Schimbările globale și schimbările climatice în Australia

Danciu Iulia-Andreea

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geologie și Geofizică, e-mail:

iulia.danciu0356@gmail.com

Rezumat

Clima Pământului a fluctuat natural de-a lungul a sute de milioane de ani având scăderi de

temperatură, ducând la un Efect de Ice House (Efect de Ghețărie) și având creșteri de

temperatură, rezultând cu un Efect de Green House (Efect de Seră). Acum, Pământul este

supus unui Efect de Green House datorită emisiilor globale de gaze cu efect de seră (CO2,

SO2, NO2, CH4 și cloroflocarburile).

Australia este supusă unei clime care variază de la un an la altul iar ecosistemele naturale sunt

foarte vulnerabile din cauza acestor schimbări rapide de temperatură. Biodiversitatea este

afectată în principal de factorii antropici iar schimbările climatice reprezintă un factor de stres

în plus (Australian climate influences, 2016).

În acest referat voi prezenta urmările schimbărilor globale și despre schimbările climatice în

Australia și câteva cuvinte despre consecințe, despre cum este afectată Marea Barieră de

Corali.

Cuvinte cheie: dioxid de carbon, biodiversitate, schimbări globale, Marea Barieră de Corali,

schimbări climatice

Schimbările climatice au devenit o mare problemă la nivel global, impactul fiind resimțit în

oameni, în natură și economie. Pentru a diminua aceste schimbări globale trebuie să înțelegem

mai întâi complexitatea climei. S-au inregistrat schimbări de temperatură și schimbări ale

1
compoziției atmosferei în strate de gheață ce au mai mult de 100.000 milioane ani. Acest

lucru este posibil, deoarece Pământul a fost supus unor cicluri de Ice House combinate cu

perioade de încălziri interglaciare. Schimbările climatice sunt datorate radiațiilor solare din

cauza ”mișcărilor” Pământului pe orbită astfel încât o încălzire interglaciară se termină în

5000 milioane ani (Climate Change in Autralia, Global Trends). În Antarctica de exemplu

începe o încălzire semnificativă determinată de creșterea dioxidului de carbon (CO2) datorită

proceselor oceanice. Astfel, modificările de temperatură sunt corelate cu creșterea dioxidului

de carbon (CO2). În Holocen(până acum 11.000) au fost perioade cu încălziri globale, dar cu

creșteri de temperatură între 1-1,5oC. Până acum 200 ani gazele cu efect de seră erau stabile,

dar din cauza emisiilor antropice acestea au crescut semnificativ (Climate Change in Autralia,

Global Trends). Ca de exemplu, din anii 1950 se observă o încălzirea atmosferei și a

oceanului, o diminuare a cantității de zăpadă și gheață și o creștere a concentrațiilor de gaze

cu efect de seră. În emisfera nordică, între 1983-2012 a fost cea mai caldă perioadă din ultimii

1400 ani. IPCC, în 2013, a înregistrat că în ultimele două decenii calotele glaciare din

Groenlanda și Antarctica au pierdut din masă iar ghețarii au început să se micșoreze iar

extinderea medie anuală a gheții a scăzut în perioada 1979-2012 cu 3,5-4,1% pe

deceniu(IPPC, 2013).

În Australia s-a înregistrat o creștere a termperaturii din 1910 și până în 1950, temperatura

medie a aerului crescând cu 1oC. Anii 2013, 2014 și 2015 sunt anii cu temperatura cea mai

ridicată și sunt asociați cu fenomenele El Niño și La Niña în zona Pacificului tropical.

Furtunile de foc au devenit din ce în ce mai frecvente, crescând în durată, intensitate din anul

1950 și au luat amploare și în alte regiuni din Australia începând cu anul 1970. Precipitațiile

medii au crescut și ele începând cu anul 1900 și în nord-vestul Australiei începând cu anul

1970, scăzând în același timp ninsorile în sud-vest (Bureau of Meteorology and

CSIRO,2016).

2
Recifele de corali sunt cele mai vulnerabile ecosisteme. Aceste organiste sunt extrem de

sensibile, deoarece aceștia sunt sensibil la fluctuațiile de temperatură. În momentul în care

temperatura apei se schimbă cu 1-2 oC,chiar si pentru o scurtă perioadă de timp, aceștia

înlătură algele simbiotice, fără de care ar muri. Începând cu anul 1979 au fost înregistrate opt

evenimente de albire în masă în Marea Barieră de Corali. Cea mai gravă albire în masă a fost

înregistrată în vara anilor 1998 și 2002, care a afectat până la 50% din recifuri (Hoegh-

Guldberg 1999; Done et al. 2003). Zona din jurul zonei cu Marea Bariară de Corali prezintă o

temperatură anuală a apei ce ar putea să crească cu 2-5oC până în 2100 (IPCC 2001). O

creștere cu 2oC a temperaturii apei din zona Australiei (ape tropicale și subtropicale) înseamnă

o albile anuală a recifelor de corali și se crede că aceștia nu vor supraviețui până în 2050 și

vor fi înlocuiți cu alte organisme ((Hoegh-Guldberg 1999; Done et al. 2003).

Absorbția de dioxid de carbon atmosferic de către oceane duce la creșterea acidității, lucru

care va reduce capacitatea de calcifiere a organismelor (coralii nu vor mai putea susține

scheletul (Hoegh-Guldberg et al. 2007) .

3
Bibliografie

Done TJ, Whetton P, Jones R, Berkelmans R, Lough J, Skirving W, Wooldridge S (2003)

Global climate change and coral bleaching on the Great barrier Reef. In: Department

of Natural Resources and Mining (ed) Final report to the State of Queensland

Greenhouse Taskforce. Townsville, Australia

Hoegh-Guldberg O (1999) Climate change, coral bleaching and the future of the world’s coral

reefs. Mar Freshw Res 50(8):839–866

Hoegh-Guldberg O, Mumby PJ, Hooten AJ, Steneck RS, Greenfield P, Gomez E, Harvell CD,

Sale PF, Edwards AJ, Caldeira K, Knowlton N, Eakin CM, Iglesias-Prieto R, Muthiga

N, Bradbury RH, Dubi A, Hatziolos ME (2007) Coral reefs under rapid climate

change and ocean acidification. Science 318(5857): 1737–1742.

doi:10.1126/science.1152509

Lesley Hughes (2011) Climate change and Australia: Trends, projections and impacts

Surse web:

Australian climate trends, 2018. Disponibil la:

https://www.climatechangeinaustralia.gov.au/en/climate-campus/australian-climate-

change/australian-trends/

Global trends. Disponibil la: https://www.climatechangeinaustralia.gov.au/en/climate-

campus/global-climate-change/trends/

Rapoartele schimbărilor globale https://www.ipcc.ch/

Bureau of Meteorology and CSIRO, State of the Climate. Disponibil la:

http://www.bom.gov.au/state-of-the-climate/