Sunteți pe pagina 1din 137

Tehnologii noi în arhitectură

Curs I
I. Posibilitatea de a interveni în timpul cursului cu informaţii semnificative,
răspunsuri la întrebări etc. 0,25 p per intervenţie, maxim 2p în total.

T. Prezentarea în faţa colegilor a unui material Powerpoint propriu relevant la


unul dintre cursuri + realizarea unui referat de cca. 8 pagini în care este
detaliată informaţia, inclusiv câteva studii de caz, maxim 2p. Prezentarea
durează 10 min şi 5 minute vor fi alocate pentru întrebări.

E. Realizarea unui experiment practic pentru crearea unor materiale sau


tehnologii “inteligente”, maxim 2p. Exponatul va fi prezentat în cadrul
cursului pentru a putea fi văzut/atins de toţi. Vom încerca să asigurăm ajutor
pentru realizarea acestor materiale în diverse moduri.

Pentru T şi E, punctajul va fi atribuit prin aprecierea colectivului întregului an în


funcţie de originalitate, capacitatea de prezentare fluentă etc.
Dye Sensitized Solar Cells (DSC) –
O alternativă mai ieftină şi ecologică a
panourilor fotovoltaice tradiţionale dar cu o
durată de viaţă mai scurtă (6 ani)
Beta Ray, arh. Andre Broessel,
Are capacitatea de a concentra
razele solare astfel încât măreşte
capacitatea panoului PV de 4 ori.
La diametrul de 1m, poate
produce până la 1,1 kW/zi
Beta Ray, arh. Andre Broessel, Are capacitatea de a concentra razele solare astfel
încât măreşte capacitatea panoului PV de 4 ori. Poate funcţiona chiar la lumina Lunii...
Phototropia, 2012
Phototropia, 2012. 19 studenţi de la MAS CAAD, ETH Zurich, au experimentat în
patru echipe cu materiale “inteligente” făcute de ei – polimeri electroactivi, foiţe
electro-luminescente, bioplastic şi panouri solare sensibilizate cu pigmenţi
naturali. Totul a durat 4 săptămâni.
Resinance, 2013. Studenţi de la MAS CAAD, ETH Zurich, au experimentat cu
obiecte în formă de tetraedru, goale, vopsite cu vopsele termocromice. Prin
senzori de atingere, circuitele erau comandate de controlere Arduino atfel încât
să ventileze sau să încălzească interioarele corpurilor, schimbându-le culoarea
Reef, 2009. Rob Ley – Urbana and J Stein – Radical Craft. O instalaţie cinetică
care se bazează pe rolul emergent al tehnologiei materialelor în regândirea
spaţiilor publice. Expus la Storefront for Art and Architecture, New York
Reef, 2009. Rob Ley – Urbana and J Stein – Radical Craft. O instalaţie cinetică
care se bazează pe rolul emergent al tehnologiei materialelor în regândirea
spaţiilor publice. Expus la Storefront for Art and Architecture, New York
Pavilionul V60 Pure Tension, Volvo 2013. Synthesis by Design + Architecture. Are
rolul de a încărca bateria maşinii electrice. Poate fi uşor asamblat şi dezasamblat
şi încape în port-bagaj. Funcţionează cu 252 de panouri fotovoltaice prinse pe o
membrană elastică. Produce 450 W în condiţii optime.
Pavilionul V60 Pure Tension, Volvo 2013. Synthesis by Design + Architecture. Are
rolul de a încărca bateria maşinii electrice. Poate fi uşor asamblat şi dezasamblat
şi încape în port-bagaj. Funcţionează cu 252 de panouri fotovoltaice prinse pe o
membrană elastică. Produce 450 W în condiţii optime.
Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii
contemporane

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale


transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi materiale care se refac
singure (self-healing). Tehnologii constructive din materiale reciclabile.

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii


Tehnologii noi în arhitectură
Curs I

Copacul tehnologic – DSBA, concurs de idei pentru Taiwan Tower, 2012


De ce tehnologii noi în arhitectură?
De ce tehnologii noi în arhitectură?
De ce tehnologii noi în arhitectură?
Basilica di Santo Stefano al Monte Celio, cca. 470 d. Hr.
Basilica di Santo Stefano al Monte Celio, cca. 470 d. Hr.
Santa Maria del Fiore, Brunelleschi, 1436. Deschidere 44 m.
Santa Maria del Fiore, Brunelleschi, 1436. Deschidere 44 m.
Santa Maria del Fiore, Brunelleschi, 1436. Deschidere 44 m.
după noile standarde în calculul structural de la noi, goticul
ar fi imposibil...
două poduri în Arad, construite la distanţă de 1 secol
fără cunoştinţe tehnologice nu se poate crea nimic interesant
Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii
contemporane

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale


transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi materiale care se refac
singure (self-healing). Tehnologii constructive din materiale reciclabile.

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii


Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale
arhitecturii contemporane

Sustenabilitatea în arhitectură nu înseamnă doar dispunerea unor panouri


solare pe acoperiş sau termoizolarea cu polistiren a casei.

Clădirile sunt responsabile pentru cca. 40% din emisia de gaze de seră a lumii.
Procentul este în creştere. La acest procent se adaugă încă 15% emisii rezultate
din transportul persoanelor între clădiri. Astfel oraşele lumii emit 70-80% din
totalul de gaze de seră, incluzând şi parţial transportul de mărfuri şi industrie.
Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale
arhitecturii contemporane
Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale
arhitecturii contemporane

Sustenabilitatea în arhitectură nu înseamnă doar dispunerea unor panouri


solare pe acoperiş sau termoizolarea cu polistiren a casei.

Clădirile sunt responsabile pentru cca. 40% din emisia de gaze de seră a lumii.
Procentul este în creştere. La acest procent se adaugă încă 25% emisii rezultate
din transportul persoanelor între clădiri. Astfel oraşele lumii emit 70-80% din
totalul de gaze de seră, incluzând şi parţial transportul de mărfuri şi industrie.

Calculul impactului ecologic pe care îl are clădirea nu se rezumă doar la calculul


transferului energetic (înspre – negativ, sau dinspre – pozitiv). Calculul include şi
poziţia în oraş a clădirii, dacă este rezolvat accesul cu mijloace de transport sau
pietonal sau singura modalitate de acces este cea auto. Consumul energetic
pentru producerea materialelor de construcţie este şi el luat în calcul. În fine
contează pentru un impact realmente pozitiv dacă noua clădire înlocuieşte una
anterioară cu probleme de sustenabilitate sau pur şi simplu ocupă un teren
anterior natural.
Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale
arhitecturii contemporane

Bullit Centre Seattle, o clădire de birouri neracordată la canalizare


Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale
arhitecturii contemporane

Bullit Centre Seattle, o clădire de birouri neracordată la canalizare


Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii
contemporane

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale


transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi materiale care se refac
singure (self-healing). Tehnologii constructive din materiale reciclabile.

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii


Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma
tehnologiilor recente

Arhitectura vernaculară este expresia unor căutări de secole sau chiar milenii.
Ca atare este adaptată de-a lungul generaţiilor la contextul său, fie construit, de
mediu natural, cultural, istoric etc. Într-un cuvânt este sustenabilă.

Recent s-au descoperit tehnologii dintre cele mai interesante în arhitectura


vernaculară:

- acoperişul ranversat pentru colectarea apelor pluviale


- acoperiş înierbat şi termoizolare cu turbă şi pământ natural
- faţade şi acoperişuri care asigură ventilarea naturală
- turnul de vânt, care ventilează natural şi menţine constantă
temperatura la interior în ciuda temperaturii exterioare ridicate
- construirea pe piloţi pentru a evita contactul direct cu solul
- folosirea materialelor biodegradabile, naturale care au o amprentă
ecologică redusă (lemn, pământ – ars sau nears, piatră etc)
- folosirea materialelor locale
Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma
tehnologiilor recente

Casă cu acoperiş ranversat, Casamance, Senegal


Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma
tehnologiilor recente

Tongkonan, cultura Toraja Casă pe piloţi, Stærnes Stabbur, Norvegia


Arhitectura lui Glen
Ventilare naturala Murcutt,
şi flexibilitate, panouri
Casa Marika de faţadă
Alderton (intcare
şi ext)se
şi deschid, inspirate
Centrul de Informare
Bowali,
de Parcul Naţional
arhitectura locală,Kakandu,
Australia arh.şi
Glen Murcutt
Noua Zeelandă
Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma
tehnologiilor recente

Principiul turnului de vânt, folosit încă de către vechii mesopotamieni


Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma
tehnologiilor recente

Zero Carbon BRE House, Watford, Anglia – aplicaţie a turnului de vânt


Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma
tehnologiilor recente

Case cu acoperiş înierbat, Keldur, Islanda


Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii
contemporane

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale


transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi materiale care se refac
singure (self-healing). Tehnologii constructive din materiale reciclabile.

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii


Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii.

Burj al Arab, Dubai, WKK Architects, 1999


Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii.
"This extraordinary investment in state-of-
the-art construction technology stretches
the limits of the ambitious urban
imagination in an exercise that is largely
due to the power of excessive wealth."

Burj al Arab, Dubai, WKK Architects, 1999


Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii.

Burj Khalifa, Dubai, SOM, 828 m


Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii.

Burj Khalifa, Dubai, SOM, 828 m


Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii.

Shanghai Tower, Gensler, 632 m


Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii.

Shanghai Tower, Gensler, 632 m


Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii.

Shanghai Tower, Gensler, 632 m


Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii.

Petronas Towers, Cesar Pelli, 452 m


Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii.

Sears (Willis) Tower, Fazlur Rahman Khan, 442 (507) m


Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii.

Cei mai înalţi 20 de zgârie-nori din lume în 2015


Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii
contemporane

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale


transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi materiale care se refac
singure (self-healing). Tehnologii constructive din materiale reciclabile.

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii


Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Podul Millau, Norman Foster, 343 m înălţime structurală


Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Podul Millau, Norman Foster, 343 m înălţime structurală, 270 m platforma


6 x 340 m deschidere, 2460 m lungime totală, cost 400 milioane de Euro
Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Podul Millau, Norman Foster, 343 m înălţime structurală, 270 m platforma


6 x 340 m deschidere, 2460 m lungime totală, cost 400 milioane de Euro, 3 ani

Podul Agigea, 200 m deschidere, 360 m lungime totală, cost 50 milioane de


Euro, 5 ani
Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Podul Millau, Norman Foster, 343 m înălţime structurală, 270 m platforma


6 x 340 m deschidere, 2460 m lungime totală, cost 400 milioane de Euro, 3 ani

Podul Agigea, 200 m deschidere, 360 m lungime totală, cost 50 milioane de


Euro, 5 ani - de vreo 70 de ori mai mic ca volum – de 10 ori mai scump la mc
Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Podul Akashi Kaikyō, Satoshi Kashima, 1990 m deschidere


Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Korean Superlink – Geoga Bridge – 8 km lungime


Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme
Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii
contemporane

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente"(smart), nano-materiale, bio-materiale


transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi materiale care se refac
singure (self-healing). Tehnologii constructive din materiale reciclabile.

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii


Tehnologii speciale - megastructuri.

Aeroportul internaţional Kansai ocupă o insulă artificială


Tehnologii speciale - megastructuri.

Aeroportul internaţional Hong Kong ocupă o insulă artificială


Tehnologii speciale - megastructuri.

Aeroportul internaţional Shanghai Pudong – al cincelea ca flux de pasageri


Tehnologii speciale - megastructuri.

Eden Project Cornwall, N. Grimshaw, 2001


Tehnologii speciale - megastructuri.

Eden Project Cornwall, N. Grimshaw, înainte, în 1997


Tehnologii speciale - megastructuri.

Beijing National Stadium, 2008, Herzog & De Meuron


Tehnologii speciale - megastructuri.

Beijing National Aquatics Center, 2007, PTW Architects & Arup


Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii
contemporane

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale


transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi materiale care se refac
singure (self-healing). Tehnologii constructive din materiale reciclabile.

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii


Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS
Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii
contemporane

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale


transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi materiale care se refac
singure (self-healing). Tehnologii constructive din materiale reciclabile.

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii


Materiale vechi, tehnologii noi.

Tall Wood, Michael Green, proiect pentru un zgârie-nor din lemn, Vancouver
Materiale vechi, tehnologii noi.

Michael Charters, proiect de zgârie-nor din lemn pentru concursul eVolo, 2013
Materiale vechi, tehnologii noi.

C.F. Møller, turn din lemn cu panouri solare, proiect câștigător la concursul
HBC, Stockholm
Materiale vechi, tehnologii noi.

Sticlă structurală, Gerom SA, Buzău


Materiale vechi, tehnologii noi.
ecosmart – 80% cenușă vulcanică în
loc de ciment

faswell – 85% rumeguș în loc de


ciment

featherpanel – similipiatră, 75% spumă


structurală

beton translucid – 92,5% beton, 7,5%


polimeri

4 de tipuri de beton aditivat, doar câteva dintre zecile de mixturi noi


Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii
contemporane

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale “inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale


transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi materiale care se refac
singure (self-healing). Tehnologii constructive din materiale reciclabile.

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii


Materiale speciale: materiale "inteligente" (smart), nano-materiale, bio-
materiale, transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi
materiale care se refac singure (self-healing). Tehnologii constructive din
materiale reciclabile.
- cu schimbarea proprietăților – a formei – materiale cu expansiune termică (TEM)
– termobiemtale (TB)
– aliaje cu memoria formei (SMA)
– polimeri electroactivi (EAP)
– materiale termocromice și termotropice (TC și TT)
– materiale electrocromice și electrotropice (EC și ET)
– materiale fotoadezive
- cu schimb de energie – materiale fotoluminescente – fluorescență
– fosforescență
– materiale electroluminescente – diode emiț. de lumină (LED)
– mat. electroluminescente (EL)
– diode organice emițătoare
de lumină (OLED)
– generatoare de electricitate – celule solare cu pigmenți (DSC)
– generatoare termoelectrice
– polimeri și ceramice
piezoelectrice (PEP și PEC)
– materiale care-și schimbă
starea - gaz-lichid-solid (PCM)
Materiale speciale: materiale "inteligente" (smart), nano-materiale, bio-
materiale, transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi
materiale care se refac singure (self-healing). Tehnologii constructive din
materiale reciclabile.
- cu schimb de materie – care absorb apă – materiale absorbante minerale (MAb, MAd)
– polimeri absorbanți, superabsorbanți
(AP, SAP)
Materiale speciale: materiale "inteligente" (smart), nano-materiale, bio-
materiale, transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi
materiale care se refac singure (self-healing). Tehnologii constructive din
materiale reciclabile.
Materiale speciale: materiale "inteligente" (smart), nano-materiale, bio-
materiale, transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi
materiale care se refac singure (self-healing). Tehnologii constructive din
materiale reciclabile.
Materiale speciale: materiale "inteligente" (smart), nano-materiale, bio-
materiale, transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi
materiale care se refac singure (self-healing). Tehnologii constructive din
materiale reciclabile.
Nanomateriale – materiale inteligente pot fi folosite pentru o serie de aplicații, printre
care soft-robotics, o ramură nouă a roboticii care nu e bazată pe
mișcare tip motor și transmisie mecanică ci pe inspirația din natură
(mușchi, tendoane etc)
Materiale speciale: materiale "inteligente" (smart), nano-materiale, bio-
materiale, transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi
materiale care se refac singure (self-healing). Tehnologii constructive din
materiale reciclabile.
Nanomateriale – materiale ale căror particule primare formează structuri de bază la un
nivel cuprins între 1 nm și 100 nm (extrem de mici)
Materiale speciale: materiale "inteligente" (smart), nano-materiale, bio-
materiale, transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi
materiale care se refac singure (self-healing). Tehnologii constructive din
materiale reciclabile.
Nanomateriale – materiale ale căror particule primare formează structuri de bază la un
nivel cuprins între 1 nm și 100 nm (extrem de mici)
– fiind mai mici decât frecvența luminii vizibile (400-700 nm), ele devin
invisibile (se pot observa doar cu ajutorul microscopului electronic)
Materiale speciale: materiale "inteligente" (smart), nano-materiale, bio-
materiale, transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi
materiale care se refac singure (self-healing). Tehnologii constructive din
materiale reciclabile.
Nanomateriale – materiale ale căror particule primare formează structuri de bază la un
nivel cuprins între 1 nm și 100 nm (extrem de mici)
– fiind mai mici decât frecvența luminii vizibile (400-700 nm), ele devin
invisibile
Materiale speciale: materiale "inteligente" (smart), nano-materiale, bio-
materiale, transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi
materiale care se refac singure (self-healing). Tehnologii constructive din
materiale reciclabile.
Nanomateriale – materiale ale căror particule primare formează structuri de bază la un
nivel cuprins între 1 nm și 100 nm (extrem de mici)
– fiind mai mici decât frecvența luminii vizibile (400-700 nm), ele devin
invisibile (se pot observa doar cu ajutorul microscopului electronic)

4 ipostaze
structurale
naturale ale
carbonului
Materiale speciale: materiale "inteligente" (smart), nano-materiale, bio-
materiale, transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi
materiale care se refac singure (self-healing). Tehnologii constructive din
materiale reciclabile.
Nanomateriale – materiale ale căror particule primare formează structuri de bază la un
nivel cuprins între 1 nm și 100 nm (extrem de mici)
– fiind mai mici decât frecvența luminii vizibile (400-700 nm), ele devin
invisibile (se pot observa doar cu ajutorul microscopului electronic)

frunza de
lotus și efectul
de autocurățire
Materiale speciale: materiale "inteligente" (smart), nano-materiale, bio-
materiale, transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi
materiale care se refac singure (self-healing). Tehnologii constructive din
materiale reciclabile.
Nanomateriale – materiale ale căror particule primare formează structuri de bază la un
nivel cuprins între 1 nm și 100 nm (extrem de mici)
– fiind mai mici decât frecvența luminii vizibile (400-700 nm), ele devin
invisibile (se pot observa doar cu ajutorul microscopului electronic)

Aerogelul – cel mai ușor


solid, are capacități de termo
și fonoizolare excepționale
Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii
contemporane

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale


transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi materiale care se refac
singure (self-healing). Tehnologii constructive din materiale reciclabile.

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii


Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

De la Opera din Sidney (1959-1973) și primele tentative ale celor de la SOM și


Michael Hopkins până la formele lui Gehry și parametrismul declarat al lui Patrick
Shumacher, calculatorul și-a făcut treptat loc în designul de arhitectură.

Formele pe care calculatorul le-a făcut posibile au îmbogățit fără îndoială


capacitatea de expresie a arhitecților. Calculatorul a permis de asemenea testarea
prin simulare a multor probleme tehnice de efort structural, rezistență la vânt,
seisme, studii de însorire și chiar calcul termotehnic. Problema nu mai este ce
poate face calculatorul ci cum putem noi controla și folosi deplin acest proces.
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare
Simularea ricoșeului unei particule – Port Authority Bus
Terminal, New York, arh. Greg Lynn

Picătura – Pavilionul BMW de la Expo IAA 1999,


Frankfurt, arh. Bernard Franken & ABB Architekten
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Arhitectura fractalilor, Arhitekton, Malevich, 1976


Arhitectura fractalilor, Arhitekton, Malevich, 1976
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Fish Sculpture, Barcelona, Frank Gehry, 1999. Pentru realizarea formei s-a folosit platforma
CATIA pentru proiectarea fuselajelor de avion
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

De la Opera din Sidney (1959-1973) și primele tentative ale celor de la SOM și


Michael Hopkins până la formele lui Gehry și parametrismul declarat al lui Patrick
Shumacher, calculatorul și-a făcut treptat loc în designul de arhitectură.

Formele pe care calculatorul le-a făcut posibile au îmbogățit fără îndoială


capacitatea de expresie a arhitecților. Calculatorul a permis de asemenea testarea
prin simulare a multor probleme tehnice de efort structural, rezistență la vânt,
seisme, studii de însorire și chiar calcul termotehnic. Problema nu mai este ce
poate face calculatorul ci cum putem noi controla și folosi deplin acest proces.

Deși aplicațiile CAD în arhitectură nu mai pot fi contestate de nimeni, folosind


parametrismul în urbanism cu exclusivitate poate fi o direcție simplistă, superficială,
care nu ia în calcul complexitatea extraordinară a orașelor actuale.
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Pavlos Fereos et al, Urban Reef, Design Research Lab (DRL), AA, Londra, 2009
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Zaha Hadid, masterplan pentru un cartier nou în Istanbul, 2010 – urbanism parametric
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Există în final doar patru posibile atitudini faţă de calculator pe care le au firmele
mari de arhitectură la ora actuală:

- respingere totală – tot mai puţine firme pot să stea competitive fără a accepta în
vreun fel sau altul această tehnologie de reprezentare
- preluarea ca unealtăde desen şi atât – Gehry a introdus calculatorul în firmă doar
pentru a reuşi să dialogheze cu constructorii. Desenele sale erau şi sunt
şi acum redactate manual cu ajutorul geometriei descriptive
- folosirea lui pentru a simplifica întregul demers – SOM a fost dintre primele firme
care au investit în platforme CAD dar nu pentru că aveau o arhitectură
prea complexă, precum Gehry, ci pentru că au sesizat că le va fi şi mai
uşor să calculeze şi redacteze întreaga documentaţie cu calculatorul
- idolatrizarea lui şi aşteptarea ca formele să decurgă din însuşi workflow-ul cu
calculatorul – Zaha Hadid studio şi în special Patrik Schumacher
consideră că parametrismul poate rezolva toate problemele arhitecturii
contemporane, atingând aceeaşi amploare ca mişcarea modernistă de la
începutul secolului trecut. Rămâne însă de văzut dacă nu îi conferă prea
multă importanţă calculatorului în detrimentul celui care crează.
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare
Biomimetismul în arhitectură are mai multe paliere:

- copierea formei naturale


- copierea proceselor naurale
- copierea sistemelor naturale

Quadracci Pavilion,
Milwaukee Art Museum,
2001, Santiago Calatrava
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare
Biomimetismul în arhitectură are mai multe paliere:

- copierea formei naturale


- copierea proceselor naurale
- copierea sistemelor naturale

Eastgate Centre, Harare, Zimbabwe, 1996, arh. Mick Pearce


Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare
Biomimetismul în arhitectură are mai multe paliere:

- copierea formei naturale


- copierea proceselor naurale
- copierea sistemelor naturale

Sahara Forest Project, prototip realizat în Qatar în 2012, arh. Michael Pawlyn
Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii
contemporane

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale


transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi materiale care se refac
singure (self-healing). Tehnologii constructive din materiale reciclabile.

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii


Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Istoric vorbind, inginerii au fost cei care au deschis drumul către o nouă tehnologie
constructivă şi chiar estetică prin descoperirile şi prin creativitatea lor. Le Corbusier,
în manifestul modernist care preamărea puritatea maşinii, nu face decât să le
recunoască inginerilor meritul de a nu fi orbiţi de trecut şi de a avea suficientă
deschidere de orizont pentru a propune ceva nou.

Într-adevăr, deşi Crystal Palace a fost indubitabil un moment de cotitură în


arhitectura vremii, puţini contemporani l-au văzut mai mult decât o simplă
curiozitate.
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Crystal Palace, Great Exhibition of 1851, Joseph Paxton – inaugurat de regina Victoria
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Iron Bridge, Severn, 1779, primul pod amplu din fontă care imita îmbinările din lemn
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Richard Buckminster Fuller, promotor al tehnologiei domului geodezic în arhitectură


Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Richard Buckminster Fuller, promotor al tehnologiei domului geodezic în arhitectură


Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Richard Buckminster Fuller, promotor al tehnologiei domului geodezic în arhitectură


Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Richard Buckminster Fuller, promotor al tehnologiei domului geodezic în arhitectură


Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Jean Nouvel – inovaţie în sistemul mecanic de reglare a luminii naturale la Institut du


Monde Arabe, Paris
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Jean Nouvel – dublă faţadă la Tore Agbar, Barcelona


Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Steven Holl – dublă faţadă placată cu tablă de cupru la Sarphaatisraat Offices, Amsterdam
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

tabla de titan la Disney Concert Hall, Los Angeles, Frank Gehry


Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

tabla de titan la Disney Concert Hall, Los Angeles, Frank Gehry


Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

tabla de titan la Disney Concert Hall, Los Angeles, Frank Gehry


Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Faţada acoperită cu peliculă de nano-materiale care permit autocurăţirea, Bis. Jubileului,


Roma, Richard Meier
Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii
contemporane

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri

Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS

Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale


transmaterialitate. Materiale care se curăţă singure şi materiale care se refac
singure (self-healing). Tehnologii constructive din materiale reciclabile.

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii


Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii

Este imposibil de prevăzut viitorul tehnologiei pe termen mediu și lung, după cum
este imposibil de prevăzut cum vor arăta orașele noastre peste 20-30 de ani.

Ce se poate prevede cu adevărat este faptul că orașele vor continua să crească,


în special în țările în curs de dezvoltare.
Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii
Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii
Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii
Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii

Beijing la ora actuală


Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii
Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii
Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii

Este imposibil de prevăzut viitorul tehnologiei pe termen mediu și lung, după cum
este imposibil de prevăzut cum vor arăta orașele noastre peste 20-30 de ani.

Ce se poate prevede cu adevărat este faptul că orașele vor continua să crească,


în special în țările în curs de dezvoltare.

Cea de-a treia revoluție industrială a început deja după unii și este marcată de
liberalizarea producției. Astăzi oricine poate să-și creeze cu mijloace infime o
imprimantă 3D sau un CNC, să găsească proiecte online și să înceapă
producerea pe cont propriu a casei sale. În lumea a treia se toarnă mai mult
beton în dezvoltări neautorizate decât în toate proiectele autorizate ale întregii
lumi.

Totodată, prin prisma imperativității situației precare a mediului, începem să ne


uităm tot mai mult la ecosistemele naturale pentru a găsi soluții de a trăi
sustenabil, deși eforturile acestea nu au anvergura pe care o au în continuare
construcțiile energofage tradiționale.