Sunteți pe pagina 1din 24

Release by Medtorrents.

com

Teste la anestiologie si reanimare (CS) 8. Parametrul cel mai informativ îîn examenul preoperatoriu al şiştemului reşpirator eşte:
Anul VI a. Capacitatea vitalaă
b. Capacitatea functşionalaă rezidualaă
c. Proba Tifno
TEMA: ANESTEZIA
d. Capacitatea pulmonaraă totalaă
(CS) 1.Starea de analgezie include:
e. Frecventşa reşpiratorie
a. Mioplegie
b. Lipsa sensibilităţii dureroase
(CM) 9. Cauzele depreşiei reşpiratorie la adminiştrarea barbituricilor şunt:
c. Abolirea conşş tiintşei
a. Depresia scoarţei cerebrale
d. Lipşa şenşibilitaă tşii tactile
b. Depresia sinusului carotidian
e. Lipşa şenşibilitaă tşii termice
c. Stimularea formatşiei reticulare
(CS) 2.Starea de anestezie include:
d. Obştructşia caă ilor reşpiratorii
a. Suprimarea şelectivaă a şenşibilitaă tşii dureroaşe
e. Micşş orarea frecventşei reşpiratorii
b. Abolirea obligatorie a conşş tiintşei
c. Suprimarea tututor senzaţiilor
(CS) 10. Efectul morfinei îîn doza de adminiştrare 10 mg intravenoş:
d. Paă ştrarea şenşibilitaă tşii tactile
a. Frecvenţa şi minut-volumul respiraţiei sunt diminuate, în timp ce profunzimea este crescută
e. Paă ştrarea completaă a şenşibilitaă tşii termice
b. Spaşticitatea muşcularaă creşş te
(CM) 3.Pentru monitorizarea pacientului în cursul anesteziei se utilizează:
c. Maă rirea volumului curent
a.Oximetria
d. Difuziunea alveolocapilaraă şcade
b. Rezonantşa magneticaă nuclearaă
e. Maă rirerea frecventşei reşpiratorii
c. Capnometria
d. Aprecierea debitului cardiac
(CS) 11. Toate de mai joş relaxeazaă muşculatura netedaă , exceptaî nd:
e. Electroencefalografia
a. Tiopentalul
(CM) 4. Răspunsul vegetativ hemodinamic tipic la impulsul nociceptiv include:
b. Halotanul
a. Hipotermie
c. Papaverina
b. Tahicardie
d. Morfina
c. Tahifilaxie
e. Diazepamul
d. Hipertensiune arterială
e. Stop cardiac
(CS) 12. De caî te ori mai puternic decaî t morfina, din punct de vedere
(CS) 5. Capnografia eşte:
analgetic, eşte conşiderat fentanilul?
a. Metoda de apreciere a debitului cardiac
a. 10
b. ÎÎnregiştrarea şaturatşiei a hemoglobinei îîn O2
b. 50
c. Maă şurarea ventilatş iei pulmonare globale
c. 100
d. Înregistrarea grafică a concentraţiei CO2 în aerul alveolar
d. 200
e. Metoda electivaă de apreciere a metabolişmului oxigenului îîn organişm
e. 400
(CS) 6. Care afirmatşie eşte incorectaă ?
(CM) 13. Fentanilul diferaă de morfinaă , prin faptul caă :
a. Aneştezie rahidianaă caudalaă
a. Deprimă mai puţin respiraţia în doze echivalente
b. Anestezie monocomponentă cu Halotan
b. Nu poate induce şindromul de "torace rigid"
c. Aneştezie combinataă intravenoaşaă -inhalatorie
c. Are o actşiune hiştamino-eliberatoare mai reduşaă
d. Aneştezie combinataă şpinal-epiduralaă
d. La doze echivalente induce o depreşie cardiovaşcularaă mai accentuataă
e. Aneştezie generalaă cu miorelaxare şş i VMC
e. Are un efect analgetic mai puternic
(CM) 7. Ketamina provoacaă :
(CS) 14. Care din urmaă toarele eşte cel mai puternic agent opiaceu:
a. Depreşie minimaă a formatşiei reticulare
a. Morfina
b. Mioplegie
b. Codeina
c. Halucinaţii
c. Fentanilul
d. Depreşia şiştemului cardio-vaşcular
d. Promedolul
e. Mărirea presiunii arteriale
e. Omnoponul

1
Release by Medtorrents.com
(CM) 22. Manifeştaă rile toxice ale şupradozarii lidocainei şunt:
(CM) 15. Ataracticele şe foloşeşc îîn principal pentru: a. Tuşaă
a. Reducerea efectului opiaceelor şau hipnoticilor b. Excitatia sistemului nervos central
b. Prevenirea hipotenşiunii poşturale c. Pierderea cunostintei
c. Prevenirea neliniştii d. Convulsii
d. Realizărea unei linişti interioare e. dureri de pumnal in abdomen
e. Sedărea medicamentoase
(CM) 23. Diazepamul îîn doze mari produce:
(CS) 16. La adminiştrarea i/v a 10 mg de droperidol la un adult culcat pe şpate, aceşta: a. Depresie respiratorie
a. Produce o creşş tere a PaCO2. b. Relaxare musculară
b. Exercită o acţiune blocant adrenergică semnificativă c. Anxioliza
c. Creşş te şemnificativ frecventşa cardiacaă d. Scaă derea preşiunii arteriale
d. Produce greatşaă şş i vaă rşaă turi e. Maă rirea minut volumului reşpirator
e. Produce maă rirerea frecventşei reşpiratorii
(CM) 24. Actşiunea midazolamului conştaă îîn:
(CS) 17. Care din urmaă toarele formulaă ri privind barbituricele eşte incorectaă ? a. Amnezie
a. Dozele hipnotice produc hipoventilare pulmonaraă tranzitorie b. Hipnoza
b. Dozele mari produc depreşie miocardicaă c. Efect anticonvulsivant
c. Produc hipotonie muşcularaă d. Efect anticoagulant
d. Sporesc minut-volumul respirator d. Efect hipercoagulant
e. Produc şedarea medicamentoaşaă
(CM) 25. Pacientşii vaî rştnici au:
(CM) 18. Barbituricele deprimaă : a. Debitul cardiac micşorat
a. Reflexul baroreceptor b. Capacitatea pulmonaraă totalaă creşcutaă
b. Hipotalamuşul c. Rezistenţa scăzută la agenţii anestezici
c. Conducerea prin nervii autonomi d. Rata filtraă rii glomerulare creşcutaă
d. Contractilitatea miocardică e. Debitul cardiac creşcut
e. Centrul respirator
(CS) 26. Caî taă lidocainaă şe contşine îîn 100 ml de lidocainaă 1% îîn şer fiziologic?
(CM) 19. Ce produce depolarizarea muşculaturii şcheletice? a. 10 mg
a. Creşterea ionului de sodiu intracelular b. 100 mg
b. Scaă derea ionului de şodiu intracelular c. 1 gr
c. Scăderea potasiului intracelular d. 10 gr
d. Creşş terea potaşiului intracelular e. 100 gr
e. Scaă derea ionului de clor intracelular
(CM) 27. Care din urmaă toarele şunt proprietaă tşi ale protoxidului de azot?
(CM) 20. Ketamina adminiştrataă intravenoş produce: a. Produce monoaneştezie profundaă
a. Anestezie generală b. Nu şe combinaă cu barbituricile
b. Analgezie vişceralaă profundaă c. Duce la maă rirea numaă rului de trombocite
c. Creşterea moderată a presiunii arteriale d. Conferă analgezie
d. Scaă derea debitului cardiac e. Induce hipnoza
e. Hipotonie arterialaă
(CS) 28. Singurul analgetic local natural eşte:
(CM) 21. Abşorbtşia tişularaă a unui aneştezic local dupaă injectare depinde de: a. Procaina
a. Solubilitatea în ţesut b. Lidocaina
b. Vascularizaţia ţesutului c. Cocaina
c. Concentraţia drogului d. Bupivacaina
d. Frecventşa cardiacaă e. Novocaina
e. Frecventşa reşpiratorie

2
Release by Medtorrents.com
(CS) 29. Aneştezia epiduralaă prevede: (CM) 36. Avantajele unui circuit aneştezic de tip inchiş includ:
a. Adminiştrarea lidocainei intramuşcular a. Volumul necesar de gaze anestezice este mai mic
b. Adminiştrarea lidocainei intravenoş b. Conservarea caldurii
c. Adminiştrarea lidocainei îîn şpatşiul cefalorahidian c. Conservarea umiditatii amestecului inhalat
d. Administrarea lidocainei în spaţiul peridural d. Poluare minima a mediului
e. Adminiştrarea lidocainei paravertebral e. Nu şint obligatorii valvele unidirectionale

(CS) 30. De ce derivatşia a doua eşte foloşitaă uzual la monitorizarea electrocardiograficaă a pacientşilor (CM) 37. Suplimentarea aneştezicului local cu şolutie de adrenalina confera urmatoarele avantaje in
pe maşa de operatşie? aneştezia locala:
a. Nu neceşitaă îîmpaă maî ntare a. Prelungirea duratei anesteziei
b. Evidentşiazaă mai bine complexul ventricular b. Reducerea absorbtiei sistemice a anestezicului
c. Undele P sunt cele mai bine reprezentate c. Reducerea hemoragiei intraoperatorii
d. Eşte dataă de legaă tura picior ştaî ng-bratş ştaî ng d. Creşterea rişcului aneşteziei intraoperatorii
e. Tehnic mai uşş or de realizat e. Semnaleaza injectarea intravasculara a amestecului anestezic

(CM) 31. ÎÎn privintşa dişcului intervertebral: (CM) 38. Ameştecul de gaze exhalat de pacient eşte partşial ori complect reinhalat îîn circuitul
a. Poate fi lezat de acul de puncţie spinală aneştezic de tip:
b. Ocupă 25% din lungimea coloanei vertebrale a. Deşchiş
c. Ligamentul inelar este mai gros anterior b. Semideşchiş
d. Poate fi îîndepaă rtat faă raă a şe reduce şpatşiile intervertebrale c. Semiînchis
e. Aşiguraă preşiunea intracerebralaă conştantaă d. Închis
e. ÎÎn toate şuş numite
(CM) 32. Ligamentul galben la nivel L-2, 3:
a. Are două porţiuni ligamentoase unite (CS) 39. Hipoxia de dilutşie poate şurveni la foloşirea aneşteziei inhalatori cu:
b. Are o groşime de 9 mm a. Eter dietilic
c. Este separat de dura printru-n spaţiu epidural de 4-8 mm b. Halotan
d. Are 38 mm laă rgime c. Protoxid de azot
d. Eşte concreşcut cu dura mater d. Îzofluran
e. Sevofluran
(CM) 33. La ce nivel apare perceptşia dureroaşaă ?
a. Spinal (CM) 40. Aneştezia localaă poate fi obtşinutaă prin procedeele:
b. Talamic a. de aplicaţiune farmacologică locală
c. Mezencefalic b. de inhalare al halotanului
d. Cortical c. de adminiştrare intravenoaşaă a morfinei
e. Sistemul nervos periferic d. de infiltrare cu Lidocaină
e. de aplicaţiune cu agenţi hipotermici
(CS) 34. Care din urmaă toarele droguri eşte indicat îîn tratamentul convulşiilor dupaă adminiştrarea
unui aneştezic local? (CM) 41. Complicatşiile mai frecvente ale aneşteziei epidurale:
a. Droperidolul a. hipotonia arterială
b. Diazepamul b. hipertonia arterialaă
c. Fentanilul c. bradicardia
d. Ketamina d. tahicardia
e. Oxibutiratul de şodiu e. reacţia alergică

(CS) 35. Care eşte cea mai frecventaă complicatşie a punctşiei lombare? (CM) 42. Tiopentalul de şodiu:
a. Sepşişul a. deprimă centrul respirator
b. Cefaleea b. produce hipotensiune arterială
c. Tahicardia c. produce hipertenşiune arterialaă
d. Hipertermia malignaă d. deprimă predominant sistemul vegetativ simpatic
e. Poliuria e. deprimaă predominant şiştemul vegetativ paraşimpatic

3
Release by Medtorrents.com
(CM) 50. Care din preparatele de mai joş pot fi utilizate pentru inductia in aneştezie:
(CM) 43. Succinilcolina: a. halotan
a. produce depolarizarea membranei postsinaptice b. Îşofluran
b. produce hiperpolarizarea membranei poştşinaptice c. Sevofluran
c. durata de actiune este de apr. 5 min d. Protoxid de azot
d. durata de actiune eşte de apr 30 min e. Propofol
e. produce hiperpotasemie
TEMA “Fiziologia nocicepeţiei şi managementul durerii perioperatorii”
(CS) 44. Pipercuronium (Arduan):
a. eşte un relaxant muşcular depolarizant (CS) 1. Stimulul, ce prezintă pericol de leziune este numit:
b. este un relaxant muscular nedepolarizant a. noxic
c. produce hiperpotaşemie b. termic
d produce faşciculatşii muşculare c. mecanic
e. şurata de actiune eşte apr. 5 min d. lezional
e. nociceptiv
(CM) 45. Urmatoarele afirmatii referitor la Fentanyl şunt corecte:
a. este mai potent comparativ cu morfina (CS) 2. Dacă stimulul nociceptiv provoacă o percepţie, calificată de către individ ca durere,
b. eşte mai putin potent comparativ cu morfina atunci el eşte numit:
c. durata efectului analgetic eşte de 60 min a. nealgogen
d. durata efectului analgetic este de 20-30 min b. algogen
e. şe utilizezaă pentru trezirea din aneştezie c. mecanic
d. termic
(CM) 46. Urmatoarele afirmatii referitor la Droperidol şun corecte: e. noxic
a. eşte un anxiolitic
b. este un neuroleptic (CS) 3. Dacă stimulul algogen nu provoacă leziune tisulară, el este numit:
c. are efect antiemetic a. nenociv
d. are efect analgetic b. nociv
e. poate produce diskinezie extrapiramidala c. indolor
d. inodor
(CM) 47. Tiopentalul de şodiu: e. nociceptiv
a.produce hipnoză
b.deprimă centrul respirator (CS) 4. Sensitizarea periferică se manifestă prin:
c. produce hipertenşiune arterialaă a. creşterea pragului de şenşibilitate a nociceptorilor dupaă interacţiunea cu mediatorii
d.produce hipotensiune arterială b. scăderea pragului de sensibilitate a nociceptorilor după interacţiunea cu
e. poate produce bronhospasm mediatorii
c. eliberare de mediatori proinflamatori
(CM) 48. Ketamina produce: d. activarea nociceptorului
a. Anestezie disociativă e. inactivarea nociceptorului
b. Halucinaţii la trezire
c. Creşterea moderată a presiunii arteriale (CS) 5. Principiile interacţiunii aferente dintre fibrele groase (Aα, Aβ) şi subţiri (Aδ, C) au fost
d. Scaă derea debitului cardiac descifrate de R. Melzack şi P. Wall şi descrise în:
e. Hipotenşiune arterialaă a. teoria mişş caă rii Browniene
b. mecanismul porţii de control (gate theory)
(CM) 49. Urmaă toarele afirmatşii referitor la protoxidului de azot şunt corecte: c. teoria probabilitaă ţii
a. Poate fi utilizat îîn calitate de monoaneştezie d. ipoteza Mayer-Overton
b. inştalarea efectului eşte lent e. teoria neuromatrixului
c. are actşiune iritantaă la nivelul cailor reşpiratorii
d. Conferă analgezie
e. Conferă hipnoza
(CS) 6. Când un stimul infrapragal, nenociv, provoacă durere, este vorba de:

4
Release by Medtorrents.com
a) hiperalgezie b. Scorul Rainville
a. hiperpatie c. SVN (şcorul vizual-numeric)
b. alodinie d. SVA (şcorul vizual-analogic)
c. dişeştezie e. Scorul „feţele durerii”
d. hipoeştezie
(CS) 12. Prezentarea intensităţii durerii în modul : « 1- fara durere, 2- durere minimă, 3 -
(CS) 7. Modificarea proprietăţilor funcţionale şi structurale ale neuronilor, cauzate de un influx durere medie, 4 - durere puternică, 5 - durere insuportabilă” reflectă scorul:
nociceptiv prelungit sau de o leziune a ţesuturilor periferice şi/sau a celui nervos se numeşte: a. SVS (scorul verbal simlu)
a. fenomen de neuroplasticitate b. Scorul Rainville
b. fenomen de tranşcripţie c. SVN (şcorul vizual-numeric)
c. croşşing-over d. SVA (şcorul vizual-analogic)
d. fenomen de reştructurizare e. Scorul „feţele durerii”
e. dişfuncţie neuronalaă
(CS) 13. La evaluarea durerii postoperatorii, se utilizează o « riglă » ce conţine cifrele de la 0 la
(CS) 8. Folosirea dominantă a unui deget poate extinde aria proiecţiei lui în homunculus din 10. Această « riglă » reprezintă :
contul proiecţiilor celorlalte degete până la 1mm distanţă corticală. Proiecţiile vecine pot lua a. SVS (şcorul verbal şimlu)
locul celei “neutilizate” pe o distanţă de pâna la 1 cm. Fenomenul dat apare şi în cazul b. Scorul Rainville
„cronicizării” durerii şi se numeşte: c. SVN (scorul vizual-numeric)
a. recrutare d. SVA (şcorul vizual-analogic)
b. retopografiere (remaping) e. Scorul „feţele durerii”
c. wind-up
d. dominaţie (CS) 14. La evaluarea durerii postoperatorii se utilizează o « riglă », ce conţine o linie, marcată
e. diaferentare la un capăt «fără durere», iar la celălalt – «durere maximal imaginabilă». Această riglă
reprezintă :
(CS) 9. Circa 50% dintre persoanele traumate în urma unui accident rutier nu acuză durere, cu a. SVS (şcorul verbal şimlu)
toate că traficul nociceptiv este deosebit de intens. Fenomenul se numeşte: b. Scorul Rainville
a. dişperşie a atenţiei c. SVN (şcorul vizual-numeric)
b. hipnoanalgezie d. SVA (scorul vizual-analogic)
c. hiperalgezie e. Scorul „feţele durerii”
d. analgezie de stress
e. hipoeştezie (CS) 15. Utilitatea şi eficienţa cea mai mare în combaterea durerii a demonstrat-o aplicarea
palierelor OMS de analgezie. Câte paliere conţine scara OMS de analgezie?
(CS) 10. Conform Asociaţiei Internaţionale pentru Studiul Durerii (IASP), definiţia durerii este: a. 1 palier
a. raă şpunş afectiv negativ, şecundar durerii şau unei retraă iri neplaă cute, care b. 2 paliere
îîngrijoreazaă ; c. 3 paliere
b. experienţă senzorială şi emoţională dezagreabilă, secundară unei leziuni d. 4 paliere
tisulare veritabile sau potenţiale sau de o descriere cu termeni, ce se referă la e. 5 paliere
o asemenea leziune;
c. experienţaă şenzorialaă şi emoţionalaă dezagreabilaă , şecundaraă unei leziuni tişulare; (CS) 16. Conform palierelor de analgezie ale Organizţiei Mondiale a Sănătaţii, nu necesită
d. raă şpunş afectiv negativ, şecundar unei inflamaţii tişulare analgezie durerea mai mică de (pe scorul vizual-numeric):
e. experienţaă şenzorialaă şi afectivaă neplaă cutaă , şecundaraă unei leziuni tişulare a. SVN ≤ 4
potenţiale b. SVN ≤ 3
c. SVN ≤ 5
d. SVN <2
e. SVN >5

(CS) 11. Evaluarea intensităţii durerii postoperatorii în pediatrie se face cu predilecţie cu (CS) 17. Palierul III de analgezie al OMS se deosebeşte de celelalte prin faptul că include:
ajutorul : a. “opioizii majori”: morfina, fentanil
a. SVS (şcorul verbal şimlu) b. “opioizi minori”: tramadol, acupan

5
Release by Medtorrents.com
c. paracetamol a. 25 mg diclofenac
d. antiinflamatorii neşteroidiene b. 50 mg diclofenac
e. aneştezicele locale c. 75 mg diclofenac
d. 100 mg diclofenac
(CS) 18. O durere calificată de pacient pe SVN ≥7, va necesita aplicarea: e. 125 mg diclofenac
a. palierului Î de analgezie dupaă OMS;
b. palierului ÎÎ de analgezie dupaă OMS (CS) 25. Doza maximal admisibilă în 24 ore pentru nefopam în administrare intravenoasă este
c. palierului III de analgezie după OMS de :
d. palierului ÎV de analgezie dupaă OMS a. 20 mg
e. palierului V de analgezie dupaă OMS b. 40 mg
c. 60 mg
(CS) 19. O durere calificată de pacient pe SVN = 4, va necesita aplicarea: d. 80 mg
a. palierului I de analgezie după OMS; e. 100 mg
b. palierului ÎÎ de analgezie dupaă OMS
c. palierului ÎÎÎ de analgezie dupaă OMS (CS) 26. O variantă a PCA (analgezia controlată de pacient) este PCEA (analgezia epidurală,
d. palierului ÎV de analgezie dupaă OMS controlată de pacient), care presupune:
e. palierului V de analgezie dupaă OMS a. adminiştrarea analgezicului îîn şpatşiul peridural de caă tre medic
b. adminiştrarea analgezicului îîn şpatşiul peridural de caă tre aşiştentaă
(CS) 20. Care analgezice fac parte din palierul II de analgezie după OMS ? c. administrarea analgezicului în spaţiul peridural de către pacient
a. “opioizii majori”: morfina, fentanil d. adminiştrarea profilacticaă a analgezicului îîn şpatşiul peridural
b. “opioizii minori”: tramadol, acupan e. adminiştrarea aneştezicului local cu şcop de producere a ştaă rii de aneştezie
c. paracetamolul
d. antiinflamatoarele nonşteroide (CM) 27. În chirurgia cavitară, asociată cu repaosul la pat, afectarea funcţiei pulmonare în
e. aneştezicele locale postoperator constă în :
(CS) 21. Metoda de administrare a AINS înainte de începerea durerii, în scopul reducerii a. inhibiţia reflectorie a contractilităţii diafragmului;
consumului postoperatoriu de analgezice opioide, se numeşte: b. creşterea tonusului muşchilor intercostali şi abdominali;
a. analgezie “la cerere” c. scăderea capacităţii reziduale funcţionale;
b. analgezie “la neceşitate” d. creşterea capacitaă ţii reziduale funcţionale;
c. analgezie preemtivă e. creşterea efortului respirator cu posibilitatea instalării hipercapniei;
d. analgezie multimodalaă
e. analgezie balanşataă (CM) 28. Tiparul somnului este afectat sever în perioada postoperatorie prin:
a. descreşterea duratei lui totale;
(CS) 22. Doza de 20 mg de nefopam, administrată în perfuzie intravenoasă, este echianalgezică b. creşterea duratei fazei REM (eng: rapid eye movement)
cu: c. dispariţiei fazei REM
a. 10 mg morfinaă d. reducerii duratei fazei SWS (eng: slow wawe sleep)
b. 5 mg morfinaă e. poate provoca hipersimpaticotonie, instabilitate hemodinamică, disfuncţie
c. 7 mg morfină cardiacă şi cognitivă
d. 15 mg morfinaă
e. 20 mg morfinaă (CM) 29. Naloxona nu antagonizează depresia respiratorie produsă de următorii agonişti-
antagonişti opioizi:
(CS) 23. Doza de 20 mg de nefopam, administrată în perfuzie intravenoasă, este echianalgezică a. nalbufina
cu: b. pentazocina
a. 50 mg petidină c. nalorfina
b. 75 mg petidinaă d. butorfanol
c. 100 mg petidinaă e. dezocina
d. 125 mg petidinaă
e. 150 mg petidinaă
(CM) 30. Analizatorul durerii este cel care semnalizează despre:
(CS) 24. Doza de 20 mg de nefopam, administrată în perfuzie intravenoasă, este echianalgezică a. existenţa unor condiţii interne sau externe periculoase
cu: b. acţiunea unor agenţi cu potenţial lezional

6
Release by Medtorrents.com
c. prezenţa, deja, a leziunii c. celulele implicate în inflamaţie (leucocite, trombocite, endoteliocite, celule
d. informaţia deşpre mediul inconjuraă tor gliale)
e. şenzaţia de preşiune şi umiditate d. fibrele nervoase senzoriale şi simpatice
e. circuitul sistemic (substanţele acumulate în timpul ischemiei ţesuturilor)
(CM) 31. Analizatorul durerii are o organizare identică celorlalţi analizatori:
a. şegmentul de şenzaţie (CM) 38. Inflamaţia neurogenă:
b. segmentul de recepţie a. este iniţiată de reflexul de axon
c. căile de conducere b. îînşeamnaă afecţiune inflamatorie a şiştemului nervoş
d. segmentul de integrare şi percepţie c. reflexul de axon constă în eliberarea tahikininelor (sP, CGRP, NkA)
e. şegmentul de producere d. eliberarea tahikininelor nu creşte permeabilitatea capilarelor şi nu provoacaă
degranularea maştocitelor
(CM) 32. Analizatorul durerii poate fi activat prin următoarele forme de energie: e. tahikininele cresc permeabilitatea capilarelor, provoacă degranularea
a. mecanică mastocitelor, acţionează asupra fibrelor nervoase adiacente
b. chimică
c. termică (CM) 39. Mecanismele biochimice elementare, ce se derulează la etapa periferică, produc
d. ionizantaă următoarele fenomene fiziologice mai complexe:
e. cuanticaă a. sensitizare periferică
b. hiperalgezie primară
c. inflamaţie neurogenă
(CM) 33. Nociceptorii sunt definiţi prin: d. retopografiere
a. terminaţii nervoase libere e. hiperalgezie şecundaraă
b. nemielinizate
c. ale fibrelor Aδ şi C (CM) 40. Hiperalgezia primară este:
d. ale tuturor fibrelor a. şenzatia primaraă de durere
e. terminaţii nervoaşe incapşulate b. sensibilitate exagerată a ţesuturilor lezate
c. şenşibilitate diminuataă îîn regiunea ţeşuturilor lezate
(CM) 34. Se disting următoarele tipuri de nociceptori: d. este consecinţa directă a fenomenului de sensitizare periferică
a. mecanonociceptori şi chemonociceptori e. eşte conşecinţa directaă a fenomenului de şenşitizare centralaă .
b. termonociceptori
c. nociceptori polimodali (CM) 41. Din sistemele de modulare descendentă a traficului nociceptor fac parte:
d. nociceptori silenţioşi a. Sistemul opioid endogen
e. nociceptori nucleari b. Sistemul adrenergic
c. Sistemul GABA-ergic
(CM) 35. După localizare, nociceptorii se împart în: d. Sistemul serotoninergic
a. superficiali (derm, hipoderm şi fascia superficială) e. Siştemul glutamatergic
b. profunzi (muşchi, tendoane, fascii, periost, pericondru, capsule articulare)
c. viscerali (subseros, subepitelial, intra-adventiţial, corial) (CM) 42. Evaluarea intensităţii durerii acute :
d. centrali (encefal, maă duvaă şpinalaă ) a. este obligatorie în toate cazurile când pacientul acuză durere
e. periferici (derm, hipoderm şi faşcia şuperficialaă ) b. nu eşte obligatorie, îîn timp ce alte tratamente şunt îîn derulare
c. se apreciază exclusiv de pacient
(CM) 36. Nu au nociceptori ţesuturile: d. şe apreciazaă de perşonalul medical, deoarece pacienţii deşeori exagereazaă
a. muşcular şi cutanat e. se face şi la nou-născuţi
b. hepatic, splenic şi renal
c. celuloadipoş şi cutanat
d. osos şi cortexul cerebral
e. muşcular şi renal

(CM) 37. Mediatorii noxici provin din 4 surse principale: (CM) 43. Evaluarea intensităţii durerii de către personalul medical nu are nicio valoare, cu
a. agenţii lezionali următoarele excepţii:
b. celulele lezate a. copil sub 3 ani (nu au capacitate de abstractizare)

7
Release by Medtorrents.com
b. perşoana maturaă , conştientaă , adecvataă , cu capacitate de abştractizare c. interacţiunea cu AINS şi morfina este aditivă (adică, 1+1=2)
c. persoane incapabile să comunice (de ex, străini, bătrâni, maladia Alzheimer...) d. interacţiunea cu AÎNS şi morfina eşte şinergicaă (adicaă , 1+1=3)
d. perşoana conştientaă , adecvataă îîn Unitatea de Terapie Întenşivaă e. doza terapeutică este de 1 gram la 6 ore
e. persoane care nu pot înţelege niciun principiu existent de utilizare a scorurilor
(incapacitate de abstractizare, prezentă la cca 10% din populaţie) (CM) 50. Următoarele afirmaţii despre AINS sunt corecte:
a. blocheză selectiv sau neselectiv ciclooxigenazele
(CM) 44. Principiile general-acceptate de combatere a durerii perioperatorii sunt următoarele: b. realizează o economie de morfină de 20-40% în postoperatoriu
a. autoevaluarea intensităţii durerii şi documentarea (înregistrarea în fişă) c. durata maximală de administrare in postoperatoriu este de 5 zile
b. formarea şi informarea pacientului d. generează cea mai mare mortalitate dintre medicamente
c. acţionarea în baza unui protocol scris şi validat e. şunt medicamente relativ inofenşive
d. crearea unei combinaţii individualizate de analgezice
e. asocierea tehnicilor şi medicamentelor (CM) 51. Următoarele afirmaţii despre AINS sunt corecte:
a. sunt mai eficiente în cazul durerii acte de origine somatică
(CM) 45. Conform palierelor de analgezie ale Organizţiei Mondiale a Sănătaţii, care dintre b. şunt mai eficiente îîn cazul durerii acute de origine vişceralaă
analgezicele enumărate fac parte din palierul II? c. sunt contraindicate pentru analgezia postoperatorie după chirurgia ORL,
a. tramadol neurochirurgie şi oftalmologie
b. morfina d. sunt contraindicate pacienţilor hipovolemici
c. acupan e. eşte permişaă aşocierea a 2 AÎNS pentru tratamentul durerii intenşe
d. fentanil
e. paracetamol (CM) 52. Următoarele afirmaţii despre Tramadol sunt corecte:
a. analgezic central, cu acţiune preponderent monoaminergică
(CM) 46. Conform palierelor de analgezie ale Organizţiei Mondiale a Sănătaţii, care dintre b. efect opioidergic neînsemnat (de 5000 ori mai mic decât la morfină)
analgezicele enumărate fac parte din palierul I? c. efect opioidergic puternic
a. ibuprofen d. la asocierea cu morfina rezultă un efect infraaditiv (adică, 1+1=1,5)
b. tramadol e. la aşocierea cu morfina rezultaă un efect şinergic (adicaă , 1+1=3)
c. ketoprofen
d. fentanil (CM) 53. Tramadolul este contraindicat la pacienţii:
e. paracetamol a. epileptici
b. aflaţi sub tratament cu antidepresive triciclice
(CM) 47. Analgezicele care posedă şi efect antihiperalgezic sunt: c. aflaţi sub tratament cu IMAO
a. ketamina d. cu porfirie
b. nefopamul e. aflaţi şub tratament cronic cu AÎNS
c. gabapentina
d. dextrometorfanul (CM) 54. Cele mai frecvente reacţii adverse, cauzate de analgezicele opioide, sunt:
e. morfina a. greţurile
b. depreşia reşpiratorie
(CM) 48. Paracetamolul: c. mioza
a. posedă acţiune centrală semnificativă d. constipaţia
b. manifestă efect antiinflamator e. retenţia urinară
c. poşedaă acţiune perifericaă şemnificativaă
d. are efect plafon (CM) 55. Din parametrii de reglare a pompei PCA fac parte:
e. nu are efect plafon a. doza bolus, mg
b. viteza de perfuzare continuaă , mL/oraă
c. perioada refractară, min
d. doza maximă admisibilă pentru 4 ore, mg
e. numaă rul de boluşuri date pentru o şinguraă apaă şare a butonului

(CM) 49. Paracetamolul: Tema: Insuficienţa respiratorie acută


a. face parte din analgezicle de palier ÎÎ conform OMS
b. este indispensabil pentru analgezia postoperatorie multimodală (CS) 1 . E p i g l o t a a d e ră c u m a r g i n e a s a a n te r i o a ră l a :

8
Release by Medtorrents.com
a . C a r t i l a j u l t i ro i d c. I n f i l t ra te b i l a te ra l e i n „ f a g u re d e m i e re ”
a. Cartilajul cricoid d. H i p e r t ra n ş p a re n t a
b . C o a rd e l e vo c a l e e. D e p l a ş a re a ş t r u c t u r i l o r m e d i aş t i n a l e
c . C a r t i l a j u l a r i te n o i d
d . C a r t i l a j e l e c o r n i c u l a t - c u n e i fo r m e (CM) 9. H i p e r ve n t i l a t i a e s te î n s o t i t a d e :
a. H i p e rc a p n i e
(CS) 2 . Fu n c t i i l e n e re s p i ra to r i i a l e p l ă m â n i l o r s u n t : b. H i p o c a p n i e
a . Fu n c tş i e d e f i l t r u c. A l c a l o z ă re s p i ra to r i e
b . M e n tş i n e re a e c h i l i b r u l u i a c i d o - b a z i c d. Ac i d o z aă m e t a b o l i c aă
c . M e n t i n e re a e c h i l i b r u l u i h i d ro - i o n i c e. H i p oxe m i e
d . C o nve r ş i a a n g i o te n ş i n e i 1 îî n a n g i o te n ş i n a 2
e . To a te ce l e e n u m e ra te m a i s u s
(CS) 1 0 . M e c a n i s m e l e f i z i o p a t o l o g i ce c a re co n t r i b u i e l a re a l i z a re a I R A :
(CS) 3. R ap o r t u l Pa O 2 / F i O 2 î n S D R A e s te : a. H i p ove n t i l a t i a a lve o l a raă gl o b a l aă .
a. <500 b. Tu l b u ra re a d i f u z iu n i i pu l m o n a re
b. <300 c. A l te ra re a ra p o r t u l u i ve n t i l a t i e / p e r f u z i e .
c. <200 d. D e z vo l t a re a u nu i ş u n t i n t ra p u l m o n a r d re a p t a – ş t aî n ga .
d. >200 e. To a te ce l e ex p u s e m a i s u s
e. >300
(CS) 1 1 . Va l or i l e n o r m a l e a l e Pa O 2 s u n t :
(CS) 4. D i a g n o s t i c u l i n s u f i c i e n te i re s p i ra to r i i h i p e rc a p n i ce s e b a z e a z ă p e : a. 9 5 - 1 0 0 m m H g
a . C re ş te re a Pa C O 2 b. 8 5 - 9 0 m mH g
b . A l te ra re a ş t a t u t u l u i n e u ro l o g i c c. 7 5 - 8 0 m mH g
c . Ac i d o z aă re ş p i ra to r i e d. 6 5 - 7 0 m mH g
d . H i p e re m i a ş i t ra n ş p i ra t i a te g u m e n te l o r e. < 6 0 m m H g
e . To a te ce l e ex p u s e m a i s u s
(CS) 1 2 . L a e f e c t u a re a ve n t i l a t i e i m e c a n i ce p a c i e n t i l o r c u S D R A s e re co m a n d ă
(CS) 5. Pa O 2 re p re z i n t ă : s e t a re a u n u i vo l u m c u re n t e g a l c u :
a . S a t u ra t i a ş aî n g e l u i a r te r i a l c u O 2 a. 1 5 m l / kg
b . P re s i u n e a p ar t i a l ă a ox i g e n u l u i î n s a n g e l e a r te r i a l b. 1 0 m l / kg
c . C o n t i n u t u l îî n O 2 îî n ş aî n g e l e a r te r i a l c. 6 m l / kg
d . Fra c t i a d e O 2 îî n a e ru l i n ş p i ra t d. 3 m l / kg
e . P re ş i u n e a p a r t i a l aă a ox i g e n u l u i îî n ş aî n g e l e ve n o ş e. > 1 5 m l / kg

(CM) 6. Fa c to r i i ce p o t d e cl a n s a d e z vo l t a re a S D R A p o t f i : (CS) 1 3 . Ce n t r u l re s p i ra to r e s te s i t u a t î n :
a . C o n t u z i a p u l m o n a ră a. C o r tex
b. Sepsis b. H i po t a l a m u ş
c . P l e u re z i a c. C e re b e l .
d. Socurile d. Tr u n c h i u l ce re b ra l
e. Pneumoniile e. M aă d uva ş p i n aă r i i

(CS) 7. F iO 2 re p re z i n t ă : (CS) 1 4 . C a re a f i r m a ţ i e re f e r i to r l a g ra d u l d e d i f u z i u n e a CO 2 p r i n m e m b ra n a
a . S a t u ra t i a ş aî n g e l u i a r te r i a l c u O 2 a lve o l o - c a p i l a ră e s te co re c t ă :
b . P re ş i u n e a p a r t i a l aă a ox i g e n u l u i îî n ş a n g e l e a r te r i a l a. CO 2 d i f u z e a z ă d e 2 0 or i m a i u s o r d e c â t O 2
c . C a n t i t a te a d e O 2 i n ş aî n g e l e a r te r i a l b. C O 2 d i fu z e a z aă l a fe l c a O 2
d . Fra c t i a ox i g e n u l u i î n a e r u l i n s p i ra l . c. C O 2 d i fu z e a z aă d e 3 0 o r i m a i g re u d e c aî t O 2
e . P re ş i u n e a p a r t i a l aă a ox i g e n u l u i îî n ş aî n g e l e ve n o ş d. G ra d u l d e d i f u z i e n u e ş te d e o c a m d a t a d e te r m i n a t
e. N u d i f u z e a z a p r i n m e m e b ra n a a lve o l o - c a p i l a ra
(CS) 8. S e m n Ro - g ra f i c p a to g m o n i c p e n t r u S D R A :
a . Î n f i l t ra t pu l m o n a r u n i l a te ra l (CS) 1 5 . H i p ove n t i l a ţ i a e s te î n s o ţ i t ă d e :
b. Opacitati bazale a. H i po c a p n i e

9
Release by Medtorrents.com
b. Ac i d o z ă re s p i ra to r i e c. Re d u c e îî n to a rc e re a ve n o a ş aă
c. A l c a l o z aă re ş p i ra to r i e d. S c a d e co n s u m u l d e ox i g e n
d. Ac i d o z aă m e t a b o l i c aă e. C re şş te re t u r u l ve n o ş
e. C re ş te re a vo l u m u l u i c u re n t
(CM) 2 2 . Fa c to r i i ce c re s c s u p rav i e ţ u i re a d u p ă h ip ox i e s u n t :
(CS) 1 6 . Va l o a re a p ra g a p re s i u n i i p ar ţ i a l e a O 2 î n s â n g e l e a r te r i a l ce a. Vâ r s t a f ra g e d ă
d e f i n e ş te i n s u f i c i e n ţ a re s p i ra to r i e a c u t ă : b. Vaî r ş t a ava n ş a t aă
a. 30 mmHg c. H i p o te r m i a
b. 40 mmHg d. H i p e r te r m i a
c. 50 mmHg e. Î n f l a m a tş i a
d. 60 mmHg
e. 80 mmHg (CM) 2 3 . C r i te r i i a l e ox i g e n a r i i e f i c i e n te s u n t :
(CS) 17. C a re s u n t i n d i c a ţ i i l e p e n t r u t ra h e o s to m i e ? a. P re s i u n e a p a r t i a l ă a ox i g e n u l u i î n s â n g e l e a r te r i a l
a . E d e m ş a u f ra c t u ra l a r i n g e l u i b. R ap o r t u l Pa O 2 / F i O 2
b. Leziunile şegmentului cervical c. Vo l u m u l c u re n t
c . Tra u m a t i ş m fa c i a l ş e ve r d. M i n u t - vo l u m u l
d . O b ş t r u c tş i a c a i l o r a e r i e n e c e fa c i m p o ş i b i l a i n t u b a t i a e. Fre c ve n tş a re ş p i ra to r i e
e . To a te ce l e e n u m e ra te
(CM) 2 4 . O b i e c t ive l e i n t u b a t i e i t ra h e a l e s u n t :
(CS) 1 8 . C a re d i n u r m ă to a re l e a f i r m a t i i e s te f a l s ă l a e f e c t u a re a ve n t i l a t i e i a. E f e c t u a re a ve n t i l a t i i m e c a n i ce
m e c a n i ce c u p re s i u n e p o z i t ivă l a s f â r s i t u l ex p i r u l u i ( P E E P ) b. P ro te c t i a c aă i l o r a e r i e n e
c. Re a l i z a re a u n e i ox i g e n aă r i ex t ra c o r p o ra l e ad e c va te
a. Recruteazaă alveole atelectatice d. Fa c i l i t a re a ox i g e n o te ra p i e i
b. S c a d e f ra c tş i a d e ş u n t i n t ra p u l m o n a r e. D e z o b s t r u c t i a c ă i l o r ae r i e n e
c. P re v i n e c o l a p ş u l a lve o l a r
d. Pe r m i te ş c aă d e re a F i O 2 (CM) 2 5 . C a re d i n a f i r m a t i i s u n t co re c te p e n t r u h i p oxe m i e :
e. S c a d e c a p a c i t a te a re z i d u a l ă f u n c t i o n a l ă a. P re ş i u n e a p a r t i a l a a O 2 i n ş a n g e l e a r te r i a l e ş te d e 9 5 mm H g
b. P re s i u n e a p a r t i a l a a O 2 i n s a n g e l e ve n o s e s te s c a z u t a
(CM) 19. Î n a c i d o z a m e t a b o l i c ă c a o co m p e n s a re re s p i ra to r i e : c. P re ş i u n e a p a r t i a l a a O 2 i n ş a n g e l e a r te r i a l e ş te > 9 0 m mH g
a. Pa CO 2 - u l s c a d e d. C o re s p u n d e u n e i S a O 2 d e 8 8 - 9 0 %
b. Pa C O 2 - u l c re ş te e. P re s i u n e a p a r t i a l a a O 2 i n s a n g e l e a r te r i a l e s te < d e 6 0 m m H g
c. C re s te f re c ve n t a re s p i ra t i e i
d. S c a d e f re c ve n t a re ş p i ra t i e i (CM) 2 6 . C r i te r i i l e h i p oxe m i e i s u n t :
e. To a te c e l e ex p u ş e m a i ş u ş a. C a n t i t a te a re d u s a d e O 2 i n s a n g e l e a r te r i a l
b. C o n c e n t ra t i a ş c a z u t a a O 2 i n a e r u l i n ş p i ra t
c. P re s i u n e a p a r t i a l a a O s c ă z u t ă î n s â n g e l e a r te r i a l
(CM) 2 0 . H i p e rc a p n i a e s te o co n s e c i n t a a : d. S po r i re a p re ş i u n i i p a r t i a l e a C O 2 i n ş a n g e l e a r te r i a l
a . H i p e r ve n t i l a tş i e i a lve o l a re e. Re d u ce re a S a O 2
b . H i p ove n t i l a t i e i a lve o l a re
c . C re ş te r i i ş p a t i u l u i m o r t (CM) 2 7 . C a u z e l e h i p oxe m i e i s u n t :
d . C re ş te r i i c o nc e n t ra tş i e i O 2 i n a e r u l i n ş p i ra t a. C o n ce n t ra t i a re d u s a a O 2 i n a e r u l i n s p i ra t
e . C re s te re a co n ce n t ra t i e i CO 2 i n a e r u l i n s p i ra t ( re i n h a l a re a ) b. S c h i m b a re a ra p o r t u l u i ve n t i l a t i e - p e r f u z i e
c. S u n t u l d re a p t a s t â n g a
d. Tu l b u răr i d e d i f u z i e l a n ive l d e m e m b ra n a a lve o l o - c a p i l a ra
e. S c aă d e re a e l i b e raă r i i d e O 2 l a n ive l t i ş u l a r

(CM) 2 1 . Ava n t a j e l e s u p o r t u l u i ve n t i l a to r s u n t :
a . M e n t i n e re a l a va l o r i n o r m a l e a O 2 s i CO 2 i n s a n g e l e a r te r i a l (CM) 28. P re s i u n e a d e o c l u z i e i n c a p i l a r u l p u l m o n a r î n S D R A :
b . S c a d e t rava l i u l re s p i ra to r a. E s te c r i te r i u d e d i a g n o s t i c d i f e re n ţ i a l
b. E ş te c re ş c u t aă

10
Release by Medtorrents.com
c. E s te n o r m a l ă s a u s c ă z u t ă c. A l c a l o z ă re s p i ra to r i e
d. E ş te u n p a ra m e t r u d e gh i d a re te ra p e u t i c aă d. Ac i d o z aă m e t a b o l i c aă
e. N u a re n i c i o va l o a re e. H i p oxe m i e

(CM) 2 9 . E l i b e ra re a O 2 îî n p e r i fe r i e e ş te i n f l u e n t a t a d e : (CM) 3 6 . O x i g e n o te ra p i a p e m a s c ă :
a . Te mp e ra t u ra co r p u l u i a. Pe r m i te f o n a ţ i a
b . N ive l u l p ro te i c i n ş e r b. Po a te d e te r m i n a e p iş t a x i ş
c. pH-ul seric c. Pe r m i te ad m i n i ş t ra re a d e O 2 1 0 0 %
d . c a n t i t a te a 2 , 3 d i f o s f o g l i ce ra t u l u i d. E s te u ş o r a cce p t a t ă
e . c o n ş u m u l d e O 2 l a n ive l u l t i ş u l a r e. N u i m p u n e s e d a re a p a c i e n t u l u i

(CM) 3 0 . H i p ox i a p e r i f e r i c ă p ro d u ce : (CM) 3 7 . S i n d ro m u l d e d e t re s ă re s p i ra to r i e e s te :
a . I n h i b a re a m e t a b o l i s m u l u i a e ro b a. O i n s u f i c i e n ţ ă re s p i ra to r i e h ip oxe m i c ă
b . P ro d u ce re a exce s iv a a a c i d u l u i l a c t i c b. C o n s e c i n t a s p o r i r i i p e r m i a b i l i t a t i i m e m b ra n e i a lve o l o - c a p i l a re
c. Alcaloza metabolica c. O i n j u r i e p u l m o n a ră a c u t ă
d . Ac i d o z ă m e t a b o l i c ă d. U n e d e m pu l m o n a r c a rd i o g e n
e . Ac t iva re a me t a b o l i s m u l u i a n a e ro b e. U n e d e m p u l m o n a r n o n - c a rd i o g e n

(CS) 3 1 . S e m n e l e c l i n i ce d e d e b u t a l e S D R A s u n t : (CM) 3 8 . C a re s u n t c r i te r i i l e p e n t r u i n s t i t u i re a ve n t i l a t i e i m e c a n i ce ?
a . Ta h i p n e a A . S p or i re a t rava l i u l u i re s p i ra to r ( t a h i p n e e , p ar t i c i p a re a m u ş c h i l o r
b . Ta h i c a rd i a a u x i l i a r i î n a c t u l d e re s p i ra ţ i e )
c. Dişpneia B . Ta h i c a rd i a
d . A g i t a t i e p ş i h o m o to r i e C . Pa O 2 < 6 0 m m H g l a F i O 2 ≥ 0 , 5 .
e . To a te ce l e m a i s u s e n u me ra te D. S a O 2 < 9 0 % l a F i O 2 ≥ 0 , 5 .
E . Pa O 2 / F i O 2 < 2 0 0 m m H g
(CM) 3 2 . S p a s m u l b ro n ş i o l a r s e m a n i f e s t ă p r i n :
a . Trava l i u re s p i ra to r c re s c u t (CM) 39. La co m p l i c a t i i l e ox i g e n o te ra p i e i s e a t r i b u i e :
b . Î n ş p i r p re l u n g i t a. H i p ove n t i l a t i a
c . Î n ş p i r ş i ex p i r p re l u n g i t . b. Ate l e c t a z i a
d . I n s p i r s c u r t ş i ex p i r p re l u n g i t c. H i p e r ve n t i l a tş i a
e . Re d u c e re a ex p i r u l u i şş i i n ş p i r u l u i d. P ro d u ce re a l e z i u n i l o r p u l m o n a re a c u te
e. H i po te n ş i u n e a a r te r i a l aă
(CM) 3 3 . La co m p l i c a t i i l e ve n t i l a t i e i me c a n i ce s e a t r i b u i e :
a . B a ro t ra u m a (CM) 40. SDRA este o complicatie a:
b . P n e u m o n i a n o z o c o m i a l ă a s o c i a t a d e ve n t i l a to r a. Ş o c u l u i s e p t i c
c . Po l i u r i a b. A r s u r i l or
d . Vo l u t ra u m a c. Î n ş u f ic i e n tş e i re n a l e c ro n i c e
e . L e z i u n i p u l m o n a re i n d u s e d e ve n t i l a to r d. Tra n s f u z i e i m a s ive
e. S e p s i s u l u i
(CM) 3 4 . C or t i co te ra p i a î n S D R A e s te i n d i c a t ă :
a. La debut. (CM) 4 1 . C r i te r i i l e p e n t r u s ev ra j u l d e ve n t i l a to r s u n t :
b . Î n f a z a p ro l i f e ra t ivă a. Pa O 2 > 7 0 m m H g l a F i O 2 < 0 , 4
c . N i c i l a o e t a p a e vo l u t iva b. Pa C O 2 > 6 0 m mH g
d . Pe to t c u r ş u l e vo l u tş i e i c. S a O 2 > 9 5 % l a F i O 2 < 0 , 4 .
e . L a p re z e n t a a n u m i to r i n d i c a ţ i i a s o c i a te p a to l o g i e i d e b a z a d. Pa O 2 / F i O 2 > 2 0 0 .
e. N o r m a l i z a re a t a b l o u l u i ra d i o l o g i c

(CM) 3 5 . H i p e r ve n t i l a ţ i a e s te î n s o ţ i t ă d e : (CM) 42. H i p ox i a e s te o co n s e c i n t a a :


a. Hipocapnie a. A n e m i e i m a rc a te
b . Ac i d o z aă re ş p i ra to r i e b. h i p e r ve n t i l a r i i

11
Release by Medtorrents.com
c. D e b i t u l u i c a rd i a c s c ă z u t (CS) 1. Spre deosebire de insuficienţa cardiacă cronică, în insuficienţa cardiacă acută:
d. Socului a. şunt mai evidente mecanişmele de compenşare
e. I n t ox i c a t i e i c u ox i d d e c a r b o n b. mecanismele de compensare lentă nu sunt incluse
c. şe produce hipertrofia ventricularaă
(CM) 43. N u m i t i p re p a ra te l e u t i l i z a te î n d e z o b s t r u c t i a f a r m a co l o g i c ă a c ă i l o r d. are loc activarea şiştemului reninaă -angiotenşinaă -aldoşteron
aeriene: nu exişta: b
a . Te r b u t a l i n a
b . Te o f i l i n a (CS) 2. Cu c ât volumul sanguin telediastolic este mai mare (adică, cu cât e mai mare
c. Salbutamolul presarcina), cu atât mai puternică este forţa de contracţie (cu atât mai mare este volumul
d . D exa m e t a z o n sistolic). Această relaţie este cunoscută drept:
e. Dopamina a. „legea Frank-Starling”
b. „legea Otto Frank”
(CM) 4 4 . Tra t a m e n t u l s t a r i i d e rau a s t m a t i c p reve d e : c. „legea Starling-Pappenheimer-Staverman”
a . O x i g e n o te ra p i a d. „legea Laplace”
b . Ad m i n i s t ra re a a l b u te ro l u l u i e. „legea lui Hilton”
c . M a n e v ra t r i p l aă S a fa r
d . Ad m i n i s t ra re a a d re n a l i n e i (CS) 3. Debitul cardiac este:
e . B ro n h o ş c o p i a c u ox i g e n a re a. cantitatea de şaî nge propulşataă de inimaă pe durata unei şiştole
b. volumul de sânge propulsat de inimă pe durata unui minut
(CM) 4 5 . H i p ox i a s eve ră d e d u ra t a s e s o l d e a z a c u : c. volumul de şaî nge, are circulaă la un moment dat îîn corp
a . E p u i z a re a s i s te m u l u i a d re n e r g i c s i i n s t a l a re a va s o p l e g i e i d. volumul de şaî nge, raportat la şuprafaţa corporalaă
b . Ac u m u l a re a m e t a b o l i t i l o r a c i z i e. volumul de şaî nge, raportat la maşa corporalaă
c . I s c h e m i e m i o c a rd i c ă
d . A l c a l o z aă m e t a b o l i c aă (CS) 4. Care valoare trigger a PVC, la un pacient hipotensiv, impune corecţie volemică?
e . A r i t m i i c a rd i a ce a. -2 mmHg
b. <10 mmHg
(CM) 4 6 . H i p e r ve n t i l a ţ i a e s te î n s o ţ i t ă d e : c. <6 mmHg
d. 0 mmHg
a. Hipocapnie e. >20 mmHg
b. Ac i d o z aă re ş p i ra to r i e
c. A l c a l o z ă re s p i ra to r i e (CS) 5. După W. Shoemaker, valoarea optimă pentru PVC pentru un ventricol cu complianţa
d. Ac i d o z aă m e t a b o l i c aă normală este de:
e. H i p oxe m i e a. 14-16 mmHg
b. 8-10 mmHg
(CM) 4 7 . E f e c t u l i n o t ro p n e g a t iv i n d u s d e h i p e rc a p n i e : c. <6 mmHg
a . A p a re l a p H > 7 , 2 0 d. >20 mmHg
b . A p a re l a p H < 7 , 2 0 e. >25 mmHg
c . E ş te a g rava t d e re a c tş i a a d re n e rg i c aă
d . D e te r m i n ă s c ă d e re a d e b i t u l u i c a rd i a c (CS) 6. După W. Shoemaker, valoarea maxim admisibilă a PVC pentru un ventricol cu
e . Po a te d e te r m i n a h i p o te n s i u n e a r te r i a l ă complianţa normală este:
a. 14-16 mmHg
b. 8-10 mmHg
c. <5-6 mmHg
d. >20 mmHg
e. >25 mmHg

TEMA :INSUFICIENŢA CARDIACĂ ACUTĂ (CS) 7. Presiunea de inclavare a capilarului pulmonar (PICP) reflectă indirect:
a. umplerea atriului stâng

12
Release by Medtorrents.com
b. umplerea atriului drept a. anemia cronică
c. umplerea ventricolului drept b. fistule arterio-venoase
d. umplerea ventricolului ştîîng c. infarct miocardic acut
e. umplerea circulaţiei mici d. hipercapnie
e. hipertiroidism
(CS) 8. Valoarea optimală a presiunii de inclavare a capilarului pulmonar (PICP) pentru o inimă
sănătoasă este de: (CM) 15. Cauzele cele mai răspândite ale insuficienţei acute de ventricul stâng:
a. <12 mmHg a. infarctul miocardic acut şi ischemia miocardică acută
b. >20 mmHg b. disecţia de aortă
c. 18-20 mmHg c. embolia aerianaă
d. 6-10 mmHg d. insuficienţa valvei mitrale
e. 12-16 mmHg e. stenoza valvei aortale
(CS) 9. În cazul rezistenţelor vasculare sistemice crescute şi prezenţei hipertensiunii arteriale,
este indicată administrarea de: (CM) 16. Cauzele cele mai răspândite ale insuficienţei acute de ventricol drept:
a. vasodilatatoare a. ştenoza valvei aortale
b. vaşopreşoare b. trombembolia arterei pulmonare
c. diuretice c. embolia aeriană
d. beta-blocanţi d. embolia cu lichid amniotic
e. lichide e. ventilarea pulmonară artificială cu presiune pozitivă excesivă

(CS) 10. În cazulul hipotensiunii arteriale cu rezistenţă vasculară sistemică joasă, se (CM) 17. Cauzele cele mai răspândite ale insuficienţei cardiace acute globale:
administrează: a. hipervolemia
a. noradrenalina b. dereglările de ritm (tahicardia ventriculară, BAV gr. III)
b. adrenalinaă c. miocarditele
c. dopaminaă d. cardiomiopatia hipertrofică şi cea dilatativă
d. dobutaminaă e. tamponadă cardiacă
e. nitroglicerinaă
(CM) 18. Insuficienţa cardiacă acută prin disfuncţie diastolică poate avea loc prin următoarele
(CM) 11. Rezistenţa vasculară sistemică este crescută în următoarele situaţii: mecanisme:
a. şoc cardiogen a. compresie externă
b. şoc hipovolemic b. miocard rigid
c. şoc şeptic c. interferenţă ventriculară
d. şoc neurogen d. cardiomoiopatie hipertroficaă
e. şoc anafilactic e. funcţie de pompaă compromişaă

(CM) 12. Rezistenţa vasculară sistemică este crescută în următoarele situaţii: (CM) 19. Disfuncţia diastolică prin mecanism de compresie externă se produce în cazul:
a. şoc hipovolemic a. constricţiei sau efuziunii pericardice
b. inşuficienţaă adrenalaă b. pneumotoracelui compresiv
c. acidoză c. pleureziei masive
d. şoc anafilactic d. infarctului miocardic acut extinş
e. durere, anxietate e. ventilare pulmonara artificiala
(CM) 20. Disfuncţie diastolică prin interferenţă ventriculară are loc în:
(CM) 13. Rezistenţa vasculară sistemică este diminuată în următoarele situaţii: a. infarct miocardic acut extinş cu implicarea şeptului interventricular
a. şoc septic b. hipertensiune pulmonară
b. pancreatita acută c. inşuficineţa valvei mitrale
c. ciroza hepatică d. ventilare artificială cu presiune end-expiratorie pozitivă excesivă
d. traumatism vertebromedular înalt
e. şoc hipovolemic e. inşuficinţa valvei tricuşpidiene

(CM) 14. Insuficienţa cardiacă cu debit crescut poate fi prezentă în: (CM) 21. Transportul de oxigen este determinat de componentele:

13
Release by Medtorrents.com
a. nivelul de hemoglobină (Hb, g/L) (CM) 28. Un pacient hipotensiv (PA=100/40 mmHg, PAM de 80 mmHg), cu o frecvenţă cardiacă
b. preşiunea parţialaă a bioxidului de carbon din şîîngele arterial (PaCO2, mmHg) de 110 bpm, extremităţi calde şi timp rapid de recolorare a lojei unghiale reflectă:
c. saturaţia cu oxigen a hemoglobinei din sângele arterial (SaO2, %) a. debit cardiac crescut
d. presiunea parţială a oxigenului din sângele arterial (PaO2, mmHg) b. debit cardiac şcaă zut
e. debitul cardiac (DC, L/min) c. rezistenţă vasculară sistemică diminuată
d. reziştenţaă vaşcularaă şiştemicaă creşcutaă
(CM) 22. Debitul cardiac este produs în rezultatul interacţiunii a următoarelor componente: e. presiunea de puls înaltă (în acest caz, 60 mmHg) indică la un volum sistolic crescut
a. presarcină
b. postsarcină (CM) 29. Un pacient hipotensiv (PA de 80/65 mmHg, PAM de 75 mmHg), cu o frecvenţă cardiacă
c. ritm-frecvenţă cardiacă de 110 bpm, timp de recolorare lent a lojei unghiale, reflectă:
d. contractilitate a. debit cardiac creşcut
e. volum reşpirator curent b. debit cardiac scăzut
c. reziştenţe vaşculare şiştemice şcaă zute
(CM) 23 Presarcina: d. rezistenţe vasculare sistemice crescute
a. este definită drept lungimea fibrei miocardice înainte de contracţie; e. volum şiştolic creşcut
b. este definită drept volumul telediastolic ventricular
c. eşte definitaă dprept preşiune de ştreş pariental la şfaî rşitul diaştolei (CM) 30. Managementul pacientului supus intervenţiei pe cord presupune:
d. este determinată de returul venos, care este rezultatul interacţiunii dintre volemie şi a. hiperbaroterapie
capacitanţa venoasă b. suportul respirator
e. eşte tenşiunea miocardicaă parietalaă din curşul şiştolei c. suport nutritiv
d. analgezia şi sedarea
(CM) 24. Presiunea venoasă centrală (PVC): e. medicaţiile profilactice (antibioprofilaxia, terapia antiagregantă, terapia
a. nu este echivalent al presarcinii anticoagulantă)
b. eşte echivalent al preşarcinii
c. poate reflecta o hipovolemie la un pacient cu funcţia ventriculară păstrată (CM) 31. Bradicardia necesită tratament în cazurile când:
d. reprezintaă poştşarcina a. FCC ≤35 bpm, indiferent de nivelul tensiunii arteriale
e. îîn normaă ar trebui şaă fie mai mare de 25 mmHg b. FCC ≤60 bpm, indiferent de nivelul tenşiunii arteriale
c. FCC≤50 bpm, în cazul când produce hipotensiune arterială
(CM) 25. Postsarcina este: d. FCC≤90 bpm, îîn cazul caî nd produce hipotenşiune arterialaă
a. tensiunea miocardică parietală din cursul sistolei e. FCC ≤65 bpm, indiferent de nivelul tenşiunii arteriale
b. lungimea fibrei miocardice îînainte de contracţie
c. volumul telediaştolic ventricular (CM) 32. În caz de bradicardie, se va reevalua:
d. rezistenţa la ejecţia sângelui din ventricol a. nivelului de potasiu în plasmă
e. reziştenţa la curgerea şaî ngelui prin vaşele magiştrale b. hipertiroidişm
(CM) 26. Valoarea finală a postsarcinii este influenţată de: c. hipotiroidism
a. presiunea pleurală d. tratamentul cronic cu beta-adrenimimetice
b. impedanţa şi rezistenţa e. tratamentul cronic cu beta-blocant, glicozide cardiace, blocante a canalelor de calciu,
c. presarcina cu toate componentele ei alte antiaritmice
d. preşiunea parţialaă a bioxidului de carbon din şîîngele arterial
e. în condiţii clinice, din toate componentele postsarcinii, se poate aprecia doar valoarea (CM) 33. În cazul când insuficienţa cardiacă acută este asociată cu hipotensiune sau rezistenţă
rezistenţei vasculare (sistemice sau pulmonare) vasculară sistemică joasă, se administrează un vasopresor. Valorile-ţintă pentru presiuna
(CM) 27. Referitor la relaţia dintre frecvenţa cardiacă şi debitul cardiac: arterială sistolică şi RVS (rezistenţa vasculară sistemică) sunt:
a. inimă sănătoasă crează un debit cardiac maxim la o frecvenţă de 140 bpm a. preşiunea arterialaă şiştolicaă de 70 mmHg
b. debitul cardiac scade treptat până la 180 bpm (în diastola scurtă ventricolul nu b. presiuna arterială sistolică de 100 mmHh
reuşeşte să se umple) c. RVS>2400 dyne·ş·cm-5/m2
c. frecvenţă cardiacă mai mare de 180 bpm poate provoca fibrilaţie ventriculară d. RVS >1600 dyne·s·cm-5/m2
d. în insuficienţa cardiacă debitul începe să scadă la o frecvenţă de 120 bpm e. Preşiunea arterialaă şiştolicaă mai mare de 140 mmHg
e. inimaă şaă naă toaşaă creazaă un debit cardiac maxim la o frecvenţaă de mai puţin de 45 bpm

14
Release by Medtorrents.com
(CM) 34. Este indicată administrarea de vasodilatatoare în următoarele cazuri: (CM) 5. ÎÎn care din aceşte intoxicatşii eşte indicat lavajul gaştric:
a. rezistenţe sistemice crescute (>2400 dyne·s·cm-5/m2) a. Barbiturice
b. reziştenţa vaşcularaă şiştemicaă de 1600 dyne·ş·cm-5/m2 b. Acizi şş i baze
c. pacient critic cu hipertensiune arterială (PAS>140 mmHg sau PAM >100 mmHg) c. Vapori de Cl
d. preşiune arterialaă şiştolocaă de 100 mmHg d. Metale grele
e. preşiune arterialaă medie de 55 mmHg e. Fosgen

(CM) 35. În cazul unor rezistenţe sistemice crescute (>2400 dyne·s·cm-5/m2) sau prezenţei
hipertensiunii arteriale (PAS>140 mmHg sau PAM >100 mmHg), este indicată administrarea de (CM) 6. ÎÎn care din aceşte intoxicatşii eşte indicataă utilizarea hiperbaroterapiei:
vasodilatatoare:
a) noradrenalinaă a. Opiozi şş i opioide
b) nicardipina b. Intoxicaţii cu CO
c) adrenalinaă c. Barbiturice
d) nitroprusiatul de sodiu d. Etilenglicol
e) efedrinaă e. Intoxicaţii cu cianide

TEMA: INTOXICATIILE ACUTE


(CM) 1. Toxicitatea unei şubştantşe eşte determinataă de urmaă torii factori: (CS) 7. Care din drogurile enumerate şerveşc drept antidot in intoxicatşiile cu opioide:
a. Glicozide cardiace
a. Proprietăţile fizico-chimice ale substanţei b. Compuşş ii metalelor grele
c. Naloxona şi nalorfina
b. Doză, timpul de expoziţie şi concentraţia în sânge.
d. Anexat
c. Calea de pătrundere.
e. Unitiol.
d. Sex, vaî rştaă , greutatea corporalaă , predişpunerea individualaă .
e. Factorii mediului extern.
(CM) 8. Tratamentul şpecific a intoxicatşiilor cu şubştantşe organofoşforice include:
(CS) 2. Rata eliminaă rii toxicelor din organişm depinde de:
a. Colinolitice
a. Calea de eliminare a toxicului. b. Anticoagulante
b. Proprietaă tşile fizico-chimice ale toxicului. c. Reactivatori ai colinesterazei
c. Calea de paă trundere şş i doza abşorbitaă . d. Unitiol
d. Starea şomatica a organişmului. e. Benzodiazepine
e. Toate.
(CS) 9. Enumerati metodele de detoxicare utilizate in intoxicatiile acute:
a. diureza fortşataă
(CM) 3. Care din aceşte toxine inhiba centrul reşpirator? b. hemodializa
c. hemo- şş i plaşmoşorbtşia
a. Barbiturice d. Plaşmofereza
b. Organofoşforice e. Toate.
c. Ciuperci
d. Opioide (CS) 10. ÎÎn hipotenşiune pe fond de reziştentşaă vaşcularaă perifericaă şcaă zutaă , adminiştrarea caă ror
e. Oxidul de carbon (CO) preparate va fi efectivaă :
a. Simpatomimetice
(CM) 4. Care din urmaă toarele şubştantşe poşedaă recirculatşie enterohepaticaă şş i şecretşie gaştricaă : b. Glucocorticoizi
c. Spaşmolitice.
a. Morfinomimetice d. Simpatolitice
b. FOS e. Cardiotonice
c. Etanol
d. Atropin
e. Digoxin (CS) 11. ÎÎn intoxicatşia acuta cu alcool etilic pot fi evidentşiate urmaă toarele cu exceptşia:

15
Release by Medtorrents.com
a. Coma a. stare de inconştienţă
b. Dereglaă ri de reşpiratşie. b. ingestie de acizi
c. Dereglaă ri ale şiştemului cardiovaşcular. c. ingestie de baze
d. Orbire d. prezenţa convulsiilor
e. Edem cerebral e. intoxicatii cu ciuperci necomeştibile
(CM) 18. Drogurile adminiştrate îîn caz de comaă de genezaă neclaraă şunt:
(CS) 12. ÎÎn intoxicatiile cu SOF pentru micşş orarea bronhoreei şş i hiperşalivatşiei şe adminiştreazaă : a. inşulina
a. Adrenalina. b. Glucoza 40 %
b. Strofantinaă . c. Tiamina
c. Atropină. d. adrenalina
d. Prednizolonaă . e. Naloxon
e. Eufilinaă
(CM) 19. Mioza eşte caracterişticaă îîn intoxicatşiile exogene acute cu:
(CS)13. Cea mai mare parte a alcoolului etilic abşorbit eşte concentrataă îîn: a. cocaina
a. Pulmoni b. Substanţe organifosforice
b. Ficat. c. Anticolinergice
c. Rinichi d. opioizi
d. Creier e. Simpatomimetice
e. Splinaă
(CM) 20. Tahicardia poate fi ateştata îîn intoxicatşiile cu:
(CS)14. Tabloul clinic al intoxicatşiilor cu şubştantşe organo-foşforice nu include: a. Digoxin
b Beta-blocante
a. mioza c. Anticolinergice
b. bronhoreea d. Teofilin
e. Subştantşe foşfororganice
c. bradicardia
d. icterul (CM) 21. Metode de ştimulare a proceşelor naturale de detoxicare şunt:
a. lavaju gastricsi intestinal
e. diareea. b. dializa peritoneala
(CM)15. Tratamentul intoxicatşiilor acute cu şubştantşe organo-foşforice nu include: c. administrarea de purgative
d. Terapia antidot
a. atropina e. Reglarea activitatii fermentative
b. prozerina
(CM) 22. Prin care metode şe poate confirma pozitia corecta a şondei ştomacale:
c. diazepam a. Eliminarea conţinutului gastric
b. Administrarea de aer şi auscultarea stomacului
d. esenţiale c. Adminiştrarea de şer fiziologic şş i auşcultarea ştomacului
e. vitamina E. d. Radiografie
e. Ultraşonografie
(CM) 16. Care din metodele enumerate şunt eficiente in tratamentul intoxicatşiilor cu ciuperci
necomeştibile: (CM) 23. Înductori enzimatici şunt:
a. lavaj gastric a. Furoşemid
b. Fenobarbital
b. hiperventilarea curativa c. Teturam
d. Levomicetina
c. gastroenterosorbţia
e. Benzonal
d. metodele extracorporale de detoxifiere (hemocarboperfuţia, plasmafereza)
e. hiperbaroterapia
(CM) 17. Provocarea emezei eşte contraindicata in urmatoarele ştari clinice: (CS) 24. Concentratşia de alcool îîn şaî nge de 0,05% coreşpunde:

16
Release by Medtorrents.com
a. fazei subclinice a. Pacienţilor cu anticorpi antileucocitari
b. fazei de euforie b. Pacientşilor cu lipşaă congenitalaă de ÎgA
c. fazei de inhibitşiei c. Penru prevenirea aloimunizării contra antigenelor leucocitare
d. ştarii de comaă d. Pacientşilor cu reactşii hemolitice şevere poşttranşfuzionale
e. Stopului reşpirator e. Pacientşilor cu leucocitozaă

(CM) 25. Necoreşpunderea concentratşiei plaşmatice de etanol cu tabloul clinic poate fi cauzata (CM)3. Plasma proaspăt congelată este indicată cu scopul:
de: a. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în caz de creştere a timpului de protrombină
a. Intoleranţa la primul contact cu alcoolul mai mult de 1,5 ori comparativ cu valorile normale
b. Priza „a jeane” b. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în caz de creştere a timpului tromboplastinei
c. Patologia asociată parţial activate mai mult de 2 ori comparativ cu valorile normale
d. Etilismul cronic c. Reversiei urgente a anticoagulantelor cumarinice
e. Îngeştie de baă uturi alcoolice şlabe d. Corijaă rii hipovolemiei
e. Corijaă rii hipoalbuminemiei
(CM) 26. Diagnoşticul diferentşial al comei alcoolice (etilic) şe face cu:
a. Criza tireotoxica (CM)4. Plasma proaspăt congelată este indicată cu scopul:
b. Intoxicaţia cu barbiturate a. nutritşiei parenterale
c. Traumatismul craniocerebral b. normalizării INR-ului în absenţa hemoragiilor microvasculare
d. Intoxicaţie cu substanţe fosfororganice c. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în caz de creştere a timpului
e. Intoicaţia cu metanol tromboplastinei parţial activate mai mult de 2 ori comparativ cu valorile
normale
(CM) 27. Urmatoarele afirmatii şunt corecte referitor la terapia-antidot: d. Reversiei urgente a anticoagulantelor cumarinice
a. Este înalt specifică e. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în caz de creştere a timpului de
b. Este eficientă doar în faza toxicogenă a intoxicaţiilor acute protrombină mai mult de 1,5 ori comparativ cu valorile normale
c. Eşte eficientaă doar îîn faza şomatogenaă a intoxicatşiilor acute
d. Reactivatorii colinesterazei sunt antidoţi în intoxicaţiile cu FOS (CM)5. Albumina se va administra pacienţilor cu:
e. alcoolul etilic eşte antidot in intoxicatiile cu barbiturice a. arsuri
b. edeme rezistente la diuretice
(CS) 28. Cea mai eficientaă metodaă de tratament îîn intoxicatşia cu monoxid de carbon eşte c. hemoragii microvaşculare
a. Oxigenoterapia pe maşca d. hemofilie A
b. Hiperbarooxigenarea e. hemofilie B
c. Oxigenoterapia pe canula nazalaă
d. Ventilatia mecanicaă (CM)6. Crioprecipitatul conţine:
e. Oxigenarea extracorporealaă a. factorul VIII
b. factorul XÎÎ
c. fibrinogen
TEMA: TERAPIA DE PERFUZIE ŞI TRANSFUZIE. ALIMENTAŢIA d. factorul XIII
PARENTERALĂ. e. factorul vonWillebrand

(CS)7. Crioprecipitatul nu conţine:


a. fibronectinaă
(CM)1. Concentratul eritrocitar spălat este indicat:
b. fibrinogen
c. factorul VÎÎÎ
a. Pacientşilor cu reactşii hemolitice poşttranşfuyionale îîn anamnezaă
d. trombină
b. Pacienţilor cu lipsă congenitală de IgA
e. factorul XÎÎÎ
c. Pacienţilor cu reacţii severe posttransfuzionale
d. Pacienilor cu deficit de ÎgM
e. Pacientşilor care au şuferit anterior şş oc anafilactic

(CM)8. Următoarele afirmaţii referitor la dextrani sunt corecte:


(CM)2. Concentratul eritrocitar deleucocitat se va administra:

17
Release by Medtorrents.com
a. cresc volumul sângelui circulant a. 10-20% din neceşarul caloric
b. şe utilizeazaă cu şcop de nutritşie parenteralaă b. 25-30% din necesarul caloric
c. şe utilizeazaă pentru corectarea hemoragiilor microvaşculare c. 35-40% din neceşarul caloric
d. posedă proprietăţi antigenice d. 45-50% din neceşarul caloric
e. utilizarea lor se limitează la 1,5 g dextran/kg/zi e. 55-60% din neceşarul caloric

(CM)9. Soluţiile de hidroxietilamidon: (CM) 16. Enumeraţi emulsiile lipidice utilizate în alimentarea parenterală:
a. cresc volumul sângelui circulant a. Aminoşteril
b. şcad volumul şaî ngelui circulant b. Înfezol
c. şe utilizeazaă îîn calitate de şurşaă energeticaă c. Intralipid
d. sunt practic neantigenice d. Lipofundin
e. şe adminiştreazaă pentru a corecta deficitul factorilor de coagulare e. Aminoplaşmal

(CM)10. Enumeraţi soluţiile electrolitice: (CM) 17. Soluţiile de aminoacizi utilizate în alimentarea parenterală sunt următoarele cu
a. sol.Ringer excepţia:
b. sol.Ringer-Lactat a. Intralipid
c. ser fiziologic b. Aminoşteril
d. şol. hidroxietilamidon c. Aminoplaşmal
e. Sol. glucoză 10% d. Lipofundin
e. Înfezol
(CM)11. Soluţiile enumerate sunt electrolitice cu excepţia:
a. şer fiziologic (CS) 18. Necesarul zilnic de fluide pentru un pacient adult este de:
b. Aminoplasmal a. 10-20 ml/kcorp
c. şol.Ringer b. 20-30 ml/kcorp
d. şol.Hartman c. 30-40 ml/kcorp
e. Intralipid d. 40-50 ml/kcorp
e. 50-60 ml/kcorp
(CM)12. Cu scop de alimentare parenterală se utilizează:
a. Infezol TEMA: ŞOCUL
b. Plaşmaă proaşpaă t congelataă
(CM)1. Noţiunea de SIRS include următoarele:
c. Aminosteril
a. Tahicardie > 90 bătăi/min
d. Sol. glucozaă 5%
b. Tahipnee > 20/min
e. Sol. glucoză 10%
c. hipotenşiune arterialaă (TAS< 90 mm Hg)
d. leucocitoză peste 12.000 sau leucopenie sub 4000/mcl
(CS) 13. Cu scop de alimentare parenterală nu se utilizează:
e. Hiper-, hipotermie (peste 38o C sau sub 36oC)
a. Sol.glucozaă 20%
b. Întralipid
(CS) 2. Noţiunea de SIRS include următoarele cu excepţia:
c. Sol. Hidroxietilamidon
a. Hiper-, hipotermie (peşte 38oC şau şub 36oC)
d. Înfezol
b. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg)
e. Aminoplaşmal
c. tahipnee >20/min
d. tahicardie >90 baă taă i/min
(CS) 14. Aportul glucidic zilnic trebuie să acopere:
e. leucocitozaă peşte 12.000 şau leucopenie şub 4000/mcl
a. 20-30% din neceşarul caloric
b. 30-40% din neceşarul caloric
(CM)3.Noţiunea de sepsis include următoarele:
c. 10-20% din neceşarul caloric
a. tahipnee >20/min
d. 50-60% din necesarul caloric
b. tahicardie >90 bătăi/min
e. 70-80 din neceşarul caloric
c. focar de infecţie
d. hipotenşiune arterialaă (TAS< 90 mm Hg)
e. leucocitoză peste 12.000 sau leucopenie sub 4000/mcl
(CS) 15. Aportul lipidic zilnic trebuie să acopere:

18
Release by Medtorrents.com
(CM)4.Noţiunea de sepsis include următoarele cu excepţia: (CM)11. Resuscitarea pacienţilor cu şoc septic în cursul primelor 6 ore are drept scop
a. Tahicardie > 90 baă taă i/min atingerea:
b. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg) a. PVC 8-12 mm Hg
c. Tahipnee > 20/min b. SvO2 amestecat ≥70%
d. Hiper-, hipotermie (peşte 38oC şau şub 36oC) c. Presiunii arteriale medii ≥ 65 mm Hg
e. Leucocite 10.000/mcl d. Debitul urinar ≥0,5 ml/kg/oră
e. Peşiunii arteriale şiştolice ≥120 mm Hg
(CS) 5. Noţiunea de sepsis sever include următoarele cu excepţia:
a. leucocite 8.000-10.000/mcl (CS) 12. Pentru corijarea TAS<70-80 mm Hg la pacienţii cu şoc cardiogen medicamentul de
b. Tahipnee > 20/min elecţie va fi:
c. Tahicardie > 90 baă taă i/min a. adrenalina
d. hipotenşiune arterialaă (TAS< 90 mm Hg) b. mezatona
e. Hiper-, hipotermie (peşte 38oC şau şub 36oC) c. dopamina
d. dobutamina
(CS) 6.Drogul de elecţie iniţial utilizat pentru tratamentul hipotensiunii arteriale în şocul e. noradrenalina
septic este:
a. adrenalina (CM)13. În tratamentul şocului cardiogen (pe fond de IMA) vor fi utilizate următoarele
b. noradrenalina medicamente:
c. mezatona a. Fentanyl
d. dobutamina b. nitroglicerina
e. vaşopreşina c. noradrenalina
d. dopamina
(CS) 7. Terapia inotropă de electie la pacienţii cu disfuncţie miocardică şi şoc septic se va e. dobutamina
efectua cu:
a. mezatona (CS)14. În tratamentul şocului cardiogen (pe fond de IMA) vor fi utilizate următoarele
b. noradrenalina medicamente cu excepţia:
c. dobutamina a. noradrenalina
d. izoprenalina b. dopamina
e. adrenalina c. dobutamina
d. nitroglicerina
(CM) 8. Medicaţia şocului septic include următoarele droguri: e. Fentanyl
a. ser fiziologic
b. dobutamina (CM)15. Balonul intra-aortic de contrapulsaţie:
c. noradrenalina a. reduce rezistenţa la ejecţia ventriculară prin dezumflare presistolica
d. hidrocortizon b. creşte presiunea arterială diastolică
e. nitroglicerinaă c. şcade preşiunea arterialaă diaştolicaă
(CS) 9. În şocul septic la pacientul netarat concentratul eritrocitar va fi administrat la un d. creşş te reziştentşa la ejectşia ventricularaă prin dezumflare preşiştolica
nivel al Hb de: e. şe umflaă îîn şiştolaă
a. 60 g/l
b. 80 g/l (CM)16. Balonul intra-aortic de contrapulsaţie:
c. 90 g/l a. este o metodă temporară de tratament a şocului cardiogen
d. 100 g/l b. eşte o metodaă definitivaă de tratament a şş ocului cardiogen
e. 110 g/l c. şe plaşeazaă îîn aorta aşcendentaă
(CS) 10. Bicarbonatul de sodiu va fi utilizat la pacienţii cu şoc septic dacă pH este: d. se plasează în aorta descendentă
a. 7,4 e. se umflă în diastolă
b. 7,35
c. 7,3
d. 7,2
e. 7,1
(CM)17. Cauzele şocului hipovolemic sunt:

19
Release by Medtorrents.com
a. hemoragiile (CM) 24. Şocul anafilactic se caracterizează prin:
b. ocluzia intestinală a. vasodilataţie generalizată
c. arsuri b. bronhospasm
d. cetoacidoza diabeticaă c. creşterea permeabilităţii capilare
e. sepsis d. hipervolemie
e. creşş terea debitului cardiac
(CM)18. Şocul cardiogen se caracterizează prin:
a. tahicardie (CM)25. Care din medicamentele enumerate vor fi utilizate în tratamentul şocului
b. reziştentşa vaşcularaă perifericaă diminuataă anafilactic:
c. bradicardie a. nitroglicerina
d. debit cardiac scăzut b. adrenalina
e. hipotensiune arerială c. ser fiziologic
d. difenhidramina
(CM) 19. La un pacient cu şoc cardiogen şi ritm sinusal cu scopul creşterii inotropismului e. hidrocortizon
este contraindicată utilizarea:
a. Dobutaminei (CM)26. Şocul neurogen poate fi cauzat de:
b. dopaminei a. hemoragii importante
c. izoprenalinei b. infarctul de miocard
d. strofantinei c. traumatism cranian sever
e. corgliconului d. hemoragie intracerebrală severă
e. secţiunea înaltă a măduvei spinării
(CS) 20. Tromboembolia arteri pulmonare este o varantă a şocului:
a. cardiac (CM) 27. Medicamentele utilizate în tratamentul şocului neurogen:
b. hipovolemic a. adrenalina
c. şeptic b. ser fiziologic
d. extracardiac obstructiv c. nitroglicerina
e. diştributiv d. sol.Ringer-lactat
e. noradrenalina
(CM) 21. Cauzele şocului extracardiac obstructiv:
a. embolie pulmonară (CS) 28. Care medicament nu va fi utilizat în tratamentul şocului neurogen:
b. pneumotorace a. nitroglicerina
c. infarct miocardic b. adrenalina
d. tamponadă pericardică c. şol.Ringer-lactat
e. pericardită constrictivă d. noradrenalina
e. şer fiziologic
(CS) 22. Şocul extracardiac obstructiv poate fi o consecinţă a urmatoarelor stari clinice, cu
excepţia: (CS) 29. Ce test este mai util în diagnosticul tromboemboliei arterei pulmonare:
a. pericarditaă conştrictivaă a. electrocardiografia
b. infarct miocardic b. radiografia cutiei toracice
c. embolie pulmonaraă c. tomografi compiuterizată spiralată a cutiei toracice cu contrast
d. tamponadaă pericardicaă d. gazele arteriale
e. pneumotorace e. ecocardiografia

(CS) 23. Drogul de elecţie pentru combaterea hipotensiunii arteriale în şocul anafilactic este: (CM) 30. Şocul hipovolemic se caracterizează prin:
a. noradrenalina a. vaşoplegie generalizataă
b. mezaton b. diminuarea volumului sistolic
c. adrenalina c. creşş terea volumului şiştolic compenşator
d. dopamina d. creşş terea permeabilitaă tşii vaşculare
e. dobutamina e. diminuarea VSC

20
Release by Medtorrents.com
(CS) 31. În şocul hipovolemic se atestă urmatoarele cu exceptia: a. metoprolol
a. şcaă derea PVC b. amiodaronaă
b. tahicardie c. verapamil
c. diminuarea debitului cardiac d. ştrofantinaă
d. tegumente calde e. ser fiziologic
e. şcaă derea diurezei orare
(CM) 39. Enumeraţi drogurile utilizate pentru tratamentul tromboemboliei arterei
(CS) 32. Tratamentul şocului hipovolemic se va începe cu administrarea de: pulmonare
a. ser fiziologic, Ringher Lactat a. Heparină nefracţionată
b. şol. adrenalinaă b. Fraxiparină
c. şol. noradrenalinaă c. Fragmin
d. Dextran 40 d. varfarină
e. mezaton e. droperidol

(CM) 33. Şocul neurogen se caracterizează prin: (CM) 40.Medicamentele trombolitice sunt:
a. vasodilataţie generalizată a. rtPA
b. vaşoconştrictşie generalizataă b. Heparina
c. hipovolemie relativă c. streptokinaza
d. creşş terea debitului cardiac d. urokinaza
e. scăderea debitului cardiac e. fraxiparina

(CM) 34. În şocul hipovolemic se produce:


a. creşterea nivelului cortizolului seric TEMA: Comele
b. creşterea nivelului catecolaminelor endogene
c. şcaă derea frecventşei contractşiilor cardiace 1. (CS) Centrii respiratori sunt localizaţi în:
d. creşterea frecvenţei contracţiilor cardiace a. Bulb şi punte
e. creşterea reabsorbţiei apei la nivel de tub renal b. Doar îîn bulb
c. Hipotalamauş
(CM) 35. În şocul hipovolemic se atestă: d. Cerebel
a. acidoză lactică e. Cerebrum
b. activarea sistemului renină-angiotentină
c. activarea sistemului simpatic 2. (CS) Volumul total al lichidului cerebrospinal la adult este de aproximativ:
d. activarea şiştemului paraşimpatic a. 25 ml
e. creşterea eliberării de aldosteron b. 75 ml
c. 130 ml
(CM) 36. În şocul hipovolemic (clasa IV) se atestă: d. 200 ml
a. bradicardie e. 250 ml
b. hipotensiune arterială
c. tahicardie 3. (CM) Monitorizarea electroencefalograficaă (EEG):
d. oligurie a. Poate fi foloşitaă îîn timpul angioplaştiei carotidiene
e. confuzie mentală sau letargie b. Semnaleazaă oprirea circulatorie la caî teva şecunde de la incident
c. Eşte unica metodaă de diagnoştic a mortşii cerebrale
(CS)37. Oliguria din cadrul şocului hipovolemic va fi tratată prin administrare de: d. Relevă caracteristici ale veghei şi somnului
a. furoşemid e. Arată modificări de traseu la utilizarea anestezicelor inhalatorii
b. manitol
c. eufilinaă
d. ser fiziologic
e. şol. hidroxietilamidon

(CS) 38. Tahicardia din cadrul şocului hipovolemic va fi combătută prin administrare de: 4. (CM) În creierul uman adult, oxigenul:

21
Release by Medtorrents.com
a. Se consumă cu o viteză de 40-50 ml/min 11. (CM) Care sunt componentele terapiei „trei H” în cadrul bolnavilor diagnosticaţi cu
b. Reprezintă 20% din consumul bazal de oxigen HSA:
c. Nivelul şub 60 mmHg îîn şaî ngele arterial produce vaşoconştrictşie a. Hemodiluţie
d. Nu are rezerve b. Hipovolemie
e. Lipsa lui pentru 10-15 secunde produce inconştienţă c. Hipertenşiune şiştemicaă
d. Hipervolemie
5. (CS) Care din următoarele droguri este indicat în tratamentul convulsiilor după e. Hiperoxie
administrarea unui anestezic local:
a. Droperidol 12. (CM) Care din următoarele criterii sunt incluse în scala Glasgow pentru come:
b. Diazepam a. Reflexul oculo-motor
c. Fentanyl b. Răspunsul verbal
d. Ketaminaă c. Deschiderea ochilor
e. Propofol d. Raă şpunşul veştibular
e. Răspunsul motor
6. (CM) Edemul cerebral poate urma:
a. Resuscitarea cardio-respiratorie 13. (CS) Care din componentele de mai jos nu este component de bază al legii Monroe-
b. Contuziile cerebrale Kellie:
c. ACV ischemice tranzitorii a. Encefalul
d. ACV hemoragice b. LCR
e. Hipoalbuminemiile c. Lichidul extracelular
d. Formaţiunile de volum intracraniene
7. (CS) Care din cele de mai jos nu a dovedit eficienţă în tratamentul edemului cerebral e. Componentul vaşcular
citotoxic:
a. Manitolul 14. (CS) Ce reprezintă presiunea de perfuzie cerebrală (PPC):
b. Hiperventilarea a. Diferentşa dintre tenşiunea arterialaă şitemicaă şş i PÎC
c. Hipotermia b. Diferentşa dintre tenşiunea arterialaă şiştolicaă şş i diaştolicaă
d. Glucocorticosteroizii c. Diferenţa dintre tensiunea arterială medie şi PIC
e. Drenarea lichidului cerebroşpinal d. Diferentşa dintre tenşiunea arterialaă şiştolicaă şş i PÎC
e. Diferentşa dintre tenşiunea arterialaă diaştolicaă şş i PÎC
8. (CM) Hernierea creierului poate produce:
a. anizocorie 15. (CM) Care din cele enumerate mai jos pot fi utile în diagnosticarea morţii cerebrale:
b. dilatarea bilateralaă a pupilelor a. starea de comă depăşită (SGC-3 baluri)
c. reştabilirea ştatuşului neurologic b. pupile miotice
d. dereglări hemodinamice c. pupile midriatice
e. dereglări de ritm d. testul apneic
e. testul atropinic
9. (CM) Care din situaţiile enumerate mai jos induc sporirea PIC:
a. Hiperventilarea 16. (CM) Formele de herniere a ţesutului cerebral:
b. Hipercapnia a. Transtentorială
c. Hipotenşiunea şiştemicaă b. Fişura orbitalaă inferioaraă
d. Hipoxia c. Sub falx
e. Hiperoxia d. În foramen magnum
e. În breşa osoasă
10. (CM) Care sunt elementele triadei Cushing:
a. Hipertensiune arterială sistemică
b. Bradicardie
c. Tahicardie
d. Bradipnee
e. PÎC elevataă
17. (CS) Care din metodele de mai jos este inutilă pentru monitorizareaa PIC:

22
Release by Medtorrents.com
a. Întraventricular a. Sedarea şi analgizarea
b. Epidural b. Hipertermia
c. Întracerebral c. PEEP
d. Subarahnoidian d. Alcaloza respiratorie
e. Subperiostal e. Acidoza

18. (CS) Care din cele enumerate repreyinta cea mai uşoară formă de alterare a statutului 27. (CM) Edemul citotoxic este rezultatul:
neurologic: a. Hipoperfuziei cerebrale
a. Stupor b. Depleţiei energetice la nivel de neurocit
b. Comaă c. Exceşului de ATP şş i creatininfoşfat
c. Obnubilare d. Impotenţei pompei Na+ /K+
d. Somnolentşaă e. Influxului intracelular a apei
e. Stare de veghe
28. (CM) Hernierea în foramenul magnum produce:
19. (CS) Care din condiţiile de mai jos pot fi responsabile de dezvoltarea stării de comă: a. Instabilitate hemodinamică
a. Dişelectrolitemie b. Hiperetenşiune
b. Hipoglicemie c. Dereglarea patentului respirator
c. Hiperglicemie d. Deprimare neurologică
d. Hipoxie e. Semne de disfuncţie a trunchiului cerebral
e. Toate cele enumerate
29. (CM) Care din afirmaţiile de mai jos sunt false:
20. (CM) Hipercapnia se manifestă prin: a. Ventriculoştomia eşte metoda ştandardului de aur de monitorizare a PÎC
a. Vasodilataţie la nivel cerebral b. Ventriculoştomia eşte indicataă îîn prezentşa ventriculilor laterali comprimatşi
b. Sporirea componentului vascular la nivel cerebral c. Ventriculostomia este unica metodă de monitorizare a PIC
c. Reducerea preşiunii intracraniene d. Ventriculoştomia oferaă poşibilitatea decompreşiei LCR
d. Reducerea productşiei de LCR e. Ventriculostomia este o metodă sigură de monitorizare a PIC şi lipsită de efecte
e. Sporirea presiunii intracraniene adverse.

23. (CS) Carui din componenţii doctrinei lui Monro-Kellie îi revine cea mai mare cotă: 30. (CS) Examinarea pacientului cu ştatut neurologic alterat include îîn şine:
a. LCR a. Evaluarea patentului reşpirator
b. Componentul vaşcular b. Aprecierea dimenşiunilor pupilare şş i teştarea fotoreactşiei
c. Lichidul extracelular c. Pozitşia globilor oculari şş i volumul mişş caă rilor
d. Encefalul d. Teştarea reflexelor motorii
e. Lichidul intracelular e. Toate examinările de mai sus sunt obligatorii

24. (CS) Care parametri influenţează fluxul sanguin cerebral: 31. (CS) Primul nucleu al căii parasimpatice responsabile de inervaţia m. ciliar este
a. PaO2 localizat la nivel de:
b. Temperatura corporalaă a. Diencefal
c. PaCO2 b. Bulb rahidian
d. Tenşiunea arterialaă şiştemicaă c. Mezencefal
e. Toţi cei enumeraţi mai sus d. ganglion ştelat
e. Cerebel
25. (CM) Care din factorii enumeraţi produc sporirea FSC şi a PIC: 32. (CS) Primul nucleu al căii simpatice responsabile de inervaţia m. ciliar este localizat la
a. Heperventilarea nivel de:
b. Hipoxemia a. cortex
c. Crizele convulşive b. ganglion ştelat
d. Hipercapnia c. diencefal
e. Hipotermia d. hipotalamus
e. puntea lui Varoli
26. (CM) Care din factorii enumeraţi induc descreşterea FSC şi a PIC:

23
Release by Medtorrents.com
33. (CM) Pupile midriatice fixe sunt caracteristice: a. Hipoglicemie
a. intoxicatşiei cu şubştantşe organofoşforice b. Imunosupresie
b. stărilor de anoxie c. Hemoragii digestive superioare
c. comei depăşite d. Hipotenşiune şiştemicaă
d. utilizarii midriaticelor e. Hiponatriemie
e. perfuziei preparatelor adrenomimetice
40. (CM) Care din afirmaţiile de mai jos sunt veridice:
34. (CM) Metode paraclinice de diagnostic a pacienţilor comatoşi: a. Adminiştrarea glucocorticoşteroizilor pacientşilor cu edem cerebral citotoxic şporeşş te
a. aprecierea nivelului şeric al T3, T4 rata şucceşului tratamentului
b. examenul computertomografică b. Administrarea glucocorticosteroizilor pacienţilor cu edem cerebral sporeşte
c. rezonanţa magnetică nucleară incidenţa hemoragiilor digestive superioare
d. EEG c. Diureticele de ansă potenţează efectul diuretic al preparatelor osmotice
e. Puncţia lombară d. Hipoglicemia este frecvent asociată administrării glucocortcosteroizilor
e. Preparatele glucocotricosteroide au demonstrat eficienţă în tratamentul
35. (CS) Care din metodele paraclinice de examinare a bolnavului comatos este de primă edemului cerebral vazogen
linie:
a. Rezonantşa magneticaă nuclearaă 41. (CM) Toate afirmatiile de mai jos sunt veridice cu excepţia:
b. Punctşia lombaraă a. Hipotermia reduce PÎC
c. Computertomografia b. Hipotermia scade presiunea de perfuzie cerebrală
d. Potentşiale evocate c. Coagulopatia induşaă de hipotermie eşte una din complicatşiile aceştei maă şuri terapeutice
e. EEG d. Hipotermia sporeşte necesitatea metabolică la nivelul ţesutului cerebral
e. Hipotermia eşte frecvent aşociataă cu dereglaă ri ale ritmului cardiac
36. (CM) Care din cele de mai jos pot fi atribuite managementului hipertensiunii
intracraniene: 42. (CM) La formele cronice de alterarare a statutului neurologic se atribuie:
a. Ventilarea pacientului a. Starea vgetativă
b. Controlul tensiunii arteriale sistemice b. Mutismul akinetic
c. Pozitşia orizontalaă a corpului bolnavului c. Dementşa
d. Adminiştrarea anticonvulşivantelor d. Sindromul Locked-in
e. Utilizarea valorilor îînalte ale PEEP-lui e. Moartea cerebralaă

37. (CM) Care preparate din cele enumerate sunt atribuite terapiei osmotice: 43. (CS)Care din examinările de mai jos nu se include în lista celor utilizate pentru
a. Dextran 70 diagnosticul morţii cerebrale:
b. Solutşie şalinaă izotonicaă a. Teştarea nervilor cerebrali
c. Sol. NaCl 3% b. Testul cu Adrenalină
d. Manitolul c. Reflexul oculoveştibular
e. Diureticele de anşaă d. Teştul cu Atropinaă
e. Teştul apneic
38. (CM) Reducerea presiunii intracraniene la administrarea Furosemidului se datorează:
a. Scăderii producţiei LCR
b. Amelioraă rii licvorodinmicii la nivelul ventriculilor cerebrali
c. Creării unui gradient osmotic ca rezultat al diurezei sporite
d. Reducerii nivelului seric al K+
e. Reducerii paă rtşii lichide la nivelul tşeşutului cerebral

39. (CM) Glucocorticosteroizii pot produce următoarele efecte adverse (cm):

24