(puncte de vedere ale Bisericii Ortodoxe)

Radu Cerghizan

Credinta si ratiune

Biserica ortodoxa foloseste stiinta si filozofia pentru a apara si a

explica credinta. Ea nu incearca sa reconcilieze stiinta cu
credinta, ci atunci când exista suport stiintific pentru invataturile
ortodoxe, le accepta. In niciun caz nu schimba articolele de
credinta pentru a fi in concordanta cu stiinta zilei. Biserica
romano-catolica, isi bazeaza doctrina pe cunostintele stiintifice ale
momentului respectiv. Aceasta tendinta a devenit evidenta inca
din secolul 13, când Thomas de Aquino a unit credinta cu filozofia
lui Aristotel. Intrucât stiinta evolueaza, iar ceea ce era valabil in
secolul 13, este inacceptabil pentru stiinta secolului 17, face ca
doctrina romano-catolica sa fie intr-o continua schimbare si ii
confera un pronuntat caracter de instabilitate. Ortodoxismul
pastreaza nealterata credinta, asa cum a fost primita de apostoli
de la Isus, întrucât autoritatea evangheliilor si invataturile
Sf.Parinti nu au fost niciodata contestate de catre biserica
ortodoxa. Biserica romano-catolica a emis teoria dezvoltarii
doctrinale, pentru a-si justifica desele schimbari doctrinale.
Teologii catolici sustin ca Isus a dat doar samânta crestinismului,
iar biserica a dezvoltat-o mai departe, adaptându-o la conditiile
concrete. Aceasta libertate a dus de multe ori la devieri tragice
(inchizitie, indulgente, vânatoarea de vrajitoare etc). In urma cu
câteva decenii, la Conciliul Vatican II, catolicismul si-a revizuit din
nou doctrina, ceea ce a facut ca diferentele dintre cele doua
biserici sa se adânceasca si mai mult, iar totodata a creat o
puternica opozitie in sânul catolicismului, aripa conservatoare
acuzând in repetate randuri papalitatea si aripa liberala de a
actiona in interese straine crestinismului.

Dumnezeu

Biserica romano-catolica afirma ca ratiunea umana poate intelege

si dovedi ca Dumnezeu este etern, infinit, bun, atotputernic etc. El
este o fiinta reala si oamenii sunt la fel, numai ca sunt imperfecti.
In consecinta, Dumnezeu, in viziunea romano-catolica, nu mai
este Dumnezeul lui Avram, Isac si Iacob, ci este Dumnezeul
savantilor si al filozofilor. Ortodoxismul sustine ca cunoasterea lui
Dumnezeu a fost implantata in fiinta umana. Catolicismul sustine
ca omul, cu intelectul sau si cu bunavointa Sf.Spirit, va fi capabil
la un moment dat sa vada pe Dumnezeu. Ortodoxismul considera
ca este imposibil ca omul sa vada pe Dumnezeu, cu exceptia
celor mântuiti, care vor ajunge sa vada pe Isus. Catolicismul
sustine ca Spiritul Sfânt purcede de la Tatal si de la Fiul (filioque),
modificând astfel traditia apostolica prin care se spune ca
Dumnezeu este sursa din care purced Fiul si Sf.Spirit.

Isus

Biserica ortodoxa afirma ca Isus si-a dat viata pentru a

rascumpara pe multi. Biserica romano-catolica considera ca Isus
s-a rastignit pentru a rascumpara pacatul stramosesc, savârsit de
Adam si Eva. In consecinta, romano-catolicii considera ca pacatul
initial a fost transmis oamenilor, iar Isus a venit pentru a sterge o
datorie de onoare fata de Dumnezeu. Ortodoxismul sustine ca
Dumnezeu a pedepsit pe om o singura data pentru acest pacat,
luându-i inapoi nemurirea si izgonindu-l din rai.

Canoanele

Spre deosebire de romano-catolici, ortodoxismul nu considera

canoanele a fi legi care reglementeaza relatiile dintre oameni, sau
care le garanteaza anumite drepturi. Ele sunt vazute ca mijloace
de educare spirituala si totodata creatoare de sfintenie. Romano-
catolicii creiaza in mod continuu noi canoane, care inlocuiesc pe
cele vechi. Cu 20 de ani in urma, catolicismul si-a revizuit
canoanele, pentru a fi in concordanta cu timpurile moderne.
Arareori biserica ortodoxa creaza noi canoane, dar nu le anuleaza
pe cele vechi. Cu toate ca civilizatia evolueaza intr-un ritm rapid,
problemele si nevoile spirituale ale omului, ramân practic
aceleasi.

Biserica

Exista destul de multe deosebiri intre catolicism si ortodoxism, din

punct de vedere eclesiologic. Papa este considerat de romano-
catolici capul bisericii si totodata succesorul direct al Sf.Petru,
care ar fi fost numit in aceasta slujba de însusi Isus: "Tu esti Petru
si pe aceasta stânca voi cladi biserica mea" (Matei 16,18). Papa
este in acelasi timp episcop, învatator, vicar si reprezentant al lui
Isus pe pamânt. Atunci cand vorbeste ex-cathedra, Spiritul Sfânt
nu il lasa sa greseasca; de aceea, romano-catolicii il considera
infailibil in probleme de morala sau doctrina, si deasupra oricarei
greseli umane. Ceilalti episcopi sunt doar locotenentii papei.
Biserica ortodoxa considera ca toti episcopii sunt egali, si, desi
exista mai multe ranguri (patriarh, arhiepiscop, mitropolit,
episcop), toti sunt considerati episcopi in cele din urma. Biserica
ortodoxa nu se considera infailibila. Dupa teoria romano-catolica,
fiecare parohie este o parte a bisericii universale, iar totalitatea
parohiilor formeaza biserica sau trupul lui Isus Cristos pe pamânt.
In acest mod, autoritatea apostolica a episcopului romano-catolic
este limitata. Ortodoxismul considera ca orice episcop este icoana
vie a lui Isus si impreuna cu credinciosii care il urmeaza,
alcatuiesc biserica in locul respectiv.

Purgatoriul

Purgatoriul ar fi starea in care se afla cei plecati dintre vii, inaintea

Judecatii de apoi. Romano-catolicii cred ca acei ce urmeaza sa
ajunga in rai, trebuie sa treca printr-o stare de purificare pentru
iertarea pacatelor savârsite pe pamânt. Ceilalti se duc in iad
pentru pedeapsa vesnica. Deasemenea, romano-catolicii cred ca
perioada de sedere in purgatoriu poate fi scurtata prin primirea de
indulgente divine, in cazul unora deosebit de virtuosi.
Ortodoxismul crede ca sufletul, dupa ce paraseste trupul, ajunge
pe tarâmul celor plecati (Hades), unde ramâne intr-o stare de
asteptare, pâna la a doua venire a lui Isus, când oamenii vor fi
judecati de El; cei credinciosi si buni vor obtine viata vesnica, iar
cei rai vor merge in iad.

Maria

Atât ortodocsii cat si romano-catolicii o considera pe Maria ca fiind

Maica Domnului (Theotokos sau Deipare) si inteleg in acelasi fel
Adormirea si Ascensiunea sa in ceruri. Deasemenea, ambele
biserici cred ca Sf.Maria sta acum la picioarele Domnului si
intervine pentru cei ce i se roaga. Catolicii insa, care cred ca toti
oamenii se nasc purtând in ei povara pacatului stramosesc, au
considerat ca trebuie sa creeze dogma imaculatei conceptii,
pentru a o defini pe Sf.Maria ca fiind nascuta fara pacat, datorita
meritelor lui Isus. Aceasta este o dogma introdusa in anul 1854,
de Papa Pius IX. Biserica ortodoxa, nu accepta ideea ca Maria s-
a nascut in pacat, la fel cum nu crede ca pacatul stramosesc a
fost transmis oamenilor. Pentru pacatul lui Adam, Dumnezeu a
pedepsit pe om o singura data, facându-l muritor. De aceea, nu
exista nici o justificare pentru aceasta dogma catolica. Ambele
biserici cred ca Maria reprezinta biserica, deoarece biserica (care
este si trupul lui Isus) devine mama noastra prin botez, iar Maria
este si mama noastra.

Icoanele

Icoanele ortodoxe sunt reprezentari artistice ale lui Isus, Maria

sau ale sfintilor. Dumnezeu nu poate fi pictat, intrucât niciun om
nu l-a vazut. Spiritul Sfânt a fost vazut sub forma de flacari sau a
unui porumbel si nu poate fi pictat decât in acest fel. Icoanele sunt
mai mult decât picturi sfintite si au un profund caracter teologic.
Ortodocsii onoreaza si saruta icoanele, in semn de devotiune fata
de persoana pe care o reprezinta. Icoanele nu sunt idoli; ele sunt
ferestre spre o lume plina de taine, pe care oamenii nu o pot
patrunde cu cele cinci simturi. Biserica romano-catolica foloseste
însa statui, care sunt reprezentari tridimensionale si care creaza o
senzatie de naturalism ce par a imita arta vechii Grecii sau a
Romei.