Transportor cu raclete I

2. PROIECTAREA UTILAJULUI

2.1. Dimensionarea racletelor

În funcţie de productivitatea transportului se va calcula lăţimea racletei, celelalte dimensiuni se vor

adopta pe baza recomandărilor prezentate în continuare.
l1  l 1
 m  3,6  hb  v  [t/h] (2.1)
2 a
l1 +l
unde: ��
h b - reprezintă volumul de material deplasat de
2
o singură racletă [m³].
b- lăţimea racletei [mm]
h - înălţimea racletei [mm] ; h = (0,25….0,4)·b ;
l = (2…5)·h ;
l1 = 1- (0,4·b·ctgα) unde α=30°, α - unghiul de aşezare
Fig. 2.1 Secţiunea transversală prin al materialului care se consideră 0,7-0,8 din unghiul de taluz
natural (   40 o  45 o );
materialul aflat între raclete
ρ - densitatea materialului transportat [kg/m 3];
v - viteza de deplasare [m/s];
a - pasul racletelor a = (1,2-1,5)l;
In funcţie de lăţimea racletei calculată se adopta din tabelul 2.1 lăţimea racletei b, înălţimea racletei
h, pasul racletei a şi pasul lanţului p, în [mm].

Tabelul 2.1 Dimensiunile racletelor

Înălţimea Lăţimea Pasul racletelor Pasul lanţului
racletei racletei a [mm] p [mm]
400 200
140 450; 600 640 320
800 400
400 200
640 320
180 600; 800 800 400
1000 500
400 200
640 320
250 800; 1000 800 400
1000 500
640 320
320 1000;1200 800 400
1000 500

2.2 Determinarea forţei în ramura ce se înfăşoară pe roata de acţionare

9
 Proiectare utilaj

Pentru determinarea forţei ce apare la periferia roţii de lanţ de acţionare este necesar să se determine
rezistenţele care se opun deplasării sarcinii de-a lungul întregului circuit al transportorului.
Pentru aceasta se împarte întreg traseul transportului în sectoare cu aceeaşi înclinare, se calculează
rezistenţele la deplasare pe fiecare sector şi apoi aplicând metoda tensiunilor în puncte se determină forţa în
ramura ce se înfăşoară pe roata de acţionare, Sî , considerând că forţa în ramura ce se desfăşoară de pe roata
de acţionare Sd , are valori cuprinse între 1500 şi 2500 N, forţă ce se realizează cu ajutorul dispozitivului de
întindere al lanţului.

Fi
g. 2.2 Rezistenţele la deplasare în lungul traseului

Sd  S8 = 1500÷2500 [N] (2.2)

S7  S8  W78 (2.3)
S6  S7  W67 (2.4)
S5  S6  W56 (2.5)
S 4  k g  S5 (2.6)
S3  S4  W34 (2.7)
S2  S3  W23 (2.8)
S1  Sî  S2  W12  Smax (2.9)
unde: Sd - forţa în ramura ce se desfăşoară de pe roata de acţionare; se alege Sd =2000 [N];
- k g – coeficientul de rezistenţă la înfăşurare; k g =1,03÷1,1;
- S2 ,S3 ,S4 ,S5 ,S6 ,S7 - forte în punctele respective [N]
- S1  Sî - forţa în ramura ce se înfăşoară pe roata de acţionare

10
 Transportor cu raclete I

- W12 , W23 , W34 , W45 , W56 , W67 , W78 - rezistenţe la deplasarea pe tronsoanele respective
- W23 - tronson inclinat încărcat; W12 ,W34 - tronsoane orizontale încărcate;
- W67 - tronson inclinat descărcat; W56 ,W78  tronsoane orizontale descărcate;
W12    q  L3  2q1  L3  w [N] (2.10)
W23  q  L2    q  L2  tg  2q1  L2  w  2q1  L2  tg [N] (2.11)
W34  2  q1  L1  w    q  L1 [N] (2.12)
W56  2  q1  L1  w [N] (2.13)
W67  2  q1  L2  w  2  q1  L2  tg [N] (2.14)
W78  2  q1  L3  w (2.15)

a) b)

Fig. 2.3 Forţele care acţionează asupra materialului pe un tronson cu lungimea L .

unde: - q - sarcina transportată pe metru liniar [N/m];

 g
q m [N/m] (2.16)
3,6  v

- g - acceleraţia gravitaţională [m/s2];

- v - viteza lanţului [m/s];
- μ - coeficientul de frecare al sarcinii cu jgheabul metalic, unde μ=0,4÷0,5 pentru sarcini sub formă
de grăunţi; μ=0,7÷0,8, pentru sarcini prăfoase.
- q1 - greutatea pe metru liniar a lanţului cu raclete [N/m]
q1 = k· q unde k=0,6÷0,8 pentru transportor cu două lanţuri;
- w - coeficientul de rezistenţă la deplasare a părţilor transportorului pentru lanţ cu role; w=0,1÷0,2;
- β - unghiul de înclinare pentru sectoarele înclinate
- L1 , L 2 , L3 - lungimile de sectoare pe care se transportă.

2.3 Alegerea şi verificarea lanţului

11
 Proiectare utilaj

Se vor alege lanţuri articulate cu eclise pentru transportoare STAS 10057/1-75, cu role de sprijin
(simbol P, fig. 2. 4). Forţa de rupere a lanţului se calculează cu relaţia:
Fr  k �
St [N] (2.17)
unde: - k - coeficient de siguranţă; k = 6-8
- St - tensiunea de lucru din lanţ în ramura cea mai solicitată
St  Sî  Sdin [N] (2.18)
- Sî - tensiunea utilă din ramura ce se înfăşoară [N]
- Sdin - sarcina dinamică care apare la angrenarea lanţului cu roata de lanţ
Una din ieşirile din uz a lanţului este uzura articulaţiei lanţului. Este necesară determinarea presiuniii
de contact în articulaţie:
Sst +k1 �
Sdin
p= �p a [MPa] (2.19)
d�b
Sst - solicitările statice care acţionează în ramura antrenată a transportului;
- d - diametrul bolţului ; - b - lăţimea rolei b = b1
- k1 - coeficient ce ţine seama de acţiunea de scurtă durată a sarcinii dinamice k1 =0,5÷0,7;
- p a - presiunea admisibilă de contact în articulaţie; - p a = 17,65 MPa pentru oţeluri fără tratament
termic; - p a = 24,5 MPa pentru oţeluri de cementare
Smax
Sst  �
1,15 [N] (2.20)
2
G  2  v2
S din  6 [N] (2.21)
g z2  p

Fig. 2. 4 Lanţ articulat cu eclise, bolţuri, bucşe şi role:1-bolţ; 2-bucşă; 3-eclisă interioară; 4-eclisă
exterioară; 6- rolă de sprijin
unde: - G - greutatea păţtilor în mişcare: material, lanţ,dispozitive de prindere,
G   q  2q1  L1  L2 / cos   L3  (2.22)
12
 Transportor cu raclete I

- p - pasul lanţului, se adoptă din tabelul 2.1 în funcţie de lăţimea racletei;

- z - numărul de dinţi ai roţii; se alege 6  z  40 .
Lanţurile cu eclise pentru transportoare STAS 10057/1-75 se execută, funcţie de sarcinile de rupere
nominale şi de pas în mărimile indicate în tabelul 2.2.
Alegerea dimensiunilor elementelor lanţului se face în funcţie de mărimea lanţului, din tabelul 2.3.

Tabel 2.2 Tipul lanţului în funcţie de forţa de rupere

Simbol

Forţa Pasul p [mm]

100

125

160

200

250

315

400

500

630

800

1000
de
rupere 40 50 63 80
KN
M20 20 x
M28 28 x
M40 40
M56 56 x
M80 80
M112 112 x
M160 160 x
M224 224 x
M315 315 x
M456 456
M630 630
M900 900 x
Notă: Paşii marcaţi cu „x” nu se aplică lanţurilor tip P.

Tabel 2.3 Dimensiunile elementelor lanţului

Simbol d1 d2 d3 d4 b1 b2 b3 b4 b7 h2
lanţ mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm
M20 25 6,0 6,1 9,0 15 22 22,2 35 7 19
M28 30 7,0 7,1 10,0 17 25 25,2 40 8 20
M40 36 8,5 8,6 12,5 19 28 28,3 45 9 26
M56 42 10,0 10,1 15,0 23 33 33,3 52 10 31
M80 50 12,0 12,1 18,0 27 39 39,4 42 12 36
M112 60 15,0 15,1 21,0 31 45 45,5 73 14 41
M160 70 18,0 18,1 25,0 36 52 52,5 85 16 51
Simbol d1 d2 d3 d4 b1 b2 b3 b4 b7 h2
lanţ mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm
M224 85 21,0 21,2 30,0 42 60 60,6 98 18 62
M315 100 25,0 25,2 36,0 47 70 70,7 112 21 72
M450 120 30,0 30,2 42,0 55 82 82,8 135 25 82
M630 140 36,0 36,2 50,0 65 96 97,0 154 30 103
M900 170 44,0 44,2 60,0 76 112 113,0 180 37 123

13
 Proiectare utilaj

unde: -d1- diametrul rolei de sprijin; d 2- diametrul bolţului; b1- lăţimea între eclisele interioare; b 2 – lăţimea
peste eclisele exterioare; b3 – lăţimea între eclisele exterioare; b4 – lungimea bolţului; h2 – lăţimea ecliselor.

2.4 Dimensionarea roţii de lanţ

Pentru antrenarea lanţului articulat cu eclise, bolţuri, bucşe şi role se foloseşte roata de lanţ din figura 2.5.
Roţile pentru lanţurile cu eclise, bolţuri, bucşe şi role se execută fie prin turnare, din fontă sau oţel (Fc200,
Fc250, OT40, OT50), fie prin forjare din oţel (OL42, OL50). Roţile pentru lanţurile cu eclise, bolţuri, bucşe
şi role se execută dintr-o bucată, fie din două bucăţi asamblate prin şuruburi.
Calculul elementelor geometrice se face pe baza recomandărilor din STAS 10057/2-75.

Fig. 2.5 Roată de lanţ pentru lanţuri cu eclise pentru transportoare

Conform STAS 10057/2-75 dantura roţilor de lanţ pentru lanţuri cu eclise pentru transportoare se
Fig. 2.5
execută Roată
în trei de lanţînpentru
variante, lanţuri
funcţie cu eclise pentru
de caracteristica transportoare
angrenării (  ). In figura 2.5 a este prezentată geometria
danturii unei roti de lanţ pentru lanţuri cu   2,2 , iar în figura 2.5 b este prezentată geometria danturii unei
roti de lanţ pentru lanţuri cu 2,2    3,5 . Elementele geometrice ale danturii se calculează pe baza
relaţiilor prezentate în continuare .
Pasul pe coardă: p = cu pasul lanţului STAS 10057/1-75;
Numărul de dinţi ai roţii: 6  z  40 ;
Diametrul nominal al elementului de angrenare al lanţului:
d1 – diametrul rolei lanţului STAS 10057/1-75;
Caracteristica geometrică a angrenării:
14
 Transportor cu raclete I

p
 (2.23)
d1
Diametrul de divizare:
p
Dd 
180 o (2.24)
sin
z
Diametrul înscris în poligonul de divizare:
180 o
d d  p  ctg (2.25)
z
Înălţimea dintelui la poligonul de divizare:
kd  p  k p (2.26)
0,5
- pentru   2,2 : k p  0,65  ;

 180 o 180 o  0,54
- pentru 2,2    3,5 k p  0,5 cos ec  ctg  , pentru z = 6....11 dinţi;
 z z  
 
0,58
kp  , pentru z = 12...19 dinţi;

0,03  z
kp  , pentru z =20 dinţi;

In cazul condiţiilor de lucru cu uzura intensivă a dinţilor roţii şi a lanţului şi sarcini cu şocuri:
 1
k p  0,51   ; (2.28)
 
Diametrul de vârf:
180 0
De  p  ctg  2 pkp (2.29)
z
Diametrul de fund:
Di  D d  d 1 (2.30)
Distanţa dintre centrele razelor fundului locaşului:
e  0,005  p (2.31)
Raza fundului locaşului:
R1  0,005d1
Raza flancului dintelui, pentru   2,2
R2   p  0,5d1  cos  (2.32)
Jumătatea unghiului flancurilor dinţilor, în grade:
 180 0
 
2 z
Unghiul de racordare a flancurilor , în grade:
  84 0 pentru z  6 si z  7
  72 0 pentru z  8...14
  60 0 pentru z  15....32
  48 0 pentru z  33
Înălţimea porţiunii rectilinii a flancului (pentru   2,2 ):
15
 Proiectare utilaj

hr  R2  sin 

2.5. Alegerea motorului electric şi verificarea la demaraj

Puterea necesară motorului electric de acţionare corespunzătoare perioadei de regim şi se determină

cu relaţia:
Fp �
v
Pnec = [KW] (2.33)
h
1000 �
unde: - Fp - forţa la periferia roţii de acţionare [N]
- v - viteza de transport ;
- η - randamentul global al transmisiei mecanice de la motorul electric la roata de acţionare; h  h r
- h r - randamentul reductorului
Fp =Sî -Sd +Wa +Sdin [N] (2.34)
unde: - Sî - forţa în ramura ce se înfăşoară pe roata de acţionare [N]
- Sd - forţa în ramura ce se desfăşoară de pe organul de acţionare [N]
- Wa - rezistenţa la înfăşurare pe roata de acţionare [N]
- Sdin - sarcina dinamică ce se dezvoltă la înfăşurarea lanţului pe roată [N]
Wa  k a (Sî -Sd ) [N] (2.35)
unde: - k a - coeficientul de rigiditate la înfăşurare; k a = 0,02
G  2  v2
S din  6   [N]; (2.36)
g z2  p
unde: -G - greutatea părţilor în mişcare (lanţ, sarcină, dispozitive de prindere a sarcinilor) [N]

- v - viteza lanţului [ m s ]

G   q  2q1  L [N] (2.37)

unde: - L – lungimea de transport
L  L1  L2 / cos   L3 (2.38)
- q - sarcina transportată pe metru liniar [N/m]
- q1 - greutatea pe metru a lanţului cu raclete [N/m]
h  h a2  h l3  h u (2.39)
- ηa - randamentul unei trepte de angrenare; ηa =0,98
- ηl - randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenţi; ηl =0,995

16
 Transportor cu raclete I

- ηu - randamentul ungerii; ηu =0,99

Fig. 2.6 Motor electric de curent alternativ

După determinarea puterii necesare se va alege un motor electric cu o putere nominală
'
Pn  Pnec
'
Pnec =1,2 �
Pnec (2.40)
Se va alege un motor electric de curent alternativ conform tabelului 2.4, iar dimensiunile de gabarit
corespunzătoare figurii 2.6, pentru tipul motorului ales se adoptă din tabelul 2.5.
Tabelul 2.4 Motoare electrice asincrone de curent alternativ
p=8 n = 750 rot/min (turaţie de sincronism)
Tip motor Putere no – Turaţie no- Moment
minală minală M p M max de giraţie Masa
Pn nn Mn Mn GD 2  
[kW] [rot/min] [N·m2] [kg]

ASI 100L-28-8 0,75 705 1,7 2 0,31 23

ASI 100L-28-8 1,1 705 1,7 2 0,74 35
ASI 112M-28-8 1,5 705 1,7 2 0,73 39
ASI 132S-38-8 2,2 710 1,7 2 1,92 60
ASI 132M-38-8 3 710 1,7 2 2,39 71
ASI 160M-42-8 4 720 1,7 2 4,66 89
ASI 160M-42-8 5,5 708 1,7 2 4,66 97
ASI 160L-42-8 7,5 708 1,6 2 6,88 121
ASI 180L-48-8 11 720 1,6 2 6,91 146
ASI 200L-55-8 15 720 1,6 2 11,22 184
ASI 225S-60-8 18,5 730 2 2,2 36 340
ASI 225M-60-8 22 730 2,2 2,4 40 360
ASI 250M-65-8 30 730 2,2 2,4 48 430
ASI 280S-75-8 37 730 2,2 2,4 91 570
ASI 280M-75-8 45 730 2,3 2,5 101 625
ASI 315S-80-8 55 730 2,3 2,5 123 690

17
 Proiectare utilaj

Tabelul 2.5 Dimensiuni de gabarit ale motoarelor electrice asincrone de curent alternativ
Ga-
A AA AB B BB D E H HD K L
barit
80 19 125 40 165 100 140 19 40 80 - 9 263
90S24 140 50 190 100 132 24 50 90 - 8 303
90L24 140 50 190 125 151 24 50 90 - 8 328
100L28 160 52 212 140 130 28 60 100 - 10 370
112M28 190 55 245 140 180 28 60 112 - 10 388
132S38 216 68 278 140 192 38 80 132 305 10 452
132M38 216 52 278 178 230 38 80 132 305 10 490
160M42 254 70 324 210 260 42 110 160 372 14 608
160L42 254 70 324 254 304 42 110 160 372 14 640
180M48 279 70 349 241 300 48 110 180 403 14 642
180L48 279 70 349 279 358 48 110 180 403 14 680
200L55 318 75 393 305 360 55 110 200 457 18 760
225S55 356 100 440 286 430 55 110 225 560 19 835
225S60 356 100 440 286 430 60 140 225 560 19 865
225M55 358 100 440 311 430 55 110 225 560 19 835
225M60 356 100 440 311 430 60 140 225 560 19 865
250M60 406 95 490 349 485 60 140 250 590 24 895
250M65 408 95 490 349 485 65 140 250 590 24 895
Puterea dezvoltată de motor la demaraj se determină cu relaţia:
Fpd �
v
Pd= [KW] (2.42)
1000η�
unde: - Fpd - forţa la periferia roţii de acţionare în perioada de demaraj
F pd  F p  S dem. [N] (2.43)
G
S dem.  a [N] (2.44)
g
unde: -G - greutatea părţilor în mişcare (lanţ, sarcină, dispozitive de prindere a sarcinilor) [N]
- Sdem - sarcina dinamică în perioada demarajului
- a - acceleraţia lanţului [m / s2]
v
a [m / s2 ] (2.45)
td
- t d - timpul de demaraj ( t d =2 sec.)
Pentru ca motorul electric să funcţioneze în timpul demarajului trebuie să se respecte condiţia:
Pd
�1, 7 �2
Pn

2.6 Stabilirea schemei cinematice a transmisiei mecanice. Calculul cinematic.

Pentru transmisia mecanică prezentată în figura 1 din tema proiectului, raportul de transmitere total:
nn
i ; (2.46)
n rl
i  i r  i rd (2.47)

18
 Transportor cu raclete I

unde: - i - raportul de transmitere total;

- n rl - turaţia roţii de lanţ [rot/min.];
- n n- turaţia nominală a motorului electric ales [rot/min];
- i rd - raportul de transmitere al treptei de roţi dinţate;
- i r - raportul de transmitere al reductorului;
  D p  n rl
v [m/s] (2.48)
60
60  v
n rl  [rot/min] (2.49)
  Dp
unde: v – viteza de transport [m]; Dp – diametrul primitiv al roţii de lanţ [m];
Se adoptă un reductor cu doua trepte cu un raport de transmitere i rSTAS  i , (tabelul 4.5, paragraful
2.8 de la tema Transportor cu plăci) şi se calculează:
i
ird  (2.50)
i rSTAS
Acest raport de transmitere se standardizează la o valoare apropiată.
- Puterea de intrare în reductor Pir [KW]
Pir  Pnec [kW] (2.51)
- Turaţia de intrare în reductor nir [rot/min]
ni r  n n [rot/min] (2.52)
n n - turaţia nominală a motorului.
- Puterea şi turaţia la ieşirea din reductor:
Per  Pnec  h red [kW] (2.53)
nn
n er  [rot/min] (2.54)
i rSTAS
Per - puterea la ieşire din reductor [KW]
n er - turaţia la ieşire din reductor [rot/min]; irSTAS – raportul de transmitere al reductorului ales;
- Puterea şi turaţia la arborele 18 (fig.1 din tema pr.) sunt aceleaşi cu cele de la ieşirea din reductor.
- Puterea şi turaţia la arborele 19 (fig.1 din tema pr.) se calculează cu relaţiile:
P19  Per  h rd  h l [kW] (2.55)
ner
n19  [rot/min]
i rdSTAS
unde: h rd - randamentul treptei de roţi dinţate, iar h l - randamentul lagărelor arborelui principal.
Se adoptă h rd  0,97 şi h l =0,99.

2.7 Alegerea cuplajului elastic motor –reductor

Se procedează ca la paragraful 2.7 de la tema Transportor cu plăci.

19
 Proiectare utilaj

2.8 Alegerea reductorului de turaţie

In funcţie de raportul de transmitere calculat la paragraful 2.6 se alege un reductor cu doua trepte
(fig.4.4 şi tabelul 4.5), paragraful 2.8 de la tema Transportor cu plăci, cu un raport de transmitere standardizat
mai mic decât cel calculat si o putere nominală mai mare ca P nec calculat. Se stabileşte astfel gabaritul
reductorului, dictat de distanţa dintre axe „A”. Pentru această distanţă dintre axe se scot din tabelul 4.6, cotele
corespunzătoare figurii 4.4.

2.9 Alegerea cuplajului reductor - arbore principal.

Se calculează momentul de torsiune la ieşire din reductor cu relaţia (2.56), apoi momentul de
torsiune transmis de cuplaj, cu relaţia (2.57) si se alege cuplajul cu flanşe si şuruburi păsuite, figura 3.7,
tabelul 3.7, paragraful 3.10 de la tema Transportor cu raclete II. In funcţie de momentul calculat se alege
mărimea cuplajului, procedându-se în continuare conform indicaţiilor din paragraful menţionat.
Momentul de torsiune la ieşirea din reductor:
30  10 3  Per
M ter  [Nm] (2.56)
  ner
Momentul de torsiune transmis de cuplaj:
M tc  c s  M ter [Nm] (2.57)
unde: c s  1,55...1,75 , coeficient de suprasarcină.
Per - puterea la ieşirea din reductor şi n er - turaţia la ieşirea din reductor au fost calculate la paragraful 2.6.

2.10 Dimensionarea transmisiei cu roţi dinţate (antrenarea arborelui de acţionare).

Treapta de roţi dinţate este un angrenaj cilindric cu dinţi înclinaţi a cărui dimensionare se face în
funcţie de momentul de torsiune la arborele roţii conduse (arborele 19 din schema cinematică) şi de raportul
de transmitere standardizat al angrenajului.
Momentul de torsiune la arborele roţii conduse se calculează cu relaţia :
30  10 6  P19
M t19  [Nmm] (2.58)
  n19

unde: P19 [kW] şi n19 [rot/min] au fost calculate cu relaţia (2.55).

Dimensionarea angrenajului se va face utilizând [3] sau [4] de la bibliografia indicată la tema proiectului.

2.11 Stabilirea variantei constructive şi a dimensiunilor ansamblului arbore principal.

Varianta constructivă a ansablului arborelui principal este cea prezentată în figura 2.8.

2.11.1 Dimensionarea arborelui

20
 Transportor cu raclete I

Forma constructivă a arborelui corespunde celei din figura 2.7, iar dimensiunile sale se stabilesc pe
baza recomandărilor prezentate în continuare.

Fig. 2.7 Arbore principal

21
 Proiectare utilaj

Fig. 2.8 Ansamblu arbore principal

Semnificaţia notaţiilor de pe desen:

1 Surub fixare roată dinţată 8 Saibă Grower de siguranţă
2 Saibă Grower de siguranţă 9 Capac
3 Saibă de siguranţa 10 Garnitură de etanşare
4 Roată dinţată 11Rulment
5 Pană paralelă 12 Carcasă
6 Arbore 13 Garnitură de etanşare
7 Surub fixare capac 14 Inel de siguranţă pentru arbore
Diametrele arborelui se stabilesc în funcţie de diametrul d2 al capătului de arbore de ieşire din
reductor, pe baza recomandărilor indicate în continuare.
22
 Transportor cu raclete I

d2 = d2 – diametrul capătului de arbore de ieşire din reductor;

d3= d2 +4(5) mm, cu condiţia ca d3 să corespundă dimensiunilor din tabelul 2.12;
d4 = d3 +2…5 mm, cu condiţia ca d4 să fie divizibil cu 5;
d5 = d4 + 4(5) mm, cu condiţia ca d5 să corespundă dimensiunilor din tabelul 2.12;
d6 = d2 ;
Dimensiunile canalului pentru inelul de siguranţă, m, n, d1 se vor alege din tabelul 2.6 în funcţie de
diametrul d4 , conform STAS 5848/2-80.
Dimensiunile canalelor de pană (b,t1), se vor alege din tabelul 2.7 în funcţie de diametrele d2 şi d6.

Tabelul 2.6 Dimensiunile canalelor corespunzătoare inelelor de siguranţă

Diam. m n Diam. m n Diam. m n
d1 d1 d1
arbor.d4 min min arbor.d4 min min arbor.d4 min min
20 19 1,3 1,5 60 57 2,65 2,5 100 96,5 3,15 3
25 23,9 65 62 105 101
30 28,6 1,6 70 67 110 106 4,15 4
35 33 1,6 75 72 120 116
40 37,5 1,9 2 80 76,5 130 126
45 42,5 85 81,5 3,15 3 140 136
50 47 2,15 90 86,5 150 145
55 52 95 91,5

2.11.2 Stabilirea variantei constructive a pinionului.

Forma constructivă a pinionului corespunde figurii 2.9.

Fig. 2.9 Pinion cilindric

Diametrele d a1 , d d 1, d f 1 , şi lăţimea b1 au fost calculate la paragraful 2.10 şi reprezintă

dimensiunile danturii roţii, respectiv lăţimea pinionului. Lăţimea canalului de pană b şi adâncimea sa t2 se
aleg din tabelul 2.7, în funcţie de diametrul d2.

23
 Proiectare utilaj

2.11.3 Dimensionarea penelor

Pentru realizarea montajului se vor utiliza pene paralele. Alegerea penelor se va face pe baza
recomandărilor din tabelul 2.7 ( STAS 1004-80) şi tabelul 2.8 (STAS 1005-80), ţinând seama că montajul se
efectuează conform figurii 2.10.
Tabelul 2.7 Dimensiuni nominale ale penelor şi canalelor de pană
Diametrul arborelui Dimensiunile nominale Dimensiunile canalului
ale penelor Lăţime Adâncime
Arbore Butuc
peste până la b h b t1 t2
6 8 2 2 2 1,2 1
8 10 3 3 3 1,8 1,4
10 12 4 4 4 2,5 1,8
12 17 5 5 5 3 2,3
17 22 6 6 6 3,5 2,8
22 30 8 7 8 4 3,3
30 38 10 8 10 5 3,3
38 44 12 8 12 5 3,3
44 50 14 9 14 5,5 3,8
50 58 16 10 16 6 4,3
58 65 18 11 18 7 4,4
65 75 20 12 20 7,5 4,9
75 85 22 14 22 9 5,4
85 95 25 14 25 9 5,4
95 110 28 16 28 10 6,4
110 130 32 18 32 11 7,4
130 150 36 20 36 12 8,4
150 170 40 22 40 13 9,4
170 200 45 25 45 15 10,4
200 230 50 28 50 17 11,4

Fig. 2. 10 Montajul penelor paralele

Tabelul 2.8 Lungimile standardizate ale penelor paralele

b 2 3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36 40 45
h 2 3 4 5 6 7 8 8 9 10 11 12 14 14 16 18 20 22 25
6 6
8 8 8
24
 Transportor cu raclete I
10 10 10 10
12 12 12 12
14 14 14 14 14
16 16 16 16 16
18 18 18 18 18 18
20 20 20 20 20 20
22 22 22 22 22 22
25 25 25 25 25 25
28 28 28 28 28 28 28
32 32 32 32 32 32 32
36 36 36 36 36 36 36 36
40 40 40 40 40 40 40
45 45 45 45 45 45 45 45
50 50 50 50 50 50 50 50
l 56 56 56 56 56 56 56 56 56
63 63 63 63 63 63 63 63 63
70 70 70 70 70 70 70 70 70 70
80 80 80 80 80 80 80 80 80 80
90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90
100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100
110

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110
125

125

125

125

125

125

125

125

125

125

125
140

140

140

140

140

140

140

140

140

140

140
Dimensiunile b şi h ale penei se aleg din tabelul 2.7, în funcţie de diametrul d6 pentru pana de montaj
a cuplajului şi în funcţie de diametrul d2 pentru pana de montaj a pinionului. Lungimea penei se adoptă în
funcţie de lungimea butucului cuplajului sau lungimea pinionului, pe baza relaţiei:
l p   0,8....0,9   l b (2.59)
astfel: l p 6  (0,8....0,9)  l cuplaj
l p 2  (0,8...0,9)  b1 pinion
Lungimea rezultată din calcul se standardizează la valoarea cea mai apropiată, utilizând tabelul 2.8.
Pana aleasă se poate verifica la solicitările ce apar în asamblare, datorită momentului Mter, calculat cu
relaţia (2.56), pe baza relaţiilor de mai jos:
2 M ter
Fp  [N] (2.60)
d 2, 6
2  Fp
p  pas  65...100 [N/mm2] (2.61)
h  l p 2,6 STAS
Fp
f    af   0,2....0.3 c [N/mm2] (2.62)
b  l p 2,6 STAS

unde: b, h, lp STAS vor avea dimensiunile corespunzătoare diametrului d2, respectiv d6.
 c  300 MPa, pentru OL60, materialul din care se execută pana.

2.11.4 Stabilirea variantei constructive şi a dimensiunilor lagărelor.

25
 Proiectare utilaj

Forma lagărelor corespunde figurii 2.7. Dimensionarea lor se va face în funcţie de diametrul
rulmenţilor aleşi. Se vor alege rulmenţi radiali oscilanţi cu bile STAS 6846/1-80. Alegerea rulmenţilor se va
face în funcţie de diametrul d4 al arborelui şi de solicitare. Solicitarea rulmenţilor se determină în funcţie de
forţele din transmisia cu roţi dinţate, utilizând următoarea schemă de încărcare (fig.2.11).

Fig. 2.11 Arbore principal. Schemă de încărcare

Pentru calculul componentelor reacţiunilor din cele două plane, cotele l şi l1 se vor stabili în
funcţie de dimensiunile racletelor şi lăţimea jgheabului, precum si în funcţie de lăţimea pinionului şi de
poziţia sa faţă de lagăr. Aceste cote se stabilesc constructiv, utilizând figura 2.8 considerând reazemul la
jumătatea lăţimii rulmentului. Deasemenea se corelează aceste cote cu distanţa dintre centrele lagărelor
ansamblului arbore de acţionare, având în vedere alinierea lagărelor celor doi arbori. Se recomandă stabilirea
acestor cote în funcţie de dimensiunile pieselor ce compun ansamblul „Arbore de acţionare” şi de poziţia lor
faţa de lagăre (fig.2.17, cotele l1, l2, l3, l).
Se calculează rezultanta reacţiunilor din cele două reazeme:
2 2 2 2
RA  RVA  R HA şi RB  RVB  R HB (2.63)
PA  X  V  FrA  Y  FaA (2.64)
unde: FrA  R A ; FaA  FaiB  Fa (2.65)
V – coeficient cinematic (V=1 pentru inel interior rotitor);
X – coeficientul radial al rulmentului;
Y – coeficientul axial al rulmentului.
Se vor alege rulmenţi din seriile 72B sau 73B. Pentru seriile de rulmenţi 72B şi 73B, e=1,14;
FaA
pentru  1,14, X  1, Y  0 ;
FrA
FaA
pentru  1,14, X  0,35; Y  0,57
FrA
FaiB  1,21  R B  tg ; se adoptă   40 0 (2.66)
Se calculează capacitatea dinamică necesară:
C A  PA 3 L (2.67)
60  nter  Lt
L [mil.rot.] (2.68)
10 6
unde: L – durabilitatea rulmenţilor;
26
 Transportor cu raclete I

ner – turaţia la ieşire din reductor, în [rot/min.];

Lt – durata de funcţionare, în [ore]; Lt = 15000 ore.
Din tabelul 2.9 se va alege un rulment cu o capacitate Crulment > Ccalculat, dar cu valoare foarte apropiată
de cea calculată şi cu diametrul interior egal cu d4..

Tabelul 2.9 Rulmenţi radial axiali cu bile pe un rând

Dimensiuni [mm] Capacitate de încărcare [N] Seria
d D B  o Dinamică Statică rulmentului
C C0
25 52 15 40 14800 9400 7205B
62 17 40 24400 14600 7305B
30 62 16 40 20500 13500 7206B
72 19 40 31000 20500 7306B
35 72 17 40 27100 18400 7207B
80 21 40 36500 24200 7307B
40 80 18 40 32000 23000 7208B
90 23 40 45000 30500 7308B
45 85 19 40 36000 26200 7209B
100 25 40 58500 40000 7309B
50 90 20 40 37500 28600 7210B
110 27 40 68000 48000 7310B
55 100 21 40 46500 36000 7211B
120 29 40 79000 56500 7311B
60 110 22 40 56000 44500 7212B
130 31 40 90000 66000 7312B
65 120 23 40 63500 52500 7213B
140 33 40 102000 75500 7313B
70 125 24 40 69000 58000 7214B
150 35 40 114000 86000 7314B
75 130 25 40 71500 62000 7215B
160 37 40 125000 97500 7315B
80 140 26 40 80500 69500 7216B
170 39 40 135000 109000 7316B
85 150 28 40 90000 80500 7217B
180 41 40 146000 122000 7317B

După alegerea seriei rulmentului se adoptă

dimensiunile acestuia: diametrul exterior D[mm] şi lăţimea
B[mm] (fig.2.12).

Fig. 2.12 Rulment radial axial

2.11.4.1Dimensionarea carcasei lagărului

Forma constructivă a carcasei lagărului este prezentată în figura 2.13. Dimensionarea sa se face pe baza
recomandărilor prezentate în continuare.

27

Fig. 2.13 Carcasă lagăr

 Proiectare utilaj

Diametrul şurubului care fixează capacul lagărului se adoptă conform recomandărilor din tabelul
2.10, în funcţie de diametrul exterior al rulmentului D.
B – lăţimea rulmentului;
m – lăţimea umărului capacului, m  1,2 d surub ;
c = c1 = e1 = 2…3 mm;
D3' ,5 , D4 , b1 , b2 - se adoptă din tabelul 2.12 în funcţie de d5;
a  b2 / 2 ; a1 = 3…4 mm; a3  L1 / 2 ; b  0,3 L1 ; L1  2a 4 ;
L  D2  2 a 4  b4  ; F1  D6 / 2  5 mm; h  1,2 d surub ;
s  0,8 b ; H  D2 / 2  h   50....100  mm;
a 4 , b4 , D6 , Do'' , e , se aleg din tabelul 2.11 în funcţie de diametrul şuruburilor de fixare a
carcasei lagărului, ale căror dimensiuni se adoptă cu condiţia ca diametrul lor să fie mai mare decât al
şuruburilor de fixare a capacului lagărului.

Tabelul 2.10 Dimensiunile şuruburilor de fixare a capacului lagărului

Diametrul rulmentului Şuruburi
D buc. filet (dsurub)
< 100 4 M10
100-130 4 M12
130-230 6
M16
peste 230 6-8

Tabel 2.11 Dimensiunile găurilor de trecere pentru şuruburile de fixare ale carcasei
d b4 a4 Do Do “ d b4 a4 Do Do “
M8 18 15 20 9 M20 40 32 45 22
28
 Transportor cu raclete I

M10 20 20 25 11 M22 43 33 48 24
M12 25 22 30 13 M24 45 33 50 26
M16 30 26 40 17 M30 55 40 60 33

Tabel 2.12 Canale pentru inele de pâslă (STAS 6577-80)

Diametrul Diametrul
arborelui D’3,5 D4 b1 b2 arborelui D’3,5 D4 b1 b2
(d3,5) (d3,5)
H12 H12 H13 H12 H12 H13
30 31 43 4 5,5 88 89,5 109
32 33 45 90 92 111 7 9,4
35 36 48 95 97 116
36 37 49 100 102 125
38 39 51 105 107 130
40 41 53 110 112 135 8 10,8
42 43 55 115 117 140
45 46 58 120 122 145
48 49 65 125 127 154
50 51 67 130 132 159 9 12,3
52 53 69 135 137 164
55 56 72 140 142 173
58 59 75 145 147 178
5 7
60 61.,5 77 150 152 183
62 63,5 79 155 157 188
65 66,5 82 160 162 193 10 13,8
68 69,5 85 165 167 198
70 71,5 89 170 172 203
72 73,5 91 175 177 208
75 76,5 94 180 182 213
78 79,5 97 200 202 240
11 15,9
80 81,5 99 6 8,2 220 222 260
82 83,5 101
85 86,5 104

2.11.4.2 Dimensionarea capacului lagărului

29
 Proiectare utilaj

Forma constructivă a capacului lagărului este prezentată în figura 2.14 Dimensiunile sale se stabilesc
pe baza recomandărilor de mai jos, pornind de la diametrul D, al rulmentului.

Figura 2. 14 Capacul lagărului

D1  D  2,5 d surub ;
D2  D1   2,5...3 d surub ;
D3   0,85...0,9  D ;
e  1,2 d surub ; d1  d surub  2 mm;
Do  D3  2 mm
unde: D - diametrul exterior al rulmentului;
dsurub – diametrul şurubului care fixează capacul lagărului (tabelul 2.10).

30
 Transportor cu raclete I

D3' ,5 , D 4 , b1 , b2 - se adoptă din tabelul 2.12 în funcţie de diametrul d3. al arborelui.

2.12 Stabilirea variantei constructive şi a dimensiunilor ansamblului cap de acţionare.

Varianta constructivă a ansamblului cap de acţionare corespunde figurii 2.15, iar dimensionarea
elementelor componente se va face pe baza recomandărilor prezentate în continuare. Semnificaţia notaţiilor
din figura 2.15:

1 Şurub fixare roata dinţată 7 Garnitură lagăr 13 Rulment

2 Şaibă de siguranţă
3 Şaibă de fixare axială roată
4 Pană paralelă fixare roată dinţ.
5 Roată dinţată
6 Capac lagăr
8 Inel de siguranţă 14 Carcasă
9 Arbore !5 Capac lagăr
10 Roată de lanţ 16 Şurub fixare capac
11 Pană paralelă fixare roată de lanţ 17 Şurub fixare şaibă
12 Garnitura de etanşare 18 Şaibă de siguranţă rulment

Fig. 2.15 Ansamblu cap de acţionare

2.12.1 Stabilirea variantei constructive şi a dimensiunilor arborelui capului

de acţionare.

Forma constructivă a arborelui este cea prezentată în figura 2.16, iar dimensiunile diametrelor
tronsoanelor arborelui se stabilesc pe baza recomandărilor prezentate în continuare.

31
 Proiectare utilaj

Se calculează diametrul capătului de arbore ţinând seama de solicitarea la torsiune dată de momentul
M t19 calculat cu relaţia (2.58).
16  M t19
d6  3 [mm] (2.69)
   at (0)
unde: M t19 [Nmm], iar  at (0)  (20...25) N/mm 2 pentru OL50, materialul arborelui;
Valoarea obţinută se rotunjeşte conform STAS 8724/2-84, la una din valorile: 25; 28; 30; 32; 35; 40;
42; 45; 48; 50; 55; 56; 60; 65; 70; 75; 80; 85; 90; 95; 100; cu condiţia ca d6 adoptat sa fie mai mare ca
diametrul capătului de arbore d2, al arborelui principal (fig. 2.7).
Celelalte dimensiuni se adoptă după cum urmează:
d7= d6 + 4(5) mm, cu condiţia ca d7 să corespundă dimensiunilor din tabelul 2.12;
d8 = d7 + 2…5 mm, cu condiţia ca d8 să fie divizibil cu 5;
d9 = d8 + 4(5) mm, cu condiţia ca d9 să corespundă dimensiunilor din tabelul 2.12;
d10 = d9 + 2...3 mm cu condiţia să corespundă valorilor STAS 8724/2-84 ;
d11 = d10 + 5 mm cu condiţia să corespundă valorilor STAS 8724/2-84 ;
Dimensiunile canalului pentru inelul de siguranţă, m, n, d1 se vor alege din tabelul 2.6 în funcţie de
diametrul d8 , conform STAS 5848/2-80.
Dimensiunile canalelor de pană (b,t1), se vor alege din tabelul 2.7 în funcţie de diametrele d6 şi d10.

Fig. 2.16 Arbore de acţionare

Dimensiunile găurilor prezentate în detaliul „ C ” şi distanţa dintre ele se aleg din tabelul 2.13 în
funcţie de diametrul d8.

Tabelul 2.13 Diametrele găurilor de fixare a şaibelor de capăt STAS 8621-70

Diametrul Filet Şurub e Diametrul Filet Şurub e
arborelui STAS 4845-80 arborelui STAS 4845-80
20...28 M6 M6x16 - 90...100 M16 M16x35 50
28...35 M8 M8x20 - 100...110 55
35...40 20 110...120 60

32
 Transportor cu raclete I

40...45 20 120...130 65
45...50 25 130...140 M20 M20x40 80
50...60 M12 M12x30 30 140...150 80
60...70 36 150...160 100
70...80 40 160...170 100
80...90 45 170...180 100
Având în vedere că acest arbore este cel mai solicitat se impune verificarea sa în secţiunile importante
ţinând seama de solicitarea din acea secţiune. Se va face o verificare la oboseală în secţiunea cea mai
solicitată ţinând seama de concentratorul de tensiune [3,4].
Pentru calculul momentelor încovoietoare se va folosi schema de încărcare din figura 2.17, ţinând
seama de forţele din angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi si forţele din ramurile lanţului. Deasemenea se va
ţine seama că arborele este solicitat şi la torsiune de momentul Mt19..

Fig. 2.17 Arbore de acţionare. Forţele care solicită arborele.

b1
l1   1,25  d 6  100 mm ; b1 - lăţimea pinionului; (2.70)
2
l2  l4 ;
d10
l 2  1,25  d 8  1,5  250 mm ; (2.71)
2
l 3  bracleta  b4 ; b4 – lăţimea lanţului; (2.72)
Pentru verificarea arborelui se vor parcurge următoarele etape:
1. Stabilirea schemei de forte care solicită arborele la încovoiere şi a momentului de torsiune (fig.2.17).
2. Determinarea reacţiunilor în cele două plane RVC , RVD , R HC , R HD , reprezentarea sensului real
în funcţie de semnul plus sau minus al valorilor obţinute.
3. Determinarea momentelor încovoietoare şi reprezentarea diagramelor de variaţie ale acestora.
4. Determinarea momentelor încovoietoare rezultante în punctele caracteristice.
2 2
Mi  M iV  M iH (2.73)
5. Determinarea momentelor echivalente rezultante în punctele caracteristice.
M e  M i2     M t  2 (2.74)
 ai ( 1)
unde:  
 ai ( 0 )

33
 Proiectare utilaj

unde:  ai (1) şi  ai ( 0 ) sunt caracteristicile materialului arborelui. Materialul arborelui şi

caracteristicile sale se aleg din tabelul 2.14.
6. Determinarea tensiunilor efective în punctele caracteristice în care arborele este solicitat compus.
Me
i    ai (1) (2.75)
W
unde: M e - momentul echivalent în secţiunea verificată;
W - modulul de rezistenţă al secţiunii verificate.
7. Verificarea la oboseală în secţiunea canalului de pană de pe diametrul d10 şi în zona de racordare a
diametrului d9 cu d10 , ţinând seama de raza de racordare. Determinarea coeficienţilor de siguranţă
c si c , precum şi a coeficientului de siguranţa global c şi verificarea inegalităţii c  c a ; ca = 1,5...2,5
[3,4].

Tabelul 2.14 Caracteristici mecanice ale oţelurilor uzuale utilizate pentru arbori
r Rezistenţa admisibilă la oboseală [MPa]
Materialul [MPa] Răsucire Incovoiere
 at ( 0)  ai ( 0)  ai (1)
Oţel carbon 500 60 75 45
obişnuit şi de 600 78 95 55
calitate 700 96 110 65
Oţel aliat 800 64 130 75
1000 75 150 90

2.12.2. Stabilirea formei geometrice şi a dimensiunilor roţilor de lanţ.

Roata de lanţ se execută din două bucăţi asamblate între ele cu şuruburi (fig. 2.18) . Elementele
geometrice ale danturii au fost calculate la paragraful 2.3 Lăţimea roţii poate fi conform figurii 2.18a sau
2.18b. Dimensiunile reprezentate pe desen se calculează cu relaţiile prezentate în continuare.

34

Fig. 2.18 Roată de lanţ

 Transportor cu raclete I

- Lăţimea dintelui: B1  0,9b1 (2.76)

- Lăţimea vârfului dintelui B2  0,72 B1 (2.77)
- Lăţimea discului roţii B3  b2  4 mm (2.78)
180 o
- Diametrul obadei roţii D5  p  ctg  1,3  h2 (2.79)
z
unde: b1 - distanţa dintre eclisele interioare ale lanţului; b2 – cota peste eclisele interioare; h2 - lăţimea
eclisei lanţului (STAS 10057/1-75);
- Diametrul de divizare Dd – calculat la paragraful 2.3
- b şi t2 se adoptă în funcţie de diametrul d10 din tabelul 2.7;
- b3 = (1,5...1,8)d10 ;
- d1, d2, t, a4,, b4,, se adoptă în funcţie de dimensiunile şuruburilor de prindere a celor două părţi ale
roţii de lanţ (tabelul 2.15) STAS 11574-83;
- g = 1,2 dş , unde ds – diametrul şuruburilor de prindere a celor două părţi ale roţii de lanţ.

Tabelul 2.15 Locaşuri şi lamaje pentru organe de asamblare filetate

Diametrul nominal d1 d2 t a4 b4
al filetului ds (M...)
M8 10 24 7 15 18
M10 12 28 8 20 20
M12 14 33 9 22 25
M14 16 36 10 26 28
M16 18 40 12 26 30
M18 20 43 14 30 36
M20 22 46 15 32 40
M22 24 50 16 33 43

2.12.3 Alegerea penelor

Se vor alege penele pentru montarea roţii dinţate şi pentru montarea roţilor de lanţ. Pentru realizarea
montajului se vor utiliza pene paralele. Alegerea penelor se va face pe baza recomandărilor din tabelul 2.7
(STAS 1004-80) şi tabelul 2.8 (STAS 1005-80), ţinând seama că montajul se efectuează conform figurii 2.10
Dimensiunile b şi h ale penei se aleg din tabelul 2.7, în funcţie de diametrul d6 pentru pana de montaj a roţii
dinţate „ z2” şi în funcţie de diametrul d10 pentru pana de montaj a roţii de lanţ (fig.2.16). Lungimea penei se
adoptă în funcţie de lungimea butucului roţii dinţate sau lungimea butucului roţii de lanţ, pe baza relaţiei:
l p   0,8....0,9   l b (2.80)
astfel: l p 6  (0,8....0,9)  l b roata din

l p10  (0,8...0,9)  b3
Lungimea rezultată din calcul se standardizează la valoarea cea mai apropiată, utilizând tabelul 2.8.

35
 Proiectare utilaj

Pana aleasă se poate verifica la solicitările ce apar în asamblare, datorită momentului Mt19, calculat
cu relaţia (2.58), pe baza relaţiilor de mai jos:
2 M t19
Fp  [N] (2.81)
d 6,10
2  Fp
p  p as  65...100 [N/mm2] (2.82)
h  l p 6,10 STAS
Fp
 f    af   0,2....0.3 c [N/mm2] (2.83)
b  l p 6,10 STAS

-  c  300 N/mm2, pentru OL60 materialul penei.

2.12.4 Stabilirea variantei constructive şi a dimensiunilor lagărelor

Forma lagărelor corespunde figurii 2.15.

Dimensionarea lor se va face în funcţie de diametrul
rulmenţilor aleşi. Se vor alege rulmenţi radiali axiali cu bile
(fig.2.21). Alegerea rulmenţilor se va face în funcţie de
diametrul d8 al arborelui şi de solicitare.
Solicitarea rulmenţilor se determină în funcţie
de reacţiunile din reazemele C şi D, de forţa axială din
Fig. 2.20 Incărcarea rulmenţilor angrenajul cilindric ( Fa ), utilizând schema de
încărcare din figura 2.20.
Se calculează rezultanta reacţiunilor din cele două reazeme şi sarcina dinamică echivalentă
PD :
2 2 2 2
RC  RVC  R HC şi RD  RVD  R HD (2.84)
PD  X  V  FrD  Y  FaD (2.85)
unde: FrD  R D ; FaD  FaiC  Fa (2.86)
V – coeficient cinematic (V=1 pentru inel interior rotitor);
X – coeficientul radial al rulmentului;
Y – coeficientul axial al rulmentului.
Se vor alege rulmenţi din seriile 72B sau 73B. Pentru seriile de rulmenţi 72B şi 73B, e=1,14;
FaD
pentru  1,14, X  1, Y  0 ;
FrD
FaD
pentru  1,14, X  0,35; Y  0,57
FrD
FaiC  1,21  RC  tg ; se adoptă   15 0 (2.87)
Se calculează capacitatea dinamică necesară:
C D  PD 3 L (2.88)
60  n19  Lt
L [mil.rot.] (2.89)
10 6
unde: L – durabilitatea rulmenţilor;
36
 Transportor cu raclete I

n19 – turaţia arborelui de acţionare, în [rot/min.], relaţia (2.55).

Lt – durata de funcţionare, în [ore]; Lt = 15000 ore.
Din tabelul 2.15 se va alege un rulment cu o capacitate Crulment > Ccalculat, dar cu valoare foarte
apropiată de cea calculată şi cu diametrul interior
egal cu d8..
După alegerea seriei rulmentului se adoptă
dimensiunile acestuia: diametrul exterior D[mm]
şi lăţimea acestuia B[mm].

Fig. 2.21 Rulment radial axial

Tabelul 2.15 Rulmenţi radial axiali cu bile pe un rând

Dimensiuni [mm] Capacitate de încărcare [N] Seria
d D B  o Dinamică Statică rulmentului
C C0
25 52 15 40 14800 9400 7205B
62 17 40 24400 14600 7305B
30 62 16 40 20500 13500 7206B
72 19 40 31000 20500 7306B
35 72 17 40 27100 18400 7207B
80 21 40 36500 24200 7307B
40 80 18 40 32000 23000 7208B
90 23 40 45000 30500 7308B
45 85 19 40 36000 26200 7209B
100 25 40 58500 40000 7309B
50 90 20 40 37500 28600 7210B
110 27 40 68000 48000 7310B
55 100 21 40 46500 36000 7211B
120 29 40 79000 56500 7311B
60 110 22 40 56000 44500 7212B
130 31 40 90000 66000 7312B
65 120 23 40 63500 52500 7213B
140 33 40 102000 75500 7313B
70 125 24 40 69000 58000 7214B
150 35 40 114000 86000 7314B
75 130 25 40 71500 62000 7215B
160 37 40 125000 97500 7315B
80 140 26 40 80500 69500 7216B
170 39 40 135000 109000 7316B
85 150 28 40 90000 80500 7217B
180 41 40 146000 122000 7317B

2.12.4.1 Dimensionarea carcasei lagărului

Se va proceda ca la paragraful 2.11.4.1, folosind diametrul exterior si lăţimea rulmentului ales.

37
 Proiectare utilaj

2.12.4.2 Dimensionarea capacului lagărului

Se va proceda ca la paragraful 2.11.4.2, folosind diametrul exterior şi lăţimea rulmentului ales.

2.13 Stabilirea variantei constructive şi a dimensiunilor ansamblului cap de întindere.

Ansamblul capului de întindere este prezentat în figura 2.22.

2.13.1 Stabilirea variantei constructive şi a dimensiunilor arborelui capului de întindere

Fig. 2.22 Sistem de întindere cu şurub

1 Ghidaj 4 Rulment oscilant 7 Şurub de întindere

2 Arbore 5 Carcasă lagăr 8 Piuliţă
3 Roată de lanţ 6 Placă de ghidare 9 Corp transportor

2.13.1 Stabilirea variantei constructive şi a dimensiunilor arborelui sistemului de

38
 Transportor cu raclete I

întindere.
Varianta constructivă a arborelui este cea prezentată în figura 2.23, iar dimensiunile tronsoanelor sunt
identice cu cele ale arborelui de acţionare, figura 2.16.

2.13.2 Stabilirea formei geometrice şi a dimensiunilor roţilor de lanţ

Dimensiunile roţilor de lanţ sunt identice cu ale roţilor capului de acţionare, figura 2.18, paragraful
2.12.2.

2.13.3 Alegerea penelor roţilor de lanţ

Alegerea penelor se va face ca la paragraful 2.12.3.

Fig. 2.23 Arbore sistem de întindere

2.13.4 Stabilirea variantei

constructive şi a dimensiunilor
lagărelor

Forma lagărelor corespunde figurii

2.22. Dimensionarea lor se va face în funcţie
de diametrul rulmenţilor aleşi. Se vor alege
rulmenţi radiali oscilanţi cu bile STAS
6846/1-80 (fig.2.25). Alegerea rulmenţilor se
va face în funcţie de diametrul d8 al arborelui
39

Fig. 2.24 Încărcarea arborelui sistem de întindere

 Proiectare utilaj

şi de solicitare. Solicitarea rulmenţilor se determină în funcţie de forţele din lanţ în dreptul roţilor de întindere
(S4 şi S5), utilizând schema de încărcare din figura 2.24.
Se calculează reacţiunile din cele două reazeme R E şi RF.
S4  S5
RE  RF  R (2.90)
2
Capacitatea dinamică a rulmenţilor se calculează cu relaţia:
3
CR L [N] (2.91)
60  n19  Lt
L [mil.rot.] (2.92) unde: L – durabilitatea rulmenţilor;
10 6
n19 – turaţia arborelui de acţionare, calculată cu relaţia (2.55), în [rot/min.];
Lt – durata de funcţionare, în [ore]; Lt = 15000 ore.
Din tabelul 2.16 se va alege un rulment cu o capacitate Crulment > Ccalculat, dar cu valoare foarte
apropiată de cea calculată şi cu diametrul interior egal cu d8..
Tabelul 2.16 Caracteristicile rulmenţilor radial oscilanţi cu bile pe două rânduri
Dimensiuni Capacitate Simbol Dimensiuni Capacitate Simbol
[mm] de încărca- rulment [mm] de încărca- rulment
d D B re C [N] d D B re C [N]
80 18 15000 1208 75 130 25 30500 1215
80 23 17500 2208 130 31 34540 2215
40 90 23 23200 1308 160 37 62000 1315
90 33 35500 2308 160 55 95000 2315
85 19 17000 1209 80 140 26 31000 1216
85 23 18300 2209 140 33 40000 2216
45 100 25 30000 1309 170 39 69500 1316
100 36 42500 2309 170 58 106000 2316
90 20 18000 1210 85 150 28 39000 1217
90 23 18300 2210 150 36 45500 2217
50 110 27 32500 1310 180 41 76500 1317
110 40 31000 2310 180 60 110000 2317
100 21 21200 1211 90 160 30 45000 1218
100 25 20800 2211 160 40 55000 2218
55 120 29 40500 1311 190 43 85000 1318
120 43 58500 2311 190 64 120000 2318
110 22 23800 1212 95 170 32 50000 1219
60 110 28 26500 2212 170 43 65500 2219
130 31 45000 1312 200 45 104000 1319
130 46 68000 2312 200 57 129000 2319
100

65 120 23 24500 1213 180 34 55000 1220

120 31 34000 2213 180 46 76500 2220
140 33 49000 1313 215 47 112000 1320
140 48 75000 2313 215 43 150000 2320
110

70 125 24 19000 1214 200 38 69500 1222

125 31 23200 2214 200 53 95000 2222
150 35 36000 1314 240 50 123000 1322
150 51 45500 2314

40
 Transportor cu raclete I

In funcţie de seria rulmentului ales se vor

adopta principalele dimensiuni de gabarit:
diametrul exterior D şi lăţimea B. Reprezentarea
rulmentului se va face pe baza recomandărilor de
mai jos, corelate cu figura 2.25.
s  0,15 D  d  ; d b  0,25 D  d 

Rm  R  0,5d b ; r1  0,5r
Figura 2.25 Rulment radial oscilant cu bile

2.13.4.1 Dimensionarea carcasei lagărului

Dimensionarea carcasei lagărului prezentată în figura 2.26 se va face conform recomandărilor

prezentate în continuare.
D1  D  2,5 d surub
D2  D1   2,5...3 d surub
D5   0,85...0,9  D
unde: D - diametrul exterior al rulmentului;
dsurub – diametrul şurubului care fixează capacul lagărului;

Diametrul şurubului se adoptă conform recomandărilor din tabelul 2.10, în funcţie de diametrul
exterior al rulmentului D.

Fig
. 2.26 Carcasă lagăr

B – lăţimea rulmentului;
m – lăţimea umărului capacului, m  1,2 d surub ;
c1 = 10 mm; c2 = 2…4 mm; c4=1,2D9; D9  d s' +2mm; d s' - diametrul şurubului de prindere al
lagărului; d s'  d surub ales pentru fixarea capacului.
D3 , D4 , b1 , b2 - se adoptă din tabelul 2.12 în funcţie de d9;

41
 Proiectare utilaj

L = B+m+(3..5)+c2 mm; E = L+2a+b2 mm; a = 5....10 mm;

D6 = D4 + 8…10 mm; C = D2 + 10 mm;
C
R8   2 D9 ; R10  1,5 D9 ;
2
D7 = d1'  1...2 mm; h1= b1'  d b / 2 ; d b  diametrul bilei din capul şurubului; b1'  capătul

tijei şurubului (fig.2.27); c3 = D7 / 2 + 5….10 mm.

2.13.4.2 Dimensionarea capacului lagărului

Forma constructivă a capacului lagărului este prezentată în figura 2.27 Dimensiunile sale se stabilesc
pe baza recomandărilor de mai jos, pornind de la diametrul D, al rulmentului ales.

Figura 2. 27 Capacul lagărului

D1  D  2,5 d surub ;
D2  D1   2,5...3 d surub ;
D3   0,85...0,9  D ;
e  1,2 d surub ; d1  d surub  2 mm;
Do  D3  2 mm
m  1,2 d surub

unde: D - diametrul exterior al rulmentului;

dsurub – diametrul şurubului care fixează capacul lagărului (tabelul 2.10).

2.13.5 Dimensionarea sistemului de întindere cu şurub

42
 Transportor cu raclete I

Diametrul interior al filetului şurubului din figura 2.28 care acţionează asupra carcasei lagărului se
stabileşte din condiţia de rezistenţă a acestuia la tracţiune. Se consideră că şurubul se execută din oţel laminat,
marca OL50.

4kFs (2.90)
d1  [mm]
 at
unde: Fs- forta care solicită şurubul [N];
 at - rezistenţa admisibilă la tracţiune [MPa];
 at = (60…100) MPa, pentru oţel marca OL50.
Forţa care solicită şurubul se calculează cu relaţia:
S 4  S5 F f (2.91)
Fs   [N]
2 2
unde: S5 - forţa în ramura care se înfăşoară pe roata de lanţ , relaţia (2.5);
S4 - forţa în ramura care se desfăşoară de pe roata de lanţ, relaţia (2.6);
Ff – forţa de frecare dintre placa ce susţine lagărul şi ghidaje.
F f    G [N]
(2.92)
unde:  - coeficient de frecare între placă şi ghidaje,  =0,15;
G – greutatea totală a lagărelor , arborelui şi a roţilor de lanţ, în [N].
Dimensiunile indicate în figură se vor adopta după cum urmează:

Fig. 2.28 Şurub de întindere

Filetul M…. se va adopta astfel încât diametrul interior al filetului ales să fie mai mare decât cel
calculat. Dacă dimensiunea rezultată din calcul este mică comparativ cu celelalte dimensiuni ale sistemului de
întindere, acest diametru va fi majorat corespunzător.
d 1' - se adoptă mai mic decât diametrul interior al filetului standardizat (număr întreg);

b1' = 10….20 mm; b2 =30….50 mm;

a - se adoptă în funcţie de diametrul interior al filetului standardizat.
a  d1STAS / 2 mm (se rotunjeşte la un număr întreg).

43