Sunteți pe pagina 1din 29
Loe REVISTA BUCOVINE! hea Cernauti, Tulie 1943 iH Anul N i Revista Zucovinei Proprietar: Societatea pentru cultura si literatura romani in Bucovino f Traian Cantemir \ Dragos Vitencu Secretari de redact Inreg. la Trib. C-ti in reg. publ. period. sub No. 1/1942. Apare lunar in cel putin 48 pagini, Redactia si Administratia: Cernauti, Pista Unirii 3 (Palatul National), Tel, 1512. Abonamentnl: anul 500 lei pe 6 Iuni 250 lei. Colaboratorii revistei: George Antonescu, V. Arinaru, Areta Bact, Radu Bacu, Silvia Bilan-Bratianu, C. Bivolarwt, Aurel Bogaci, Apolio Bolohan, N. 1. Bonias, Tr. Cantemir, 1. Cardei, Adelina Cardei, Tr Chelariu, George Drumur, George Fonea, B. Frunte, Oreste Gherasim, Manole Haivas, Mel. Hayeck, Procopie Jitaru, Teofl Lianu, Constantin Loghin, Dimitrie Loghin, ton Luta, Petre Luta, Humoreanu Icon, Nic Mandiuc, George Maxim-Burdujanu, Dimitrie Moldovanu, Leca Morariu, Victor Morariu, ton Negurd, Gheorghe Noveanu, George Pétrduceanu, Viorica Pintilescu, George Pivin-Leandru, Teodor Plop, Augustin Z. N. Pop, Sebastian Popovici, Cuchi Lidia Puiu, George Putncanu, Gi Ratia, Milan Sesan, George Silver, Tudor P. Stoica, Mircea Streinul, Nicolai Tautu, Nicolai Teaciue-Albu, George Tudoras, George Todoran, Laurentie Tomoiagd, Aurel Vasiliu, Nic. Vlddescu, Dragos Vicol, Alexandra Vitencn, Dragos Vitencu, George Voevidea, E. Ar. Zaharia si Emil Zegreanu. Acest numar cuprinde: Leca Morariu: Mit iman, G. Z. An- fonescu: Cum staruie cAntul lor (ersuri), Mihai Teliman: Cuvine-se cu adevarat (foileton), Nic. Tcaciue-Albu: O amintire despre Mihai Teliman Aurel V. Sanger: Domnita bizanting (versuri), Nic. Rosca: Siarsit impro- priu (versuri), Joan Cérdei: Clai de fan (versuri), George Puineanu: Destin (versuri), Augustin Z. N. Py isi i i i i . Pop: Psal saltiri Etropa ree i ria D. ‘almi si psaltiri versificate in (T. C.), Lucian Blaga: soarelys, Dou romene Qo etor!l (Melania: Livada), 1. Ciureau; Cununa de Radu Tudoran (A. Vasilin). Anal I, Nr. 7. Cernduti, tutie 1943 Revista Bucovinei Mihai Teliman (1863—1902) MOTTO. m'am intors in patrie fin Saul in Paul” Unul dintre cei mai caracteristici reprezentanti ai serisulug romanese din Bucovina. Prin militantismul séu nationalist. Cu nici 20 de primdveri’, era inca un rdtdcitor printre orbirile Vienet. Ne-a spus-o el insusi cum (spundndu-ne totodatd po- vestea atdtora dintre Romédnii Bucovinei de ieri): «Mam dus, si capul, cu vid-i memorie-mi era plin de toata istoria lumii; stiam cine-i Fridric Barbarosa, cunosteam dearostul versuri din cantecul Nibelungilor, fraze goale din multi autort nimic-zicdiori') germani, imprimate memoriet mele prin sila, cunosteam ‘castelele de pe malurile vechiulut Rhin;.. stiam toate, eram cosmopolit perfect, dar nu stiam cine sdnt. M’am dus si m’am tot dus. Sin Putna 2dceau oasele lui Stefan cel Mare si eu in’am dus si nu stiam cit zac. Si mam dus si mu stiam cd coastele de ofel ale ruinei din Suceava be coaste roménesti;... mam dus tara dragoste din fara mea a cu mai putind geografie de cum o are puiul io vultur ce is piirdseste cuibul de pe goala stancd” (15—16)?)._ meee Pana ce in colonia ceheasca deta Viena, a pe domoy moy? (Unde-i vatra mea?) i-a sfintit a faba stiintei nationale”: ,,Si-am inviat din morti... § in patrie din Saul in Paul’ (17). : Si cu adevérat, — in acele ,zile triste de suspicionare po- rrvilism Sela liticd, de urd nationala, intolerantd iesuiticd, de se i "L 4) Cf. Germanul: ,nichtssagende Autoren ae @, Toten Meee M, Teliman Foiletoane, eu prefats Sticeava 1906. recd numai ca sa descarce rasplatiri umare si sd rdzbune ma- fenia unui neam de ilofi. Rar cand exponen{ii politict de sub praporul negru-galben al Austriei vor mai fi avut prilejul sé ingdlbeneascd si sd se ‘ntunece cu maj cruntd oferire decat atuncea cand ii biciuia sarja tui Mihai Teliman. Ce era d. D Bucovina oplositoare a tuturor k. k. Kulturtrigeritor politiei sau politicianisti? Era: ,,stupitoarea Cislaitaniei, in care se a- runcd *) capitelele de figareté spre a mu infecta aierul altor provinti (112)". Cum trebuia sé fie un reprezentant al popo- rulai din Parlamentul Vienez? Trebuia sa fie: ,,cel putin un % filosof de cauciuc, care sd aibd unele notiuni inconstiente des- vic, de inchinare grefoasd faja de orice codita politica” (96) intr’o vreme ednd politiciantt bucovinent, mai malt sau maj Du tin i.r.*}, spuneau poporului roman din Bucovina ,cé are pi- tioare de Sticld, si i-au dat statul sd nu se scoale cunyg din pat, ca si-ar starma picioarele. $i poporul a crezut, s'a pus in pat, doctorii |-aw @operit frumusel, qu inchis obloanele, cq sd nu pétrundé lumina inlauniru, edei: lumina Strica, si de a- tunci doarme linistit si doctorii poarta gospoddria clientului dupa plac» (34) — in ailele cand ,,barbati care ne facurd sé eredem ca vor fi la timpul lor stejeri ce-si vor bate joc de ale furtunii infuriate zeudairi*), devenira trestii de mocirlé, ce-si Plectut slugarnicul cap ta cea mai mica suflare @ Vantului (22) pre elasticitatea frazei deserte gf despre aeele elemente cari z ~ protesoral Mihai Telimen, jertfindu-si situatia sociala gata ime spinarea mak moale st Banjateed"Y (113). $i orite 4 criatida e facuta si aruncandu-se in fatala*) valtoare a jurnalisticii, por- guvernamentala” (99) isi incasa binemeritatele sdgeti. $i a ‘ mai avut Teliman si meritul de a vegtezi nelimitatul fetisism bucovinean tata de pseudo-cultura germand, cu riseul exage- rarilor chiar, exagerari cari se strecurau usor in gluma causti- ¢@ a satire’ sale. Incat ,,Strada placintarilor” din Suceava e »bolocanoasd ca un hexametru din Mesiada Ini Klopstock (7); »Medea” lui Grillparzer, o ,,clasica prostie nem{easea (49); iar artistii pseudo-germani dela Teatrul Cerndutean cari aaa aldturi de ,,ingeroajca”*) Agata Barsescu: Sa termina. — Barseasca e ingeroaicd, teatrul Cerndutean o carpitard, cum am vazut-o de mult mai mizerabila, Actorilor te Cree {ele cand fac declaratii de amor, iar regit umbla cu sabii ce _—__-Reste cel mat inexorabil rdzboi impotriva impildtorilor neamulai romdnese din Bucovina. lar cel ce, pe rand, a fost redactor la Gazeta Bucovinei”, »Patria’, ,,Sentinela”, »Timpul’”, ,,Desien- tarea” si »Bukowinaer Journal’, in nu mumai un gazetar de Protesie, ci unul de convingere side constiintd, Cata jertia i-a impus aceasta radicala si delinitiva zguduire a intregului sau _ plan de viata! Jertia chiar si atunci cand bietul ,,redactor” tre- buia sa suporte cu indulgenta toute aicrete , sefilor” sdi- mai mari’. Cu cat desgust va fi intampinat ratism hiltsired ced gretos de aristocratica” i i itica ( ~ *) tntAmpinam la Teliman na numai a Ee ee —— Capotului” 7: .,0 ploaie... maituntica cidea” 94), ci ee procieta : ‘cofonie proclitici: sever ca Catone” 6; ca canna ans vr ean 9 rein ci ag neliterare”

S-ar putea să vă placă și