Capitolul 6.

Elemente de ecotehnologie

6.1. Stabilirea surselor de poluare

Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in
urmatoarele categorii mai importante:
Substante organice, reziduuri biologice;
 Substante anorganice;
 Substante radioactive;
 Produse petroliere;
 Microorganisme patogene;
 Ape fierbinti.
Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici, toxici, dizolvati
sau in stare de suspensie.
Tabel 5.1: Situatia privind principalele surse de poluare a apelor din Romania
Indicatori de Concentrație Concentrație Concentrație Cauzele poluării
calitate avizați avizată (mg/l) medie măsurată maximă măsurată
(mg/l) (mg/l)
1 2 3 4 5
CBO5 15 72,8 72,8 -deficiențe
Suspensii 25 48 48 constructive la
CO-Mn 25 79 79 tartare biologică
Reziduu fix 1200 695 695
H2S+sufluri 0,1 1,5 1,5 -stație
Extractibile 5 12 12 subdimensională
Fenoli 0,02 0,0031 0,0031
Ptot 0,1 3,056 3,56 -funcționare
Azotați 35 2,26 2,26 defectuasă a
Azotiți 3 0,116 0,116 rețelei de
canalizare
Amoniu 3 37,49 37,49
Cianuri 0,01 0,0108 0.0108
PH 6,5-8,5 7,6 7,6
NOx 35 56,8 56,8
Metale grele 900 1393 1393
HPA 0,5 2,9 2,9
Praf 20 63 63

Substantele poluantedin atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modifica
compozitia gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1013 hPa) sunt
in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), deexemplu CO2, SO2, ozonul. Vaporii
sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, deexemplu vaporii de apa. Poluarea esteevidenta si
in cazul solului careeste cel de-al treilea factor important de mediu, ce trebuie protejat la fel ca si apa si
aerul. Rezidurile de tot felul care n-au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul, ambianta imediata de
viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat,
degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt fertile, uratesc natura acolo undeeste mai cautata
pentru frumusetea ei. Solul este locul de intalnire a poluanților: pulberile din aer si gazele toxice dizolvate
de ploaie in atmosfera se intorc in sol. Apelede infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre
adancime, raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide
sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.
a) Surse de poluare a solului

Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile.

  reziduuri menajere
 reziduuri industriale
 reziduuri agrozootehnice
 reziduuri radioactive
Solul poate fi poluat:
• direct:
- prin deversări de deşeuri pe terenuri
- din ingrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agricole
• indirect:
- prin depunerea agentilor poluanti evacuaţi iniţial in atmosfera
- apa ploilor contaminate cu agenţi poluanţi spălaţi din atmosfera contaminate
- transportul agenţilor poluanţi de vânt de pe un loc pe altul
- infiltrarea prin sol a apelor contaminate
b) Surse de poluare a apei
Clasificarea surselor de poluare:
• In functie de actiunea poluantilor in timp:
 continue, cu caracter permanent (canalizarea unui oras, industrii);
 discontinue, temporara sau temporara mobila (canalizarea unei fabrici care functioneaza
sezonier, colonii provizorii, nave, autovehicule, locuinte, instalatii industriale deplasabile);
 accidentale (avarii de instalatii, de rezervoare);
• In functie de provenienta poluantilor:
 surse de poluare organizate-sunt reprezentate de apele uzate rezultate din utilizarea de
catre colectivitati a apei in diferite scopuri, colectate prin sisteme de canalizare;
 apele uzate menajere-rezulta din utilizarea apei in locuinte, institutii publice, bai,
spalatori, spitale, etc;
 apele uzate industriale-rezulta din diverse procese de fabricatie si care constituie cea mai
masiva si nociva categorie de poluare;
 apele uzate agrozootehnice-rezulta din utilizarea apei in scopuri agricole (irigati),
alimentarea animalelor si salubrizarea crescatorilor de animale.
 Surse de poluare neorganizate-sunt reprezentate de: apele meteorice), reziduurile solide
de tot felul, diversele utilizari necorespunzatoare (topirea inului sau a canepii).
a) Surse de poluare a aerului
Surse naturale:

 solul-sub influenta diferentelor de temperatura, a ploilor si a curentilor de aer, sufera fenomene de

eroziune si macinare cu eliberarea de particule foarte fine;
 plantele si animalele-pot elimina in aer diverse elemente ca: polen, par, pene, fulgi;
 gazele si vaporii naturali;
 eruptiile vulcanice-arunca in aer mari cantitati de gaze, vapori de apa, particule solide;
 praful cosmic-rezultata din distrugerea meteoritilor.
Surse artificiale:

 surse fixe-produc o poluare limitata:

 procesele industriale;
 procesele de combustie.
 surse mobile-produc o poluare diseminata; aici se incadreaza mijloacele de transport:
 transporturile rutiere;
 transporturile navale si aeriene;
  transporturile feroviare
calcularea coeficientului de poluare
Cpp coef de poluare al piesei
Cpc coef de poluare la elaborare

6.2. Stabilirea naturii substantelor poluante

Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in
urmatoarele categorii mai importante :

 Substante organice, reziduuri biologice ;

 Substante anorganice ;

 Substante radioactive ;

 Produse petroliere ;

 Microorganisme patogene ;

 Ape fierbinti .

Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici, toxici,
dizolvati sau in stare de suspensie.
Substantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modifica
compozitia.gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1013 hPa)sunt in
stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), de exemplu CO2, SO2, ozonul. Vaporii
sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, de exemplu vaporii de apa.
Poluarea este evidenta si in cazul solului care este cel de-al treilea factor important de mediu,
ce trebuie protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in ape si aer
acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde fiecare
metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt
fertile, uratesc natura acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei.
Solul este locul de intalnire a poluantilor : pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie
in atmosfera se intorc in sol.
Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancime, raurile poluate
infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin
aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.

6.3. Calculul coeficientului de poluare total

Cunoscand coeficientii de poluare introdusi la fiecare etapa a procesului tehnologic de realizare

a produsului se poate detvrmina coeficientul de total C pt, cu relatia:
Cpt=Cpp+Cpe+Cps+Cpcd+Cpm+Cpap+Cptt+Cprr+Cpc+Cpax[kg emisii]

In care:
 Cpp –este coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor;
Cpe –coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului;
Cps – coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului;
Cpcd –coeficient de poluare introdus la operatiile de curatire, decapare, degrosare;
Cpm –coeficient de poluare introdus la prelucrarile mecanice;
Cpap –coeficient de poluare introdus la acoperirile mecanice;
Cptt- coeficient de poluare introdus la tratamentele termice;
Cprr- coeficient de poluare introdus la reparare, reconditionare, reciclare;
Cpc –coeficient de poluare introdus de control (inspectia)produsului;
Cpax- coeficient de poluare introdus de celelalte etape ale diagramei flux a procesului tehnologic.

In functie de marimea coeficientului de poluare trebuie luate masuri de prevenire sau de

reducere a impactului asupra mediului, astfel:
-daca Cpt>= 10Gu, poluarea este foarte grava si trebuie luate masuri urgent de prevenire si reducere a
poluarii;
-daca 5Gn<=Cpt<10Gu, poluarea este grava, masurile de prevenire si reducere fiind absolute
necesare;
-daca 30Gn<=Cpt<5Gu, poluarea este mare si se impugn masuri de prevenire si reducere;
-daca Cpt<30Gu, poluarea este in limitele de alerta, fiind necesare planuri de prevenire si
reducere a poluarii;
-daca 0,5Gu<=Cpt<3Gu, poluarea este acceptabila; s-a notat cu G u- greutatea de material util, ce
compune produsul final.

Cpt=158,977+2,4841+5,340477+4,6907746+5,82937+166,166+0,923+1,2570+0+8,0683
=353,736 [kg emisii] raportate la 3.750 kg OTEL.
Cpt<30Gu(353,736<9750) poluarea este in limitele de alerta, fiind necesare planuri de
prevenire si reducere a poluarii.
0,5 Gu<=Cpt<3Gu 169806<=375895<1018875 poluarea este acceptabila

6.4. Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii

Atmosfera reprezintă învelişul gazos ce înconjoară Terra şi deţine un rol esenţial în cadrul
ecosferei, fiind una din elementele fără care viaţa nu ar putea exista. În afara proceselor naturale,
prezenţa omului şi activităţile acestuia contribuie la eliminarea în atmosferă a unei mari cantităţi de
substanţe toxice, poluante care pot să modifice condiţiile normale de existenţă.
Sursele de poluare reprezintă rezultatul activităţilor (economice, industriale) necontrolate şi
afectează, în primul rând, starea de sănătate a întregii planete. Arderea combustibililor (cărbunii, petrolul,
gazele naturale) duce la apariţia unor gaze toxice care se combină cu aerul din atmosferă, iar astfel, noi
ajungem să-l inspirăm. O greşeală des întâlnită este arderea gunoaielor: poluanţii rezultaţi sunt cu atât
mai dăunători cu cât cantitatea resturilor este mai mare.

Metoda preferata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece ea se adreseaza

sursei poluatoare, inainte de producerea poluarii.
 Grija in disiminarea informatiilor confidential despre produse- teama de concurenta;
 Reglementarile actuale- incurajeaza controlul, colectarea si depozitarea deseurilor di nu
prevenirea poluarii;
Sunt insa si multe argumente pentru programul de prevenire a poluarii. Cateva stimulente de
prevenire a poluarii se prezinta mai jos:
 Beneficiile economice din eliminarea depozitarii, tratamentului, transportului si aruncarii
deseurilor;
 Conformarea la reglementarile in vigoare;
 Imbunatatirea imaginii publice- consumatorulvrea produs care nu pune in pericol mediul;
 Stimulente de piata- crearea unei piete pentru bunuri reciclabile;
 Diminuarea expunerii personalului.
 6.5. Stabilirea metodelor de reducere a poluarii

Stabilirea metodelor de reducere a poluarii

Din cauza multor tragedii ale mediului inconjurator, de la jumatatea secolului XX, multe natiuni
au instituit legi cuprinzatoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluarii necontrolate si
pentru a preveni viitoarele contaminari ale mediului.
a.Metode de reducere a oxizilor de sulf
Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea in atmosfera a unor volume de oxizi gazosi de
sulf. In prima faza, bioxidul de sulf da nastere acidului sulfuros care, prin oxidare sub actiunea radiatiilor
solare, se transforma in acid sulfuric.Tehnologii de reducere a oxizilor de sulf:

 desulfurarea combustibililor;
 alegerea corespunzătoare a combustibililor;
 desulfurarea gazelor de ardere.

6.6. Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

Poluarea zero este un vis. Reducerea totală a poluării nu este posibilă nici tehnologic, nici
economic, deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltată.
Trebuie găsită o metodă de armonizare a intereselor producătorilor care urmăresc profite imediate, a
intereselor întregii societăţi, care doreşte să trăiască într-un mediu nepoluant. Pentru aceasta se
determina un optimum economic luând în considerare cheltuielile pentru dezvoltare şi beneficiile
n0
depoluării. Se consideră gradul optim de reducere a poluării, punctul , în care diferenţa dintre cele 2
n
curbe a şi b este maxima (acolo unde tg   tg  ).
'
Ar trebuie că n 0 = 0 dar de
cele mai multe ori este imposibilă estimarea corectă a pierderilor datorate poluării. Pentru a simţi efectele
Cd
poluării societatea este dispusă să suporte cheltuielile de depoluare (fig.14).

Fig.6.9.1. Determinarea pierderilor cauzate de poluare:

a-cheltuieli cu prevenirea poluarii sau reducerea poluarii; b-pierderile datorate poluarii; c-suma
celor doua curbe a si b;
n0 -gradul optim de reducere a poluarii.
Fig 6.9.2. Gradul de reducere a poluarii in functie de costurile si utilitatile sociale:
Cd -cheltuieli pentru reducerea poluarii;
Av -utilitate sociala/avantajul reducerii poluarii;
''
0
n -grad optim de reducere a poluarii.
A
Pe măsură ce gradul de reducere a poluării creşte avantajul /unitatea socială( v ) pentru care
societatea este dispusă să plătească contribuţii suplimentare descreşte, iar cheltuielile pentru reducerea
Cd
poluării ( ) cresc. Din analiza zonelor ce apar în fig.14 se pot trage următoarele concluzii:
- în zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se văd avantajele reducerii polaurii;
- în zona ÎI se înregistrează pierderi mari deoarece poluarea este deja redusă iar cheltuielile
cresc;
- în punctul M se realizează gradul optim de reducere a poluării
Pentru o optimizare a etapei este necesară îndeplinirea conditiiei:
n 0 = n' 0 = n '' 0
În ţările dezvoltate, investiţiile alocate pentru protecţia mediului deţin ponderii însemnate,
diferenţiate pe ramuri industiale. Tehnologiile noi de reducere sau prevenire a poluării deţin 1,2 %
din PIB, iar pierderile, ca urmare a faptului că nu se iau măsuri antipoluante mai consistente, sunt
aproximativ de 5 % din PIB.
Se poate determina si un interval de timp pentru realizarea unui optimum economic
privind reducerea poluarii, folosind o relatie de forma:

In care : -este capacitatea de asimilare a mediului in urma efectuarii cheltuielilor

pentru reducerea poluarii existente ;
-cheltuieli cu reducerea poluarii existente la timpul t ;
-cheltuieli facute pentru prevenirea poluarii si mentinerii ei in limitele standard ;
α si β – coeficienti ce exprima cresterea capacitatii de asimilare respectiv de incadrare in limitele
standard, raportati la unitatea monetara cheltuita ;
si t – momentul de timp initial si respectiv ,de perspectiva.
15000∗1095−15000∗365
topt= =5850 zile → 15.5 ani
1.5∗10000−2.2∗5000
α=1.5
β=2.2
Cam=15000lei
t=3ani 1095zile
to=1an
Cpp=10000lei
Crp=5000lei
 6.7. Evaluarea propriu-zisa a impactului de mediu

Evaluarea propriu-zisa a impactului trebuie sa exprime nivelul acestuia prin marimi

masurabile, care urmeaza a fi transmise beneficiarilor analizei de impact.Evaluarea propriu-
zisa este rezultatul indeplinirii urmatoarelor activitati:
- normalizarea impactului;
-masurarea impactului;
-comunicarea impactului.
Masurile corective necesare trebuie sa aiba in vedere obiective bine stabilite:
-modificarea caracteristicilor activitatii proiectate;
-limitarea agentilor poluanti;
-evitarea exploatarii necontrolate a resurselor;
-sporirea capacitatii de exercitare a unui control eficient asupra executarii şi valorificarii
proiectului.
Evaluarea propriu-zisa a impactului de mediu poate fi directa, atunci când se bazeaza pe
criteriile şi indicatorii de calitate ai mediului şi indirecta in cazul utilizarii criteriilor şi indicatorilor sursei
sau emisiei.
Comunicarea impactului de mediu reflecta calitatea sistemului de gestionare a datelor şi
informatiilor.
Ca parametru, comunicarea impactului de mediu este structurata pe trei niveluri:
•comunicarea intre membrii echipei care realizeaza evaluarea impactului de mediu;
•comunicarea echipei cu diferite structuri organizatorice, decizionale;
•comunicarea cu beneficiarii analizei impactului de mediu
Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul EIM.
Prin domeniul evaluarii se intelege totalitatea problemelor pe care trebuie sa se axeze evaluarea
impactului asupra mediului.
Pe langa identificarea principalelor efecte si a variantelor care urmeaza sa fie luate in
considerare in raportul la studiul de evaluare a impactului, definirea domeniului poate sa se refere si la
planul de lucru pentru elaborarea studiului de impact. In acest caz, se pot avea in vedere urmatoarele:
- identificarea si planificarea studiilor necesare pentru caracterizarea starii existente a mediului si
pentru stabilirea vulnerabilitatii acestuia la impactul advers generat de proiect;
- trecerea in revista a metodelor disponibile pentru prognozarea impactului si selectarea celor mai
potrivite metode in functie de importanta si complexitatea fiecarui aspect, de tipul si resursele disponibile
precum si de tipul de informatii care ar putea fi folositoare in procesul de decizie;
- selectarea celor mai potrivite criterii pentru evaluarea importantei impactului, luand in
considerare cerintele legislative, politicile si practicile curente si conditiile locale;
- identificarea organizatiilor sau autoritatilor care vor fi consultate pentru elaborarea studiului de
impact;
- specificarea programului si a termenelor/punctelor cheie legate de procesul de planificare a
proiectului si de procedurile de autorizare relevante;
- definirea cerintelor care se impun echipei de elaborare a studiului de impact, inclusiv
organizarea, managementul, experienta necesara, etc., fara a indica o anumita persoana fizica sau
juridica atestata;
- definirea cuprinsului raportului la studiul de impact
Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul EIM.
Aceasta etapa presupune parcurgerea urmatorilor pasi procedurali:
-organizarea dezbaterii publice si prezentarea de catre titular a raportului in cadrul acesteia;
-evaluarea de catre titular a observatiilor motivate ale publicului si inaintarea acestei evaluari,
-impreuna cu solutiile de rezolvare propuse, autoritatii competente de protectia mediului.
-analizarea de catre autoritatea competenta de mediu si comisia de analiza tehnica a raportului si a
evaluarii observatiilor publicului.
In urma acestei etape se poate decide acceptarea/ refacerea / respingerea motivata a raportului,
respectiv luarea deciziei de a emite sau nu acord de mediu / reluarea procedurii de analiza a calitatii
raportului la studiul EIM dupa refacerea acestuia / luarea deciziei de a nu emite acord de mediu si
motivarea deciziei.
Măsurile corective necesare trebuie să aibă in vedere obiective bine stabilite:
- modificarea caracteristicilor activităţii proiectate;
- limitarea agenţilor poluanţi;
- evitareaexploatării necontrolate a resurselor natuniJe;
- sporirea capacităţii de exercitare a unui control eficient asupra executării şi valorificării
proiectului.
Etapa de normalizare a impactelor cuprinde următoarele faze:
- sistematizarea informaţiilor despre efectele proiectului asupra mediului;
- inventarierea acţiunilor directe prin care se pot realiza blocarea efectelor negative şi aplicarea
celor pozitive;
- evaluarea ac iunilor mai sus inventariate ţ in termeni economicoecologici;
- proiectarea măsurilor propriu-zise de normalizare a impactelor;
- integrarea acestor măsuri in strategii de acţiuni, care să confere coerenţă procesului decizional
in domeniul mediului.

Impactul asupra mediului

Ingineria mediului necesită ca impactul ingineriei asupra mediului înconjurător si interactiunea
între acestia să fie luate în consideratie în orice proiect.

Impactul asupra mediului a proiectelor este realizat în mai multe etape: stabilirea impactului,
găsirea unui impact nesemnificativ(dacă acest lucru este adecvat), o declaratie de impact asupra
mediului si o înregistrare a deciziilor luate.
Inginerii abordează problema în următoarea succesiune: 1) definirea problemei; 2) generarea de
solutii alternative; 3) evaluarea alternativelor; 4) implementarea solutiei alese; 5) trecerea în revistă a
solutiei implementate.
Scopul stabilirii impactului asupra mediului nu a fost de a justifica sau nu proiectele, ci de a
introduce în mecanismul luării de decizii a factorilor legati de mediu, pentru a fi discutati public, înainte de
luarea orcărei decizii finale în privinta proiectului respectiv.
O evaluare a impactului asupra mediului trebuie să fie riguroasă, interdisciplinară si să acopere,
pe cât posibil, toate posibilitătile.
Orice evaluare a impactului de mediu implică patru faze: stabilirea scopului, inventarierea,
stabilirea conditiilor si evaluarea propriu-zisă.
Prima fază define te scopul proiectului. Cea de-a doua fază este o catalogare a zonelor
sensibile, inclusiv zonele care sunt influnetate socio-economic de realizarea proiectului. Cea de-a treia
fază este procesul de estimare a impactului alternativelor luate în consideratie. Ultima fază realizează
interpretarea primelor trei.
În momentul de fată toate institutiile sunt nevoite să realizeze o evaluare a impactului asupra
mediului a proiectelor si a programelor aflate sub jurisdictia lor.
Evaluarea impactului asupra mediului constă în cuantificarea efectelor activitătii umane si a
proceselor naturale asupra mediului, a sănătătii si a securitătii omului, precum si a bunurilor de orice fel.
Bilant de mediu de nivel 0 – fi ăde verificare continând elementecaracteristice activitătii i care
permite autoritătii de mediu competente să identifice i să stabilească necesitatea efectuării unui bilant de
mediu nivel I sau nivel II sau a unei evaluări a riscului, înainte de autorizarea de mediu sau de
privatizarea societătii comerciale;
Bilant de mediu de nivel I – studiu de mediu, constând din culegerea de datei documentare (fără
prelevare de probe i fără analize de laborator, privind factorii de mediu), care include toate elementele
analizei tehnice a aspectelor de mediu, pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de
mediu potential sau efectiv de pe un amplasament;
Bilant de mediu nivel II – investigatii asupra unui amplasament, efectuate încadrul unui bilant de
mediu, pentru a cuantifica dimensiunea poluării prin prelevări de probe i analize fizice, chimice sau
biologice ale factorilor de mediu.

6.8. Bilant de mediu nivel II

 Bilanţ de mediu - investigaţii asupra unui amplasament, efectuate în cadrul unui bilanţ de mediu,
pentru a cuantifica dimensiunea poluării prin prelevări de probe şi analize fizice, chimice sau biologice ale
factorilor de mediu.

Prelevarea probelor din diverse medii s-a efectuat prin metodele stabilite de reglementările în
vigoare, iar analiza acestora s-a efectuat cu respectarea standardelor şi a normelor metodologice în
vigoare.

Rezultatele tuturor investigaţiilor sunt prezentate în Raportul la Bilanţul de Mediu nivel II,
structurat în două părţi distincte :

 prima parte cuprinde descrierea acestor investigaţii şi rezultatele obţinute ;

 a doua parte cuprinde concluziile şi recomandările ce se impun.

Prelevarea problelor de sol

Probele de sol au fost prelevate din locaţie potenţial poluată (fabrica de constructii
metalice), cu PCB-uri.

Programul de recoltare a probelor de sol, conform ISO 5667-1:1993.

 Colectarea probei în vase speciale de laborator.

 Documentarea prelevării probei prin etichetarea vaselor.

 Transportul probelor în geantă frigorifică.

Pentru prelevarea probelor de sol de la adâncimea prestabilită s-a folosit o sondă pedologică.

Descrierea investigaţiilor şi rezultatele analizelor

Natura şi gradul de poluare a solului s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probe
prelevate din zona fabricii de prelucrare a constructiilor metalice.

Am considerat că prelevarea probelor de sol de pe suprafaţa potenţial poluată este suficientă

pentru cuantificarea naturii şi intensităţii poluării solului ca urmare a activităţii anterioare şi prezente,
desfăşurate pe acest amplasament.

Descrierea secţiunilor de prelevare şi tehnicile de lucru.

Secţiunile de prelevare a probelor de sol sunt prezentate în tabelul următor:

Cod probă Coordonatele geografice ale Adâncimea Tipul probei Descrierea

secţiunilor de prelevare de prelevare stratelor

N E m

R1 44,87225 23,20518 0,4 momentană sol vegetal

R2 44,87730 23,18846 0,4 momentană sol vegetal

R3 44,87603 23,21165 0,4 momentană sol vegetal

RD1 44,89079 23,17036 0,4 momentană sol vegetal

RD2 44,89058 23,16686 0,4 momentană sol vegetal

RD3 44,89170 23,16651 0,4 momentană sol vegetal

Prelevarea probelor de sol s-a efectuat cu ajutorul unei sonde pedologice ce a permis prelevarea
de la adâncimi prestabilite.

Din probele prelevate s-au determinat PCB-uri.Tehnicile utilizate la determinarea indicatorilor de

poluare sunt tehnici instrumentale, bazate pe metoda gaz-cromotografiei cuplată cu spectrofotometrie de
masă.

Prelevarea probelor a apelor de suprafata

Natura şi gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor
efectuate pe probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane si pluviale din incinta
fabricii. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate şi din acest motiv s-a prelevat doar
probă de apa de suprafata din secţiunea aval. În acest caz nu este necesară prelevarea unei probe de
apă dintr-o secţiune situată în amonte. Au fost analizate substanţe periculoase relevante şi prioritare
periculoase

Prelevarea transportul, conservarea şi depozitarea probelor de apă s-a efectuat cu respectarea

următoarelor standarde:

 ISO 5667-1/1993 Prelevare de probe din apă. Planificarea execuţiei de prelevarea probei
pentru analiza apelor.

 ISO 5667-2/1993 Prelevare de probe din apă. Descrierea metodelor de prelevare probe
din apă.

 EN ISO 5667-3/2004 Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a probelor

de apă.

 Colectarea probei în vase speciale a laboratorului (flacon de sticlă maro borosilicată).

 Documentarea prelevării probei şi etichetarea sticlelor.

 Depozitarea probei în geantă frigorifică.

Probele de apă au fost transportate în laborator în geantă frigorifică, menţinându-se astfel o

temperatură la care componenţii din proba de apă nu se degradează chimic, respectiv fizic.

Descrierea investigaţiilor şi rezultatele analizelor

Natura şi gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor
efectuate pe probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane si pluviale din incinta
fabricii. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate.Din acest motiv s-a prelevat doar
probă de apa de suprafata din secţiunea aval.

Rezultatele analizei s-au comparat cu limitele reglementate de ordinul nr.161/2006 privind

clasificarea calităţii apelor.

Prelevarea probelor s-a efectuat în conformitate cu:

 ISO 5667-1:1993 Prelevare de probe din apă. Planificarea execuţiei de prelevarea

probei pentru analiza apelor

 ISO 5667-2:1993 Prelevare de probe din apă. Descrierea metodelor de prelevare

probe din apă.
  EN ISO 5667-3:2004 Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a
probelor de apă. Â

Metoda de analiză pentru determinarea metalelor se bazează pe procedeul din standardul EPA
6020 cu spectrometru de masă cu plasmă cuplată inductiv iar hidrocarburile s-au determinat prin extracţie
în solvent şi cromatografie în fază gazoasă.

Prelevarea probelor de aer

Au fost prelevate probe din aerul înconjurător pentru determinarea pulberilor sedimentabile
şi a pulberilor respirabile PM 10.

Aparatura folosită la prelevarea probelor din aerul înconjurător:

 Senzor complex climatic cu afişare digitală: TESTO GmbH. Típus: TESTO 400, număr de
fabricaţie: 00108606.

 Senzor multifuncţional, Tip: TESTO (0635.1540). Tub Prland. numărul certificatului de

calibrare: NYM-0204/2008

 Manometru digital, GMH 3150 Greisinger Electronic, numărul certificatului de calibrare:

OMH B042735.

 Barometru, producător: Greisinger Electronic, tip: GPB 1300. Domeniu de măsurare: 0-

1300 mbar, numărul certificatului de calibrare: OMH B042733.

 Aparat de prelevat probe de imisie Controlflex Tip: Aeromat 2000 A.

Descrierea investigaţiilor realizate

Sursele semnificative de poluarea aerului înconjurător sunt amplasate în depozit. Depozitul

este localizat în Tirgu Jiu, Judetul Gorj. Distanţa maximă între casele de locuit Tirgu Jiu şi depozit este
aproximativ 900 de m iar distanţa minimă este 500 m.

Pentru cuantificarea concentraţiilor de pulberi în aerul înconjurător, s-au efectuat

măsurători în patru puncte, două pentru măsurarea monoxidului de carbon şi două pentru măsurarea
substantelor volatile in aer(COV).

2.Descrierea secţiunilor de prelevare a probelor de aer

Pentru măsurarea monoxidului de carbon primul punct de prelevare (cod probă RDI1) a fost
amplasat în in Tirgu Jiu la o distanţă de 200 m în direcţia sud-vest faţă de amplasament.

A doua secţiune de prelevare (cod probă RDI2) a fost amplasată la o distanţă de 250 m în
direcţia nord-est faţă de amplasament spre Bucuresti.

Pentru măsurarea emisiei de substantelor volatile in aer, punctele de prelevare au fost amplasate
în localitatea Tirgu Jiu la o distanţă de 200 m în direcţia sud- vest faţă de amplasament.

Primul punct de prelevare a fost amplasat în partea vestică a stivei ,iar punctul al doilea a fost
amplasat în partea estică a stivei.

Sol:

Analizele indicatorului PCB, din probele de sol prelevate din incinta amplasamentului, au scos în
evidenţă următoarele rezultate:

Concentraţiile sunt exprimate în mg/kg substanţă uscată.

 Scara de bonitate:

- Nota de bonitate 10 este considerată ca fiind starea ideală a mediului.

- Nota de bonitate 9, este acordată pentru imisii care se încadrează în limitele maxime admise

- Pentru imisiile măsurate a căror valoare este mai mare decât limita

maximă admisă, nota de bonitate acordată, reprezintă produsul între cifra 9 şi raportul dintre
limita maximă admisă şi valoarea măsurată a imisiei.

Scara pentru indicele de poluare globală:

I= 1, mediu natural neafectat de activitatea umană;

I = 1 – 2, mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile;

I= 2 – 3, mediu supus efectului activităţii umane, provocând stări de disconfort formelor de viaţă

I= 3 – 4, mediu afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor de viaţă

I= 4 – 5, mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă

I= peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.

Aerul înconjurător:

Concentraţiile din aerul înconjurător ale monixidului de carbon şi substante volatile depăşesc cu
mult limitele maxime admise. Probele au fost prelevate din zonele protejate.

Monixidul de carbon are efecte negative asupra populatiei (deces in cantitati

mari),vegetaţiei în timp ce substantele volatile afectează starea de sănătate a populaţiei,toxicitate si
proprietati cancerigene sau mutagene pentru anumiti compusi (benzen),mirosuri neplacute in anumite
cazuri.

6.9. Elaborarea unui model de organizatie ecotehnologica