Sunteți pe pagina 1din 11

Conceptia,sarcina si nasterea

A avea copii

A avea copii este considerat cel mai fericit eveniment al vietii,iar a fi parinte drept
aspectul major al perioadei de adult.A avea copii inseamna dragoste si prezenta
permanenta in jurul tau a unor fiinte care-ti umplu sufletul,mintea si timpul cu tot ce
poate fi mai frumos si mai sensibil.Iti ofera bucurii dar si necazuri ,toate trec pe
nesimtite,ceea ce ramane permanent este insa sensul ca a trait din plin.Nu insa pentru toti
oamenii.Sunt unii carora nu le plac copiii,altora,prea comozi,invatati fiind numai cu
satisfactiile lor reciproce,le este teama ca un copil le va strica armonia.Acestia constituie
categoria celor care vor regret,si isi vor schimba optica,dar aceasta mai intotdeauna,se
intampla mult prea tarziu.
In momentul in care un cuplu se decide sa faca un copil un control medical este o
cerinta necesara si totodata nu se mai utilizeaza metode contraceptive.
O sarcina poate aparea in prima luna dupa ce s-a interupt aplicarea
anticonceptionalelor.Alteori dupa mai multe luni(8-10-12).

Conceptia

Conceptia este procesul sexual de baza,si consta in fuziunea ovulului cu


spermatozoidul;23 de cromozomi din ovul si 23 de cromozomi din spermatozoid se
aliniaza sub forma de perechi,formand o singura celula de 46 de cromozomi.In fiecare
pereche exista un cromozom de la mama si unul de la tata,fiecare purtand “mesaje”
numite gene care determina sexul,culoarea ochilor,culoarea parului si multe alte
caracteristici(30.000 de la fiecare).

Procesul prin care de la o singra celula se ajunge la o fiinta umana


completa?

Nidatia.Uterul se pregateste pentru a fi gazda fatului prin secretie de estrogen si


progesteron care ajuta la activitatea secretiei glandelor endometrului ,secretie bogata in
substante nutritive,necesare dezvoltarii embrionului.
Oul.Dupa o calatorie de 6-7 zile ajunge intr-o zona a endometrului pregatita déjà de
hormoni pentru nidatie.Daca fecundatia si nidatia s-au produs,ovarele continua sa secrete
hormonii neceari dezvoltarii embrionului care,pe de o parte, isi formeaza o stransa
legatura cu mama printr-o formatiune numita placenta,sip e de alta,se formeaza el insusi.
Placenta este o structura rotunda si turtita care serveste ca mijloc de schimb al
elementelor nutritive ce vin de la mama la fat si a produselor neutilizate de la fat spre
mama.Vasele sanguine ale placentei sunt in contact printr-o membrane semipermeabila
cu vasele sanguine ale uterului.
In timpul sarcinii fatul este inconjurat de o membrane transaparenta numita amion-de
care este despartit printr-o cantitate apreciabila de lichid-lichidul aminiotic.Rolul acestui
lichid este de a fri fatul de posibile traumatisme si de a-l feri de a fi in contact direct cu
membrana amniotica in care caz adeziunile produse ar putea constitui o piedica in calea
dezvoltarii normale a fatului.
Fetusul.Celula formata din unirea spermatozoidului si ovulului incepe sa se
dezvolte.Dupa cateva ore,se imparte in doua parti identice care,la randul lor,se impart in
alte doua si asa mai departe.Energia necesara este luata din masa ovulului fiindca
spermatozoidul a fost mic si s-a epuizat.In tot cursul acestei diviziuni se continua drumul
spre uter.Cand ajunge acolo,oul are deja 128 de celule.
In saptamana a 8-a,majoritatea structurilor corpului si organele fatului sunt deja
diferentiate.Din saptamana a 4-a,structurile faciale ca:ochii,urechile,nasul,gura incep sa
se dezolte si devin mai tarziu evidente.La inceputul saptamanii a 5-a apare un
punct,viitoarea coloana vertebrala si sistem nervos;in saptamana a 6-a apar mici
muguri,viitoarele maini si picioare.
Aproximativ in saptamana a 9-a, a 10-a se recunosc membrele fatului.Fatul,legat prin
cordon ombilical de placenta,incepe sa se miste in lichidul amniotic-miscari care insa nu
sunt percepute de mama decat mult mai tarziu.
Durata normal a unei sarcini este de 40 de saptamani,socotitia de la ultimul ciclu
menstrual.

Sarcina si semne de sarcina.


Semne prezumtive

-incetarea menstruatiei
-greata matinala
-modificari de volum al sanilor si senzatia de tensiune

Semne probabile

-cresterea in dimensiuni a uterului si inmuierea considerabila colului uterin

Semne pozitive

-bataile cardio-fetale,miscarile active ale fatului de obicei simtite de mama aproximativ


la inceputul lunii a 5-a de sarcina

Altele:marirea abdomenului,a sanilor,modificari circulatorii,tulburari gastrointestinale


arsuri,oboseala.
În dezvoltarea intrauterină a oului până la stadiul de făt matur, se disting mai
multe etape:
 Etapa germinală (din momentul fecundaţiei până la fixarea oului în uter) – are
loc creşterea în volum de aproximativ 8000 de ori;
 Etapa fetală timpurie (sau embrionară care se derulează din momentul fixării
oului în uter până la 8 săptămâni) – se caracterizează prin formarea celor trei
straturi celulare (ectodermul, mezodermul şi endodermul) din care se vor
dezvolta părţile, componentele noului organism, după cum urmează:
- Ectodermul – duce la formarea celulelor pielii, sistemului glandular, părului,
unghiilor, organelor senzoriale şi a sistemului nervos;
- Mezodermul – duce la formarea sistemului muscular, osos, a stratului adipos,
sistemului circulator şi a celui excretor;
- Endodermul – duce la formarea plămânilor, ficatului, pancreasului,
intestinelor, glandelor salivare, etc.
Tot în această perioadă, se dezvoltă intens placenta (din celulele de fixaţie) care
are un rol foarte important în creşterea embrionului, prin funcţiile sale de hrănire,
oxigenare şi protecţie.
 Perioada fetală târzie (sau de fetus, făt, începe din săptămâna a 9 şi ţine până
în săptămâna 38 - aproximativ, în condiţii de dezvoltare normală – când
intervine expulzarea fătului, adică naşterea) – este o etapă de diferenţiere a
celorlalte organe şi de maturizare a celor existente. După 28 de săptămâni,
fătul este suficient de bine dezvoltat, încât poate supravieţui în cazul unei
naşteri premature.
Dezvoltarea embrionară şi intrauterină se prezintă după cum urmează:1

0 – 3 luni 3 – 6 luni 6 – 9 luni


-faza embrionară, -formarea organelor interne -faza fetală tardivă;
germinală; – inimă, stomac, ficat, -dezvoltarea intensă a
-diferenţierea primară a rinichi, etc., organelor;
organelor, formarea S. N., -dezvoltarea sistemului osos - în această etapă poate
formarea primară a – sub forma punctelor de surveni naşterea precoce;
encefalului; osificaţie de consistenţă -se perfecţionează
-la trei săptămâni se cartilaginoasă; funcţionalitatea organică şi
formează măduva spinării – -dezvoltarea sistemului a S. N.
ca un fir cu o extremitate muscular şi a statului -în jurul a şase luni se
mai proeminentă în partea adipos; formează amprentele
capului; -dezvoltarea S. N. şi a digitale, pleoapele, glandele
-are loc fixarea oului în encefalului; sebacee şi sudorifice;
uter. -formarea sexului şi a -hrănirea se realizează prin
coardelor vocale; cordonul ombilical.
-hrănirea se realizează prin
mucoasa uterină, apoi prin
intermediul cordonului
ombilical.

Etapa de dezvoltare intrauterină este hotărâtoare pentru dezvoltarea normală,


armonioasă a viitorului copil. Tocmai de aceea, o trecere în revistă a cauzelor care pot
determina patologii, prematuritate sau imaturitate la nivelul fătului se impune.
Principalele cauze care sunt responsabile de aceste fenomene sunt:2
1
Cauze Efecte Igiena Reacţii - Vârsta
defectuoasă mişcări
Toxoplasmoze Anomalii Alimentare cu Agitaţie 9 săptămâni
în organismul cerebrale, fructe şi legume motorie difuză.
matern debilitate nespălate,
mintală, alimente
tulburări alterate,
vizuale, conserve.
calcificaţii
cerebrale –
hidrocefalii sau
microcefalii.
Malnutriţia Încetinirea Deficit de Bătăile 10săptămâni
mamei creşterii proteine şi cordului.
numerice a calorii,
celulelor alimentaţie
nervoase, puţină şi săracă,
întârzierea în fără lapte,
dezvoltarea glucide.
intelectuală,
afectarea
activităţii
electrice a
creierului.
Infecţii virale la Unele gripe Frecvenţa Mişcări 12 săptămâni.
începutul produc uneori mediului respiratorii.
sarcinii, gripă, neînchiderea infestat cu
rubeolă. tubului neural epidemii.
şi degenerarea
ţesutului nervos
sau
malformaţii.
Rubeola
produce
malformaţii
cardiace,
deficienţe
auditive şi
vizuale,
malformaţii ale
S.N.C. ale
fătului.
Radiaţii Malformaţii - Mişcări 12 – 14
grave – poziţionale săptămâni
evidenţiate slabe ale
după atentatele gâtului,
de la Hiroşima, trunchiului,
Cernobîl. spatelui.
Paraziţi Malformaţii, Paraziţi Mişcări bruşte 16 – 20
debilitate transmişi prin ale picioarelor, săptămâni
generală. intermediul mişcarea
pisicilor şi al pleoapelor şi a
câinilor. buzelor.
Ereditate Boli genetice - Consultaţii Strigăt fetal, 24 săptămâni.
încărcată aproximativ genetice ţipete slabe.
parental 1800 depistate neefectuate.
Cauze Malformaţii, - După 8
necunoscute acefalie, boli săptamâni
genetice.

1. DEZVOLTAREA PSIHICĂ INTRAUTERINĂ

Dezvoltarea psihică în mediul intern, intrauterin, respectă criteriul progresiei


constante, cu achiziţii uşoare în primele două etape, ca în ultima etapă a dezvoltării să se
înregistreze un ritm alert, pe linia dezvoltării calitative a coordonatelor psihologice ale
viitorului nou – născut. Principalele paliere ale dezvoltării psihologice vizează:
a) Dezvoltarea motricităţii: primele achiziţii motorii apar în jurul vârstei de 5
săptămâni, sub forma mişcărilor reflexe simple. Primele mişcări vizibile, sesizabile la
ecograf apar în jurul vârstei de 7 săptămâni sub forma extensiei coloanei vertebrale şi
mişcarea celor patru membre. Iniţial, aceste mişcări sunt haotice, întâmplătoare şi
dezorganizate, ca, odată cu înaintarea în vârstă ele să devină din ce în ce mai fin
coordonate, în consens cu starea de ansamblu al organismului. De exemplu, mişcările
fătului vor deveni mai ample şi mai frecvente dacă apar factori stresori, cum ar fi,
senzaţia de foame, prezenţa substanţelor toxice sau stresul mamei resimţit de făt. Pe lângă
mişcările membrelor, “fătul poate să-şi îndoaie corpul, să lovească cu membrele, să se
întoarcă dintr-o poziţie în lata, să înghită, să-şi sugă degetul şi să sughiţe”3. De asemenea,
după 10 săptămâni apar primele reacţii respiratorii, iar după 17 săptămâni mimica devine
mobilă, apar grimase şi încruntarea sprâncenelor. Cercetările arată că între 25 şi 28
săptămâni, fătul este activ motor în proporţie de 14% din 24 de ore.
b) Dezvoltarea senzorială: cunoaşte acelaşi ritm al dezvoltării graduale a
sensibilităţii, în acord cu maturizarea organică a organelor aferente.
La nivelul simţului vizual, odată cu formarea şi dezvoltarea aparatului vizual,
copilul începe să aibă reacţii motorii puternice daca asupra abdomenului matern se
acţionează cu o sursă puternică de lumină. Teoretic, după 7 luni, copilul poate vedea, dar
acest lucru este puţin exersat datorită mediului lichid şi opac din abdomen. La nivelul
simţului tactic, copilul este foarte sensibil, acţionând virulent dacă asupra lui se realizează
mişcări bruşte de apăsare sau pipăire puternice. La nivelul simţului gustativ, fătul devine
capabil, după 5 luni, să reacţioneze în funcţie de substanţele ingerate de mamă. De
asemenea, poate deosebi dulcele de amar, manifestându-şi preferinţa faţă de substanţele
dulci şi adversitatea faţă de cele amare. La nivelul simţului auditiv, fătul este foarte
sensibil reacţionând pozitiv sau negativ în funcţie de natura sunetelor receptate. Mai ales
după patru luni, când aparatul este constituit, urmând să se maturizeze în jurul vârstei de
7 lun)
În ultimul timp se susţine ideea existenţei, încă din perioada intrauterină a
memoriei după 6 luni. Anca Muntean trece în revistă cercetări realizate de psihologii de
orientare psihanalitică şi mai ales de cercetătorii psihologiei transpersonale. Conform
transpersonalistului S. Grof, inconştientul uman prezintă trei staturi, cel de-al doilea fiind
“populat” cu amintiri achiziţionate de copil în perioada intrauterină. Explorarea acestui
stat este posibil cu ajutorul unor tehnici speciale, dintre care amintim regresa hipnotică,
stimularea electrică a lobului temporal, utilizarea de substanţe psihedelice.
Cert este că perioada intrauterină a dezvoltării reprezintă o etapa esenţială în
“construirea” noii vieţi, o etapă crucială în destinul a ceea ce poate să fie noua viaţă care
e pe cale să apară. În funcţie de dezvoltarea fiziologică, psihologică a fătului, a condiţiilor
în care acesta se dezvoltă, a climatului afectiv – comunicaţional care se stabileşte între făt
şi mamă, făt – părinţi în general, putem prezice viitorul omului matur de mâine.

Ingrijirea medicala prenatala.

Este obligatoriu ca incepand de la debutul sarcinii si pana la terminarea ei mama sa


consulte medicul in mod frecvent.
Exista totodata o serie de investigatii de ultima ora pentru a depista eventualele
malformatii sau probleme ale fetusului.
Dintre aceste investigatii amintim:
-aminocenteza ce consta in prelevarea lichidului aminotic si cu ajutorul testelor se pot
stabili aproximativ 60 de tipuri diferite ale defectelor genetice.
-examenul vilozitatilor coriale prin extragerea unui tesut vilozitar care prelucrat in
laborator poate aprecia structura genetica a fatului.
-utrasunetul fiind o tehnica ce permie proiectarea unei imagini a fatului pe un ecran
-fetoscopia in care cu ajutorul unor tuburi optice subtiri ca firul de par se observa aspectul
fatului , se efectueaza fotografierea si se extrag cantitati mici de sange fetal necesare unor
analize.
Se interzic cu desavarsire consumul de alcool,tutun si droguri pe tot parcursul sarcinii ori
altfel mamele isi supun copii riscului imbolnavirii grave sau chiar decesului ori aparitiei
unor malformatii diferite.
Unele boli aparute in timpul sarcinii pot influenta negativ evolutia sarcinii un exemplu
fiind rubeola care poate determina la copil surezenia sau orbire,intarziere nmentala etc.

Incompatibilitatea Rh.In unele circumstante factorul Rh din sange este pozitiv in timp
ce factorul Rh din sangele mamei este negativ.
De obicei,pentru prima sarcina nu este o problema,abia dupa cele ce urmeaza,existand
pericolul unei anemii severe la copil dupa nastere.Se produce ca efect al sensibilitatii
mamei la prima nastere cu producerea consecutiva a anticorilor sau aglutininelor care
ataca celulele rosii ale fetilor in cursul sarcinilor care urmeaza.
Tratament:o substanta cunoscuta ca anti-D gamma globulin se administreaza femeii trei
zile dupa nastere,avort sau nastere prematura.Acest vaccin actioneaza prin blocarea
procesului de formare a anticorpilor care ar putea ataca sarcinile viitoare.

Sex in timpul sarcinii


In general se apreciaza ca in primele doua semestre de sarcina,activitatea sexuala este
permisa,neprezentand nici un risc pentru mama nici pentru fat.
La unele paciente si in special in trimestrul trei de sarcina activitatea orgasimica sexuala
poate fi urmata de contractii uterine asociate cu dureri care,prin prisa cercetarilor
actuale,ar utea constitui o cauza de natere prematura sau de rupere a membranelor in
ultimul trimestru de sarcina.
Se apreciaza ca activitatea sexuala in timpul sarcinii este o problea de optiune.

Sarcina falsa.Este un fenomen cunoscut sub nunele de Pseudocyesis.Se apreciaza ca


aproximativ 1% dintre femei pot avea simptome de sarcina(greata matinala,incetarea
menstratiei,abdomenul creste ca intr-o sacrina si chiar senzatia de miscari fetale,convinse
fiind ca sunt gravide).Din acaeasta categorie fac parte femeile care-si doresc intens sa fie
mame,desi este posibil sa apara si in alte conditii(femei in varsta care nu-si mai doresc
copii,calugarite etc)
Inferilitatea sau incapacitatea de a concepe

Statistic se raporteaza ca 50% din cazurile de infertilitate au o cauza organica.La cealalta


jumatate oricat de sofisticate sunt metodele de diagnostic aplicate,nu se gaseste nimic.
Absenta explicatiilor fizice intr-un numar atat de mare de cazuri a condus la cautarea
posibilelor relatii dintre psiic si reproducere.Se pare ca factorii psihologici influenteaza in
mod special femeile,manifestandu-se fie sub forma unei mari dorinte de a avea copii,fie o
hotarare certa de a nu-i avea.
Insuccesele cuplului trebuie analizate in raport cu conditiile cerute pentru ca se produca
o sarcina respectiv:
1.Sa se produca spermatozoidul si ovule cu toate calitatile biologic necesare procedului
fecundatiei
2.Oul fecundat sa se poata nida in mucoasa uterina.
3.Ovulul si spermatozoizii sa se poate intalni.In acest sens,este necesar raportul sexual cu
intromisie,ejaculare a spermei care sa contina spermatozoizi si permeabilitatea trompelor
prin care sa treaca si sa se intalneasca cu ovulul.
La femei cauzele pot fi :dereglari ale procesului de ovulatie,pana la lipsa de
ovuatie,blocari ale trompelor uterine,boli.
La barbati lichidul spermatic trebuie sa indeplineasca anumite conditii:cantitatea
obsinuita de aproximativ o jumatate de ingurita la o ejaculare;cel putin 50% din
spermatozoizii acelui lichid spermatic sa-si pastreze mobilitatea mai multe ore si cel putin
70% sa aiba o forma normala.
Tratamentul depinde in functie de cauze, exemplu fiind administrarea Pergonalului sau
tratament cu hormonul gondadotrofina corionica care determina ovulatia.
Daca tratamentele esueaza se poate recurge la insamnatarea artificala sau la fertilizarea in
vitro.De asemena unele cupluri recurg si la mame purtatoare un caz destul de delicat si
discutat pe larg in alte locuri.

Depresia post-natala.
Dupa ce nasc majoritatea femeilor sunt afectate de o forma mai usoara sau mai grava de
depresie.Aceasta trebuie tratata cu atentie in functie de simptomatologia si evolutia
ei.Cauzele depresiei post-natale sunt multiple: femeia se trezeste in fata unei noi vieti,cu
un membru in plus in familie de care este legata si de care trebuie sa aiba grija si sa il
integreze in mediu,ea este solicitata atat fizic cat si psihic.Depresia se manisfesta prin
scaderea apetitului sexual,scaderea tonusului psihologic,tristete,lipsa poftei de
mancare,apatie.Aceasta stare este normala in cazul in care ea nu evolueaza spre cronic.

Doresc sa precizez ca o nota personala si evident sustinuta de studii si opinii ale unor
somitati in domeniu importanta vietii psihologice a mamei,relatia pe care o are cu copilul
nenascut si suferinta si bucuria dupa si inainte de nastere.Este evident ca nimeni si nimic
nu te poate pregati pentru ce va urma odata ce afli ca esti insarcinta.De aceea este
recomandat ca sosirea pe lume a unui copil sa fie precedata de o anumita stabilitate
financiara si emotionala.Odata ce te afli in fata fapului de a fi un viitor parinte trebuie sa
incepi sa cultivi o relatie cu copilul nenascut inca de cand el este fetus.Se recomanda ca
mama sa vorbeasca cu copilul,stiindu-se ca exista viata psihologica intrauterina astfe
incat copilul sa simta iubirea si caldura memei.Acesta nu trebuie ignorat ca pe un bagaj
pe care il purtam dupa noi si dupa 9 luni luam cunostinta ca este o fiinta vie.Se
recomanda ca mama sa-i puna muzica copilului,sa faca sport pentru ca la nastere corpul
sa fie pregatit si muschii antrenati.Mama impreuna cu medicul decide modalitatea de
nastere care considera ca ii este recomandata.

NAŞTEREA COPILULUI

1. PROCESUL NAŞTERII
În condiţiile dezvoltării normale a fătului şi a sănătăţii fizice şi psihice a mamei, naşterea
se instalează la aproximativ 280 de zile de la momentul concepţiei intrauterine. Durata
naşterii este de obicei de 13 ore mergând până la 20 de ore. Pe parcursul naşterii, a
travaliului, se pot de limita patru faze principale:
a) Prima fază începe din momentul regularizării contracţiilor (acestea nu mai sunt
sporadice şi au o intensitate susţinută, resimţită de mamă) şi dilatarea cervixului
(aproximativ 10 cm.), orientarea fătului în canalul dilatat, de obicei cu capul înainte.
Contracţiile pot avea o frecvenţă foarte mare (apar la aproximativ 30 – 40 de secunde)
sau pot fi la intervale mai mari de timp (15 – 20 de minute).
b) A doua fază vizează naşterea propriu – zisă, la finalul ei copilul este expulzat în
mediul extrauterin.
c) A treia fază constă în separarea fătului de placentă (tăierea cordonului ombilical) şi
eliminarea din uterul mamei a placentei ( în aproximativ o oră de la expulzarea fătului).
d) A patra fază se materializează prin apariţia contracţiilor post – naştere, contracţii
superficiale sau profunde la nivelul abdomenului mamei (aceste contracţii apar ca urmare
a re-adaptării mediului intern al organismului la noile condiţii – contractarea tuturor
muşchilor, în timp, la dimensiunile dinaintea sarcinii).
În momentul declanşării naşterii, poziţia copilului poate fi:
a) Poziţia normală, cu capul înainte, angajat pe canalul uterin dilatat. De obicei, această
poziţie nu determină probleme, asigurând o naştere normală mai ales dacă canalul uterin
este bine dilatat. Dacă canalul este insuficient dilatat, naşterea poate fi foarte dificilă, cu
consecinţe negative atât asupra fătului (pericol de lezare a cutiei craniene, şi implicit
afectarea creierului), cât şi asupra mamei (nevoia de a interveni chirurgical – tăieturi
vaginale).
b) Poziţia transversă, în jumătate, copilul este angajat de această dacă pe canalul uterin cu
fesele înainte. Această poziţie determină o naştere foarte dificilă şi trebuie intervenit, fie
prin întoarcerea copilului, fie prin recurgerea la operaţia cezariană. Această poziţie poate
fi acompaniată de învârtirea cordonului ombilical în jurul gâtului, de sufocarea sau chiar
moartea fătului.
c) Poziţia inversă, cu picioarele înainte. De obicei, în cazul acestei poziţionări a fătului, se
intervine ca şi în cazul precedent. Dacă se încercă naşterea în această poziţie, poate
apărea asfixierea sau, datorită expulzării copilului prin tragerea de picioare, pot apărea
anomalii la nivelul aparatului locomotor inferior.

2. TESTAREA NORMALITĂŢII COPILULUI NOU – NĂSCUT


Imediat după naştere, nou – născutul este supus primelor testări medicale. Astăzi,
modalitatea de identificare a modului de adaptare a funcţiilor vitale ale organismului
copilului la condiţiile de viaţă extrauterină, poartă denumirea de scorul Apgar (stabilit de
Virginia Apgar în SUA, în anul 1953). Indicii medicali urmăriţi în cadrul acestei tehnici
sunt: culoarea pielii, funcţia respiratorie, tonusul muscular, reflexivitatea, bătăile inimii.
Această tehnică se aplică timp de 1 minut ( la copiii cu dificultăţi se poate aplica timp de
10 minute, în funcţie de evoluţia indicilor urmăriţi), iar fiecare indice primeşte o notă, de
la 0 la 2.
După testarea fiecărui indice, se face suma totală şi se interpretează astfel:
Un scor cuprins între 8 – 10 semnifică un copil perfect sănătos şi foarte bine
adaptat la noul mediu de viaţă;
Un scor cuprins între 5 – 7 semnifică o stare bună a copilului, dar poate necesita,
în unele cazuri, intervenţia prin asigurarea şi aplicarea respiraţiei artificiale sau alte
manevre medicale;
Un scor de 5 sau mai mic semnifică o stare gravă de sănătate a noului născut şi
presupune intervenţia imediată a cadrelor medicale.
La naştere, nou – născutul are o greutate medie de 3.250 g. (3.500 pentru băieţi,
3.000pentru fete) şi o înălţime medie de 50 cm. (50-55 pentru băieţi, 48 – 50 pentru fete).
Prima reacţie a nou născutului este cea de ţipăt care este determinată de intrarea “forţată”
în funcţiune a sistemului respirator pe calea aerului şi de resimţirea de către copil, a
noului mediu de viaţă, ca fiind unul străin şi ostil. Tocmai de aceea, studiile de
specialitate susţin ideea nedespărţirii nou – născutului de mamă în primele 2 –3 zile,
pentru ca aceasta să-I favorizeze adaptarea mai uşoară la noul mediu (mama fiind în acest
caz, elementul de legătură, cea care în permite intrarea în noul mediu de viaţă).
De asemenea, studiile în domeniul nou – născuţilor arată existenţa unei “personalităţi”
unice a copilului încă din momentul naşterii. Astfel, studiile realizate de S. Chess şi A.
Thomas arată diferenţieri comportamentale fine între nou născuţi pe următoarele
dimensiuni.
o Nivelul activităţii (copii energici, agitaţi, tăcuţi, etc);
o Ritmicitatea unor funcţii de bază (foamea, raportul somn – veghe);
o Natura răspunsului la un stimul nou (de apropiere, de retragere, de
indiferenţă);
o Gradul de adaptabilitate la schimbările mediului;
o Intensitatea reacţiilor emoţionale;
o Calitatea afectelor (şi polarizarea lor la polul pozitiv sau la polul negativ),
etc.
În direcţia asigurării unei şanse mai mari a normalităţii biologice şi psihologice a nou –
născutului, un rol important, chiar vital îl are pregătirea gravidei pentru noua sa
responsabilitate, pentru noul rol pe care îl va avea de îndeplinit chiar din timpul
gravidităţii. Astăzi sunt cunoscute şi aplicate (mai ales în ţările occidentale, cu un nivel
stabil al dezvoltării) mai multe tehnici, metode şi strategii în domeniul gravidităţii şi a
pregătirii pentru naştere şi maternitate.
a) Încă de la începutul sarcinii, viitoarea mamă trebuie să cunoască: cât durează o sarcină,
care sunt parametrii normalităţii perioadei de sarcină, cine va fi medicul cu care va naşte,
cât de frecvent trebuie să realizeze consultaţii medicale, prin ce metodă va naşte, etc.
b) Realizarea şi frecventarea cursurilor de pregătire pentru naştere, atât a gravidelor, cât
şi a partenerilor acestora.
c) Realizarea gimnasticii medicale.
d) Însuşirea tehnicilor respiratorii specifice pentru o naştere uşoară.
e) Însuşirea unui regim de viaţă sănătos atât pentru femeia gravidă, cât şi pentru cuplul
din care face parte gravida etc.
Câteva metode impuse şi verificate în practica gravidităţii sunt:
a) Metoda Dick – Read constă în educarea femeii gravide în ceea ce priveşte
reactivitatea motorie din timpul travaliului (ce trebuie să facă, cum trebuie să respire, ce
mişcări sunt utile, ce mişcări trebuie evitate).
b) Metoda Lamaze – consideră femeia gravidă ca factor principal şi activ în timpul
naşterii. Femeia gravidă impune ritmul acţiunilor, în funcţie de structura proprie. Şi în
cadrul acestei metode se învaţă tehnici de respiraţie şi de control a emoţiilor negative.
c) Metoda Bradley – accentuează dimensiunea psihologică a naşterii. Important este
ca mama să privească naşterea ca pe un fenomen natural, plin de bucurie, fiind
înconjurată de dragoste şi preţuire.
d) Metoda Leboyer – pe particularizează prin asigurarea unui climat special în
timpul naşterii: lumină difuză, discretă, fond sonor liniştitor. Imediat după expulzare, nou
– născutul este aşezat la pieptul mamei ( tehnica “piele la piele”), iar abia după 4 – 5
minute copilul se ia, se taie cordonul ombilical, se spală şi se înfaşă.
e) Metoda Ceakovski sau naşterea sub apă. Ideea acestei metode este aceea de a
atenua “şocul” trecerii copilului din mediul apos în cel aerat.
f) Sunt şi alte tehnici care pot favoriza naşterea fără dureri, cum ar fi practicarea
diverselor tehnici de inspiraţie yogină, controlul mental sau sofrologia – adică, obţinerea
armoniei depline între trup psihic, spirit.
.
Bibliografie

1.Sex si sexologie........Maria Mandru Ungureanu Editura Medicala S.A.,Bucuresti 1994


2.Psihologia varstelor................ Editura Polirom

S-ar putea să vă placă și