Daunatori cereale ( 14 )

Gandacul ghebos ( Zabrus tenebroides ) ordinul Coleoptera, familia Carabiadae

Adult 10-16mm,corp oval-alungit,negru.Oul 30mm alb.Larva matura are 30 mm lungime cap si torace
brune.Pupa are 20mm alb-cafeniu.Ierneaza ca larva in sol si are una generatie pe an.Ataca in stadiul de
adult si larva consumand florile si boabele.Larvele trag frunzele plantelor tinere in galeriile de
la baza plantelor, le sfasie dupa care se usuca.Prevenire: rotatia culturilor,aratura adanca dupa
recoltat,mentinere teren curat fara samulastra,tratament seminte ( cu Yunta ).

Plosnitele cerealelor – Eurygaster (maura,austriaca,intergriceps) si Aelia (plosnite vargate ) ordinul

Heteroptera, familia Scutelleridae

Adultul Eurygaster are corp oval culoare de la verde la brun inchis cu scutelum dezvoltat.Corp de 11-13
mm,cap rotunjit la varf..Cap triunghiular,antene lungi,scutel dezvoltat.Ouale verde deschis de forma unui
butoias.Speciile genului Aelia au corp eliptic,dungi longitudinale,scutel triunghiular.Plosnitele devin active
primavara mai intai ataca graminee spontane apoi culturile.Inmultirea este limitata de unii paraziti
oofagi.Plosnitele ataca cerealele paioase ( frunze,tulpini,spice si boabe ) prin intepare.Cand ataca la spic
acesta se albeste.Atacul cel mai periculos este la boabe produs de larve.Boabele sunt intepate
si se zbarcesc. Ierneaza ca insecta adulta, sub frunzarul padurii, in liziera pomilor din apropierea culturilor,
sub ierburi.Emite un miros urat la strivire. La locul intepaturii se formeaza o mica umflatura numita ,,con
salivar” " in jurul careia apare o zona de culoare galbuie. Adesea frunza atacata se ingalbeneste, se rasuceste si
se usuca, de la locul intepaturii atarnand ca o sfoara. Uneori spicul ramane in burduf, iar cand apare are
aristele ondulate si poate fi partial sau total steril, albit, aspect care se intalneste frecvent la varful spicelor.
Boabele atacate sunt sistave, zbarcite sau daca nu sunt deformate, poarta urmele intepaturilor sub forma de
puncte negre, inconjurate de o zona decolorata. Calitatea productiei este cu mult diminuata.Prev:rotatia,soiuri
precoce si recoltarea la timp,tratamente la avertizare ( Fastac,Decis)

Gandacii pocnitori – Agriotes ordiunl Coleoptera, familia Elateridae ( viermi sarma )

Adultul are 7-10mm, brun-roscat, interstridiile aripilor mai late.Ouale ovoide 1.5mm,chorion tare si culoare
alba. Larvele sunt cunoscute ca si viermi-sarma 25mm lungine avand corp alungit,cilindric cu tegument
puternic chitinizat castaniu si picioare scurte.Adultii consuma mixt si insecte mici,rame,boabe de
cereale dar pot ataca si frunzele de cereale paioase prin rozaturi.Larvele sunt numite viermi
sarma produc cele mai mari pagube fiind polifag (cereale, porumb, floarea
soarelui,sfecla,cartof,legume rozand semintele din sol sau partile subterane ale plantelor sau
la colet apoi plantele se ingalbenesc si se usuca.Plarvele rod galerii in tuberculi de cartofi si
radacini de sfecla, morcovi, dupa care putrezesc.
Combatere:araturi de vara si toamna,aplicare ingrasaminte cu azot,drenarea terenurilor,amendamente cu
calciu,rotatia culturilor.,tratamentul semintelor ( Furadan,carbofuran) + tratamente la sol.

Gargarita frunzelor de porumb – Tanymecus dilaticollis, ordinul Coleoptera, familia

Curculionidae

Adultul are culoarea corpului brun-cenusiu, mai deschis ventral, de 6.5-8 mm lungime. Adultul este de forma
oval alungit, caracterizat prin prezenta unui cioc de rata de unde si denumirea de ratiosoara porumbului.Oul –
1mm,cilindric,rotunjit la capete galben-sidefiu la depunere apoi devine negru.Larva matura 9 mm lungime
este apoda.Ierneaza ca adult in sol prezinta o generatie pe an.Daunator
polifag(porumb,flooare,sfecla,soia,lucerna,grau etc ).Cele mai mari pagube la porumb.Ataca plantele tinere
pe care le reteaza de la colet iar apoi ataca frunzele in trepte.Prev:rotatia culturilor( recomandat
porumb-mazare-grau ),distrugereaburuienilor.Tratamente la samanta cu Furadan.In vegetatie tratamente cu
Decis si Karate.
Buha semanaturilor – Scotia segetum, ordinul Lepidoptera, familia Noctuidae ( fluturi
nocturni )

Are anvergura aripilor de 35—45 mm, aripile anterioare brune-cenusii, ca la toate speciile genului și cu desene
caracteristice; aripile posterioare sunt cenușii foarte deschis, aproape albe. Larva este foarte dăunătoare
culturilor.Ou sferic usor turtit alb.Larva matura este de culoare cenusie-verzuie,cap brun,dorsal prezinta
dungi brune , lungime corp 45-50 mm.Ierneaza ca larva in sol avand 2 generatii pe an.Daunator
polifag larvele produc cele mai pagubitoare atacuri care la primele varste se hranesc cu partile
aeriene apoi spre maturitate se retrag in sol hranindu-se cu radacini.Plantele se usuca si
mor.Primavara in aprilie larve se transforma in pupe apoi dureaza 3 saptamani si apar fluturii la inceputul
lunii mai.Zborul fluturilor este nocturn.Ouale sunt depuse izolat pe partea inferioara a frunzelor unor plante
spontane ( palamida,loboda,stir).O femela depune 2000 oua.Ouale sunt parazitate de viespi iar larvele si
pupele sunt distruse de diversi dusmani naturali.Ataca plantele de porumb,floarea-
soarelui,rapita,legume.pomi si vie.Prev: araturi adanci de toamna pt distrugerea larvelor
hibernante,distrugerea buruienilor din culturi,tratamente chimice la avertizare.Urmarirea zborului se face cu
capcane cu feromoni

Sfredelitorul porumbului – Ostrinia nubilalis, ordinul Lepidoptera, familia Pyraustidae

Adultul prezinta dimorfism sexual.Femela prezinta aripi anterioare galben-deschis si posterioare cenusii una
in forma de zig-zag.Masculul are aripi anterioare de culoare bruna cu puncte mici si posterioare galben-
deschis.Oul este turtit si transparent.Larva are culoare cenusie –rosiatica lungime 25mm.Pupa are culoare
brun-deschis si prezinta in varful abdomenului 4 spini curbati.Ierneaza ca larva in tulpinile de porumb,
canepa,sorg.Aparitia fluturilor pare la sfarsitul lunii mai.Copulatia si ponta au loc la 2-4 zile
de la aparitie.Ouale sunt depuse pe partea inferioare a frunzelor ( 300 oua ),incubatia dureaza
8 zile.La aparitie larvele se hranesc cu maduva tulpinilor si trec prin 5 varste.In august larvele
intra in diapauza hiemala.Temperaturile ridicate si ploile determina pieirea in masa a larvelor.La reducerea
populatiei contribuie o serie de dusmani naturali.( diptere si himenoptere).Daunator polifag cu pagube
insemnate la porumb.Larvele rod stiuletii si frunzele.Omizile perforeaza tulpinile si patrund in
interior unde consuma maduva la care plantele raman mici si se frang de la
vant.Combatere:Recoltare cu utilaje care in acelasi timp toaca tulpinile,taierea manuala a cocenilor cat mai
jos,araturi adanci de toamna cu ingroparea resturilor vegetale,adunarea si arderea tuturor resturilor vegetale
ramase dupa recoltare,hibrizi rezistenti.Tratamente cu produse biologice ENTOMOBACTERIN.Tratamente
chimice la avertizare.

Nematodul graului – Anguina tritici, ordinul Tylenchida, familia Tylenchidae

Adultul – corp alungit, subțiat la ambele capete, transparent.Lungimea corpului la: femelă = 3-4 mm,
mascul = 2-2,5 mm Larva – cilindrică, 0,6-0,9 mm lungime, seamănă cu adultul.Iernează în stadiul de larvă
de vârsta a II – a deasupra mugurelui de creștere al plantelor și are o singură generație pe an.In toamnă odată
cu semănatul ajung în sol și galele (ovare de grâu infestate cu larve) care în contact cu umezeala se sparg
răspândindu-se în căutare de plante de grâu, mai rar orz și secară
Plantele atacate sunt îngroșate la bază, puternic înfrățite, rămân mici și au frunzele răsucite și încrețite.Spicele
sunt mai verzi, nedezvoltate, glumele și aristele sunt îndepărtate.Ovarele se transformă în galele, mai mici ca
boabele sănătoase, aproape rotunde, de culoare brun-neagră, mici, tari
Combatere: Respectarea măsurilor de carantină fitosanitară,recoltarea timpurie a grâului ,folosirea
îngrășămintelor minerale (superfosfat) ,rotația culturilor,tratamente chimice la sămânță și sol cu produse
nematocide granulate

Cărăbușeii cerealelor – Anisoplia spp – austriaca,lata,agricola (Ordinul Coleoptera, fam. Scarabidae)

Adultul are dimensiuni cuprinse intre 10-15mm, clipeus de forma triunghiulara,corp de culoare verzuie cu
luciu metalic,elitre galbui-maronii. Larva – de tip melolontoid, de culoare albă,lungimea corpului variază
între 23-32 mm. Iernează în stadiul de larvă în sol. Anisoplia austriaca, Anisoplia lata și
Anisoplia agricola au o generație la 2 ani, iar la Anisoplia segetum are o generație pe an.
Produce pagube mai mari la grâu și secară ,rod ovarele florilor,atacă mai ales boabele în lapte
sau pârgă, pe care le distrug complet sau parțial, provocând pagube și indirect prin scuturarea
boabelor.Atacul larvelor nu prezintă importanță economică!
Măsuri agrotehnice: efectuarea arăturilor imediat după recoltarea cerealelor, aplicarea prașilelor la timp în
culturile de porumb, floarea soarelui,semănatul cât mai devreme cu soiuri timpurii, tratamente chimice.
Tripsul graulu i- Haplothrips tritici, ordinul Thysanoptera, familia Phloeothripidae
Insecta care prezinta ultimul segment sub forma de tub.Adultul are corpul de 1.2-1.5 mm
lungime, de culoare brun-inchis spre negru, aripile sunt inguste cu o nervura. Larva este de culoare
rosu portocaliu care inteapa boabele.Specie monovoltina, cu o generatie pe an, care se dezvolta din
mai pana in iunie-iulie anul urmator, din care cca. 57 de zile pe planta gazda si restul de 309 in sol. O femela
depune 20-22 oua. Larvele primare apar in mai-iunie pe glume si inflorescente, iar cele secundare dupa alte 2-
4 zile. Densitatea larvelor poate fi de 10-70/spic, iar durata vietii de 20-30 zile.Spicul poate fi
distrus partial sau complet, dupa cum atacul se manifesta la rahisul spicului (atac radial) sau
la inflorescente (atac floral). Organele afectate prezinta ofiliri, ingalbeniri sau albiri, urmate
de modificari de forma. Combatere: Aratura adanca la 20-25 cm asigura disparitia a 90% din larve care
sunt incorporate cu resturile vegetale in sol. Tratamente chimice cu diferite produse avizate cum ar fi Actara
(0.02%), Biscaya 240 OD (0.16 l/ha), Decis Mega 50 EW (0.15 l/ha).

Paduchele verde al cerealelor – Schizaphis graminum, ordinul Hymenoptera, Fam. Aphididae

Formele aptere au corpul oval, de 1.5-2 mm lungime, de culoare verde deschis sau cu nuante galbui. Formele
aripate au corpul de 1.2-1.9 mm lungime. Specie care ierneaza ca ou de rezistenta depus de femele toamna, pe
grau, orz, sorg, porumb sau alte graminee spontane. O femela depune 1-6 oua. In Romania specia dezvolta 21-
23 de genaratii pe an. Ataca graminee cultivate, in special grau si orz pe care formeaza colonii numeroase pe
frunze, dar si specii graminee spontane.
Datorita atacului, frunzele se contorsioneaza, iar in zonele intepate apar initial pete rosietice care apoi
conflueaza cuprinzand treptat toata frunza, ducand in final la uscarea plantei.
Combatere: Tratamente chimice cu Actara (0.7 kg/ha)

Gândacul ovăzului – Oulema melanopa (Ordinul Coleoptera, fam. Chrysomelidae)

Adultul – are 4-4,8 mm lungime, corpul de culoare albastră cu reflexe verzui. Capul, antenele și
tarsele sunt de culoare neagră. Larva – are 5-7 mm lungime și este oligopodă. Capul este mare de culoare
brună iar corpul de culoare galben-murdar. Iernează în stadiul de adult sub ierburi, în frunzarul
pădurilor și are o generație/an.Ataca gramineele cultivate și spontane.Adulții rod frunzele
perforându-le sub forma unor dungi paralele. Se aplică Combatere:măsuri agrotehnice si tratamente
chimice cu produse organofosforice sau pietroide.

Viermele rosu al paiului – Haplodiplosis marginata, ordinul Diptera, familia Cecidomydae

Adultul are corpul de culoare inchisa, capul si toracele negre iar halterele si zona scutelului sunt galbui.
Abdomenul are nuante rosietice. Corpul are lungimea de 4-5 mm, femela fiind mai mare decat masculul.
Aripile sunt transparente. Larva are 3-4 mm lungime, este apoda si eucefala, de culoare rosie.
Dezvolta o singura generatie pe an si ierneaza ca larva complet dezvoltata, in sol. Larvele au
capacitatea de a ramane in sol, in stare de hibernare, timp de mai multi ani. In aprilie-mai larvele
se urca la suprafata solului pentru a se impupa. Dupa 4-5 zile apar adultii iar la scurt timp are loc copulatia si
depunerea pontei. O femela depune circa 200 de oua, in grupuri de 15-20 de oua, de regula, pe frunzele
superioare, de-a lungul nervurilor si pe teaca. Ouale sunt sensibile la uscaciune. Dupa eclozare, larvele
patrund in limbul si tulpina plantei, imprastiindu-se de-a lungul internodului.

Musca de hessa – Mayetiola destructor (Ordinul Diptera, familia Cecidomyidae)

Adultul – prezintă dimorfism sexual. Femela – are corpul de 3,5 -4 mm lungime, de culoare neagră cu
excepția unei benzi dorso-mediane și a părților laterale roșcate. Aripile lățite spre vârf, sunt transparente, cu
marginile păroase și nervuri simple. Abdomenul prezintă un ovipozitor telescopic lung. Masculul – are
corpul de 2 -2,5 mm lungime, complet negru. Larva – matură are 4-5 mm lungime, apodă, corpul fusiform,
ușor turtit, de culoare albă, dorsal cu pete verzi. Are 2-3 generații pe an și iernează în stadiul de pupă
sub tecile frunzelor plantelor atacate.
Ataca diferite specii de graminee cultivate și spontane, preferând grâul de toamnă, secara, orzul.In urma
atacului, la plantele tinere se produce o alterare și o slăbire a țesuturilor, formându-se pete de
culoare brun-închis.P lantele atacate, în special cele cu 1-2 frunze, se îngălbenesc și se usucă iar
plantele avansate în vegetație produce o îngroșare a tulpinii și o înfrățire exagerată, rezultând pierderi
cantitative și calitative din recoltă.

Musca galbena a cerealelor – Chlorops pumilionis, ordinul Diptera, familia Chloropidae

Specie mica 3-4mm lungime,culoare galbena,cu 5 dungi negre pe torace,ochii de culoare verde.Larva este
apoda initial transparenta apoi galbuie.Depun oua pe cereale sau alte plante spontane.Are 2 generatii pe
an.In cazul atacului tulpinile se deformeaza,internodurile se opresc din crestere.Ierneaza ca
larva pe mugurii cerealelor.Uneori plantele atacate nu mai formeaza spic si raman in burduf.

Musca suedeza – ordinal Diptera, familia Chloropidae

( Mustele negre ale cerealelor )
Musca mica 2mm culoarea neagra lucioasa,ochi mari de culoare rosie,aripi transparente-intunecate.Oul alb
1mm cu striuri longitudinal.Larva apoda si acefala, aspect viermiform de culoare alba.Are 3
gneratii/an,ierneaza ca larva sub mugurele de crestere la ti\ulpinile plantelor tinere de cereal de
toamnaFemela de pune 25-60 oua sub teaca uneori pe limb.La 12 zile dupa apartitie are loc copulatia,Larvele
neonate patrund in tulpina sub mug de crestere cu care se hraneste.Femelele depun ouale in spicele si
paniculele cerealelor paioase pe Frunze de porumb sip e samulastra.Combatere:lucrari agrotehnice
corespunzatoare,samanta tratata

Daunatori din pajisti ( pasuni si fanete ) naturale – ai gramineelor

Buha pajistilor montane – Cerapteryx graminis, ordinul Lepidoptera, familia Noctuidae

Adultul are anvergura aripilor 25-35 mm,culoare variabila pana la castaniu.Larva 24-40 mm culoare
bruna.Ierneaza in stadiul de ou si larva sub stratul de muschi.Are 1 generatie/an.Ataca gramineele din pasuni
si fanete din zona montatna.Larvele rod frunzele plantelor tinere si varful tulpinilor.

Omida pasunilor – Penthophera morio, ordiunul Lepidoptera, familia Lymantriidae

Prezinta dimorfism sexual.Masculul este negru cu perisori fini.Femela are corp voluminos de culoare cenusie-
galbuie prevazut in varful abdomenului cu un smoc de perisori albi-galbui.Larva neonata.Are o singura
generatie pe an.ierneaza ca larva in sol.Fluturii apar esalonat,ouale sunt depuse pe tulpinile gramineelor 150-
200 oua.Omida se hraneste cu diferite graminee rozand frunzele,lastarii si tulpinile.In cazul unui aac masiv se
recomanda sa fie defrisate si insamantate cu leguminoase furajere pe care nu se dezvolta aceasta omida.

Lacusta calatoare( italiana ) – Calliptamus italicus, ordinul Orthoptera, familia Catantopidae

Lungimea corpului variaza la mascul 18-28mm si la femela 28-35mm.Corpul este de culoare brun
roscat cu pete negre.Aripile anterioare sunt ruginii si depasesc dimensiunea abdomenului.Aripi posterioare de
culoare roz.Ataca gramineele din pajisti,atat larvele cat si adultii rod vegetatia
ierboasa.Combatere:tratamente chimice si depistarea oualelor.

Lacusta marocana – Dociostaurus maroccanus, ordinul Orthoptera, familia Acrididae

Adultul are corpul de culoare cenusiu palid-roscat, prevazut cu pete inchise. Masculul are lungimea de 17-28
mm, iar femela de 25-400 mm. Oualele sunt asezate intr-o ooteca cilindrica, in general putin incovoiata, de
12-18 mm lungime. Are o generatie pe an si ierneaza in stadiul de ou, depus in ootecile din sol. Are un regim
trofic fitofag si se hraneste cu plante verzi cultivate si spontane : cereale (grau, porumb), lucerna, trifoi,
legume, plante tehnice. Combatere: Se utilizeaza produse pe baza de deltametrin (Decis Mega).

Cosasul pasunilor – Polysarcus denticaudus, ordinul Orthoptera, familia Phaneropteridae

Corp de culoare verde fara aripi posterioare.La femela ovopozitorul este lung.Lungimea corpului 32-
38mm,larva este asemanatoare cu adultul fara aripi.Prezinta 1 generatie/an,ierneaza ca ou in sol.Femela
depune ouale in iunie preferand pasunile bine insorite si uscate depunand 50-60 oua.Este un daunator polifag
ce ataca plante din pasuni dar si din culturi , prefera gramineele din pasuni.Adultii si larvele rod frunze lastari
tulpini.Comb:tavalugirea parcelelelor infestate si aplicare chimica ( Basudin )
Daunatori ai leguminoaselor perene si anuale

Gandacul rosu al lucernei – Phytodecta fornicata, ordinul Coleoptera, familia Chrysomelidae

Adultul 5-6mm lungime,capul negru,antene roscate,elitre rosii.Larva 8-9mm galben-cenusie.Pupa 6-7mm

culoare galben-portocalie.Ierneaza ca adult in sol.Gandacii apar in lucerniere si se hranesc cu frunze si lastarii
plantelor.Ouale sunt depuse pe partea inferioara a frunzelor, femela depune 500 oua.Larvele se retrag in sol
apoi se transforma in pupe iar dupa 15 zile apar adultii.Din luna august adultii dupa ce sau hranit se retrag in
sol si hiberneaza.Au 1generatie/an.Adultii si larvele ataca doar lucerna si rod frunzele pe margini,larvele rod
limbul foliar.Frunzele atacate se ingalbenesc si cad.Comb:Culturile noi amplasate departe de cele
vechi,grapare timpurie primavara si grapare dupa coasa a I-a,benzi capcane stropite cu insecticide.

Buburuza lucernei – Subcoccinella 24 punctata, ordinul Coleoptera, familia Coccinellidae

Adultul 3-4mm,pronot prevazut cu pete si elitrele cu puncte Larva prezinta spini cu perisori.Buburuza
lucernei ierneaza ca adult in lucerniere si trifoisti la baza plantelor pe sub frunze uscate si are 2 generatii pe
an.O femela depune 500 oua in perioada infloritului.Adultii si larvele rod frunzele si extrag sucul
celularFrunzele atacate se rasucesc si se usuca.Comb:graparea timpurie si tratamente ( Decis,Fastac )

Gargarita radacinilor de lucerna – Otiorrynchus ligustici, ordinul Coleoptera, familia

Curculionidae

Adultul 10-12mm convex dorsal cu solzi, culoare cenusie-cafenie,aripi posterioare atrofiate.Larva – 10-
14mm,alba,cap brun.Ierneaza ca adult sau larva in sol are 2 generatii/an.Sunt activi noaptea cand se
hranesc.Ouale sunt depuse in stratul superficial al solului,la baza plantelor, femela depune 500 oua.Larvele se
hranesc cu radacinile plantelor apoi coboara mai adanc in sol si ierneaza.Daunator polifag ce ataca
leguminoase spontane si cultivate preferand lucerna si trifoiul.Adultii ataca mugurii sau frunzele iar larvele
radacinile sapand galerii.Comb: trat chimice cu organofosforice: Carbetox,Diazinon.

Gargarita florilor de trifoi – Apion apricans, ordinul Coleoptera, familia Curculionidae

Adultul are corp puternic bombat dorsal negru cu luciu albastru metalic.Larva de tip curculionid,capsula
bruna,corp galbui.Ierneaza ca adult la baza tulpinilor de trifoi,plante uscate, in sol.Prezinta 1 generatie /
anAdultii apar primavara si se hranesc cu frunze de trifoi.Femela depune ouale in flori si larvele se hranesc cu
partile interne ale florilor.Prefera trifoiul rosu producand perforatii in frunze,larvele ataca
florile.Comb:Cosirea trifoiului in faza de buton floral si 2 tratamente organofosforice: Diazinon,Carbetox.

Viespea semintelor de trifoi – Bruchophagus gibbus, ordinul Hymenoptera, familia

Eurytomidae

Femela 1,7-2,3mm culoare neagra,masculul este mai mic.Larva apoda 2 mm alba cu cap galben.Ierneaza in
stadiul de larva in interiorul semintelor de trifoi in depozite sau camp.In aprilie larvele se transforma in pupe
in interiorul semintelor apoi in mai zboara viespiile pe florile de trifoi.Ouale sunt depuse in seminte inainte de
inflorit.Dupa 7 zile apar larvele care consuma continutul semintelor.Are 2 generatii/an.Larvele consuma
continutul semintelor care prezinta orificii..Comb: cosirea timpurie din prima coasa, 1 tratament cu
organofosforice,Diazinon,Carbetox sau cu piretroide:Decis,Fastac,Karate.

Gargarita mazarii – Bruchus pisorum, ordinul Coleoptera, familia Bruchidae

Adultul 4-4.5mm culoare neagra-cenusie acoperit cu peri,elitre cu dungi paralelel longitudinale si pete
albe.Oul este oval alb-galbui.Larva neonata caramizie cu 3 perechi de picioare.Larva matura culoare
albicioasa,apoda deoarece picioarele se reduc la niste negi.Ierneaza ca adult in liziera padurilor,sub scoarta
pomilor,sub muschi , licheni, in poduri.Larvele rod boabele si pastaile de la baza plantelor.Larvele se dezvolta
si in boabe.Prev: folosirea de seminte sanatoase,semanat timpuriu,soiuri precoce,tratamente in camp la
avertizare.

Gargarita fasolei – Acanthoscelides obsoletus, ordinul Coleoptera, familia Bruchidae

Adult 4mm brun-cenusie,elitre roscate,corp acoperit cu perisori.Oul este oval alb.Larva matura 5mm apoda
cap brun roscat.Ierneaza ca adult in magazii, in boabele infestate.Prezinta 2/3 generatii pe an.Ataca boabele
de fasole care pot fi complet distruse.Intr-un bob pot fi 25 larve.Boabele atacate prezinta orificii prin care ies
adultii.La depozitare toate soiurile de fasole sunt afectate.Prev:folosirea de samanta sanatoasa,soiuri cu
vegetatie scurta, recoltare la timp,araturi adanci.

Molia boabelor de soia – Etiella zinckenella, ordiunul lepidoptera, familia Phycitidae

Fluturele are anvergura aripilor 20-25mm aripi brune-galbui anterioare si cenusii posterioare.Larva
dezvoltata verde –cenusiu cu peri .Ierneaza ca larva matura intr-un cocon matasos in sol.Are 2
generatii/an.Zborul fluturilor este nocturnFemela depunde ouale pe pastaile in formare sau in zona florilor.O
femela depune 600 oua pe pastai.Larvele aparute perforeaza peretele pastailor si perforeaza ( roade )
boabele.Comb:soiuri timpurii de soia,recoltare la timp,tratamente cu organofosoforice si piretroide.

Principalii daunatori din culturile de plante tehnice ( sfecla, cartof, floarea soarelui )

Paduchele negru al sfeclei – Aphis fabae, ordinul Homoptera, familia Aphididae

Femelelele sunt aptere ( nu au aripi ), corp lucios de culoare neagra,lungime 1,6-2mm.Depune oua pe tulpinile
is ramurile unor arbusti ornamentali.Atacul prin colonii al Adultilor se manisfesta prin intepaturi si sugerea
sucului celular si produc rasucirea frunzelor.Adultii dau nastere la 3-4 generatii.Paduchele negru al sfeclei este
polifag fiind semnalat la peste 200 de specii de plante.Pagubele majore sunt la sfecla industriala si seminceri
atacand frunze,lastari,flori,tulpini intepand si sugand sucul din tesuturi.Dupa atac frunzele se brunifica si se
usuca..Comb:distrugerea buruienilor ce sunt plante gazda,tratamente cu organofosforice ( carbetox ) si
piretroide ( Decis,actara )

Puricele de pamant al sfeclei – Chaetocnema tibialis, ordinul Coleoptera, familia

Chrysomelidae

Adultul are 1,5-2mm lungime culoare neagra,picioare posterioare pentru sarit.Elitrele prezinta striuri
longitudinale.Larva oligopoda alba.Ierneaza in stadiul de adult sub frunzele uscate de sfecla sau in sol, sub
scoarta arborilor.Are o generatie pe an.Femelele depun ouale la baza plantelor in sol.Larvele se hranesc cu
radacinile plantelor tinere.Insectele adulte se hranesc cu aparatul foliar rod epiderma sub forma de scobituri
cauzand ciuruirea frunzelor.Comb:distrugerea buruienilor din culturi,tratarea semintelor si stropiri in camp
cu insecticide.
Gargarita cenusie a sfeclei – Bothynoderes punctiventris, ordinul Coleoptera, familia Curculionidae

Adultul de culoare neagra acoperit cu solzi cenusii,prezinta pete negre abdominal.Larva apoda si eucefala de
tip curculionid.Ierneaza ca adult in sol la adancimi 20 -50 cm,are 1 generatie / an.Ouale sunt depuse in sol in
jurul plantelor hrana.Larvele se hranesc cu radacini.Transformarea in pupa are loc in sol.Prefera plantele de
sfecla abia rasarite pe care le reteaza de la colet.Comb:araturi adanci,semanat la timp,,ingrasaminte
corespunzatoare.Tratarea inainte de semanat.

Ratisoara sfeclei – Tanymecus palliatus, ordinul Coleoptera, familia Curculionidae

Adultul 8-12mm culoare neagra dorsal si cenusie ventral.Corpul adultului este acoperit cu solzi cenusii.Aripi
posterioare atrofiate adultii nu pot zbura.Larva are 10-12 mm apoda alba cap galben-brun.Prezinta 1 gen/2ani
-> primul an ierneaza ca larva si al doilea ca adult in sol sub resturile vegetale.Adultii apar primavara la sf
aprilie circuland pe specii spontane apoi trec la cele cultivate ( sfecla, porumb, floare )Femelele depun ouale in
sol.Larvele se hranesc cu radacini diferitelor plante pana toamna cand coboara la 100 cm si intra in diapauza
hiemala.Daunator polifag prefera plantele abia rasarite adultii rod complet frunzele sau reteaza plantele de la
colet

Omida de stepa – Loxostege sticticalis, ordinul Lepidoptera, familia Pyralidae

Fluturele este de talie mijlocie culoare variabila.Aripi anterioare triunghiulare brun ruginii pe care prezinta o
dunga transversala pe margine si doua pete in mijloc.Oul de forma ovala culoare alb-sidefie.Larva neagra-
verzuie cu dungi dorsale.Ierneaza ca larva in sol.Are 2 generatii / anPrimavara larvele se transforma in pupe si
in iunie apar fluturii care zboara nocturn.Depune oua pe frunze spontane sau cultivate.Larvele se hranesc cu
aparatul foliar.Are multi dusmani naturali.Este o insecta polifaga.Combatere:semanat timpuriu,bine
fertilizat,lucrari de intretinere( prasit,rarit ), aplicare de prafuiri sau stropiri cu organofosforice
carbetox,basudin.
Gandacul de colorado – Leptinotarsa decemliniata, ordiunul Coleoptera, familia
Chrysomelidae

Adultul are 10-12 mm,corp ovalbombat de culoare galben-portocalie,pe cap exista o pata triunghiulara iar pe
elitre 10 dungi negre ( decemliniata ).Oul oval alungit rosu inchisLarva neonata are 8.10mm corp alungit
galben-portocaliu.Pupa 8-10 mm corp bombat portocaliu-roscat.Ierneaza ca adult in sol ( pana la 90 cm ) si
are 2 generatii pe an ( prima mai iunie si a doua iulie-august ).Adultii Ouale sunt depuse grupat pe partea
inferioara a frunzelor de cartof sau tomate.O femela poate depune 2000 oua.La completa dezvoltare larvele
parasesc plantele de hrana si se retrag in sol pentru impupare.In sol larvele isi confectioneaza un cocon si se
transforma in pupe.Adultii si larvele se hranesc cu frunze de cartof.Are dusmani naturali.Ataca
tomate,patlagele,cartof.Perforeaza frunzele sub forma de orificii .Combatere:Prasile mecanice in
vegetatie,araturi adanci din toamna,tratamente chimice la avertizare:
Piretroide Deceis,Fastac,Karate // organofosforice Pyrinex // carbamice Sevin , Padan.

Nematodul tulpinilor si tuberculilor de cartof – Dytilenchus destructor, ordinul Tylenchida,

familia Tylenchidae

Adultul are coada scurta si rotunjita,corp cilindric,lungime 0.8-1,4 mm. Poate avea 8-9 generatii/an,ierneaza
in stadiul de ou in tuberculii afectati.Primavara odata cu plantarea tuberculilor infestati o parte din nematozi
patrund in tulpina cartofului iar o parte trec in sol.Odata cu formarea noilor tuberculi nematozii patrund din
tulpina si din sol in acestia.Traieste in straturile mai adanci ale solului.Nematozii ataca tuberculii de cartof pe
care apar pete de culoare alba apoi cenusii.In dreptul petelor tesutul se necrozeaza.Comb:material
sanatos,rotatii de 3-4ani,araturi adanci.

Nematodul auriu al cartofului – Globodera rostochiensis, ordinul Tylenchida, familia

Heteroderidae

Femela are corp globulos 0.5-0.8mm culoare aurie cu gatul scurt.Ierneaza in stadiul de femela ( chisti ) in sol
si are 1 generatie/an.Larvele migreaza pe tuberculii in formare ai plantelorgazda.Daunator oligofag,plantele
atacate au o crestere mai redusa se ofilesc si se usuca.Prev:evitarea plantarii cartofului pe sola infestata 10
ani,material de plantare sanatos,tratarea solului cu nematocide.

Gandacul pamantiu – Opatrum sabulosum, ordinul Coleoptera,familia Tenebrionidae

Adultul are corp bombat culoare neagra acoperit dorsal cu resturi de pamant lungime 7-10 mm.Larva are
corpul puternic chitinizat ( tare ).Ierneaza ca adult in sol si are 1 generatie/an.Adultii apar in luna aprilie,
femelele depun ouale in sol.Larva se transforma in 15 zile in pupa.Daunator polifag ataca
porumb,orz,sfecla,lucerna producand pagube mari la floarea soarelui.Adultii ataca plantele de F-S in faza de
rasarire la care rod frunzele si duce la uscarea plantelor.Comb: Distrugerea buruienilor,araturi imediat dupa
recoltare,tratarea semintelor su insecticide carbamice.

Molia florii soarelui – Homoeosoma nebulella, ordinal Lepidoptera, familia Phycitidae

Adultul are anvergura aripilor 22-26 cm,Fluturii au corpul de culoare albă-cenuşie, cu aripile anterioare
alungite şi cenuşii.Larva matura 14-16mm corp de culoare brun galbui,dorsal prezinta 3 dungi
longitudinal.Pupa 9-12 mm castanie..Ierneaza ca larva in sold in cocon acoperit cu pamantFluturii au zbor
nocturn si coincide cu inflorirea florii soarelui.Depun oua in flori.Larvele apararute perforeaza achenele si
patrund in interior.Comb:araturi de toamna,prasile mecanice,soiuri rezistente.

Puricele inului – Aphthona euphorbiae, ordinal coleopteran, familia Chrysomelidae

Adultul 1,5-2,2 mm negru cu refelxe verzui metalice.Picioare posterioare pt sarit.Larva 3.5-4mm alba-
galbuie.Ierneaza ca adult in frunzarul padurilor.Are 1 gen/an.Depune ouale in sol in jurul plantelor
gazda.Transformarea in pupa dureaza 2 saptamani in sol.Primavara adultii ataca plantele tinere de in abia
rasarite producand mici perforatii sau le rod marginal dupa care plantele se usuca.Ataca si radacinile de in
producand galerii.Comb.araturi adanci dupa recoltare,recoltare la timp.Tratamente cu
carbamice,orgnofosforice si piretroide.

Puricele canepii – Phylliodes attenuate, ordinal Coleoptera, familia Chrysomelidae

Adultul 1.8-2.6mm corp ovoid culoare verde-bruna,fruntea cu striuri in forma de X.Picioare posterioare
pentru sarit.Larva 3-4 mm corp cilindric alb-galbui cap brun.Are 1 gen/an,ierneaza ca adult sub bulgarii de
pamant,resturi vegetaleOuale sunt depuse in sol in apropierea radacinilor.Larvele aparute se dezvolta in
radacini producand galerii apoi se retrag in pamanat si se transforma in pupe.In afara de canepa ataca
hameiul, primavera rod frunzele abia aparute.

Principalii daunatori din culturile de plante mediciniale si ai plantelor legumicole din sere

Gargarita capsulelor de mac – Ceuthorrynchus macula-alba, ordinal Coleoptera, familia

Curculionidae

Adultul 4 cm negru acoperit cu peri solziformi cenusii,3 dungi pe pronot.Larva 5-6 mmcorp curbat,
alba.Ierneaza ca adult in sol si are 1 gen/an.Ouale le depune in locurile roase pe boboci.Ataca frunzele prin
rosaturi si tulpini iar plantele prezinta pete.Comb:rotatia culturilo,araturi adanci,soiuri tardive,tratamente la
imbobocire si inflorit.

Gargarita radacinilor de mac – Stenocarus fuliginosus, ordinal Coleoptera, familia

Curculionidae

Adult 2,5-3mm corp negru.Larva 3-4mm corp usor curbat .Ierneaza in stadiul de adult in sol si are 1
gen/an.Depune ouale in jurul frunzelor bazale sau colet.Larvele mature > cocon > pupa.Adultii rod frunzele
tinere prin rosaturi marginale.Larvele rod radacina formand galerii.Frunzele se ingalbenesc,radacinile se
brunifica iar plantele se usuca.Comb:rotatia culturilor,araturi adanci,2 tratamente chimice.

Viespea coriandrului – Systole coriandri,ordinal Hymenoptera, familia Chalcididae

Adult 1,9-2,5mm negru lucios.Capu si toracele prezinta puncte rare.Larva 2-2,5 alba.Ierneaza in stadiul e larva
in interiorul semintelor de coriandru si are 2 gen/an.Adultii apar la inflorirea coriandrului,depun oua tot in
seminte.Specie monofaga care consuma interiorul frunctului si semintele.Productia de ulei redusa.Comb:
asolamentul,samanta sanatoasa,recoltare la timp pt evitarea scuturarii semintelor..Tratamente chimice la
imbobocire.

Musculita alba de sera – Trialeurodes vaporariorum, ordinal Homoptera, familia Aleurodidae

Adultul 1.1-1.5 mmcorp alungit culoare alba,acoperita cu o secretie pulverulenta alba ceroasa cu aspect
fainos.Aripile sunt albe.Oul alb-galbui,Larvele mature au corp turtit de culoare verde cu spini si perisori..In
sera musculita are 3-4 generatii,depun ouale pe partea inferioara a frunzelor in forma de cerc apoi apar larvele
apode.Musculita migreaza din sera pe plantele din camp si se inmulteste.Insecta polifaga ataca
tomate,ardei,castraveti,fasole, garoafe,begonia.Adultii coloniezeaza frunzele intepand si sugand seva din
tesuturi.organele atacate sunt acoperite cu dejectiile insectei pe care se instaleaza ulterior ciuperci,frunzele se
ingalbenesc si se usuca,Comb:distrugerea florei spontane din jurul serelor,dupa recoltare toate resturile cor fi
scoase afara si arse.Corpurile serelor se vor dezinfecta prin stropiri cu organofosforice sau carbamice.

Nematodul galicol al radacinilor – Meloidogyne incognita,ordinal Tylenchida, familia

Heteroderidae

Femela - Corp de culoare alba in forma de para cu gatul alungit iar prin transparent se pot observa in
interiorul corpului grupe de oua. Masculul are corp cilindric viermiform 1-2-2mm.Larva are corp viermiform
acopeirt cu o cuticula.Ierneaza ca adult sau larva in interiorul radacinilor sau in sol.Poate avea 4-8
gen/an.Larvele ataca radacinile plantelor peforand tesuturile.Odata cu hranirea larvele secreta enzyme care
produc hipertrofierea celulelor sub forma un or gale ( umflaturi ).Daunator polifag (1500specii) produce
pagube in sere imediat dupa plantarea rasadurilor.In dreptul galelor se produce astuparea circulatiei sevei si
se produce putrezirea.Prev:La defrisarea culturilor se recomanda scoatere cu camaua a tuturor resturilor
vegetale,umezirea solului 2 sapt pt putrezirea galelor,soiuri rezistente,tratarea solului cu nematocide –
Basamid granule.

Principalii daunatori ai culturilor de legume

Coropisnita – Gryllotalpa gryllotalpa, ordinal Orthoptera, familia Gryllotalpidae

Adultul poate avea 5-6cm,robust,culoare brun-inchis,aspect catifelat acoperit cu perisori desi.Picioarele
anterioare pt sapat cele postterioare bine dezvoltate.Abdomenul 10 segmente.Oul ellipsoidal 3mm galven-
verzui.Larva castanie nu are aripi.Ierneaza in primul an ca larva iar in al doilea ca adult in sol si are 1
gen/2ani.Primavara larvele se ridica la suprafata solului hranindu-se cu parti subterane ale
plantelor.Imperecherea in iunie cand se observa zborul acestora.Ouale sunt depuse grupat in sol.Daunator
polifag ataca cereal grau orz porumb, tehnice floarea soarelui,sfecla,tutun si legumele. Adultii si larvele rod
partile subterane ale plantelor.Radacinile subtiri sunt retezate observandu-se pagube mari la
rasaduri.Combatere:araturi adanci,prasile repetate pe distrugerea galeriilor, gropi capcana toamna,momeli
toxice incorporate in sol.

Paduchele cenusiu al verzei – Brevycoryne brassicae, ordinal Homoptera, familia Aphididae

Femela aptera corp globules 1,8-2,5 mm verde-galbui acoperit cu o secretie ceroasa cenusie .Femela aripata
1.6-2.3mm brun inchis acoperita cu o secretie ceroasa cenusie..Ierneaza in stadiul de ou,depus in toamna pe
tulpini sau frunzele diferitelor plante crucifere.Poate avea 15-16 generatii.In luna aprilie apar larvele iar in mai
apare fundatrixul care formeaza colonii.In luna iunie apar virginogenele cu aripi care migreaza pe
crucifere.Poate avea 16 generatii.Pradatorii care limiteaza coloniile de afide sunt:Buburuza.Paduchii formeaza
colonii massive intepand si sugand seva din tesuturi.Datorita atacaului pe Frunze apar pete galben
deschis,plantele stagneaza sau se usuca.Comb:adunarea si distrugerea tuturor rest de plante dupa recoltare pe
care se gasesc ouale hibernante.Distrugere buruienlior de crucifere.,tratamente chimice Basudin.

Plosnita rosie a verzei – Eurydema ornate, ordinal Heteroptera, familia Pentatomidae

Adultul are corpul turtit de culoare rosie, cap negru.Pronot cu 6 pete negre,scutel 1 pata.Lungime 6-10
mm,Oul cenusiu avand la extremitati benzi negre.Larva asemanatoare cu adultul.Ierneaza ca adult in
frunzarul padurilor si in resturi vegetale.Are 1-2/generatii.Ataca in stadiul de adult si larva prin intepare si
sugere a sucului cellular din Frunze.Comb:preg terenului ,plantare timpurie ras,tratamente in vegetatie cu
organofosforice.

Fluturele alb al verzei – Pieris brassicae, ordinal Lepidoptera, familia Pieridae

Adulti au anvergura 50-65mm,corp negru cu perisori albi,aripi albe cu macule negre.Oul conic galben partea
inferioara a frunzelor.Larva matura verde cu puncte negre acoperit cu perisori prezentand dungi.Ierneaza in
stadiul de pupa pe truncghiul arborilor, pe peretii caselor,pegarduri,pe stalpi.Are 2 gen/an.Fluturii apar in
mai produc pagube la crucifere in special varza si conopida.Larvele se raspandesc pe plante si rod toate
funrzele lasand doar nervurile mai groase.Comb:rasadul de varza planta timpuriu,distrugerea buruinelor
crucifere,araturi adanci,tratamente.

Buha verzei – Mamestra brassicae, ordinal Lepidoptera, familia Noctuidae

Fluturii prezinta dimorphism sexual,femela mai mare decat adultul.Aripi anterioare brun-cenusii cu linii
maro,aripi posterioare cenusii.Anvergura 40-50mm.Oul emisferic culoare alb-galbuie cu striuri.Larva culoare
de la verde deschis pana la brun-cenusiu.Dorsal prezinta dungi.Are 2 gen/an,ierneaza ca pupa in sol.Adultii au
zbor nocturn.Specie polifaga perforeaza frunzele.Pagube mari produc omizile care patrund in capatanile de
varza si produc galerii.Comb:rasad de varza plantat mai timpuriu,disstrugerea buruienlor crucifere,araturi
adanci dupa recoltare,tratamente chimice.

Musca verzei – Delia brassicae, ordinul Diptera, familia Anthomyidae

Adultii 5-7mm masculul este cenusiu cu 3 dungi negre,femela este mai mare si mai deschisa la culoare.Oul are
forma de butoias alb lipicioase.Larvele 7-8mm corp fusiform.Pupa corp elliptic casatanie.Insecta prezinta 2-3
generatii/an,ierneaza ca pupa in solOuale sunt depuse in zona coletului pe varza de toamna.Larvele aparute
patrund in colet si in radacini unde formeaza galerii.Plantele atacate au frunzele lasate pe sol.Plantele se
usuca si se smulg usor din sol.Adunarea si distrugerea rest vegetale,plantare cepei mai timpuriu,semanarea de
benzi capcana,samanta va fi tratata cu Basudin.

Musca cepei – Delia antique, ordinal Diptera, familia Anthomyidae

Adultul 6-7mm,corp cenusiu cu dungi negricioase.Aripi galbui,picioare negre.larva matura alb galbuie 5-
8mm.Ierneaza in stadiul de pupa in sol si are 2/3 generatii pe an.Primavara adultii se hranesc cu nectar de la
salcie plop dupa care migreaza in culturile de ceapa.Ouale sunt depuse pe sol langa colet.Larvele se dezvolta in
bulbi.Ataca ceapa ,usturoi,praz.Larvele ataca si frunzele iar mai tarziu bulbii sapand galerii.Comb:strangerea
dupa recoltare a rest vegetale si arederea lor,tratamente.

Principalii daunatori din plantatiile de pomi

Paduchele testos din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus,ordinal Homoptera,familia

Diaspididae

Originar din China.Femela are corpul acoperit cu un scut oval cenusiu 1.6-2.2 mm,cordiform galben-
portocaliu.Femela este lipsita de ochi,antene,picioare,aripi avand doar rostru dezoltat.
Masculul are scutul de aceiasi culoare oval –alungit 1.2-1.5mm,corp alungit galben portocaliu.
Mascululul are antene,picioare si aripi.Masculul nu se hraneste.Prezinta larva primara are
ochi,antene,picioare si larva secundara apoda asemanatoare cu femela.Ierneaza in stadiul de larva sub scut pe
tulpinile si ramurile pomilor.Are 2-3 generatii /an.femela depune larve raspandite pe tulpini si ramuri
introduce rostrul in tesuturi si se hranesc cu sucul cellular.In acest timp se formeaza scutul protector din fire
de matase si ceara care in timp se ingroasa si devine rezistent.Paduchele are numerosi pradatori.Daunator
polifag care ataca prin intepare si sugand sucul cellular din tesuturiOdata cu intepatura se introduce saliva
care contine enzyme din care cauza tesuturile se necrozeaza si se inrosesc formandu-se pete .Pomii atacati
vegeteaza slab,frunctele sunt mici si deformate.Combatere: la inffintare material sanatos,tratamente chimice
in repaus vegetative si in timpul vegetatiei.In repaos se va folosi ULEI iar in perioada de vegetatie tratamente
la avertizare cu insecticide.

Paduchele lanos al marului – Eriosoma lanigerum,ordinal Homopter, familia Eriossomatidae

Femela poate fi aptera ( corp bombat acoperit cu o secretie ceroasa alba care formeaza un invelis filamentos)
sau aripata corp oval-alungit brun – inchis, aripile mai lungi decat corpul,lungimea corpului 1,8-2,3
mm.Ierneaza ca larve pe radacini sau pe partile aeriene ale pomilor.Poate avea 8-12 generatii/an fiind
raspanditi de la un pom la altul datorita cu rentilor de aer.Ataca marul mai rar si alte specii.Paduchii se
localizeaza pe Frunze,tulpni,lastari intepand si sugand sucul cellular.Partile atacate se hipertrofiaza si apar
umflaturi sub forma de nodozitati sau tumori.Combatere:material sanatos,soiuri rezisatente,tratamente
chimice in repaos vegetative ( zeama sulfocalcica ) si in vegetatie – Reldan la pomi 2.3L/ha

Paduchele verde al marului – Aphis pomi, ordinal Homoptera, familia Aphididae

Femela aptera corp piriform 2mm verde cap negru.

Femela aripata 2-2,5mm verde restul corpului cenusiu-negru.
Ierneaza ca ou de rezistenta ( de iarna )pe ramuri si muguri cu 8-12generatii/an.In primavera la dezmugurirea
pomilor din oua apar larvele din care iau nastere femelele fondatoare care dau nastere lafundatrigene aripate
si nearipate.Insectele inteapa si sug sucul cellular din tesuturi apoi frunzsele se
rasucesc,ingalbenesc,usuca.Organele atacate sunt acoperite cu dejectiile paduchilor care formeaza roua de
miere pe care se dezvolta ciuperci.Combatere:tratamente de iarna si primavera.

Paduchele cenusiu al prunului – Hyalopterus pruni, ordinal Homoptera, familia Aphididae

Femele aptere si aripate. Aptera corp alungit 2mm culoare verde acoperit cu o secretie pulverulenta ceroasa
cenusie.Femela aripata 2mm corpul este acoperit cu o secretie pulverulenta albastra cenusie.Este o specie
migratoare,planta gazda este prunul iar gazdele secundare sunt diferite graminee.Ierneaza ca ou de rezistenta
pe scoarta ramurilor si tulpinilor de prun.Primavara din oua apar larvele care dau nastere la female
fondatoare care la maturitate dau nastere la fundatrigene.Dupa 3-4 generatii pe lnaga nearipate apar
aripate.Paduchii se localizeaza in varful lastarilor sip e partea inferioara a frunzelor.Varful lastarilor se
deformeaza.Comb:tratament cin repaus vegetative cu Ulei cosmol si in vegetatie cu cCarbetox si Novadim.

Acarianul rosu al pomilor – Panonychus ulmi, ordinal Acari, familia Tetranychidae

Femela 03-0.50mm oval bombat brun rosietic.Dorsal prezinta perisori.Masculul corp alungit ingustat
posterior culoare de la galben portocaliu la galben – verzui.
Oul de iarna are culoarea rosietica,oul de vara galbui apoi brun.-roscat.Larva 0.21mm galben-brunie.Ierneaza
in stadiul de oua pe ramuri sau in crapaturile scoartei avand 5-6 gen/an.Larvele colonizeaza mugurii,frunzele
si florile intepand si sugand seva.Daunator polifag mar par gutui,prun cires vita de vie etc.Daune mari la mar
in urma atacului se produc in frunza rupture si dislocari.Se aplica tratamente de iarna si in vegetatie.
Gargarita mugurilor – Sciaphobussqualidus, ordinl coleopteran, familia Curculionidae

Adultul are corpul oviform negru acoperit cu solzi, picioare fara spini.Elitrele prevazute cu striuri,aripile
posterioare lipsesc.lungime 5-6.5 mm.Oul oval alungit albicios.Larva alb-galbuie acoperit cu peri rari.Ierneaza
in stadiul de adult sau de larva in sol si are 1 generatie/an.
La sfarsitul unii marite adultii parasesc locurile de iernare si urca in pomi unde se hranesc cu muguri,Frunze
sau floriFemela depune oua pe Frunze,ramuri.Adultii rod mugurii vegetative si floriferi.Combatere: aplicarea
de inele de clei primavera pt capturarea adultilor,scuturarea repetata a pomilor, prafuirea solului, tratamente
cu organofosforice.

Gargarita floriloe de mar – Anthonomus pomorum, ordinal coleopteran, familia

Curculionidae

Adultul corp eliptic cenusiu brun, lungime 5-6mm.Oul alb lucios elliptic.Larva de culoare alb-
galbuie,arcuita,apoda.Pipa alb galbuie corp alungit 3-4mm lungime.Insecta are 1 gen/an,ierneaza ca adult in
scoarta pomilor.Se deplaseaza prin mers I s zbor.Ouale sunt depuse in organelle florale.Larvele aparute se
dezvolta aici intr-un cocon negricios.Specie monofaga ataca doar marul.Adultii ataca mugurii dar si
frunzele.Cele mai mari pagube le produc larvele care se hranesc cu organelle interne ale
florilor.Combatere:taierea ramurilor uscate si arderea lor,scuturarea pomilor,inele clei,prafuirea solului in
jurul trunchiurilor.

Viermele merelor – Laspeyresia pomonella, ordinal Lepidoptera, familia Tortricidae

Fluturele are anvergura aripilor 15-22mmlargi cenusii cu linii transversale,pete brune cu luciu de bronz..\Oul
este bombat alb 1mm.Larva 18-20 mm roz deschis cap brun.Pupa 9.10mm galben bruna.Ierneaza ca larva
intr-un cocon sub scoarta pomilor.Are 2 gen/anAdultii apar in luna mai cu zbor nocturn.Larvele rod frunzele
dar cele mai mari pagube le produce la fruncte patrunde si roade galerii cu excremente.Frunctele nu se mai
dezvolta.Frunctele nu se pot pastra si putrezesc.Combaterea:razuirea tulpinilor de scoarta exfoliate,strangerea
frunctelor viermanoase,tratamente chimice la avertizare.RECOMNDAT:capcane cu feromoni !!!

Principalii daunatori din plantatiile de vita de vie

Filoxera vitei de vie – Phylloxera vastatrix, ordinal Homoptera, familia Phylloxeridae

(insecta microscopica de 2mm )

Originara din America traieste si astazi pe specii de vita salbatica.Filoxera a re 4 forme morfologice.Forma
galicola aptera,Forma Radicicola aptera,Forma sexupara,Forma sexuata.
Forma galicola aptera:fundatrix 2mm brunabombat dorsal // fundatrigene corp globules galben-
portocaliu,dorsal aspect rugos,rostru lung.
Forma radicicola aptera ( virginogena ) corp oval 1mm culoare variabilagalben-castaniu,dorsal prezinta 70 de
tuberculi.
Forma sexupara corp mai alungit 1mm culoare galben-portocaliu,este singura forma aripata,aripile sunt mai
lungi decat corpul,transparente.
Forma sexuata ( femela si mascul ) corp alungit culoare galben lipsite de aripi si aparat bucal.
Oul de iarna elliptic,chorion gros,culoare galben lungime ou 0.27-0.38 mm
Oul de vara elliptic galben 0.20mm.Filoxera prezinta 2 cicluri:
a)Un ciclu complet pe vitele americane sau pe hibrizi prezentand cele 4 forme.
b)Un ciclu incomplete pe vitele europene folosind forma radicicola care se dezvolta pe partile subterane (
radacinni ).Formele radicicole inteapa si sug seva din radacini iar in locurile atacate tesuturile se deformeaza
si hipertrofiaza aparand nodozitati.Radacinile cu nodozitati se usuca total.Vitele atacate se debiliteaza Frunze
vestejite productii mici si in cativa ani se usuca.
Forma galicola determina aparitia pe partea inferioara a frunzelor a unor gale de marimea unui bob de mazare
de culoare galben-verde apoi ruginie.
Combatere:Altoirea soiurilor de vita europeana pe portaltoi americani.Preparate aplicate la sol inainte de
dezmugurit.

Molia verde a strugurilor ( eudemisul ) – Lobesia botrana, ordinal Lepidoptera, familia

Totricidae
Cel mai important daunator al vitei de vie.Fluturii au corpul galben-cenusiu 6-8mm lungime.Aripi cu
anvergura de 14-18mm cafenii cu 3 macule brune alternand cu dungi albastre-cenusii cu franjuri pe
margini.Oul forma eliptica galbuie.Larva 10-12mm verde cenusie.Pupa 7-9mm caramizie.Ierneaza ca pupa in
cocon matasossub scoarta butucilor sau coardelor de vie.Are 3 gen/an.Fluturii apar la sf de aprilie pana in
mai.Dupa o perioada de hranire are loc imperecherea si femela depune oua pe bobocii florali.Larvele ataca
boabele iar pierderile sunt marite si de mucegaiurile care se dezvolta pe sucurile zaharate ce se scurg din
boabele coapte.Este un daunator polifag.Atacul:I gen rod bobocii florali si inflorescente, II gen ataca boabele
verzi sau in parga consumand pulpa, III gen rod boabele in parga sau coapte.
Organele atacate sunt inconjurate cu fire matasoase.Combatere:plantatiile sa fie infiintate pe spalieri de beton
la distante coresp pt o buna aerisire si iluminare.Efectuarea in cond optime a lucrarilor horticole.Tratamente
chimice la avertizare,capcane cu fermomoni,lansare de viespii.

Molia bruna a strugurilor ( cochilisul ) – Eupoecilia ambiguella, ordinal Lepidoptera,fam

Cochilidae

Adultul de culoare cenusie,anvergura 12-15mm.Larva 10-13 mm cuuloare brun,picioare negre.Pupa brun

roscaata protejata de un cocon.Ierneaza in stadiul de pupa sub scoarta butucilor si are 2 gen/an.Dupa
imperechere femla depunde oua pe bobocii florali, pe Frunze sau pe boabe in formare.Larvele ataca boabele
coapte.Daunator polifag:I larve rod bobocii florali si II larve ataca boabele verzi in parga sau coapte.Organele
atacate sunt inconjurate de matase alba sub forma de cuiburi.Favorizeaza ciuperca Botryotinia
fuckeliana.Tratamente chimice la avertizare,capcane cu feromoni.

Acarianul rosu comun – Tetranychus urticae, ordinal Acari, familia Tetranychidae

Femela corp ellipsoidal, usor bombat cu 7 randuri de perisori.Aparat bucal stiliformCuloare variabila rosu
inchis,lungime mediu 0.50mm.Masculul este piriform mai mic decat femela.Oul are forma sfericasticlos.Larva
corp ellipsoidal verde galbui.Acarianul hiberneaza ca femela adulta in crapaturile scoartei butucilor,uneori sub
Frunze,resturi vegetale.Ponta are loc intr-o panza speciala ( paienjenis ) tesuta pe partea inferioara a
frunzelor.Poate avea 6-10 gen.Acarianul rosu este un daunator foarte polifag ( peste 180 specii atacate )
vita,pomi,legume etc.In plantatiile de vita si pomiin urma intepaturii si sugerii sevei apar pe Frunze
decolorari,la vita de vie se pot produce defolieri timpurii.Combatere:adunarea rest vegetale si distrugerea
stadiului hibernant,buruieni gazed din plantatii,,tratamente chimice in vegetatie si in repaus.

Acarianul galicol al vitei de vie – Eriophyes vitis, ordinal Acari, familia Eriophydae

Adultul tetrapodil,corp alungit viermiform,lipsit de ochi.Culoare alb-galbuie 0.15mm lungime.Ierneaza ca

adult in crapaturile scoartei butucilor.Primavara apar paianjenii si se localizeaza pe partea inferioara a
frunzelor.Prezinta 3-4 gen/an.Acarianul galicol ataca doar vita de vie in colonii prin intepare si sugerea sevei
si s sucului cellular.In timpul hranirii secreta o substanta toxica asupra tesuturilor provocand o
hipertrofiere.In locul intepaturii pe partea superioara se formeaza umflaturi de forma unor gale de unde si
numele de basicarea vitei de vie.Frunzele se etioleaza si treptat cad.,florile avorteaza,scade
productia.Combatere:Adunarea si distrugerea frunzelor,butucii stropiti cu polisulfura de calciu + tratamente
in vegetatie.

Forfecarul – Lethrus apretus, ordinal Coleoptera, familia Scarabidae

Adultul are corp masiv negru mat 18-22mm,cap mare,mandibule puternice,Elitrele scurte si sudate,Larva
oligopoda de tip scarabeiform la complleta dezvoltare are 38mm cap brun corp galbui.Forfecarul are 1
generatie/an si ierneaza ca adult in galerii in sol.Masculul adduce Frunze in galleria femelei dupa care
depunde oua si larvele se hranesc cu cocoloasele pregatite de parinti.Daunator polifag ataca vita de vie si pomi
frunctiferi si alte plante cultivate.Daunele provocate de adulti sunt ca reteaza mugurii,frunzele,lastarii pentru
hranirea larvelor.Retezarea lastarilor este dreapta de unde si denumirea “forfecar”.Combatere:Lucrari
repetate ale solului,intretinerea plantatiilor prin lucrari de arat,sapat,prasit pt distrugerea galeriilor.Santuri
capcana la marginea parcelelelor de 40 cm adancime prafuite cu insecticide de contact organoclorurate.

Carabusul marmorat – Polyphylla fullo, ordinal Coleoptera, familia Scarabaeidae

Adultul are corp masiv,convex negru,dimorphism sexual dat de antene.Masculul are antene mai lungi .Pe
elitre perisorii solzosi formeaza pete neregulate cu aspect marmorat,lungime 28-38mm.Larva oligopoda de tip
scarabeid 60-75mm.Are 1 generatie/3ani hibernand toate cele 3 ierni ca larva in sol la 35-60 cm.in timpul zilei
adultii se ascund in sol sau stau pe partea umbrita a coardelor.Specie polifaga care ataca mai ales in stadiul de
larva rozand partile subterane ale plantelor ierboase porumb,grau, F-S,dar pagube mari produc in pepiniere si
plantatii de vita de vie la care rod partea inradacinata a butasului plantat si portaltoiul dupa care plantelese
usuca.Strangerea si distrugerea larvelor prin lucrari ale solului,adunarea adultilor inainte de
imperechere,tratamente cu organoclorurate ca pulberi de prafuit pe sol.

Carabuselul verde al vitei de vie – Anomala solida, ordinal Coleoptera, familia Scarabaeidae

Adultul are corp oval si convex dorsal verde metallic,lungime 12-16mm.Larva de tip scarabeid,corp din 13
segmente,culoare galben inchis lungime 35mm.Are 1 generatie/an.Ierneaza ca larva in sol 50-80 cm
adancimePrimii adulti apar la sfarsitul lunii iunie, durata zbor 45 zile.Ponta in medie 30 oua de puse in
sol.Carabuselul verde este polifag preferand vita de vie si pomii frunctiferi,adult filofag,larve rizofage.Adultii
rod frunzele dantelat zilnic 10-12 ore ( 7 pe o frunza, 600 pe un butuc ).Pagube mari I plantatii nou
infiintate.Combatere:colectarea carabusilor de pe lastari prin scuturarea energica a lastarilor si distrugerea
lor,tratamente chimiceCarbetox,Decis

Tigararul – Bycticus betulae,ordinal Coleoptera,familia Attelabidae

Adultul 5-9mm corp oviform albastru metallic cu reflexe verzui,rostru lung,pronot cordiform.
Larva apoda alb galbuie cap brun 5-8mm.Ierneaza ca adult in sol si in crapaturile scoartei butucilor.Incepe sa
apara la sfarsitul lunii aprilie dupa o hranire de 12 zile necesara maturarii sexual se imperecheaza.Depunerea
oualelor in mansoane din frunze de vita de vie construite de femele care au forma unor tigari.Larvele aparute
se hranesc cu interiorul tigarilor apoi patrund in sol la impupare.Are 1 generatie/an.Este o specie polifaga
ataca frunzle multor specii forestiere si pomi frunctiferi preferand frunzele de vita de vie pe care le rasuceste
sub forma unor tigari in care depunde ouale si se dezvolta larvele.Produce defolierea vitei de vie.Se recomanda
adunarea si distrugerea tigarilor prin ardere.Aplicare de stropiri cu Carbetox.

Musca miniera – Liriomyza trifolii, Ord. Diptera, Fam. Agromyzidae

Adult 1,3-2,3mm negru cenusiu,cap si picioare roscate.6-8gen/an ierneaza ca pupa in sol.Depune oua pe
plantele ce le ataca.Polifag(22specii plante ).Frunzele minate sub forma unor tunele,se usuca si cad.Galeriile
larvei toata sup foliara.Lucrarile solului,evitarea ingr. Organice,tratamente la avertizare.

Molia miniera a tomatelor - Tuta absoluta – Ord Lepidoptera,Fam Gelechiidae

Microlepidopter cenusiu,lungime 5-6 mm,aripi galbui,masculi mai mici.Oul oval,galbui depus pe partea
inferioara a frunzelor.Larva este omida adevarata galbui-verzuie cu banda.Are 10-12gen/an,adultii sunt
nocturni.Larvele prefer frunzele,tulpiniloe si frunctele.Comb:asolam,plase anti-insecte,rotatia,distrugerea
resturilor vegetale,tratamente.

Viermele fainii sau moletul – Tenebriomolitor, ord.Coleoptera, Fam. Tenebrioidae

Adult 12-13 mm lungime,corp alungit brun pana la negru.Elitre alungite cu striuri.Larva corp cilindric
chitinizat – 30 mm lungime.Are 1gen/an si ierneaza ca larva in faina.Adultii si larvele consuma
faina,biscuit,boabe etc,produsele atacate au miros urat fiind improprii pentru consum.

Gandacelul fainii – Triboliumconfusum, ord.Coleoptera, fam.Tenebrioidae

Adult 3-5mm brun roscat cu luciu,elitre lungi cu striuri.Larva elaterida corp galbui 6-7mm lungime.Ierneaza
ca adult in produsele atacate 3-5gen/an.Daunator polifag:faina,paste fainoase.Gust si miros neplacut.

Gargarita graului – Sitophilusgranarius, Coleoptera, Curculionidae

Adult corp oval alungit brun 4-5mm, elitre cu striuri,aripi posterioare lipsesc.Larva apoda,albicioasa 2-
3mm.Adultii si larvele ataca boabele de cereal din depozite.

Molia frunctelor uscate – Plodiainterpunctella, ord. Lepidoptera, fam.Tortricidae

Adult aripi anterioare galbene,anvergura 15-20mm,aripi posterioare cenusii.Larva culori diferite in functie de
hrana.Prezinta 2-3 gen/an si ierneaza in produsele atacate.Larvele se hranesc cu legume si fruncte
uscate,zarzavaturi etc.Comb:Curatarea depozitelor,dezinsectia spatiilor,tratamente chimice in spatiu gol.
Sfredelitorul tulpinilor – Cossus Cossus, ord Lepidoptera, fam.Cossidae

Adultii 50-60mm anvergura aripiculoare brun.Larva 90-100mm lungime, bruna.Are 1gen/2ani si ierneaza ca
larva in galerii.Ataca specii lemnoase mar,par,prun etc.Larvele produc pagube care rod in galerii,in tulpini si
in ramuri care duc la putrezirea lemnului.Comb:curatirea scoartei de muschi si licheni,introducerea in galerii
a unor substante toxice.

Sfredelitorul ramurilor – Zeuzera pyrina, Lepidoptera,Cossidae

Fluturii 35-60 mm anvergura,aripi albe cu puncte albastre.Larva de culoare galbena cu puncte negre – 60 mm
lungime.1 -2 gen/an, ierneaza ca larva in galerii.Ataca pomi frunctiferi marul si parul dar si specii forestiere.
Dauneaza larvele care fac galerii in ramuri si uneori in tulpini.Curatirea scoartei de muschi si licheni,introd in
galerii a unor substante toxice.

Cotarul verde – Operophtera brumata, ord.Lepidoptera, fam. Geometridae

Masculul arip late cenusii 20.25mm anvergura cu aripi posterioare albe.Femela corp greoi cu aripi
rudimentare ce nu poate zbura.Larva 30 mm verde este un cotar.Are 1 gen/an ierneaza ca ou pe ramurile
pomilor atacati.Polifag,la atacuri massive defolierea pomilor.1-2 tratamente cu piretroide si
organofosforice+ulei horticol in perioada de repaus vegetativ.

Omida paroasa a dudului sau fluturele alb American – Hyphantria cunea, Lepidoptera,
fam.Arctiidae

Adulti cu aripi albe,anvergura 28-38mm.Larva 22-30mm lungime,dorsal bruna,ventral verde,corp acoperit cu

peri.Are 2-3 gen/an,ierneaza ca pupa pe arbori,pe garduri,in poduri etc.Polifag , daunele produc larvele care
ataca ( peste 200 specii ) rozand frunzele.Arderea cuiburilor de larve si tratamente chimice – Dipterex.

Nalbarul ( albilita) – Aporia crataegi, Lepidoptera,fam. Pieridae

Adult 40-45mm anvergura,\ mascul si 50-56 femela aripi albe cu nervure negre.Larva 35-40 mm lungime
galben-cenusie.ierneaza ca larva in cuiburi de Frunze,are 1 gen/an.polifag,defoliator.Arderea cuiburilor de
larve si tratamente chimice cu organofosforice si piretroide.

Carabusul de mai- Melolontha Melolontha, Coleoptera, Scarabaeidae

Adult 20-25mm,corp robust bombat dorsal negru cu elitre castanii si pete albe pe abdomen.Larva tip
scarabaeid 40-50mm lungime.Are 1 gen/3-4 ani si ierneaza ca larva si adult in sol.Polifag adultul defoliator,
larvele ataca tuberculi producand galerii in care se instaleaza alti daunatori si tuberculii sau bulbii
putrezesc.Scuturarea pomilor,strangerea si distrugerea adultilor,tratamente.Larvele prin araturi de vara si
toamna,discuiri,tratarea solului cu granulate.

Viermele prunelor – Cydia funebrana, Lepidoptera,Tortricidae

Adult 13-15mm anvergura,aripi triunghiulare su o pata si 4 dungi.Larva 10-12 mm rosie caramizie.Ierneaza ca

larva in cocon sub scoarta pomilor si are 2 gen/an.Ataca fructele de samburoase, larva consuma pupla
frunctelor de prun,Frunctele atacate sunt supuse putregaiului.Strangerea frunctelor viermanoase si folosirea
lor la borhot(tuica).Tratamente chimice la avertizare,capcane cu feromoni.

Musca cireselor – Rhagoletis cerasi, Diptera, fam. Trypetidae

Adult 4-6mm lungime brun inchis cu aripi prevazute cu benzi transversale late.larva matura apoda si acefala
alba.Are 1 gen/an ierneaza ca pupa in sol.Ataca ciresele consumand pulpa.Frunctele devin moi si cad.Saparea
solului in jurul pomului,prafuirea solului cu insecticide,tratamente la avertizare.

Viespea semintelor de prun – Eurytoma schreineri, Hymenoptera, Eurytomidae

Masculii 4-6mm culoare neagra.Larva 6-7mm apoda alba corp bombat la mijloc si subtiate la capete.Ierneaza
ca larva in samburii prunelor cazute pe sol sau in frunctele ramase in pomi si are 1 gen/an.Polifag ce ataca
diferite specii de samburoase.Larvele se hranesc cu continutul semintelor care se brunifica. Frunctele atacate
sunt mai mici ,cad,se zbarcesc si se mumifiaza. Saparea solului in jurul poomilor,strangerea frunctelor
uscate,tratamente chimice.