canalizarea de sine, cauzată de
manifestat prin -Ca pacienta N.E să energiilor în muncă,masaj; sentimentul de
lipsa încrederii fie conştientă de Intăresc mecanismele sănătoase de adaptare; dependenţă,manifesta
în sine sentiment propria sa valoare şi -Determin pacienta să practice la activităţii t prin lipsa de interes
de devalorizare, competenţă în timp recreative,educative,care să-i permită faţă de sine şi de
lipsa de interes de 3 zile; recâştigarea stimei de sine; ceilalţi,neîncrederea
faţă de sine şi de -Ca pacienta să-şi -Explic pacientei că toate pierderile în sine;
ceilalţii recapete interesul ocazionale(şomaj,retragere),cer o perioada de 03.07.2010
faţă de sine şi de adaptare; Pacienta şi-a
alţii în termen de 3 -Ajut pacienta să accepte situaţia,explicându-i că recăpătat încrederea
zile; dependenţa fizică nu-i diminuează valoarea în sine şi este
umană; conştientă de propria
-Determin pacienta să participe pe cât posibil la valoare şi
îngrijirile sale pentru a-i da sentimentul de competenţă;
control al situaţiei; 04.07.2010
-Planific împreună cu pacienta îngrijirile In urma
cotidiene,astfel încât să-i redea progresiv psihoterapiei şi a
independenţa; îngrijirilor primite în
-Ajut pacienta să identifice motivele unitatea spitalicească,
comportamentului său,apreciază posibilităţile pacienta şi-a recăpătat
fizice şi intelectuale; interesul faţă de sine
-Sesizez orice formă de interes pentru o anumită şi de alţii;
activitate şi o antrenez în desfăşurarea ei;
-Indrum pacienta spre acele activităţi care sunt Obiectiv realizat.
atractive pentru ea şi totodată utile;
-Observ şi notez orice schimbare în
comportamentul pacientei (depresie,satisfacţie);
-Aplic tehnici de îngrijire adaptate nevoilor
pacientei;
-Psihoterapie
D : Administrez la indicaţia medicului
9. Nevoia de Oboseală -Ca pacienta N.E să A :--Observ dacă perioadele de relaxare,de 02.07.2010
dormi şi a se cauzată de D.Z fie odihnită,cu odihnă sunt în raport cu necesităţile organismului Pacienta prezintă
odihni tip II asociat cu tonusul muscular pacientei şi efortului depus; oboseală din cauza
obezitate şi fizic şi psihic bun în -Ii explic necesitatea menţinerii unei vieţi bolii,manifestătă prin
Oboseală manifestat prin decurs de 2 zile; ordonate, cu un program stabilit; senzaţie de epuizare
senzaţie -Creez senzaţie de bine pacientei prin discuţiile nervoasă şi
penibilă, purtate; musculară;
inactivitate, stare -Facilitez contactul cu alţi pacienţi, cu membrii 03.07.2010
de epuizare familiei; Pacienta N.E este
nervoasă şi -Observ şi notez schimbările; odihnită cu tonusul
musculară , -Educ pacienta privind rolul somnului şi odihnei fizic şi psihic bun şi
astenie. pentru refacerea organismului; este echilibrată din
-Explic pacientei necesitatea evitării factorilor punct de vedere
care influenţează somnul,oboseala,mediul cu psihic
supraîncărcare de stimuli senzoriali;
-Identific cauza oboselii;
-Ajut pacienta să-şi planifice activităţiile
cotidiene;
-Observ dacă perioadele de odihnă corespund
necesităţilor organismului;
-Stimulez încrederea pacientei în forţele proprii
şi în cei care o îngrijesc;
-Observ şi notez perioada de odihnă-
somn,comportamentul pacientei,funcţiile vitale
şi vegetative;
-Invăţ pacienta cum să execute tehnici de
relaxare şi ajut la aplicarea corectă a acestora:
●pacienta va fi rugată să se întindă foarte
liniştită,astfel încât braţele,picioarele,spatele şi
gâtul să fie într-o poziţie cât mai confortabilă;
●să-şi amintească un moment sau o ocazie din
viaţa ei când sa simţit foarte liniştită şi fericită;să
închidă ochii şi să-şi contureze gândurile asupra
acestei amintiri;
●să inspire încet şi profound,de 5 ori;expirând
lent aerul printre buzele strânse;
●să-şi relaxeze pieptul şi stomacul;
-Psihoterapie
D: Administrez la indicaţia medicului
10.Nevoia de a Insuficiente -Ca pacienta N.E: A :-Explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei Pacienta N.E îşi
învăţa cum să- cunoştinţe -să dobândească privind boala,modul de manifestare,modul de exprimă intenţia de a
ţi păstrezi datorită atitudini,deprinderi participare la îngrijiri,regimul diabetic pe care utiliza noile
sănătatea inaccesibilităţii care să asigure o trebuie să-l respecte; cunoştinţe,de a
informaţiei,lipsei evoluţie bună a -Stimulez pacientei dorinţele de cunoaştere respecta
Insuficiente de cunoaştere a bolii; motivându-i importanţa acumulării de noi tratamentul,regimul
cunoştinţe mijloacelor ce se -să fie informată cunoştinţe; dietetic şi modul de
pot folosi pentru asupra stării sale de -Invăţ pacienta cum să ducă o viaţă măsurare a glicemiei
a-şi menţine sănătate în termen normală,evitând
sănătatea,lipsei de 1 zi suprasolicitările,tabagismul,alcoolul,tutunul,cafe
de aua,să respecte doza şi modul de tratament cu
informaţie,manif insulină orală,şi regimul diabetic şi să sesizeze
estată prin cerere autocontrolul cu ajutorul aparatului îi prezint
de pacientei materialele necesare (testerul,testele
informaţii,insufi strip,dispozitivul PENLET II pentru recoltarea
cientă cunoaştere sângelui şi acul steril(lancet)):
a bolii -modul de lucru cu aparatul ;
-verificarea acestuia cu strip-urile sau soluţia de
control;
-Ii demonstrez tehnica de recoltare a unei
picături de sânge cu ajutorul dispozitivului
PENLET II,respectand măsurile de depresie;
-îi demonstrez tehnica de aplicare a sângelui pe
suprafaţa de testare şi introducerea în aparat;
-o învăţ să citească rezultatul testului ;
-Sfătuiesc pacienta să păsreze evidenţa
permanentă a rezultatelor efectuate;
EVALUAREA CAZULUI NR. II
Pacienta N.E în vârstă de 51 de ani,cu domiciliul în Muşăteşti,sat Robaia,jud

Argeş s-a internat în data de 02.07.2010 până în data de 10.07.2010
Motivele internării : cefalee,astenie fizică şi psihică,edeme de gambă, valuri
de caldură,transpiraţii calde, macromastie adipoasă, poliurie,hipertensiune arterială.
Pe baza examenului clinic şi paraclinic s-a confirmat diagnosticul de
obezitate şi D.Z tipII.
Pe perioada spitalizării a urmat tratament cu insulină-act rapid, leridip,
metformin,cavinton, lisinopril, bisogama, urgintol, arnetin, teotard, diurex, preductal,
sortis.
-I s-a asigurat un regim hiposodat,hipocaloric,diabetic;
-I s-a impus repaus fizic;
-I s-a asigurat confort în salon
-I s-a urmărit somnul pacientei;
-Asigurarea odihnei;
-Păstrarea regimului cu stricteţe;
-Evitarea efortului fizic;
-Revenirea la control medical.
DIALOG LA EXTERNARE
NUME:N
PRENUME:E
DESTINAŢIA LA EXTERNARE:Muşăteşti, sat Robaia
SITUAŢIA ACASĂ:acceptabilă
CAPACITATE DE A SE ÎNGRIJI:va fi ajutată de către soţ
REGULI LA EXTERNARE;-evitarea efortului;
IMPRESII DE LA SPITALIZARE:bună
MIJLOC DE TRANSPORT:este asigurat de către soţul acesteia,cu maşina
S-a discutat cu soţul în ceea ce priveşte recomandările:acestea au fost înţelese
CAZUL NR. III

SECŢIA :Endocrinologie
INFORMAŢII SOCIALE
NUME : Z
PRENUME : C
VÂRSTA : 35 ani
DOMICILIU :com.Miceşti, sat.Purcăreni jud.Argeş
OCUPAŢIE :vânzătoare
STARE FAMILIALĂ :căsătorită,2 copii
RELIGIE : ortodoxă
NAŢIONALITATE :română
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ : bune
DATA INTERNĂRII :13.07.2010
MOTIVELE INTERNĂRII : -cefalee, agitaţie Pihomotorie, valuri de căldură,
dureri articulare, dureri musculare, dereglări menstruale.
ISTORICUL BOLII : Pacienta în vârstă de 35 de ani se internează în secţia de
Endocrinologie pentru tratament şi investigaţii de specialitate.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Guşă endemică,Obezitate de aport
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE :Guşă endemică,tip 1,Obezitate de aport
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE :Toma Adriana
ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE :fără importanţă
- fiziologice:- menarhă la 13 ani, cantitate scăzută, neregulat
- patologice: - guşă endemică
- obezitate de aport
INFORMAŢII FIZICE
GREUTATE :89 kg
ÎNĂLŢIME :1.60
CAP
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR :normal colorate
ASPECTUL ŞI CULOAREA GURII :albicioasă
ASPECTUL ŞI CULOAREA BUZELOR:subţiri
ASPECTUL ŞI CULOAREA LIMBII :albicioasă
ASPECTUL ŞI CULOAREA DINŢILOR :carii dentare
ASPECTUL ŞI CULOAREA NASULUI :cruste
ASPECTUL ŞI CULOAREA PĂRULUI :neîngrijit
PROBLEME AUDITIVE :nu prezintă
PROBLEME VIZUALE :nu prezintă
SEMNE PARTICULARE :nesemnificative
TRUNCHI
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR :normal colorate
APARAT RESPIRATOR :torace normal conformat
APARAT CARDIOVASCULAR :cord în limite normale, T.A.- 125/75 mm/hg;
P- 78 p. /min
APARAT UROGENITAL :relativ normal
SISTEM GANGLIONAR – LIMFATIC:nepalpabil
S.N.C: relativ normal
MEMBRE
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR :normale
MOBILITATE ARTICULARĂ :scăzută
- scări :din cauza obezităţii
STÂNGACE / DREPTACE:dreptace
SE SCOALĂ : - ajutată:da - singură :nu

REGIM :hiposodat, hipocaloric, hidric
APETIT :crescut
NR. DE MESE :3-4 mese/zi
ALIMENTE PREFERATE :fructele supele şi carnea
BĂUTURI PREFERATE : sucurile acidulate,cafeaua
ALIMENTE PE CARE NU LE POATE CONSUMA : nu există
MOD DE SERVIRE A MESEI :ajutată

TOALETA : - singură:nu - ajutată :da
SE SPALĂ PE DINŢI : - singură :da - ajutată:nu
SE PIAPTANĂ : - singură :nu -ajutată:da
SE ÎMBRACĂ : - singură :nu - ajutată:da
SE DEZBRACĂ :- singură :nu - ajutată:da
SCAUN : - frecvenţă : 1/zi URINA : - frecvenţă :4-5/zi
- miros : fecaloid - miros :de bulion
- aspect : brun închis - aspect :normal
- cantitate :150-200g - cantitate :1200-1500ml/zi

PROBLEME PRIVIND SOMNUL :da
UTILIZEAZĂ SEDATIVE :da
ACTIVITATE SEXUALĂ : normală
ACTIVITATE FIZICĂ :redusă
ÎI PLACE SĂ FIE SINGURĂ : nu CU ALŢII : da
ATITUDINEA ÎN TIMPUL CULEGERII DATELOR :comunicativă
ATITUDINEA FAMILIEI FAŢĂ DE BOLNAVĂ :tot timpul alături de ea
ATITUDINEA PERSONALULUI MEDICAL :o susţin şi o încurajează
MOD DE A PETRECE TIMPUL LIBER : cu cei 2 copii
GRUPA SANGUINĂ :O1
- medicamente :nu prezintă
- animale :nu prezintă
IMPRESII DE LA SPITALIZĂRILE ANTERIOARE : bune
TRATAMENTUL URMAT ÎNAINTEA SPITALIZĂRII : nu prezintă
TRATAMENTUL ACTUAL:-₤ Tiraxin-Eutirox 25mg dimineaţa
- Nootropil 2cp/zi
- Utrogestan 2 caps/zi
- Detralex 3cp/zi
- Dexametazonă 1f/zi
- Fenobarbital 1cp/zi
INVESTIGAŢII EFECTUATE : ecotiroida
EXAMENE DE LABORATOR : -gicemie 92 ml/dl
-prolactina 7,61
-TGP 14 U/l
-trigliceride 174mg/dl
-uree 25 mg/dl
-Mg_xb 2,21mg/dl
-TGO 15 U/I
-CHOL 200ml/dl
-creatinină 0,98mg/dl
-glucoză 98mg/dl
-acid uric 4,30mg/dl
-Ca_Ars 9,59mg/dl
-proteine totale 7,09g/dl
-lipide totale 713mg/dl
-Ca ionic 4,2mg/dl
-VSH 12mm/oră
ECOTIROIDA: L.D.T=43,8/23,4/18,4ҳ0,5=9,42ml
L.S.T=34,1/17,3/12,1ҳ0,5=3,56ml
L.S conţine anterior un mic chist primitiv de 7,8/4,6mm
UR 12,98ML
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII
PROBLEMA DE OBIECTIVE AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE
NURSING
1.Nevoia de a Alterarea modului de -Ca pacienta Z.C să A:-Observ şi notez calitatea şi orarul somnului, 14.07.2010
dormi şi a se somn cauzată de beneficieze de un gradul de satisfacere a celorlalte nevoi; Pacienta Z.C
odihni boală manifestată somn corespunzator -Sfătiuesc pacienta să nu se mai gândească la prezintă insomnie cu
prin treziri frecvente, calitativ şi cantitativ lucrurile urâte ; treziri frecvente şi
Insomnia somn agitat, în termen de 3 zile; -Asigur o temperatură adecvată în salon; dificultate în a
dificultate de a dormi -Stabilesc cu pacienta un orar de somn şi odihnă; dormi.
-Creez un climat de siguranţă fizică şi psihică; 15.07.2010
-Explic pacientei tehnici de relaxare înainte de a Pacienta prezintă un
dormi; somn agitat,un nr de
-Educ aparţinătorii să respecte orele de vizită; 4h/noapte;
-Sfătuiesc pacienta să nu doarmă înainte de orele 16.07.2010
22: În urma îngrijirilor
D:La indicaţia medicului administrăm:. acordate pacienta
-₤ tiraxin-eutirox 25mg dimineaţa beneficiază de un
- fenobarbital 1cp/zi, seara somn corespunzător
calitativ şi cantitativ;
Obiectiv realizat
2.Nevoia de a Alterarea stării de Ca pacienta Z.C să- A:--Observ caracterul durerii: cefalee, durerii In data de
evita pericolele confort cauzată de şi exprime articulare, durerii musculare; 13.07.2010,pacienta
boală manifestată diminuarea durerii -Ajut pacienta în activităţile zilnice; acuză dureri
Durerea prin cefalee, dureri în termen de 2 zile; -Asigur confortul necesar şi îndepărtez factorii musculare,articulare
articulare, dureri agravanţi; cât şi cefalee.
musculare. -Educ pacienta să-şi respecte regimul alimentar; 14.07.2010
-Informez pacienta asupra evoluţiei durerii, a In urma
diminuării şi toleranţei şi acţiunii medicului; tratamentului
-Măsor şi notez funcţiile vitale în foaia de medicamentos şi a
temperatură; îngrijirilor făcute de
-La nevoie ajut pacienta în deplasări; către asistenta
-Ajut şi încurajez pacienta în îndeplinirea nevoilor medicală şi
fundamentale; medici,durerea
-Aerisesc salonul,asigur temperatura optimă; pacientei sa
-Informez pacienta cu privire la inofensivita diminuat.
tea şi necesitatea efectuării anumitor examinări;
D:La indicaţia medicului administrăm:. Obiectiv realizat
-₤ tiraxin-eutirox 25mg dimineaţa
- nootropil 2cp/zi
- detralex 3cp/zi
- dexametazonă 1f/zi
- fenobarbital 1cp/zi
3.Nevoia de a Alterarea mobilităţii -Ca pacienta Z.C să- A:--Schimb poziţia pacientei la fiecare 2 ore; 14.07.2010
se mişca fizice cauzată de şi menţină -Solicit cooperarea pacientei la schimbările de Pacienta Z.C
obezitate manifestată integritatea poziţie; prezintă o alterare a
Dificultate de a prin incapacitate de tegumentelor şi a -Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu mobilităţii fizice
se deplasa mişcare voluntară activităţilor talc; datorită obezităţii;
diminuarea forţei articulare în termen -Efectuez exerciţii pasive la fiecare 2 ore; 15.07.2010
musculare de 2 zile; -Învăţ pacienta: În urma
-Ca pacienta Z.C să- ●să facă exerciţii de respiraţie profunde; tratamentului
şi menţină funcţia ●să tuşească şi să îndepărteze secreţiile; medicamentos şi a
respiratorie în timp -Pregătesc psihic pacienta în vederea oricărei îngrijirilor acordate
de 2 zile tehnici de îngrijire; starea pacientei sa
-Ca pacienta Z.C să -Redau încrederea pacientei că imobilitatea sa este ameliorat;
fie echilibrată psihic o stare trecătoare,şi că totul o să fie bine; Obiectiv realizat
în termen de 2 zile; D:La indicaţia medicului administrăm:.
₤ tiraxin-eutirox 25mg dimineaţa
- nootropil 2cp/zi, dimineata şi la prânz
- detralex 3cp/zi, D.P.S.
4.Nevoia de a fi Alterarea imaginii -Ca pacienta Z.c să A:-Ajut pacienta, în funcţie de starea generală, să 14.07.2010
curat ingrijit,de corporale cauzata de prezinte tegumente îşi facă baie sau duş, sau îi efectuez toaleta pe La internare
a proteja boala manifestată şi mucoase curate; regiuni pacienta Z.C
tegumentele si prin deprinderi -Ca pacienta să-şi -Pregătesc materiale pentru baie; prezintă carenţe de
mucoasele igienice (nu se spală, redobândească -Pregătesc cada; igienă din cauza
nu se piaptănă), stima de sine în -Asigur temperatura camerei (20ْ-22ْ C) şi a apei bolii;
Carenţe de dezinteres faţa de termen de 2 zile; (37ْ-38ْ C); 15.07.2010
igienă măsurile de igienă -Ajut pacienta să se îmbrace, să se pieptene,să-şi In urma îngrijirilor
facă toaleta cavitaţi bucale, să-şi taie unghiile; acordate de către
-Pentru efectuarea toaletei pe regiuni, preătesc asistenta medicală,
salonul şi materialele, protejez pacienta cu pacienta Z.C
paravan, şi o conving cu tact şi cu blândeţe să prezintă tegumente
accepte; şi mucoase curate.
-Identific, împreună cu pacienta cauzele şi
motivaţia preocupării pentru aspectul fizic şi Obiectiv realizat.
îngrijirile igienice;
-Ajut pacienta să-şi schimbe atitudinea faţa de
aspectul sau fizic şi faţă de imaginile igienice;
-Conştientizez pacienta în legatură cu importanţa
menţinerii curate a tegumentelor ,pentru
prevenirea îmbolnăvirilor
D:La indicaţia medicului administrăm:.
- psihoterapie
5.Nevoia de a Insuficiente -Ca pacienta Z.C să A:-Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavei 14.07.2010
învăţa cum să- cunoştinţe datorită acumuleze noi privind boala,modul de manifestare,măsurile Pacienta Z.C
ţi păstrezi lipsei de cunoaştere a cunoştinţe în termen preventive şi curative,modul de participare la prezintă insuficiente
sănătatea; mijloacelor ce se pot de 2 zile; intervenţii şi la procesul de recuperare; cunoştinţe ;
folosi pentru a-şi -Ca pacienta Z.C să -Stimulez dorinţa de cunoaştere; 15.07.2010
Insuficiente menţine sănătatea dobândească -Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe; În urma discuţiilor
cunoştinţe manifestată prin atitudini, obiceiuri -Conştientizez pacienta asupra propriei purtate de către a.m
insuficienta şi deprinderi noi în responsabilităţi privind sănătatea; pacienta îşi exprimă
cunoaştere a bolii termen de 2 zile. -Organizez activităţi educative folosind metodele intenţia de a utiliza
de învăţământ cunoscute: expunerea, conversaţia, noile cunoştinţe.
demonstraţia respectând principiile pedagogice;
-Verific dacă pacienta a înţeles corect mesajul Obiectiv realizat.
transmis şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe;
-Identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale
pacientei;
-Corectez deprinderile dăunătoare sănătaţii;
-Ţin lecţii de:formare a deprinderilor
igienice,alimentaţie raţională,mod de viaţă
echilibrat,administrare a diferitelor tratamente;
-Efectuez demonstraţiile practice;
-Voi încuraja şi ajuta la dobândirea noilor
deprinderi;

- nootropil 2cp/zi
- detralex 3cp/zi
- fenobarbital 1cp/zi
- utrogestan 2 caps/zi : D.S.
6.Nevoia de a Alterarea stării de -Ca pacienta Z.C să- A:--Asigur un regim alimentar echilibrat(100g 13.07.2010
bea şi a mânca nutriţie cauzată de şi diminueze aportul glucide/zi,35g lipide/zi,75g proteine/zi)hiposodat Pacienta Z.C
obişnuinţe alimentare cotidian de şi normohidric(2,5l/zi)); prezintă o
Alimentaţie manifestat prin alimente/zi; -Scot din alimentaţie produsele rafinate alimentaţie
inadecvată prin bulimie,ploifagie -Ca pacienta Z.C să (ciocolata,cacao,frişca,unt,carne inadecvată prin
surplus prezinte o stare de grasă,conserve,brânzeturi grase); surplus cauzată de
bine pe perioada -Fără restricţie administrez legume şi fructe obişnuinţe
spitalizării; proaspete,carne slabă,lapte degresat,ouăle fierte alimentare ;
-Ca pacienta Z.C să tari; 14.07.2010
fie echilibrată psihic -Măsor zilnic greutatea corporală o notez în foaia In urma
în termen de 2 zile; de temperatură; tratamentului urmat
-Educ pacienta pentru ai conştientiza că prin şi a îngrijirilor
respectarea alimentaţiei şi a programului de primite pacienta şi-a
activitate zilnică poate înlătura surplusul de diminuat aportul
greutate şi preveni complicaţiile; cotidian prezentând
-Asigur un climat corespunzător. o stare de bine,
-Aerisesc camera. fizică şi psihică pe
-Asigur o igienă riguroasă a pacientei şi o lenjerie periada spitalizării.
de pat;
-Ajut şi încurajez pacienta în îndeplinirea nevoilor Obiectiv realizat.
fundamentale;
-Monitorizez funcţiile vitale;
7.Nevoia de a Alterarea confortului -Ca pacienta Z.C să A:--Preiau pacienta la internare şi mă prezint cu 13.07.2010
evita pericolele psihic cauzat de boală prezinte o stare de numele,funcţia şi rolul meu în echipa de îngrijire; La internare
manifestat prin bine atât fizică cât şi -Realizez un climat cald şi confortabil,asigurând pacienta prezintă
Anxietate nelinişte,iritabilitate psihică în decurs de pacientei întreaga mea disponobilitate în sindrom anxios din
moderată 5 zile; acordarea îngrijirilor; cauza boli.
-Mă adresez calm pacientei şi prezint răbdare; 14.07.2010
-Ajut pacienta să-şi recunoască anxietatea; Starea psihică
-Menţin legătura pacientei cu familia prin vizite anxioasă persistă ;
zilnice; 15.07.2010
-Susţin psihic pacienta pe tot timpul spitalizării; Pacienta comunică
D:La indicaţia medicului administrăm:. frustrările sale.Se
Fenobarbital 1cp. seara la culcare observă o ameliorare
a stării sale ;
16.07.2010
Diminuarea
intensităţii
anxietăţii ;
17.07.2010
Pacienta prezintă o
stare de bine fizică
şi psihică.
Obiectiv realizat.
8. Nevoia de a Metroragie dată de Să se combată A:- observarea metroragiei: moderată, de culoare Sângerarea
elimina dezechilibrul metroragia pe roşu închis, cu cheaguri; menstruală a
endocrin manifestată perioada spitalizării -observ, măsor şi notez funcţiile vitale în F.O. bolnavei a fost
Eliminare prin scurgere - asigurarea condiţiilor de igienă riguroasă a combătută pe
menstruală menstruală organelor genitale externe: spălare cu apă şi perioada spitalizării.
inadecvată neadecvată în săpun, dezinfectare cu apă oxigenată, cloramină
cantitate şi calitate 2%; Obiectiv realizat.
- aplic comprese sterile şi instruiesc bolnava de a
schimba compresele de 4-5 ori pe zi;
-schimbarea lenjeriei de corp şi de pat ori de câte
ori este nevoie;
- fac pregătirea psihică şi fizică a bolnavei cu două
zile înainte de recoltarea secreţiilor vulvo-
vaginale;
- fac pregătirea materialelor şi instrumentelor
necesare pentru recoltarea de analize;
-efectuez pregătirea psihică şi fizică a bolnavei
pentru intervenţii;
- fac pregătirea materialelor şi instrumentelor
pentru administrarea medicamentelor.
- utrogestan 2 caps/zi : D.S.
9. Nevoia de a Alterarea eliminărilor Pacienta să aibă A:- determin pacienta să ingere o cantitate de 13.07.2010
elimina intestinale cauzată de tranzit intestinal în lichide suficientă, 3000 ml/24h şi să bea mai ales Pacienta prezintă
boală manifestată limite fiziologice în dimineaţa şi seara, ceai călduţ antiadipos îndulcit constipaţie, dureri la
Constipaţie prin întârzierea termen de 2 zile. cu miere nivelul anusului
tranzitului intestinal. Pacienta să aibă - sfătuiesc pacienta să spele şi usuce regiunea 14.07.2010
tegumente şi anală după fiecare scaun. Pacienta nu are
mucoase anorectale - informez pacienta să introducă supozitoarele scaun ,dar durerile
curate şi integre pe doar după actul defecaţiei au cedat în
durata spitalizării. - aplic creme protectoare pe regiunea anală intensitate
- recomand pacientei să consume alimente bogate 15.07.2010
în reziduuri(legume şi fructe proaspete, cereale) Pacienta are un
- determin pacienta să facă exerciţii fizice cu scaun dur, dar
regularitate tegumentele şi
D:La indicaţia medicului administrăm:. mucoasele sunt
- Detralex D.T. = 3 tb curate şi integre.
Ritm= D,P,S Obiectiv realizat.
EVALUAREA CAZULUI NR. III
Pacienta Z.C în vârstă de 35 de ani,cu domiciliul în Miceşti, sat.Purcăreni, jud

Argeş s-a internat în data de 13.07.2010 până în data de 18.07.2010.
Motivele internării: : -agitaţie psihomotorie;
-valuri de căldură;
-dureri articulare;
-dureri musculare;
- dereglări menstruale.
Pe baza examenului clinic şi paraclinic s-a confirmat diagnosticul de guşă
endemică şi obezitate de aport.
Pe perioada spitalizării a urmat tratament cu : ₤ tiraxin-eutirox 25mg
dimineaţa,nootropil,utrogestan 2 caps/zi,detralex, dexametazonă..
-I s-a asigurat un regim hiposodat,hipocaloric
-I s-a impus efectuarea de exerciţii fizice treptat;
-I s-a asigurat confort în salon
-I s-a urmărit somnul pacientei;
-Control clinic endocrinologic periodic;
-Dispensarizarea endocrinologică teritorială;
-Va fi luată în evidenţa medicului de familie pentru a se urmări evoluţia bolii sub
tratament şi pentru a se compensa medicaţia afecţiunilor asociate;
DIALOG LA EXTERNARE
NUME:Z
PRENUME:C
DESTINAŢIA LA EXTERNARE:Miceşti,sat Purcăreni
SITUAŢIA ACASĂ:bună
CAPACITATE DE A SE ÎNGRIJI:va fi ajutată de către soţ si cei 2 copii
REGULI LA EXTERNARE;-luare în evidenţă de către medicul de familie
IMPRESII DE LA SPITALIZARE:bună
MIJLOC DE TRANSPORT:este asigurat de către soţul acesteia
S-a discutat cu soţul în ceea ce priveşte recomandările:acestea au fost înţelese.
BIBLIOGRAFIE
1. GHID DE NURSING cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare

nevoilor fundamentale, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2007-
LUCRETIA TITIRCA;
2. TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE
ASISTENTI MEDICALI - NURSING - LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata
Medicală Românească, Noiembrie 2007;
3. ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CĂTRE
ASISTENTELE MEDICALE, LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata Medicală
Românească, Ediţia IV 2007;
4. MEDICINA INTERNĂ – Editura ALL, Bucureşti, 2006 CORNELIU
BORUNDEL
5. SEMIOLOGIE MEDICALĂ – Editura Medicală, Bucureşti 2002, Ion
I. Brukner
6. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI – Editura Corint, Bucureşti
2003, Roxana Maria Albu
7. FIZIOPATOLOGIE – MANUAL PENTRU ŞCOLI SANITARE
POSTLICEALE, Bucureşti 1995, T. Negru, M. G. Şerban
8. PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE ÎNGRIJIRII BOLNAVULUI;
Danemarca,1995, Virginia Henderson
9. DIAGNOSTIC CLINIC – Editura Medicală, Bucureşti, 1994, C.C.
Dimitriu
10. TEHNICI SPECIALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVLOR - Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983
ANEXE
ANEXA 1. PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIRI

POSTOPERATORII
ANEXA 2. EXEMPLU DE REGIM HIPOCALORIC ECHILIBRAT
ANEXA 3. HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE
ANEXA 4. INDICELE DE MASĂ CORPORALĂ

ANEXA 5. PIRAMIDA ALIMENTATIEI PERSOANELOR OBEZE
ANEXA 6. PROGNOZA OBEZITĂŢII ÎN EUROPA
ANEXA7. COMPLICAŢIILE DIABETULUI
ANEXA 1. PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIRI
POSTOPERATORII
Scop : pregătirile preoperatorii se acordă bolnavului pentru asigurarea condiţiilor

necesare suportării intervenţiei chirurgicale şi prevenirii accidentelor care pot surveni
în cursul acestuia sau în perioada postoperatorie imediată.
Pregătirea preoperatorie a bolnavului constă într-o pregătire generală şi o
pregătire locală.
Pregătirea generală preoperatorie
1. Pregătirea psihică:
- bolnavul este informat despre necesitatea intervenţiei chirurgicale; i se cere
consinţământul;
- bolnavul este înconjurat cu atenţie şi solicitudine;
- se reduce starea de anxietate prin informaţii sumare privind intervenţia
chirurgicală.
2. Îngrijirile igienice:
- dacă starea bolnavului o permite, zilnic bolnavul va fi îndrumat şi ajutat să facă
baie sau duş, urmat de: igiena cavităţii bucale, îngrijirea părului, tăierea unghiilor.
3. Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative şi observarea apariţiei unor schimbări
în starea bolnavului:
- măsurarea şi notarea temperaturii ( matinal şi vesperal ) ;
- măsurarea şi notarea pulsului ;
- observarea şi notarea respiraţiei ;
- măsurarea şi notarea T.A. ;
- observarea diurezei ;
- observarea scaunului ;
- apariţia febrei ;
- apariţia unor infecţii ala pielii, otorinolaringologice sau pulmonare ;
- apariţia menstrei la femei.
Regimul dietetic preoperator, adecvat diagnosticului şi deficienţelelor
bolnavului, va ţine seama de vârsta şi greutatea acestuia, asfel încât să-i asigure
caloriile necesare, să fie uşor digerabil şi bogat în vitamine.
Pregătirea locală
- se curăţă pielea, săpunind regiunea şi insistându-se la pliuri şi ombilic
- pielea păroasă se rade cu grijă;
- se degresează pielea cu comprese sterile îmbibate cu eter;
- se dezinfectează pielea cu un dezinfectant;
- se acoperă câmpul operator la indicaţia medicului.
Pregătirea din dimineaţa intervenţiei
- bolnavul nu mănâncă cel puţin 12 ore înaintea intervenţiei chirurgicale;
- bolnavul va fi îmbrăcat cu cămaşă de noapte ( pentru femei ) şi pijama ( pentru
bărbaţi );
- la femei părul lung va fi prins într-o bonetă sau basma;
- protezele dentare mobile vor fi scoase, învelite într-o bucată de tifon şi vor fi
puse în noptiera bolnavului;
bolnavul va avea o micţiune voluntară sau se va efectua sondaj vezical ( la
indicaţia medicului );
- se va administra un hipnotic opiaceu ( morfină, Mialgin ) sau un barbituric
( Fenobarbital );
- se administează un vagolitic ( atropină ).
Îngrijirile postoperatorii ale bolnavilor
Scop : îngrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea funcţiilor

organismului, asigurarea cicatrizării normale a plăgii şi prevenirea complicaţiilor.
Supravegherea şi îngrijile medicale
1. Supravegherea faciesului:
- la supravegherea faciesului, apariţia palorii însoţită de transpiraţii reci şi răcirea
extremităţilor indică starea de şoc;
- apariţia cianozei, chir redusă, indică insuficienţaă respiratorie sau circulatorie;
se administrează oxigen pe sondă, endonazal.
2. Supravegherea comportamentului:
- se supraveghează comportamentul deoarece operatul poate să prezinte la trezire
o stare de agitaţie.
3. Supravegherea respiraţiei:
- respiraţia trebuie să fie ritmică, de amplitudine normală;
- dacă apare jenă respiratorie ea poate trăda: încărcarea bronşică cu mucozităţi
( fiind necesară o aspiraţie faringiană ), căderea limbii ( este prevenită prin
menţinerea pipei Gueddel până la trezirea completă a bolnavului ), inundarea căilor
respiratorii cu vomismente ( se previne poziţia bolnavului, aspiraţie, eventual
intubaţie traheală ).
4. Supravegherea pulsului:
- pulsul trebuie să fie bătut, regulat, puţin accelerat, rărindu-se în mod progresiv;
- pulsul filiform este semn de hemoragie sau de altă stare critică.
5. Supravegherea T.A. :
- T.A. va fi controlată în mod ritmic;
- prăbuşirea T.A. concomitent cu reducerea tensiunii diferenţiale, însoţită de
accelerarea pulsului, indică starea de şoc provocată de hemoragie; se anunţă de
urgenţă medicul şi se va pregăti pentru intervenţie, transfuzie şi oxigennoterapie.
6. Supravegherea pansamentului:
- pansamentul trebuie să rămână uscat, să nu se îmbibe cu sânge sau serozitate.
7. Schimbarea poziţiei bolnavului:
- după trezire se aşează bolnavul în poziţie semişezândă ( dacă intervenţia nu o
contraindică ).
8. Îngrijirea mucoasei bucale:
- pentru a umidifica mucoasa bucală: se şterge mucoasa bucală cu tampoane
umezite în soluţii diluate de bicarbonat de sodiu, acid boric, permanganat de potasiu;
se curăţă stratul existent pe limbă cu tampoane umezite cu o soluţie preparată dintr-o
lingură de bicarbonat de sodiu, o linguriţă de glicerină la un pahar de apă;
- se ung buzele cu vaselină.
9. Prevenirea escarelor:
- se efectuează frecţii cu alcool la nivelul regiunii dorsale şi călcâielor, se
schimbă des poziţia şi se evită umezeala lenjeriei.
10. Evacuarea vezicii:
- se stimulează micţiunea: spontan, prin aplicarea pe regiunea pubiană a unei
buiote ( dacă nu este contraindicat ) sau prin introducerea bazinetului încălzit sub
bolnav; se evacuează prin sondaj vezical.
Supravegherea şi îngrijirile acordate în primele două zile după intervenţia
chirurgicală
1. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative:
- temperatura se măsoară dimineaţa şi seara; în prima zi se poate produce o
uşoară hipertermie 37,8-380 C (febra de resorbţie);
- pulsul şi T.A. se urmăresc cu atenţie; şocul şi hemoragia fiind complicaţiile
care pot surveni în primele două zile după intervenţie;
- se urmăreşte diureză şi se stabileşte bilanţul hidric(cantitatea de lichide
ingerate faţă de cea eliminată);
2. Îngrijiri igenice:
- va fi efectuată toaleta bolnavului în fiecare zi, acordându-se îngrijiri ale
cavităţii bucale dacă bolnavul nu o poate face singur;
3. Prevenirea escarelor:
- se efectuează frecţii, masajîn regiunile expuse, pudraj, menţinerea igienei
tegumentelor;
- schimbarea de poziţie (dacă este posibil).
4. Exerciţii respiratorii :
- se efectuează exerciţii de gimnastică respiratorie;
- bolnavul va tuşi şi va elimina sputa pentru a evita încărcarea bronşică; în
timpul exerciţiilor va proteja peretele abdominal prin apăsare la nivelul inciziei (în
cazul intervenţiilor pe abdomen).
5. Imobilizarea bolnavului:
- prima mobilizare din pat va avea loc în prima zi pentru a preveni flebita;
- dacă bolnavul nu poate fi ridicat va fi efectuată gimnastica la pat.
6. Tubul de gaze:
- pentru a combate meteorismul care se accentuează în noaptea primei zile de
intervenţia chirurgicală, va fi introdus tubul de gaze lubrifiat, timp de o oră.
7. Clisma cu apă cu sare:
- se efectuează dimineaţa în a doua zi de la intervenţia chirurgicală pentru a
mări peristaltismul intestinal şi pentru reluarea tranzitului.
8. Alimentaţia:
- în prima zi operatul va ţine o dietă hidrică cu ceai neîndulcit;
- după reluarea tranzitului intestinal şi evacuarea gazelor, bolnavul poate fi
alimentat cu citronade, supe de legume strecurată, lapte;
- din a treia zi bolnavul va primi piureuri, iaurt;
- după apariţia primului scaun, în alimentaşie se pot introduce compoturile,
carnea albă;
- începând din ziua a şasea sau a şaptea poate fi reluată alimentaţia normală cu
carne, legume, pâine.
ANEXA 2. EXEMPLU DE REGIM HIPOCALORIC ECHILIBRAT
 1400 kilocalorii (kcal) repartizate pe parcursul a trei mese principale şi două

gustări
Ora 7 Cafea sau ceai îndulcite cu zaharină
O felie de pâine graham (55 kcal)

Brânză dulce de vaci 100 g - 150 kcal sau
2 felii şuncă presată 100 g - 150 kcal
Ora 10 Iaurt 200 g - 140 kcal

Fulgi de cereale 50 g (2 linguri) - 175 kcal
Ora 13 O farfurie ciorbă de legume sau pui 200 ml- 100 kcal
Friptură de vită 150 g - 180 kcal
Garnitură fasole verde 200 g (70 kcal) sau mazăre 100 g
(90 kcal) sau cartofi fierţi 100g (90 kcal)
Salată de crudităţi (cu maxim o linguriţă de ulei) 200 g -
100 kcal
Ora 16 Un măr sau o piersică 100 g - 50 kcal
Ora 18 Rasol peşte (cod) 100 g - 90 kcal

Garnitură orez 120 g - 150 kcal
O portocală - 100 kcal
Minim doi litri băuturi nealcoolice, neacidulate pe parcursul întregii zile.

ANEXA NR. 3 HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE
Perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală (intravenoasă),
picătură cu picătură ,a
soluţiilor medicamentoase
pentru reechilibrarea
hidroionică şi volemică a
organismului. Introducerea
lichidelor se poate face
prin ace metalice, fixate
direct în venă,prin canule
din material plastic,ce se
introduc trascutanat prin
lumenul acelor sau chirurgical,prin evidenţierea venei pe care se fixează o canulă de
plastic ce se menţine chiar câteva săptămâni-denudarea venoasă.
Scop:
- hidratarea şi mineralizarea orgamismului;
- administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect prelungit;
- depurativ-diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici;
- completarea proteinelor sau altor componente sanguine;
- alimentaţie pe cale parenterală.
Materiale necesare: tavă medicală acoperită cu
un câmp steril;trusă pentru perfuzat
soluţii,ambalată steril; soluţiile
hidratante în sticle RTC închise cu dop
de cauciuc şi armătură metalică sau în
pungi originale de material

plastic,riguros sterilizate şi încălzite la
temperatura corpului;garou de
cauciuc;tăviţă renală;stativ prevăzut cu
brăţări cu cleme pentru fixarea
flacoamelor;1-2seringi Luer,de 5-10
cm.,ace pentru injecţii intravenoase şi
intramusculare sterilizate o pernă tare,
muşama, aleză, 1-2perne sterile; o
pensă hemostatică; casoletă cu
câmpuri sterile; casoletă cu comprese
sterile;substanţe
dezinfectante:alcool,tinctură de iod
,benzină iodată; romoplast; foarfece;
vată.
Etape de executie Timpi de executie
1. Pregatirea materialelor, -se pregătesc instrumente şi materiale necesare;
-se scoate tifonul sau ceolofanul steril de pe flacon , se
instrumentelor şi
desprinde sau se topeşte la flacără parafina de pe
aparatului de perfuzie. suprafaţa dopului, care se dezinfectează cu alcool;
-se desface aparatul de perfuzie şi se închide prestubul;
-se îndepărtează teaca prorectoare de pe trocar şi se
pătrunde cu el prin dop în flacon;
-se închide cu pensa hemostatică , imediat sub ac, tubul
de aer,se îndepărtează teaca protectoare de pe ac şi se
pătrunde cu acesta în flacon,prin dopul de cauciuc,fără să
se atingă trocarul;
-se suspendă flaconul pe suport;
-se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de
romplast, avănd grijă să depăşască nivelul soluţiei sau al
substanţei medicamentoase;
-se îndepărtează pensa hemostatică, deschizănd drumului
aerului în flacon;
-se îndepărtează teaca protectoare de pe capătul portac al
tubului,se ridică deasupra nivelului substanţei
medicamentoase din flacon şi se deschide uşor
prestubul,lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de
perfuzie,fără ca picurătorul să se umple cu lichid;
-se coboară progresiv portacul, pănă când tubul se umple
cu lichid , fiind eliminate complet bulele de aer;
-se ridică picurătorul în poziţie verticală şi se închide
prestubul, aparatul rămânând atârnat pe stativ;
-amboul nu trebuie să se atingă de nimic din jur pentru a
nu se desteriliza.
-se anunţă pacientul convingându-l de importanţa tehnicii;
-se aşază pacientul în pat, în decubit dorsal, cât mai
2. Pregătirea psihică şi comod,cu antebraţul înextensie şi pronaţie;
fizică a pacientului -sub braţul ales se aşază o pernă tare, acoperită cu
muşama şi un câmp steril;
-se acoperă pacientul cu o învelitoare.
-spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun .
-se examinează calitatea şi starea venelor;
3. Efectuarea perfuziei -se aplică garoul de cauciuc la nivelul braţului;
-se dezinfectează plica cotului cu alcool,se badijonează cu
tinctură de iod;
-se cere pacientului să închidă şi să deschidă pumnul
de mai multe ori şi să rămână cu el închis;
-având acul în mâna dreaptă ,între police şi celelalte
degete,,cu indexul se fixează amboul acului ataşat;
-cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru
puncţie,iar cu policele se fixează vena la 4-5 cm.Sub locul
puncţiei şi se exercită o compresiune şi tracţiune în jos
asupra ţesuturilor vecine;
-se introduce acul în mijlocul venei,în direcţia axului
longitudinal al venei
-Nu abordaţi vena din lateral;
-Nu introduceţi acul cu bizoul orientat în jos;
-se înpinge acul de-a lungul venei la o adâncime de 1-1,5
cm;
-se verifică poziţia acului în venă ,se îndepărtează garoul
de cauciuc şi se adaptează amboul aparatului de perfuzie
la ac;
-se deschide imediat prestubul pentru a permite scurgerea
lichidului în venă şi se reglează viteza de scurgere a
lichidului de perfuzat,cu ajutorul prestubului,la 60
picături/minut sau în funcţie de necesităţi;
-se fixează cu benzi de leucoplast amboul acului şi
porţiunea tubului învecinată acestuia,de pielea
pacientului;
-se supraveghiază permanent starea pacientului şi
modului de funcţionare a aparatului;
-se pregăteşte(dacă este necesar) cel de-al doilea flacon cu
substanţă medicamentoasă,încălzindu-l la temperatura
camerii ;
-înaintea ca flaconul să se golească ,se închide prestubul
pentru a împiedica pătrunderea aerului în perfuzor şi se
racordează aparatului de perfuzie la noul flacon;
-se deschide imediat prestubul,pentru a permite lichidului
să curgă,operaţia de schimbare trebuie să se petreacă cât
mai repede pentru ca săngele refuzat prin ac să nu se
coaguleaze şi se reglează din nou viteza de scurgere a
lichidului perfuzat la 60 picături/minut;
-înainte ca flaconul să se golească se închide prestubul,se
exercită o presiune asupra venei puncţionarea cu un
tampon îmbibat în soluţie dezinfectantă şi ,printr-o
mişcare bruscă,în direcţia axului vasului,se extrage acul
din venă;
-se dezinfectează locul puncţiei cu tinctură de iod,se
aplică un pansament steril şi fixarea cu romoplast.
4. Îngrijirea pacientului -se aşază pacientul confortabil în patul său;
-se administrează pacientului lichide călduţe;
duă tehnică
-se supraveghiază bolnavul.
-se spală imediat la jet de apă rece seringa,acele(aparatul
de perfuzie de material plastic se aruncă),se dezinfectează
5. Reorganizarea locului şi se pregătesc pentru sterilizare;
de muncă -se notează în foaia de temperatură data,cantitatea de
lichid perfuzat,cine a efectuat perfuzia.
ACCIDENTE:
-Hiperhidratare -prin perfuzie în exces,la cardiaci poate determina edem
pulmonar acut: tuse,expectoraţii,polipnee,creşterea tensiunii arteriale.Se reduce
ritmul perfuziei sau chiar se întrerupe complet,se injectează cardiotonice;
-Embolie gazoasă -prin pătrunderea aerului în curentul circulator.Se previne
prin eliminarea aerului din tub înainte de instalarea perfuziei,înteruperea ei înainte de
golirea completă a flaconului şi prin neutralizarea perfuzilor cu presiune .
REŢINEŢI!
-Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea şi apariţia de
frison.
-Instalarea perfuziei se face în condiţii de asepsie perfectă.Înlocuirea sau
întreruperea perguziei se face încă înaintea ca aceasta să se golească complet, pentru
a împiedica pătrunderea aerului în perfuzie şi pentru a se reţine 2-3 cm. Soluţia pentru
control, în cazul în care s-ar produce un accident.
ANEXA 3. INDICELE DE MASĂ CORPORALĂ
ANEXA 3. PROGNOZA OBEZITĂŢII ÎN EUROPA
Iugoslavia
Grecia
România
Republica Cehă
Anglia
Finlanda
Germania
Scoţia
Slovacia
Portugalia
Spania
Danemarca
Belgia
Suedia
Franţa
Italia
Olanda
Norvegia
Ungaria
Elveţia
% IMC >30
ANEXA 6. TIPURI DE OPERATII
ABDOMINOPLASTIE
INCIZIA DESCHISA DE BYPASS

GASTRIC
PORTURILE DE BYPASS GASTRIC

LAPROSCOPIC
CORSETUL INTERN – O NOUA
PROCEDURA DE
INGUSTARE A
TALIEI
ANEXA 7. COMPLICAŢIILE
DIABETULUI

Obezitatea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Obezitatea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERU EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

I.2.9. Măsuri profilactice……………………………………………… 25

II.1.Plan de îngrijire al pacientei P.A cu Psihoză depresivă cu idei de suicid

Prin intermediul lucrări de faţă “Nursingul pacientului cu Obetitate ” am

După îngrijirile şi intervenţiile acordate, pacienţii au prezentat la externare o

AM REALIZAT ACESTĂ LUCRARE SUB COORDONAREA

Obezitatea se întâlneşte frecvent

Nutriţioniştii şi medicii sunt preocupaţi nu numai de

I.2.4. FACTORII DE RISC

I.2.5. TIPURI DE OBEZITATE

I.2.6. DIAGNOSTICUL OBEZITĂŢII

o Creştreri tisulare mari, maligne sau benigne, etc.

I.2.8. CONSECINŢELE OBEZITĂŢII

I.2.9. MĂSURI PROFILACTICE

I.2.10. REGIM CALORIC ÎN OBEZITATE

I.2.11. PROGNOSTIC SI TRATAMENT

Prognosticul obezităţii este nefavorabil; fără tratament, obezitatea progresează. Cu

I.2.12. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS ŞI EFORTUL FIZIC

I.2.13. TRATAMENTUL CHIRURGICAL

UNITATEA SANITARĂ : Spitalul Judeţean-Argeş

OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

OBIŞNUINŢE PRIVIND ODIHNA

Pacienta P.A, în vârstă de 64 de ani, cu domiciliul în comuna: Budeasa Mare,

UNITATEA SANITARĂ : Spitalul Judeţean-Argeş

OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

OBIŞNUINŢE DE IGIENĂ PERSONALĂ

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

OBIŞNUINŢE PRIVIND ODIHNA

Pacienta N.E în vârstă de 51 de ani,cu domiciliul în Muşăteşti,sat Robaia,jud

UNITATEA SANITARĂ : Spitalul Judeţean-Argeş

OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

OBIŞNUINŢE DE IGIENĂ PERSONALĂ

OBIŞNUINŢE PRIVIND ODIHNA

-₤ tiraxin-eutirox 25mg dimineaţa

Pacienta Z.C în vârstă de 35 de ani,cu domiciliul în Miceşti, sat.Purcăreni, jud

1. GHID DE NURSING cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare

ANEXA 1. PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIRI

ANEXA 4. INDICELE DE MASĂ CORPORALĂ

Scop : pregătirile preoperatorii se acordă bolnavului pentru asigurarea condiţiilor

Scop : îngrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea funcţiilor

 1400 kilocalorii (kcal) repartizate pe parcursul a trei mese principale şi două

Ora 7 Cafea sau ceai îndulcite cu zaharină

O felie de pâine graham (55 kcal)

Ora 10 Iaurt 200 g - 140 kcal

Ora 16 Un măr sau o piersică 100 g - 50 kcal

Ora 18 Rasol peşte (cod) 100 g - 90 kcal

Minim doi litri băuturi nealcoolice, neacidulate pe parcursul întregii zile.

un câmp steril;trusă pentru perfuzat

soluţii,ambalată steril; soluţiile

hidratante în sticle RTC închise cu dop

de cauciuc şi armătură metalică sau în

pungi originale de material

cauciuc;tăviţă renală;stativ prevăzut cu

brăţări cu cleme pentru fixarea

flacoamelor;1-2seringi Luer,de 5-10

cm.,ace pentru injecţii intravenoase şi

intramusculare sterilizate o pernă tare,

muşama, aleză, 1-2perne sterile; o

pensă hemostatică; casoletă cu

câmpuri sterile; casoletă cu comprese

,benzină iodată; romoplast; foarfece;

INCIZIA DESCHISA DE BYPASS