Sunteți pe pagina 1din 121

Tehnologii noi în arhitectură

Curs II

Las Palmas, OVG, Rotterdam


1. Considerente ecologice

2. Principii de sustenabilitate a clădirilor

3. Tehnologii sustenabile în arhitectură

4. Certificări ale clădirilor verzi şi exemple


1. Considerente ecologice
Atmosfera Pământului este un înveliş subţire, concentrat la 50 km de sol. Componenţa ei
s-a schimbat în ultima vreme, nivelul de CO2 a ajuns cu 50% mai mare decât pe vremea
lui Cezar.
Atmosfera Pământului este un înveliş subţire, concentrat la 50 km de sol. Componenţa ei
s-a schimbat în ultima vreme, nivelul de CO2 a ajuns cu 50% mai mare decât pe vremea
lui Cezar. Numărul de miliarde de tone de carbon emise anual în atmosferă din diverse
activităţi, notabil aproape 50% din cauza arderii cărbunelui. În condiţiile actuale, această
cantitate se va dubla în următorii 50 de ani...
Distribuţia CO2 în Emisfera Nordică subliniază rolul direct pe care îl are omul în emisia
gazelor de seră (populaţia globului e concentrată în această emisferă).
Curenţii calzi de apă (precum Gulf Stream) sunt responsabili pentru păstrarea climei
actuale a Europei de exemplu. Acest echilibru este însă destul de fragil. Ultima micro-era
glaciară de cca. 1000 de ani în Europa a fost cauzată de topirea gheţarilor din America de
Nord.
Raportat la dimensiunea Pământului, atât cantitatea de apă cât şi volumul total al
atmosferei sunt foarte reduse ca atare efectul activităţii umane are un impact mai mare
decât am crede.
Raportat la dimensiunea Pământului, atât cantitatea de apă cât şi volumul total al
atmosferei sunt foarte reduse ca atare efectul activităţii umane are un impact mai mare
decât am crede.
Deşi se discută deja din anii ’70 despre problema ecologică, despre impactul negativ pe
care îl are omenirea, foarte puţin s-a făcut în acest sens până acum. De ce?
• Pentru că cifrele nu sunt prezentate corect de multe ori pentru a nu alarma
• Pentru că perspectiva morală în care este prezentată planeta ca suferind e greşită
Deşi se discută deja din anii ’70 despre problema ecologică, despre impactul negativ pe
care îl are omenirea, foarte puţin s-a făcut în acest sens până acum. De ce?
• Pentru că cifrele nu sunt prezentate corect de multe ori pentru a nu alarma
• Pentru că perspectiva morală în care este prezentată planeta ca suferind e greşită
Deşi se discută deja din anii ’70 despre problema ecologică, despre impactul negativ pe
care îl are omenirea, foarte puţin s-a făcut în acest sens până acum. De ce?
• Pentru că cifrele nu sunt prezentate corect de multe ori pentru a nu alarma
• Pentru că perspectiva morală în care este prezentată planeta ca suferind e greşită
Deşi se discută deja din anii ’70 despre problema ecologică, despre impactul negativ pe
care îl are omenirea, foarte puţin s-a făcut în acest sens până acum. De ce?
• Pentru că cifrele nu sunt prezentate corect de multe ori pentru a nu alarma
• Pentru că perspectiva morală în care este prezentată planeta ca suferind e greşită
• Pentru că nu era rentabil
2. Principii de sustenabilitate a clădirilor

Sustenabilitatea în arhitectură nu înseamnă doar dispunerea unor panouri


solare pe acoperiş sau termoizolarea cu polistiren a casei.

Clădirile sunt responsabile pentru cca. 40% din emisia de gaze de seră a lumii.
Procentul este în creştere. La acest procent se adaugă încă 15% emisii rezultate
din transportul persoanelor între clădiri. Astfel oraşele lumii emit 70-80% din
totalul de gaze de seră, incluzând şi parţial transportul de mărfuri şi industrie.
Consumul energetic total şi producţia gazelor de seră
pe sector de activitate
Consumul energetic total şi producţia gazelor de seră
pe sector de activitate
Consumul energetic total şi producţia gazelor de seră
pe sector de activitate
Impactul clădirilor faţă de nivelul total în ceea ce priveşte
consumul de apă, emisia de CO2, producţia de deşeuri şi
consumul electric
Fenomenul de Urban Heat Island, Baltimore. Temperatura
este cu până la 10º C mai mare în oraş decât afară.
Ce este o clădire “verde”?

• foloseşte eficient energia, apa şi celelalte resurse

• protejează sănătatea ocupanţilor şi îmbunătăţeşte eficienţa angajaţilor

• reduce pierderile, deşeurile, poluarea şi degradarea mediului


Ce este o clădire “verde”?
Ce este o clădire “verde”?

• foloseşte eficient energia, apa şi celelalte resurse

• protejează sănătatea ocupanţilor şi îmbunătăţeşte eficienţa angajaţilor

• reduce pierderile, deşeurile, poluarea şi degradarea mediului

• gândeşte deşeurile şi gunoiul ca pe o materie primă, nu ca pe o pierdere

De exemplu: - apa menajeră se poate recicla şl folosi pentru irigaţii ca apă “gri”

- deşeurile menajere pot fi transformate în îngrăşăminte şi biogaz

- cartonul, sticla, metalul pot fi reciclate

- apa pluvială, în loc să fie amestecată cu cea menajeră, este o resursă


de apă pentru spălat, irigat şi instalaţii
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură

A. Tehnologii de generare a energiei

B. Tehnologii de retenţie a energiei

C. Materiale “verzi”
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

A. Tehnologii de generare a energiei


a. bioenergie
b. energie solară
c. energie eoliană
d. energie geotermală
e. hidro-energie
f. energie albastră
g. energie electrochimică
h. sisteme hibride
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

a. BIOENERGIE – energie regenerabilă rezultată din arderea “biomasei”. Se


consideră bioenergie energia rezultată din arderea resturilor de cherestea (aşchii
şi rumeguş), deşeurilor animale, biogazului, etanolului, gunoiului etc.

Pentru a fi cu adevărat regenerabil, este esenţial ca procesul să fie bazat pe un


circuit închis al carbonului. Astfel carbonul din atmosferă este înglobat în plante
prin fotosinteză. Substanţele organice, prin ardere completă sunt descompuse în
energie şi CO2, ceea ce relansează carbonul în atmosferă, închizând ciclul.

Petrolul şi gazul de sondă, combustibili fosili (fosil fuels), nu se consideră bio-


combustibili întrucât procesul de înglobare a carbonului s-a petrecut cu multe
milioane de ani în urmă. Astfel, arderea lor aduce un plus net de gaze de seră şi
nu este ca atare regenerabilă.
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură

a. BIOENERGIE – tipuri de combustibili bioenergetici:

- combustibili solizi: - din silvicultură - peleţi, aşchii, rumeguş, mangal


- din agricultură - paie, coji, coceni, bagasă (reziduu de
trestie de zahăr)
- altele - resturi din construcţii, reziduuri menajere
- combustibili lichizi: - bioetanol (trestie zahăr), biodiesel (rapiţă, ulei de
palmier)
- combustibili gazoşi: - biogaz
- biopropan
- gaz sintetic (amestec de hidrogen cu CO2 şi CO
- gaz natural sintetic (bio – SNG)

Avantaje: extras direct din biomasă, energie regenerabilă, refolosirea deşeurilor


organice, circuitul închis al carbonului în natură

Dezavantaje: capacitate energetică redusă (comparativ cu petrolul şi ceilalţi


combustibili fosili), potenţial poluator cu gaze de seră - CO2
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

b. ENERGIA SOLARĂ - folosirea energiei soarelui. Pământul şi atmosfera


absorb 70% din energia solară, restul fiind reflectat.

Feluri în care se poate


folosi energia solară:

- efectul de seră (căldura


solară este captată în
interiorul unui spaţiu)

- energie solară termică


(fie încălzind apa ca
agent termic, fie
folosind-o în turbine
electirce)

- energie solară electrică


(fotovoltaică)
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

b. ENERGIA SOLARĂ

Energia solară convertită direct în energie electrică (procedeul fotovoltaic) este


cea mai avansată şi momentan se cunosc trei metode:

- folosirea panourilor monocristaline de siliciu (single crystalline photovoltaic –


SCPV). Prima generaţie de panouri fotovoltaice este cea mai eficientă
la ora actuală (converteşte între 12 şi 15 % din energia solară incidentă)
dar este scumpă ca producţie. Se degradează lent (0,25 - 0,50% pe an)

- folosirea panourilor policristaline de siliciu (polycrystalline photovoltaic –


PCPV). Costurile de producţie sunt mai scăzute dar şi rata de conversie
este mai mică (10-11%). Degradarea şi montarea sunt identice.

- folosirea panourilor cu film (thin film). Tehnologie fotovoltaică de generaţia a


doua, cu cost redus şi eficienţă redusă (5-7%). Se realizează prin acoperirea
sticlei sau foliei cu un strat subţire de siliciu. Acest aspect permite însă
flexibilitatea panoului şi chiar transparenţă (au apărut prototipuri de geamuri
fotovoltaice)
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

ENERGIA SOLARĂ

Avantaje: energie gratuită şi complet regenerabilă. Total lipsită de poluare.


Posibilitatea amplasării oriunde este lumină naturală, fără o reţea prestabilită.

Dezavantaje: cost iniţial ridicat (încă, deşi în scădere). Capacitate fluctuantă (în
funcţie de condiţiile meteo). Necesită suprafaţă mare pentru panouri. Energie
ridicată pentru producţie (în cazul panourilor de prima generaţie).
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

b. ENERGIA SOLARĂ

Avantaje: energie gratuită şi complet regenerabilă. Total lipsită de poluare.


Posibilitatea amplasării oriunde este lumină naturală, fără o reţea prestabilită.

Dezavantaje: cost iniţial ridicat (încă, deşi în scădere). Capacitate fluctuantă (în
funcţie de condiţiile meteo). Necesită suprafaţă mare pentru panouri. Energie
ridicată pentru producţie (în cazul panourilor de prima generaţie).
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

b. ENERGIA SOLARĂ

Avantaje: energie gratuită şi complet regenerabilă. Total lipsită de poluare.


Posibilitatea amplasării oriunde este lumină naturală, fără o reţea prestabilită.

Dezavantaje: cost iniţial ridicat (încă, deşi în scădere). Capacitate fluctuantă (în
funcţie de condiţiile meteo). Necesită suprafaţă mare pentru panouri. Energie
ridicată pentru producţie (în cazul panourilor de prima generaţie).
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

c. ENERGIE EOLIANĂ – transformarea energiei preluată din vânt în energie


electrică. Are capacitate de doar 2% faţă de energia solară totală.

Există trei tipuri de instalaţii eoliene astăzi:


- instalaţii cu ax orizontal (marea majoritate a centralelor eoliene au 3 pale)
- instalaţii cu ax vertical (turbine cu pale în spirală) – rar întâlnite însă - mari
- platforme rotative amplificate de vânt (wind amplified rotor platform –
WARP) – centrale eoliene de ultimă generaţie care folosesc turbine
suprapuse pentru a creşte efectul vântului. Dimensiunea mai mică înseamnă
mantenanţă mai uşoară. Astăzi acest tip e considerat de viitor.

Avantaje: energie curată, constantă, regenerabilă, ajută


la relansarea economiei locale.

Dezavantaje: probleme cu accesibilitatea, dependentă


de zona în care sunt vânturi.
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

c. ENERGIE EOLIANĂ – transformarea energiei preluată din vânt în energie


electrică. Are capacitate de doar 2% faţă de energia solară totală.
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

d. ENERGIE GEOTERMALĂ – folosirea energiei termice din apa geotermală


pentru încălzirea sau răcirea clădirii. Se estimează că puţurile geotermale pot
scădea consumul pe încălzire cu 30-70% şi consumul pe ventilare cu aer
condiţionat cu 20-50%.

Există trei tipuri de instalaţii geotermale astăzi:


- centrală geotermală cu abur uscat (DSGP)
aburul se ridică singur – cele mai dese
- centrală geotermală cu abur fulger (FSGP)
apa cu săruri trebuie captată
- centrală geotermală cu ciclu binar (BCGP)
se foloseşte un lichid cu punct de fierbere
mai redus. Pentru
puţuri cu apă cu
temperatură mai
joasă.
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

d. ENERGIE GEOTERMALĂ

Avantaje: energie curată, constantă, flexibilă, ajută la relansarea economiei


locale.

Dezavantaje: scumpă, neregenerabilă, probleme cu accesibilitatea, dependentă


de zona în care există apă geotermală relativ la adâcimi mici, poate cauza
eroziune a solului şi colmatarea pompelor cu elemente toxice din apa din sol.
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

e. HIDRO-ENERGIA. Se pretează mai rar la consumatorii casnici din cauza


instalaţiilor de mare anvergură (chiar şi la microcentrale). Necesită de multe
ori un baraj pentru acumularea energiei apei şi turbine care o transformă în
energie electrică. Recent s-au descoperit probleme ecologice din interferenţa
cu ecosistemele râurilor (împiedicarea aluviunilor, a migraţiei faunei etc).

Există însă şi centrale mobile care se pot amplasa temporar pentru a


alimenta cu curent case individuale. Impactul ecologic al acestora din urmă
este infim dar şi randamentul este unul redus.

Avantaje: energie curată, constantă, infinită, flexibilă, ajută la relansarea


economiei locale.

Dezavantaje: poate cauza probleme ecologice.


3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

f. ENERGIA ALBASTRĂ (osmotică sau energia gradientului de salinitate) - este


energia rezultată din diferența de concentrație de sare între apa de mare și
apa dulce. Există două metode practice de a obţine energie
osmotică electrodializa inversă (EDI) şi osmoza întârziată de presiune (OÎP).

Funcţionează pe principiul egalizării presiunii între apa sărată şi apa dulce


printr-o membrană. Aplicabilitate – la vărsarea râurilor în mare. Momentan
există prototipuri de astfel de centrale în Olanda (EDI) şi Norvegia (OÎP).
Prima uzină osmotică cu o putere instalată de 4 kW a fost deschisă
de Statkraft la 24 noiembrie 2009, în Tofte, Norvegia.

Avantaje: energie curată, constantă, flexibilă, regenerabilă.

Dezavantaje: rezultă apă salmastră (apă cu salinitate redusă). Costuri ridicate


momentan.
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

g. ENERGIA ELECTROCHIMICĂ (fuel cell energy) - este produsă pe sistemul


unei baterii, cu un combustibil extern care se adaugă treptat şi un agent
oxidant, într-o soluţie de electrolit. Un exemplu simplu este arderea
hidrogenului: 2H2 + O2 = 2H2O. Deşi principiul este cel al unei baterii, reacţia
electorchimică nu înmagazinează energie electrică ci o produce treptat.
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

h. ENERGIA HIBRIDĂ - care combină două sau mai multe procedee pentru a
menţine fluxul de curent constant. Similar principiului maşinii hibride.

Energie hibridă – eoliană, solară şi electrochimică în ultimă instanţă


3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

Închiderea unor electro-centrale pe cărbune în SUA, 2005-2015


3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

Investiţii noi în energii în SUA pentru 2015


3. Tehnologii sustenabile în arhitectură

Investiţii noi în energii 2009-2014. Predicţii în GW, 2020-2030


3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia

Ponderea potenţială a energiilor regenerabile şi neregenerabile în TW pe an


3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – retenţia energiei

B. Tehnologii de retenţie a energiei


a. sisteme de termoizolare
b. sisteme de încălzire/răcire sustenabile
c. sisteme de ventilare
d. sisteme de tratare a apei şi deşeurilor menajere
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – retenţia energiei

a) SISTEME DE TERMOIZOLARE. Până la 40% din costurile încălzirii sau răcirii


locuinţelor sunt cauzate de pierderile prin punţi termice. Sistemele de izolare
ecologice sunt:
- izolaţia cu materiale organice,
- izolaţia cu panouri rigide,
- izolaţia pe bază de sticlă,
- izolaţia cu mixturi lemn-ciment,
- izolaţia cu fibre naturale şi
- izolaţiile cu bariere radiante
- acoperișurile înierbate
- pereții cu stocare de căldură
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – retenţia energiei

a) SISTEME DE TERMOIZOLARE. Până la 40% din costurile încălzirii sau răcirii


locuinţelor sunt cauzate de pierderile prin punţi termice.

Izolaţiile cu materiale organice, cum ar fi spuma organică pe bază de boabe de


soia, sunt sigure pentru mediu şi bioregenerabile. Spuma creşte în volum de
cca. 100 de ori, înmagazinează mult aer şi astfel are indici termo şi fonoizolatori
excelenţi. Este ignifugată şi nu este afectată de umezeală şi mucegai. Cel mai
important este că nu conţine componente organice volatile, clorofluorcarburi şi
hidroclorofluorcarburi dăunătoare pentru om.

Trebuie însă să fie pusă în operă corect (în straturi succesive subţiri) altfel pot
apărea probleme de infiltraţie, miros şi chiar sănătate a utilizatorilor.
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – retenţia energiei

a) SISTEME DE TERMOIZOLARE. Până la 40% din costurile încălzirii sau răcirii


locuinţelor sunt cauzate de pierderile prin punţi termice.

Izolaţiile cu panourile rigide, cum ar fi fibra de sticlă sau lemn, vata minerală,
polistiren expandat şi extrudat, poli-iso-cianurat, perlit, gips etc. sunt cel mai des
întâlnite. Se lucrează mult mai uşor cu ele şi pot fi acoperite cu tencuială
decorativă fără astereală. Cele mai multe sunt rigide şi ignifugate şi nu conţin
substanţe nocive pentru utilizatori.
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – retenţia energiei

a) SISTEME DE TERMOIZOLARE. Până la 40% din costurile încălzirii sau răcirii


locuinţelor sunt cauzate de pierderile prin punţi termice.

Izolaţiile pe bază de fibră de sticlă sunt ieftine, non combustibile şi rezistente în


timp, inclusiv la umezeală.

Izolaţiile cu mixtură de lemn ciment preiau calităţile ambelor materiale. Astfel sunt
rigide, se pot turna sau pot fi prefabricate şi asamblate prin clipsare. Pe lângă
fibră lemnoasă, cimentul poate primi aditivare cu granule de polistiren sau alte
materiale similare pentru a-i spori capacitatea termoizolantă. Deși autoportnat,
sistemul este folosit cu preferință pentru clădirile joase. pe lângă capacitatea
termoiyolantă, panourile sunt și bune fonoizolatoare și au o durată lungă de
existență.
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – retenţia energiei

a) SISTEME DE TERMOIZOLARE. Până la 40% din costurile încălzirii sau răcirii


locuinţelor sunt cauzate de pierderile prin punţi termice.

Izolaţiile pe bază de fibre naturale sunt:


- de proveniență vegetală – din semințe de cânepă, bumbac, kapok
– din frunze de sisal (agave) și abacă (un tip de
bananier)
– din fibre lemnoase (tratate împotriva umezelii)
– din celuloză (80% hârtie reciclată)
- de proveniență animală – lână de oaie, alpaca sau capră angora (mohair)
– din secreții cum ar fi coconul viermilor de mătase
- vata minerală – cu proprietăți similare vatei de sticlă dar fără a fi periculoasă la
inhalat, se folosește în special la izolarea coșurilor de fum din cauza
proprietăților sale ignifuge
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – retenţia energiei

a) SISTEME DE TERMOIZOLARE. Până la 40% din costurile încălzirii sau răcirii


locuinţelor sunt cauzate de pierderile prin punţi termice.

Izolaţiile cu bariere radiante funcționează pe principiul reflectării energiei calorice


excesive. Prin contrast față de termoizolațiile tradiționale care înmagazinează
intern căldura, cele radiante o reflectă înainte de a intra și sunt astfel mai
eficiente.
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – retenţia energiei

a) SISTEME DE TERMOIZOLARE. Până la 40% din costurile încălzirii sau răcirii


locuinţelor sunt cauzate de pierderile prin punţi termice.

Pereții cu stocare de căldură sunt sisteme de încălzire directă


care folosesc până la 70% din energia solară pentru a încălzi
aerul din camera respectivă. Se dispun pe latura sudică, sunt
masivi și acoperiți cu tencuială închisă la culoare (pentru a
capta maximum de energie solară). Pentru a captura energia,
ei sunt separați de exterior printr-un strat de sticlă fumurie
care nu permite pierderea căldurii înspre mediul exteror.
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – retenţia energiei

b) SISTEME DE ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE. În medie, 34% din energia consumată în


clădiri este folosită pentru încălzire iar 11% pentru răcire (în total 45%). Câteva
tipuri de centrale termice:
- cuptoare cu aer - ard gaz natural, propan, biomasă, petrol sau electricitate
- boilere - același principiu dar agentul termic este apa, nu aerul cald
- pompe de căldură - extrag căldura din aer, apă sau alte lichide. Pompele
care preiau aer din exterior sunt folosite la răcire iar cele care preiau energie
geotermală, la încălzire. Agentul termic poate fi apa sau aerul.
- radiatoare electrice - încălzesc direct o cameră sau un element masiv
- sisteme radiante în pereți – pe același principiu dar distribuite ca tuburi sau
fire prin elementele structurale. Distribuie căldura (fire) sau aerul rece (tuburi),
răcind sau încălzind pereții
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – retenţia energiei

c) SISTEME DE VENTILARE. Esențiale pentru controlul climatic interior și pentru


sănătatea utilizatorilor pentru că elimină patogenii, umezeala excesivă, praful și
mirosurile neplăcute. Sunt două principale sisteme:
- ventilarea naturală – de preferat pentru că economisește energie (până la
11%). În special în climatele toride este de preferat ventilarea naturală prin
aerisire (deschiderea geamurilor) pe timpul nopții când aerul atinge temperaturi
optime. Există două tipuri de ventilare naturală,
- cea pe principiul curenților orizontali (vânturi) care pot angrena
aerul din interior și
- cea pe principiul densității diferite a aerului rece/cald, pe verticală,
în cadrul clădirii
în mod optim, clădirile ar trebui să fie orientate corespunzător față
de vânturile dominante, să aibe suficiente ferestre mobile, să fie pe cât posibil
deschise în plan (cu puține compartimentări).
- ventilarea artificială – câteodată este imposibilă de rezolvat ventilarea
naturală (la bucătării de restaurante, săli de operații, camere curate în centre de
cercetare unde praful e interzis, grupuri sanitare sau spații speciale din muzee, de
exemplu). În aceste situații ventilarea mecanică se face prin schimbul forțat al
aerului pe principiul unui circuit cu aerul din exterior care este filtrat. Problema tot
mai accentuată este curățirea acestor filtre de bacterii și alți patogeni.
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – retenţia energiei

d) SISTEME DE TRATARE A APEI ȘI DEȘEURILOR MENAJERE.


Tratarea Apei. O clădire sustenabilă își pune problema minimizării consumului de
apă. Irigarea gazonului este mai eficientă dacă se face pe timpul nopții și scade
evaporarea. Scăderea consumului de apă se realizează prin economisirea apei și
asigurarea etanșeizării instalației dar și prin reciclarea apei. Apa „gri”, de exemplu,
rezultată de la duș, spălatul vaselor și hainelor constituie 75% din totalul apei
menajere. Dacă nu este amestecată cu apa de la WC, ea poate fi refolosită mai
ușor pentru operarea vasului de WC sau pentru irigare. Apa „neagră” poate și ea
fi tratată mai ușor pentru recuperarea materiei organice (compost) și chiar a
biogazului. Folosirea WC-urilor de tip compost (care folosesc 0,5 l apă o dată) sau
pisoarurilor uscate poate salva cca. 100 000 l de apă pe an/vas. Folosirea
rezervoarelor suficient de mari și descompunerii aerobice poate duce la
reducerea în volum a deșeurilor cu până la 95% și transformarea după 5 ani în sol
vegetal.

Avantaje: reducere considerabilă a consumului de apă, ajută la reîncărcarea pânzei


freatice, scade cantitatea de apă care merge la stațiile de epurare urbane,
refolosește materia organică reziduală ca îngrășământ și biogaz.

Dezavantaje: cost inițial ridicat (pompe și filtre), mantenanță destul de scumpă.


3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – retenţia energiei

d) SISTEME DE TRATARE A APEI ȘI DEȘEURILOR MENAJERE.


Tratarea Deșeurilor. Concepte legate de problema deșeurilor:
- impactul minim prin reducerea consumului, reutilizare și reciclare (a ce nu poate
fi reutilizat) – cei 3R
- implicarea producătorului în gestionarea deșeurilor (taxa verde)
- principiul poluatorul plătește – cei 3P

Metode de gestionare a deșeurilor: 1. separarea (unele pot fi refolosite, altele se pot


descompune natural sau retopi, puține sunt cu adevărat de nefolosit).
Suedia are peste 100% rata de
reciclare, importând gunoi din
țările vecine. Doar 1% din deșeuri
ajunge la rampa de gunoi, restul
este reciclat.
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – retenţia energiei

d) SISTEME DE TRATARE A APEI ȘI DEȘEURILOR MENAJERE.


Tratarea Deșeurilor. Metode de gestionare a deșeurilor:

2. descompunerea naturală: multe deșeuri organice se descompun aerob cu


rezultarea compostului și a biogazului

în ceea ce privește materialele non-biodegradabile și cartonul, ele sunt și mai


folositoare în urma reciclarii. Materialele rezultate din demolări pot și ele fi
reutilizate în procesul de construire a noii clădiri, până la 95% din deșeurile din
construcții pot fi utilizate ca agregate în beton, balast compactat etc.

3. Incinerarea – ca ultimă metodă de a reduce volumul ocupat de deșeurile non-


biodegradabile, incinerarea este și o sursă de energie deși are un factor poluant
ridicat și poate emite chimicale toxice în atmosferă.
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – materiale “verzi”

C. Materiale “verzi”
a. materiale naturale
b. biopolimeri
c. bioplastic
d. materiale compozite
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – materiale “verzi”

C. Materiale “verzi”
a. materiale naturale
- lemn (diverse esențe) natur sau sub formă de placaj, PAL, MDF,
OSB
- bambus (crește cel mai rapid) natur
- lemne de foc folosite ca material de constr.
- baloți de paie
- pleavă de orez (coji) – 20% siliciu și
30% lignină – bun izolator, rezistă la umez.
- chirpici
- turbă și iarbă
- pământ bătut

zid cu lemne de foc

turbă
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – materiale “verzi”

C. Materiale “verzi”
b. biopolimeri - extrași din substanțele vegetale și animale
- celuloza – cea mai întâlnită polizaharidă
- amidonul – folosit ca adeziv în plăcile de PAL și gips-carton
- lignină – a doua componentă principală a șesutului veetal dup
celuloză. Folosită ca emulsificator, adeziv și sechestrant
(capturează particule fine nedorite din atmosferă)
- poliesteri naturali – pelicule, forme turnate și produse foarte
elastice
- proteine - gelatina (agent de îngroșare)
- caseina (din lapte) – adezivi și pelicule
- proteina de soia – adeziv puternic pentru placaje din
lemn
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – materiale “verzi”

C. Materiale “verzi”
c. bioplastic– rezultat din procesarea biopolimerilor. Biodegradabil și
regenerabil. Tipuri de bioplastic:
- bioplastic pe bază de celuloză - din procesarea pulpei de lemn, se
folosește la ambalarea vidată a hranei de exemplu
- bioplastic pe bază de amidon - absorbant de umiditate
- acid polilactic (PLA) - produs din cartof, amidon de porumb, zahăr
sau grâu. Similar cu PET doar biodegradabil și nu e nociv
- polihidroxialcanoat (PHA) - poliester din fermentația naturală a
zahărului și lipidelor. Puternic și stabil la ultraviolete și
mirosuri dar inflexibil. Costuri mai ridicate de producție
- poli3hidroxibutirat (PHB) - poliester din fermentația glucozei și
sfeclei de zahăr. Poate înlocui polipropilena, fiind la fel de
maleabil dar nontoxic și biodegradabil. Este însă de 5 ori
mai scump decât aceasta ca producție. Printre puținele
bioplasticuri complet rezistente la apă.
- poliamida 11 (PA 11) este un bioplastic foarte performant, folosit
în industria auto la tuburi pentru lichid de frână ș.a. din
cauza rezistenței sale termice, chimice și fizice ridicate
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură – materiale “verzi”

C. Materiale “verzi”
d. materiale compozite – prin alăturarea a dou materiale cu calități diferite, un
liant și o armătură (similar b.a.). În funcție de liant se cunosc:
- biocompozite (din combinarea materialelor vii) - mai ieftine, non-
toxice, biodegradabile și necesită energie redusă pentru creere.
Folosite ca substitut de lemn pentru podele, acoperiș, tâplării
- compozite ceramice - rezistente la efort și temperaturi extreme
dar casante. Folosite în industria aeronautică și apărare.
- compozite pe bază de polimeri - combină flexibilitatea polimerilor
cu puterea structurală a fibrelor de carbon sau sticlă cu care sunt
armate. Foarte rezistente în timp, rezistență redusă la tempe-
raturi ridicate și dilatare puternică. Folosite la țevi și rezervoare.
- compozite metalice - aliaje care preiau flexibilitatea și rezistența
mecanică a metalelor. Folosite în construcţii ca materiale
structurale de mare precizie şi pentru eforturi ridicate. Relativ
scumpe iar tehnologia e încă în stadiu de prototip
- compozite pe bază de fibră de carbon. Fibra de carbon este
extrem de uşoară şi rezistentă (cu până la 10 ori faţă de oţel) dar
scumpă. Folosită în construcţii ca armătură în zone seismice
4. Certificări ale clădirilor verzi

În ultima vreme tendinţa de recunoaştere a eforturilor pentru a construi


sustenabil din partea statelor care au ratificat convenţia de la Kyoto a dus la
apariţia mai multor sisteme de certificare a clădirilor “verzi”.

Primul, LEED = Leadership in Energy and Environmental Design este iniţiat


de Green Building Council, SUA şi are mai multe grade: certified, silver,
gold şi platinum

BREEAM = Building Research Establishment Environmental Assessment


Method, cea mai veche certificare a clădirilor sustenabile încă din 1990, din
Marea Britanie.
De ce efectele construcţiei de clădiri sustenabile sunt
totuşi prea puţin sesizabile?

Deşi se discută deja din anii ’70 despre problema ecologică, despre impactul negativ pe
care îl are omenirea, foarte puţin s-a făcut în acest sens până acum. De ce?
• Pentru că cifrele nu sunt prezentate corect de multe ori pentru a nu alarma
• Pentru că perspectiva morală în care este prezentată planeta ca suferind e greşită
• Pentru că nu era rentabil
Deşi se discută deja din anii ’70 despre problema ecologică, despre impactul negativ pe
care îl are omenirea, foarte puţin s-a făcut în acest sens până acum. De ce?
• Pentru că cifrele nu sunt prezentate corect de multe ori pentru a nu alarma
• Pentru că perspectiva morală în care este prezentată planeta ca suferind e greşită
• Pentru că nu era rentabil
Deşi se discută deja din anii ’70 despre problema ecologică, despre impactul negativ pe
care îl are omenirea, foarte puţin s-a făcut în acest sens până acum. De ce?
• Pentru că cifrele nu sunt prezentate corect de multe ori pentru a nu alarma
• Pentru că perspectiva morală în care este prezentată planeta ca suferind e greşită
• Pentru că nu era rentabil
• Pentru că ponderea clădirilor ecologice este încă redusă
• Pentru că nu se ia în calcul întreaga imagine: o clădire are un impact pozitiv când
construcţia, operarea ei şi transportul de persoane şi mărfuri către şi dinspre ea
sunt sustenabile, nu doar consumul direct de energie
Ce lipseşte?

Deşi se discută deja din anii ’70 despre problema ecologică, despre impactul negativ pe
care îl are omenirea, foarte puţin s-a făcut în acest sens până acum. De ce?
• Pentru că cifrele nu sunt prezentate corect de multe ori pentru a nu alarma
• Pentru că perspectiva morală în care este prezentată planeta ca suferind e greşită
• Pentru că nu era rentabil
• Pentru că ponderea clădirilor ecologice este încă redusă
• Pentru că nu se ia în calcul întreaga imagine: o clădire are un impact pozitiv când
construcţia, operarea ei şi transportul de persoane şi mărfuri către şi dinspre ea
sunt sustenabile, nu doar consumul direct de energie

Certificarea LEED și BREEAM au niște limitări în sensul în care nu iau în calcul decât
clădirea propriu-zisă pentru a-i stabili impactul ecologic.
Leading green thinker Amory Lovins of Rocky Mountain Institute lives in a solar home in Old
Snowmass, Colorado that costs a miserly $5 per month to power, thanks to passive solar
design, 16-inch-thick walls, xenon-filled windows and a pair of wood-burning stoves. The home
is festooned with solar panels, and there's a passively controlled greenhouse that yields tropical
fruit. Begun in 1982, the house was updated with LEDs, the latest energy-monitoring technology
and other green tweaks
Leading green thinker Amory Lovins of Rocky Mountain Institute lives in a solar home in Old
Snowmass, Colorado that costs a miserly $5 per month to power, thanks to passive solar
design, 16-inch-thick walls, xenon-filled windows and a pair of wood-burning stoves. The home
is festooned with solar panels, and there's a passively controlled greenhouse that yields tropical
fruit. Begun in 1982, the house was updated with LEDs, the latest energy-monitoring technology
and other green tweaks
Chiar lângă casă este o parcare. Toţi utilizatorii trebuie să se deplaseze cu maşina zeci
de km pentru a cumpăra aproape orice, de la alimente la haine şi servicii. Vizitatorii vin
de asemnea cu maşina...

Bryn Davidson propune un nou sistem de evaluare a impactului clădirii, care o privește
ca pe o componentă a unui sistem, nu izolată
Chiar dacă o clădire ar avea un consum de energie aproape nul, amplasamentul ei în oraş
este foarte important.
Chiar dacă o clădire ar avea un consum de energie aproape nul, amplasamentul ei în oraş
este foarte important. Astfel dacă ea este în zona centrală sau accesibilă cu mijloace de
transport în comun, ea are o amprentă de carbon mai redusă iar dacă nu, atunci toţi
membrii familiei trebuie să conducă autoturisme şi amprenta ei creşte considerabil
a. Amplasamentul

Chiar dacă o clădire ar avea un consum de energie aproape nul, amplasamentul ei în oraş
este foarte important. Astfel dacă ea este în zona centrală sau accesibilă cu mijloace de
transport în comun, ea are o amprentă de carbon mai redusă iar dacă nu, atunci toţi
membrii familiei trebuie să conducă autoturisme şi amprenta ei creşte considerabil
b. Ce înlocuieşte clădirea mea cea nouă?
b. Ce înlocuieşte clădirea mea cea nouă?

Dacă această clădire înlocuieşte un areal în prealabil natural atunci impactul ei este
poate negativ pe când dacă ar fi înlocuit o altă clădire mai puţin sustenabilă, atunci
impactul ei ar fi fost net pozitiv. Totul este relativ.
b. Ce înlocuieşte clădirea mea cea nouă?

Cât de “verde”
Cât de “verde” e clădirea?
e clădirea?

Unde este
amplasată?

Ce înlocuieşte
ea?

Clădirile existente pot fi mai sustenabile sau mai puțin sustenabile. Cele ce se apropie de
0 emisie de carbon sunt destul de rare. Cele care au un impact net pozitiv sunt însă și
mai rare
b. Ce înlocuieşte clădirea mea cea nouă?

Cât de “verde”
e clădirea?

Unde este
amplasată?

Ce înlocuieşte
ea?

Clădirile cu impact pozitiv asupra mediului răspund la toate aceste trei întrebări. Practic
doar aşa se poate reduce emisia de gaze de seră cum ar trebui.
b. Ce înlocuieşte clădirea mea cea nouă?

Cât de “verde”
anvelopanta e clădirea?

ce înlocuiește Unde este


accesibilitate amplasată?

Ce înlocuieşte
ea?

tehnologii verzi

Clădirile cu impact pozitiv asupra mediului răspund la toate aceste trei întrebări. Practic
doar aşa se poate reduce emisia de gaze de seră cum ar trebui.
b. Ce înlocuieşte clădirea mea cea nouă?
b. Ce înlocuieşte clădirea mea cea nouă?
b. Ce înlocuieşte clădirea mea cea nouă?
Bullit Centre Seattle, o clădire de birouri neracordată la canalizare
Bullit Centre Seattle înlocuiește o casă veche și nesustenabilă
Bullit Centre Seattle răspunde la toate cerințele, după Davidson
Sustenabilitatea în arhitectură nu înseamnă doar dispunerea unor panouri
solare pe acoperiş sau termoizolarea cu polistiren a casei.

Clădirile sunt responsabile pentru cca. 40% din emisia de gaze de seră a lumii.
Procentul este în creştere. La acest procent se adaugă încă 25% emisii rezultate
din transportul persoanelor între clădiri. Astfel oraşele lumii emit 70-80% din
totalul de gaze de seră, incluzând şi parţial transportul de mărfuri şi industrie.

Calculul impactului ecologic pe care îl are clădirea nu se rezumă doar la calculul


transferului energetic (înspre – negativ, sau dinspre – pozitiv). Calculul include şi
• poziţia în oraş a clădirii,
• dacă este rezolvat accesul cu mijloace de transport sau pietonal sau singura
modalitate de acces este cea auto
• consumul energetic pentru producerea şi livrarea materialelor de construcţie
• dacă noua clădire înlocuieşte una anterioară cu probleme de sustenabilitate
sau pur şi simplu ocupă un teren anterior natural.
Living Building Challenge (LBC), Jason McLennan o certificare mai
riguroasă decât LEED și BREEAM
Living Building Challenge (LBC), Jason McLennan o certificare mai
riguroasă decât LEED și BREEAM
Living Building Challenge (LBC), Jason McLennan o certificare mai
riguroasă decât LEED și BREEAM

Spre deosebire de LEED şi


BREEAM, LBC certifică clădirile
după cum se comportă în realitate,
testat după un an de la luarea în
folosinţă, nu pe baza simulărilor.
Living Building Challenge (LBC), Jason McLennan o certificare mai
riguroasă decât LEED și BREEAM

Omega Centre for Sustainable Life – un centru de epurare a apei


Omega Centre – certificat LEED Platinum şi LBC

Omega Centre for Sustainable Life – un centru de epurare a apei


Hawaii P.A.L. – certificat LEED Platinum şi LBC

Hawaii Preparatory Academy Lab – o şcoală care promovează energiile


alternative şi educarea în aceste tehnologii a elevilor de liceu
Hawaii P.A.L. – certificat LEED Platinum şi LBC

Hawaii Preparatory Academy Lab - administratorul clădirii este o


adolescentă care cunoaşte toate principiile şi se ocupă de BMS
certificat LEED Silver (pavilionul de intrare) şi Platinum (sera) respectiv LBC

Phipps Conservatory and Botanical Garden, Pittsburgh


certificat LEED Silver (pavilionul de intrare) şi Platinum (sera) respectiv LBC

Phipps Conservatory and Botanical Garden, Pittsburgh - 1915


certificat LEED Silver (pavilionul de intrare) şi Platinum (sera) respectiv LBC

Phipps Conservatory and Botanical Garden, Pittsburgh - astăzi


certificat LEED Silver (pavilionul de intrare) şi Platinum (sera) respectiv LBC

Phipps Conservatory and Botanical Garden, Pittsburgh - astăzi


certificat LEED Platinum şi LBC

Mission Zero House, Ann Arbor, restaurarea unei case din 1901
certificat LEED Platinum şi LBC

Mission Zero House, Ann Arbor, restaurarea unei case din 1901
certificat LEED Platinum şi LBC

Mission Zero House, Ann Arbor, restaurarea unei case din 1901
certificat LEED Platinum şi LBC

University of Queensland Global Change Institute, Hassell


certificat LEED Platinum şi LBC

University of Queensland Global Change Institute, Hassell


certificat LEED Platinum şi LBC

University of Queensland Global Change Institute, Hassell


certificat LEED Platinum şi LBC

Las Palmas, Rotterdam - Benthem Crouwel Architects


certificat LEED Platinum şi LBC

Las Palmas, Rotterdam - Benthem Crouwel Architects


certificat LEED Platinum şi LBC

Las Palmas, Rotterdam - Benthem Crouwel Architects


certificat LEED Platinum şi LBC

Las Palmas, Rotterdam - Benthem Crouwel Architects