Universitatea Politehnica din Bucureşti

Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice

Departamentul Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Specializarea Ingineria Nanostructurilor şi Proceselor Neconvenţionale

SISTEM DE ASCUŢIRE
AUTOMATĂ A CREIOANELOR

Studenţii : George-Ionuţ CRISTEA Profesor coordonator : Prof.dr.ing.Nicolae IONESCU

Alexandru DRAGOMIR
Andreea VINTILĂ
Florica MOCOFAN
Maria NĂSTASE

An universitar 2018-2019
 CUPRINS
1. CAPITOLUL 1 : TEMA LUCRĂRII……………………………………………………….……3
2. CAPITOLUL 2 : INTRODUCERE………………………………….…………………...…...…4
3. CAPITOLUL 3 : MARKETING STRATEGIC AL PRODUSULUI………………………...…5
3.1. Identificarea oportunităţilor de piaţă…………………………………………………….…5
3.2. Stadiul actual al tematicii proiectului………………………………………………….…..7
3.3. Formularea misiunii…………………………………………………………………….….8
3.4. Selectarea potenţialilor clienţi…………………………………………………………....10
3.5. Date culese de la potenţiali clienţi……………………………………………………..…11
3.6. Date despre produsele concurente………………………………………………………..12
4. CAPITOLUL 4 : MANAGEMENTUL PROIECTULUI…………………………….………...14
4.1. Structuri de dezagregare a proiectului…………………………………………………....15
4.2. Managementul operativ al proiectului…………………………………………………....17
4.3. Structura de dezagregare a costurilor…………………………………………….……….25
4.4. Analiză financiară estimativă……………………………………………………….…….26
5. CAPITOLUL 5 : STABILIREA SPECIFICAŢIILOR……………..…………………………..27
5.1. Matricea cerinţe – caracteristici de calitate…………………………………………….…28
5.2. Performanţe ale produselor concurente………………………………………………..….29
5.3. Valorile obiectiv şi limită – acceptabile pentru caracteristici de calitate…………..….….31
6. CAPITOLUL 6 : PROIECTAREA CONCEPTUALĂ……………………………………..…..31
6.1. Funcţia generală şi funcţiile componente………………………………………………....31
6.2. Cercetarea externă pentru identificarea de soluţii constructive cunoscute…………...…..33
6.3. Cercetarea internă pentru soluţii constructive noi………………………………………..35
6.4. Explorarea sistematică……………………………………………………….………..….36
6.5. Arhitectura produsului…………………………………………………..………….……37
7. CAPITOLUL 7 : PROIECTAREA DETALIATĂ…………………………………….…….…39
7.1. Proporţionare, forme, dimensiuni şi toleranţe……………………………………….…...40
7.2. Determinarea condiţiilor ergonomice………………………………………………….…44
7.3. Definire elemente de design………………………………………………………………46
7.4. Stabilire materiale şi tratamente………………………………………………….…...…..47
7.5. Descriere şi calcul solicitări principale ale produsului………………………………...…53
7.6. Elaborare desene de ansamblu şi de execuţie………………………………………..…...54
8. CAPITOLUL 8 : FABRICAREA - TESTAREA PROTOTIPULUI PRODUSULUI……….…56
9. CAPITOLUL 9 : OMOLOGAREA, UTILIZAREA, COMERCIALIZAREA ŞI RECICLAREA
PRODUSULUI……………………………………………………………………………..….....58
10. CAPITOLUL 10 : ANALIZA ECONOMICĂ………………………………………………….63
11. CAPITOLUL 11 : ELABORAREA CĂRŢII PRODUSULUI…………………………………66
12. CAPITOLUL 12 : CONCLUZII…………………………………………………………..……69

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….……70
 CAPITOLUL 1

TEMA LUCRĂRII
Până în prezent există o mare problemă care împiedică dezvoltarea pieței ascuțitoarei creionului.
Având în vedere volumul și prețul, măturarea manuală a creionului este inferioară ascuțitoarelor pentru
creioane.
Obiectivul acestui proiect este de a lua măsuri eficiente pentru a rezolva problema în scopul
îmbunătățirii valorilor estetice și a conținutului diferitelor caracteristici ale diferitelor grupuri pe baza
funcției de ascuțire. Acum, există două probleme principale pe piața de ascuțitori de creioane, rezistenţa la
uzură a cuţitului care ascute creioanele, iar celălalt este de durabilitate a elementelor componente. Având
în vedere prima întrebare, ar trebui sa căutăm noi metode de material şi noi metode de fabricaţie.. În ceea
ce privește această ultimă întrebare, tema acestui proiect este design-ul unei ascuțitori de creioane noi cu
durabilitate ridicată a componentelor.
Au fost propuse până acum diferite tipuri de ascuțitori electrice pentru creion echipate cu mijloace
pentru indicarea momentului în care a fost ascuțit un creion într-o stare dorită, astfel încât să se împiedice
ca acesta să fie ascuțit excesiv. Cu un singur tip, atunci când operația de ascuțire a creionului este adusă la
capăt, un element glisant implicat într-un mecanism rotativ de ascuțire este făcut să alunece pentru a
acționa un întrerupător întrerupt cu el și este aprinsă o lampă dispusă în fața mecanismului de ascuțire a
creionului .

Un obiect al prezentului proiect este de a furniza un sistem ascuţire automata a creioanelor, care
include mijloace pentru indicarea finalizării operației de ascuțire a creionului prin oprirea unui
motor astfel încât să se elimine deficiențele menționate mai sus întâlnite în stadiul tehnicii.

Astăzi avem diferite tipuri de ascuțitori de creioane. Ele au o gaură conică care duce la lama a cărei
margine ascuțită intră doar în conul de modelare.. Gaura de găurire are o deschidere în apropierea lamei,
care permite tăieri să cadă afară sau într-o carcasă care face parte din ascuțitoare. Lamele ascuțite
funcționează similar cu cuțitele. Are o lamă asemănătoare unui cuțit sau folosesc lame de ras de ras care
pot fi înlocuite. Unii au, de asemenea, un ghid mecanic pentru a face ascuțirea unui creion mai ușor. Ele
sunt mai complicate de folosit, dar permit utilizatorului să ascuță creionul într-un mod dorit, în timp
ce ascuțitoarele de prisme pot da doar o singură formă.

3
 CAPITOLUL 2

INTRODUCERE
În prezentul proiect se vor căuta metode de îmbunătăţire a produsului deja existent pe piaţă. Se
vor căuta şi aplica procedee de obţinere a materialelor, fie la cald, fie la rece, pentru componentele
produsului, ori se va opta pentru tratamente termice de durificare şi îmbunătăţire a structurii materialului
din care sunt făcute, fiecare componentă în parte, în funcţie de rolul funcţional al acesteia. Ori se va
îmbunătăţii structura materialului din care este confecţionată carcasa produsului, iar numărul de încărcări
ale bateriei fără ca aceasta să se degradeze
Ascuțitoare pentru creioane [1] este un lucru familiar, deoarece creionul este cunoscut de toată
lumea. În secolul al XVII-lea, aveai nevoie de un cuțit pentru a ascuți creionul. Împreună cu progresul
social, la începutul secolului al XIX-lea, oamenii nu numai că trebuie să folosească mai mult creionul, dar
și cererea mai mare cu creionul petrecând timp prin satisfacerea ritmului societății. Mânerul mecanic cu
creion are doar origini în această ocazie. Primul ascuțitor de creion s-a născut în 1828, făcut de un
matematician francez, numit Bernard Lassimonne [2]. În următoarele câteva secole, ascuţitoarea pentru
creione s-a dezvoltat treptat într-un aspect bine cunoscut.

Fig. 1.1 Ascuţitoare de creion (normală)

Vârsta de aur a ascuţitoarei creionului este în mijlocul anilor '80 în secolul trecut până la
începutul anilor '90. La începutul anilor '90, a existat o mașină de creion automată sau electrică care a
încetinit înlocuirea simțului tradițional al ascuţitoarei creionului.
În luna mai 2011, oficialii din domeniul turismului din Logan, Ohio au prezentat, în centrul său
regional de întâmpinare, sute de ascuțitoare de creioane colectate de către Rev. Paul Johnson, un ministru
din Ohio care a murit în 2010. Johnson, veteran al celui de-al doilea război mondial, și-a păstrat colecția
de mai mult de 3400 ascuțitori într-un mic magazin, în afara casei sale, în Carbon Hill, în sud-estul
statului Ohio. El a început să colecteze după ce soția lui ia dat câteva ascuțitoare de creioane ca un cadou
la sfârșitul anilor 1980. [2]
Ascuțitoarele cu creioane electrice au fost introduse în 1940. [2] Acestea funcționează pe același
principiu ca cele manuale, dar tăietorul cilindric este rotit de un motor electric. Unele ascuțitoare electrice
de creion sunt alimentate de baterii, în loc să fie conectate la sistemul electric al unei clădiri, făcându-le
mai portabile.
 Fig. 1.2 Ascuţitoare electrică de creioane X-ACTO

CAPITOLUL 3

Marketingul strategic al produsului

3.1 Identificarea oportunităţilor de piaţă

Procesul de identificare a nevoilor clienţilor este parte integrantă a unui proces mai larg de dezvoltare a
produselor şi este foarte strâns legat de generarea conceptelor, selectarea conceptului, determinarea
nivelului concurentei şi stabilirea specificaţiilor produsului. Activitatea legată de nevoile clienţilor,
corelată cu celelalte activităţi de dezvoltare a produselor, care împreună pot fi denumite faza de
dezvoltare a conceptului, este ilustrată in figura de mai jos .

5
 Procesul de identificare a nevoilor clienţilor este parte integrantă a unui proces mai larg de dezvoltare a
produselor şi este foarte strâns legat de generarea conceptelor, selectarea conceptului, determinarea
nivelului concurenţei şi stabilirea specificaţiilor produsului. Activitatea legată de nevoile clienţilor,
corelată cu celelalte activităţi de dezvoltare a produselor, care împreună pot fi denumite faza de
dezvoltare a concepului.

Cum alegi o ascutitoare electrică bună?

În scoli primare sau gradinite, dar şi în anumite birouri, se folosesc mult creioane de toate felurile. E
greu să ascuţi la mana pentru 10 – 15 copii, care vor toţi odată să obţină ceea ce au nevoie.

Ascuţitorile electrice au funcţia de auto-stop care opreşte procesul de ascuţire, în momentul în care
vârful a ajuns la forma dorită. Cu ajutorul acestei funcţii nu există riscul de a ascuţi creionul mai
mult decât este necesar, fiind utilă mai ales pentru copii.

Tot pentru cei mici, poti alege un model care are posibilitatea de a bloca recipientul de colectare, astfel
încât să fie impiedicat accesul la părţile ascuţite ale aparatului. Blocarea se poate face manual, prin
intermediul unui buton cu doua poziţii (închis – deschis), sau automat: aparatul nu porneşte dacă
recipientul nu este aşezat în poziţie corectă.

O altă funcţie, de care se pot bucura în special cei care desenează şi au nevoie de vârfuri diferite la
creioane, este posibilitatea de a alege tipul vârfului. Reglajul poate fi de la foarte ascuţit la uşor teşit,
trecând prin mai multe niveluri sau în trepte (foarte ascuţit, mediu, uşor teşit). Sunt modele cu buton
manual de tip rozetă sau cu trei poziţii.
 Poţi alege de asemenea modele de ascuţitori la care sistemele de ascuţit sunt detaşabile şi astfel le poţi
curaţa mai uşor. Pentru a putea utiliza aparatul cât mai mult timp, la anumite modele poţi schimba lama în
cazul că nu mai ascute la fel de bine (este tocită).

Cele care se alimentează la reţea îţi oferă certitudinea că nu te vor lăsa atunci când ai mai multă nevoie de
ele. Sunt cu fir direct – legat la aparat, sau cu încărcator care poate fi inclus în pachetul de achiziţie sau
nu – trebuie cumpărat separat. Cele mai multe modele folosesc încărcator de 6V. Sunt mai indicate într-un
birou, unde au un loc fix, deoarece nu îl poţi muta decât atât cât îţi permite cablul de alimentare (în
general are o lungime cuprinsă între 0,5 şi 1,5 m), şi trebuie poziţionat în apropierea unei prize.

Cele care se alimentează cu baterii pot fi mutate dintr-un loc în altul şi sunt mai indicate în grădiniţe sau
şcoli, fiind şi mai sigure. În general funcţionează cu 2 sau 4 baterii de tip AA (R6) – cele mai uzuale, fiind
uşor de găsit (pot fi incluse sau nu în pachetul de achiziţie).

3.2. Stadiul actual al tematicii proiectului

Până în prezent există o mare problemă care împiedică dezvoltarea pieței ascuțitoarei creionului. Având
în vedere volumul și prețul, măturarea manuală a creionului este inferioară ascuțitoarelor pentru creioane.
Din punctul de vedere al ascuţitoarei creionului, aveți aceleași dezavantaje ca o ascuţitoare de creioane
normală.
Obiectivul acestei cercetări este de a lua măsuri eficiente pentru a rezolva problema în scopul
îmbunătățirii valorilor estetice și a conținutului diferitelor caracteristici ale diferitelor grupuri pe baza
funcției de ascuțire. Acum, există două probleme principale pe piața de ascuțitori de creioane, rezistenţa la
uzură a cuţitului care ascute creioanele, iar celălalt este de durabilitate a elementelor componente. Având
în vedere prima întrebare, ar trebui sa căutăm noi metode de material şi noi metode de fabricaţie.. În ceea
ce privește această ultimă întrebare, tema acestui articol este design-ul unei ascuțitori de creioane noi cu
durabilitate ridicată a componentelor.
Au fost propuse până acum diferite tipuri de ascuțitori electrice pentru creion echipate cu mijloace
pentru indicarea momentului în care a fost ascuțit un creion într-o stare dorită, astfel încât să se împiedice
ca acesta să fie ascuțit excesiv. Cu un singur tip, atunci când operația de ascuțire a creionului este adusă la
capăt, un element glisant implicat într-un mecanism rotativ de ascuțire este făcut să alunece pentru a
acționa un întrerupător întrerupt cu el și este aprinsă o lampă dispusă în fața mecanismului de ascuțire a
creionului .

Un obiect al prezentei cercetări este de a furniza o ascuţitoare electrică de creioane care include
mijloace pentru indicarea finalizării operației de ascuțire a creionului prin oprirea unui motor astfel
încât să se elimine deficiențele menționate mai sus întâlnite în stadiul tehnicii.

7
3.3.Formularea misiunii

Produs: SISTEM DE ASCUŢIRE AUTOMATĂ A CREIOANELOR

Portofoliu de nevoi ale clienţilor

Se vor identifica şi formula minim cinci nevoi:

Nevoia (necesitatea, trebuinţa) este starea asociată omului, determinată de posibilitatea de a

obtine rezolvarea/raspunsul la satisfacerea problemelor de existenta/viata sub multiplele
aspecte de manifestare, de la cele imediate (fiziologice) la cele mai complexe
(autoimplinire/autorealizare).

O orientare si clasificare relevanta in identificarea, perceptia si incadrarea nevoii este oferita

de Piramida nevoilor (Maslow).

Observaţii :

Nevoile formulate trebuie sǎ rezulte evident din realitatea înconjurǎtoare (în care oamenii trǎiesc şi
îşi desfǎşoarǎ activitatea) ;

Toate nevoile formulate sǎ se refere la un numǎr însemnat de indivizi, potenţiali clienţi privind
cumpǎrarea produselor care vor satisface aceste nevoi ;

Nevoile vor fi formulate pornind de la constatarea unor neajunsuri în situaţiile diverse în care cu toţii
trǎim.

N1 – Mentinerea creioanelor ascutite

N2 – Cutit/ lama de o durabilitate mare
N3 – Eficientizarea spatiului dedicat
N4 – Existenta unui spatiu de depozitare a rezidurilor
N5 – Existenta unui spatiu dedicat pentru diverselor instrumente de birotica

Oportunitaţi / Produse / Clienţi

Pentru fiecare nevoie identificatǎ la punctul anterior se vor stabili:

Consumatorul este persoana care consumă valoarea de întrebuinţare a produsului pentru

satisfacerea propriilor nevoi.

a) Oportunitatile de piata (cauzele aparitiei nevoilor):

N1 – Utilizarea creionului in diverse domenii de referinta si nu numai;

N2 – Exista o gama larga de modele dar varietate scazuta in materie de utilitate si rapiditate;
N3 – Exista pe piata o gama variata de modele dar acestea nu satisfac in totalitate cerintele clientilor;
N4 – Inexistenta unui produs care sa detina un sistem de depozitre suficient de mare si cu un sistem
de avertizare cand este aproape plin;
N5 – Inexistenta pe piata unui asemenea produs multifunctional.

b) Produsele care satisfac (parţial sau total) aceste nevoi:

N1 – ascutitoare manuala/ mecanica

Produs nou: Sistem de ascuţire automată a creioanelor
N2 – Sa fie un cutit cel putin tratat termic
N3 – Ascutitori compacte
N4 – Cutiuta interioara cu protectie
N5 – Sistem cu diverse orificii de diferite dimensiuni

c) clienţii care vor fi interesaţi de (vor cumpǎra / consuma) aceste produse:

Pentru produsul nostru, nu exista o anumita categorie de utilizatori. Poate fi folosit de oricine, de
la copil, pana la adult, indiferent de domeniu de activitate.

Restricţii pentru realizarea prototipului produsului

În vederea realizǎrii prototipului pentru disertaţie se vor lua în considerare mai multe restricţii:

R1 – Sa aiba o forma constructiva simpla;

R2 – Sa aiba dimensiune de gabarit reduse;
R3 – Sa contina materiale usoare, ieftine si usor de procurat;
R4 – Sa existe un cutit rezistent in timp
R5 – Sa aiba o piata de desfacere mare;
R6 – Sa aiba costuri minime;

Matrice decizionalǎ pentru selectarea produsului

Pentru a selecta produsul care satisface cel mai bine restricţiile impuse se va elabora o matrice
decizionalǎ. Se va considera un produs de referinţǎ şi se vor acorda urmǎtoarele simboluri:

“+” – dacǎ produsul satisface restricţia mai bine decât produsul de referinţǎ;

“–“ – dacǎ produsul satisface restricţia mai puţin bine decât cel de referinţǎ;

“0” – dacǎ produsul satisface restricţia la fel de bine ca produsul de referinţǎ;

9
 PRODUSUL
Sistem de
Sistem de ascuţire
RESTRICŢIA ascuţire manuala cu Sistem de ascuţire automată a Sistem de ascuţire
mecanica sistem de creioanelor manuala
depozitare
Forma constructiva
- - - -
simpla
Dimensiue de gabarit
0 + 0 0
redusa
Sa contina materiale
usoare, ieftine si usor de + - + -
procurat
Sa existe un cutit rezistent
0 - + 0
in timp
Piata de desfacere mare 0 0 0 0
Costuri minime - - 0 -
Suma + urilor 1 1 2 0
Suma 0 urilor 3 1 3 3
Suma - urilor 2 4 1 3
Scorul net -1 -3 1 -3
Rangul 2 3 1 4

Deoarece produsul “Sistem de ascuţire automată a creioanelor” satisface cel mai bine restrictiile
si cerintele clientilor (obtinend rand 1), acesta va fi ales pentru a fi realizat.

Formularea misiunii pentru dezvoltarea produsului selectat

Produsul “Sistem de ascuţire automată a creioanelor” este un ansamblu gandit si creat in vederea
optimizarii timpului la birou si organizarii spatiului dedicat, de asemenea avand rolul clar de a
imbunatati principalul element din acest ansamblu, respectiv lama cu care se face aschierea creionului
(ascutirea). Produsul este dedicate tuturor utilizatorilor de instrumente de scris ce necesita ascutire.

3.4 Selectarea potenţialilor clienţi

Acolo unde nu există sau sunt puţine informaţii despre istoria achiziţiei, dezvoltarea unui profil al
clienţilor actuali vă va ajuta să identificaţi clienţi noi. Multe companii folosesc în acest scop
chestionarele privind satisfacţia clienţilor. Multe dintre aceste chestionare au analizat raportul dintre a fi
foarte mulţumit şi probabilitatea că un client va răspunde la un mijloc de comunicare sau va cumpăra.
Procesul de selectare a clienţilor

Selectarea clienţilor ar trebui să fie bazată pe realizarea profilului clientului. Aceasta este în mod
evident cea mai bună cale, dar nu este întotdeauna posibilă. Aici, scopul dumneavoastră este să căutaţi
clienţi cu caracteristici similare celor mai buni clienţi ai dumneavoastră.

Mijloacele de publicitate

Când evaluaţi şi selectaţi mijloacele de publicitate, trebuie să stabiliţi un cost pe vânzare acceptabil. Acest
cost va creşte, dacă valoarea duratei de existenţă a clienţilor este luată în calcul.

Alte variabile care trebuie avute în vedere în planul mijloacelor de publicitate pentru recrutarea
clienţilor ar trebui să includă:

-nivelul audienţei care să fie atins – cu cât este mai mare audienţa, cu atât mijlocul de publicitate va fi
mai eficient;

-costul publicităţii – care ar trebui să fie evaluat în comparaţie cu probabilitatea de răspuns;

- disponibilitatea mijloacelor de publicitate – datorită unei categorii variate a mijloacelor de

publicitate disponibile în prezent, e posibil să depuneţi un efort deosebit pentru a găsi combinaţia
potrivită pentru dumneavoastră;

-eficienţa estimată – care este după toate probabilităţile rata răspunsului?

Cu cât produsul sau serviciul este mai complex, cu atât mai complex este probabil să fie procesul de
dobândire a clienţilor.

Comunicarea

Abordarea creativă şi ofertele făcute clienţilor potenţiali depind de informaţiile pe care le aveţi despre
comportamentul cumpărătorului. În funcţie de natura produselor sau serviciilor companiei
dumneavoastră, puteţi decide dacă aveţi nevoie de cumpărători direcţi, de cumpărători care să testeze
produsul înainte de cumpărare, de persoane mai mult sau mai puţin pregătite care cer informaţii
despre produsele dumneavoastră.

3.5.Date culese de la potenţiali clienţi

Piaţa este reprezentată de toţi clienţii potenţiali care au aceeaşi nevoie sau dorinţă şi care sunt dispuşi şi
au capacitatea de a se angaja într-o relaţie de schimb pentru satisfacerea acelei nevoi sau dorinţe.

Piaţa este formată dintr-o diversitate de tipuri şi segmente de consumatori, aflate într-o continuă modificare şi
transformare. Un segment tip de piaţă cuprinde un grup de consumatori din cadrul institutiilor publice sau
private si tinerii de peste 10 ani. Segmentul de piaţă, s-a ales pe baza unor criterii de evaluare a acestora,
firma a selectat segmentele considerate a fi mai avantajoase şi promiţătoare. Segmentele de piaţă selectate
constituie segmente ţintă. Firma îşi concentrează eforturile şi acţiunile de

11
marketing asupra acestor segmente. Produsele noastre sunt destinate consumatorilor cu venituri medii
și mari. Pentru fiecare segment ţintă compania va elabora un program special de marketing.

Criteriu de identificarea segementului caracteristici comune

- DEMOGRAFICE

Vârstă 10-55 ani Venit

Peste 1000RON Ocupatie

Angajat sau elev Stil de

viata Urban ,rural

Frecventa utilizarii produsului Zilnic

Avantajele oferite Dubla functionare;reducere costuri;performanta

- GEOGRAFIC

Localizare

- Descriere

Piața ascuțitorilor automate face parte din piața produselor destinate tinerilor cât și persoanelor
mai învarsta care sunt cunoscători și interesați de performanță și tehnologie.

Pe plan mondial, din totalul produselor destinate tinerilor, și nu numai, în vederea vânzarilor ascuțitorilor
automate este de 20%.

Lupta pentru supremație pe piața ascuțitorilor automate momentan este ușor de obținut deoarece este
un produs nou promovat în Anglia și o singura companie din Cluj.

În România acest produs a apărut pe piață de foarte puțin timp, de aproximativ 4 ani, de aceea considerăm
că este un moment prielnic pentru a lansa acest produs.

3.6. Date despre produsele concurente

Concurenţa este o formă specifică a relaţiilor dintre agenţii economici care acţionează pe aceeaşi
piaţă pentru realizarea propriilor interese, în condiţii de libertate economică.

Confruntarea, întrecerea, competiţia, rivalitatea dintre agenţii economici sunt termeni sinonimi cu cel
al concurenţei. Rolul concurenţei în procesul decizional al actorilor economici reiese din principalele ei
caracteristici în economia de piaţă:
- concurenţa este o rivalitate economică, o confruntare deschisă care se manifestă pe piaţă unui bun
între agenţii economici. Aceştia, în calitate de producători (vânzători) şi consumatori (cumpăratori),
doresc obţinerea unor condiţii mai bune de producere, desfacere etc, pe de o parte, de achiziţionare a
bunurilor dorite în condiţii de satisfacţie maximă, pe de altă parte;

În cele de mai jos vă oferim câteva produse concurente din punct de vedere al mărcii şi al brandului:

Ascuţitoarea electrică dublă Daco este potrivită pentru un birou sau pentru instituţii care lucrează cu
copii, precum gradiniţe, şcoli primare, cluburi de desen. Fanta de acces a creionului este situată în partea
superioară şi asigură ascuţirea creionelor cu diametru între 6,5 si 11 mm. Lama care ascute este metalică,
rezistentă şi are formă elicoidală. În partea din faţă prezintă un buton sub formă de rozetă, cu care poţi
regla forma vârfului ( foarte ascuţit, mediu, uşor teşit). Ascuţitoarea beneficiază de funcţia auto-stop care
opreşte aparatul cand vârful a ajuns la forma dorită.
Carcasa este confecţionată din plastic, dur fiind rezistentă în timp. Containerul de adunare a deşeurilor
este încăpator şi uşor de manevrat. Funcţionează la reţea, fiind dotat cu un încărcător. Are o formă
cilindrică, este de culoare roşie şi se potriveste într-un decor modern, conferind o notă tinerească şi
veselă.

Avantaje:

- Poti ascuţi creioane care au diametru intre 6,5 si 11 mm.

- Ai posibilitatea de a regla cu uşurinţă tipul de vârf dorit.
- Datorită funcţiei de auto-stop, ascuţitoarea se opreşte când vârful a ajuns la forma cerută.
- Are un design deosebit şi vesel.

Fig.3.1. Ascuţitoare Daco

13
Concurenţa se defneşte ca fiind rivalitatea, lupta, competitia dintre participantii la actul de vanzare -
cumparare atat pe piata profactorilor (factori de productie) cat si pe piata satisfactorilor (a bunurilor
si serviciilor bancare, totul pentru cresterea profitabilitatii afacerii lor.

1. Stimuleaza progresul social in 2 directii:

a. stimuleaza si furnizeaza pe acei agenti economici care lucreaza bine, eficient, cu
productivitate mare, costuri mici si calitati bune
b. ii pedepseste si ii elimina pe cei care lucreaza prost, ineficient, generand in acest caz
falimente, risipa de munca sociala, ascutirea contradictiilor si conflicte
2. Regleaza piata prin libertatea preturilor
3. Determina reducerea preturilor de vanzare
4. Are functia de executant al cerintelor altor legi obiective: legea productivitatii, legea cererii si
ofertei, legea profitului
5. Face posibila ca prin macanismele preturilor, societatea sa produca doar ceea ce e necesar si dorit,
si cerut de consummator, intervenind astfel in repartizarea si alocarea resurselor
6. Transforma interesele individuale in interese sociale si actiunile indivizilor in necesitati reale ale
societatii

Concurenta trebuie tratata ca un mit, adica ca pe un instrument-minune, care ar rezolva toate

problemele sociale, ca o notiune cu dubla determinare, ce creeaza si progress dar si efecte negative,
contradictorii asupra dezvoltarii societatii.
 CAPITOLUL 4

MANAGEMENTUL PROIECTULUI
O ascuțitoare electrică pentru creion care include o unitate de susținere a creionului prevăzută cu un
comutator de pornire, un circuit motor la care sunt conectate un motor electric și un mecanism de ascuțire
rotativ acționat de motorul menționat, mijloace de detectare pentru detectarea stării ascuțite a creionului,
mijloacele de detectare menționate, prin care, după finalizarea ascuțirii creionului până la un prim grad
dorit, se aprinde o lampă și, după terminarea ascuțirii până la un al doilea grad mai mare, mijloacele de
comutare sunt acționate pentru a deschide circuitul motorului pentru a-l opri, iar lampa rămâne luminată,
indicând astfel sfârșitul ascuțitului, astfel încât creionul să nu fie ascuțit excesiv. Un volant este cuplat la
mecanismul de ascuțire rotativ pentru a împiedica întreruperea imediată a rotirii acestuia la deschiderea
circuitului motorului.
4.1.Structuri de dezagregare a proiectului
În general oamenii pot uita foarte repede şi au tendinţa de a face greşeli. În sistemele de producţie,
oamenii sunt învinuiţi de cele mai multe ori pentru că au făcut greşeli. Această atitudine, în special la
locul de muncă, nu numai ca descurajează, dar scade moralul, şi nici nu rezolva problema.

Resursele alocate pentru realizarea produsului finit, concept care a fost prezentat mai sus, sunt :

Fig.4.1. Resursele alocate(în programul Microsoft Project)

Fig.4.2. Resursele alocate sub formă grafică

Identificarea activităţilor şi alocarea resurselor în echipă , precum şi descrierea acestora pentru durata
proceselor de fabricaţie şi premergătoare acestora, va fi prezentată în de mai jos, şi anume Tabelul 4.1.

15
 Tabel 4.1. Activităţile necesare

Reţeaua logică a fost realizată în programul Microsoft Project, pentru a satisfice cerinţele pieţei actuale
s-a recurs la folosirea acestui program de legături.

Nevoia(necesitatea,trebuinţa) este starea asociată omului, determinate de posibilitatea de a obţine

rezolvarea/răspunsul la satisfacerea probemelor de existenţă/viaţă sub multiplele aspect de manifestare, de
la cele immediate(fiziologice) la cele mai complexe(autoîmplinirea/autorealizarea).

Echipa de proiectare stabilește principalele caracteristici de calitate ale produsului inovator

care satisface așteptările utilizatorilor.
4.2. Managementul operativ al proiectului
Acest lucru va focaliza designul asupra funcțiilor și datelor. Software-ul este descompus folosind
metoda de cuantificare de tip 3 (QM3) (Kihara, 1992) pentru a obține subsisteme independente
care produc funcții și date bine structurate. Metoda punctului funcțional este utilizată pentru a
specifica funcția, datele și interfețele fiecărui subsistem. Funcțiile cu costuri care depășesc bugetul
pentru proiect sunt apoi sortate. După aceasta, cerințele specifice fiecărui subsistem sunt colectate
de la clienți.

17
Calculul datelor ’’cel mai devreme’’ (CMD)

CMD
3/6/2017 6/14/2017 9/22/2017 12/31/2017 4/10/2018 7/19/2018 10/27/2018 A3.1

A3.4
A4.1
A4.4
A5.3
A6.3
A7.1
A7.4
A8.1

Fig.4.3. Calculul datelor ’’cel mai devreme’’ (CMD)

Calculul datelor ’’cel mai târziu ’’ (CMT)

CMT
A3.1
A3.4
A4.1
A4.4
A5.3
A6.3
A7.1
A7.4
A8.1

Fig.4.4. Calculul datelor ’’cel mai târziu’’ (CMT)

Repartizarea resurselor

2,500 hrs

2,000 hrs

1,500 hrs

1,000 hrs 2,016 hrs

1,288 hrs
500 hrs
672 hrs 784 hrs

0 hrs 0 hrs 0 hrs 0 hrs 0 hrs

R1-VINTILĂ ANDREEA R2-MOCOFAN R3-DRAGOMIR R4-CRISTEA GEORGE
FLORICA ALEXANDRU
Actual Work Remaining Work

Fig.4.5. Repartizarea resurselor pe ore

Dupa alocarea resurselor sa constată o suprapunere a resurselor cea ce duce la o extenuare a resursei
respective , în urma analizelor se vor modifica alocările în aşa fel încât resursa să lucreze la
capacitate maximă şi fără întârzieri ale proiectului.

19
 0 hrs
5 hrs
10 hrs
15 hrs
20 hrs
25 hrs
30 hrs
10/12/09
1/8/10
4/6/10
7/3/10
9/29/10
12/26/10
3/24/11
6/20/11
9/16/11
12/13/11
3/10/12
6/6/12
9/2/12
11/29/12
2/25/13

Overallocation (R1-VINTILĂ ANDREEA)

5/24/13
8/20/13

Overallocation (R3-DRAGOMIR ALEXANDRU)

11/16/13
2/12/14
5/11/14
8/7/14
11/3/14
1/30/15
4/28/15
7/25/15
Fig.4.5. Repartizarea resurselor pe diagramă 10/21/15
1/17/16
4/14/16
7/11/16
10/7/16
1/3/17
Overallocation (R4-CRISTEA GEORGE)

4/1/17
Overallocation (R2-MOCOFAN FLORICA)

6/28/17
9/24/17
12/21/17
3/19/18
6/15/18
Calculul datelor ’’cel mai devreme’’ (CMD) – dupa alocarea resurselor

Se realocă resursele astfel încât să nu se exploateze la maxim fiecare resursă în parte.

1,400 hrs

1,200 hrs

1,000 hrs

800 hrs

1,293 hrs 1,293 hrs 1,302 hrs

600 hrs 1,209 hrs

400 hrs

200 hrs

0 hrs 0 hrs 0 hrs 0 hrs 0 hrs

R1-VINTILĂ ANDREEA R2-MOCOFAN FLORICA R3-DRAGOMIR R4-CRISTEA GEORGE
ALEXANDRU
Actual Work Remaining Work

Fig.4.6. Realocarea resurselor

 CMD
3/6/2017 4/25/20176/14/2017 8/3/2017 9/22/201711/11/201712/31/20172/19/20184/10/20185/30/20187/19/2018 9/7/2018

A3.1
A3.3
A3.5
A4.1
A4.3
A5.1
A5.3
A6.2
A6.4
A7.1
A7.3
A7.5
A8.1

Fig.4.9. Calculul datelor ’’cel mai devreme’’ (CMD) – după realocare

 Calculul datelor ’’cel mai tarziu ’’ (CMT) - dupa alocarea resurselor

CMT
A3.1
A3.3
A3.5
A4.1
A4.3
A5.1
A5.3
A6.2
A6.4
A7.1
A7.3
A7.5
A8.1

Fig.4.10. Calculul datelor ’’cel mai târziu’’ (CMT)- după realocare

Repartizarea resurselor dupa realocarea acestora

Realocarea resurselor va fi următoarea:

 1,400 hrs

1,200 hrs

1,000 hrs

800 hrs

600 hrs

400 hrs

200 hrs

0 hrs
R1-VINTILĂ R1-MOCOFAN R2-MOCOFAN R3-DRAGOMIR R4-CRISTEA
ANDREEA FLORICA FLORICA ALEXANDRU GEORGE

Actual Work Remaining Work Baseline Work

Fig.4.11. Repartizarea resurselor după realocare

Tabel.4.2. Realocare resurselor după ore

Name Start Finish Remaining Work

R1-VINTILĂ ANDREEA Mon 9/25/17 Fri 2/2/18 1,292.67 hrs

R1-MOCOFAN FLORICA NA NA 0 hrs

R2-MOCOFAN FLORICA Wed 11/1/17 Fri 8/31/18 1,292.67 hrs

R3-DRAGOMIR ALEXANDRU Wed 11/1/17 Fri 8/31/18 1,208.67 hrs

R4-CRISTEA GEORGE Thu 11/9/17 Fri 8/31/18 1,302 hrs

4.3.Structura de dezagregare a costurilor

În această categorie sunt cuprinse toate costurile legate de activităţile desfăşurate din momentul în care a
demarat elaborarea conceptului de produs şi până la realizarea acestuia ca prototip, inclusiv punerea
la punct a proceselor de producţie. Aceste costuri nu sunt repetitive în raport cu un anumit produs
decât în măsura în care se reelaborează acel produs.

Costurile de producţie

Costurile de producţie includ toate costurile presupuse de multiplicarea produsului, astfel încât să
devină posibilă comercializarea sa pe piaţă. Aceste costuri se împart în două mari categorii:

Costurile fixe

Sunt incluse aici toate costurile care, pe termen scurt, nu se modifică ca volum în funcţie de
modificarea producţiei (amortizarea capitalului fix, chiriile, salariile personalului administrativ,
cheltuielile de întreţinere, dobânzile, iluminatul, încălzirea etc.).

Fig.4.12 Costuri

Costurile variabile

Acestea cuprind toate acele costuri care se modifică în funcţie de volumul producţiei (cheltuielile cu
materii prime şi materiale, salariile personalului direct productiv, combustibilii şi energia pentru producţie
etc.).
Costurile de distribuţie

Costurile de distribuţie sunt cheltuielile care sunt legate de depozitarea, transportul şi vânzarea
produselor (ţinând cont de criteriul utilizat la categoria costurilor de producţie, modificarea în funcţie de
volumul producţiei, se poate face şi aici diferenţa între costuri de distribuţie fixe şi costuri de distribuţie
variabile).

Costurile de promovare

Acestea cuprind toate costurile legate de publicitate, facilităţi acordate cumpărătorilor

sau distribuitorilor, stimulente etc.

Preţul de vânzare

Structura costurilor unei societăţi comerciale îi precizează acesteia, preţul minim de vânzare, în
timp ce piaţa pe care acţionează generează un preţ maxim de vânzare, respectiv preţul dincolo de care
cumpărătorii nu mai sunt dispuşi să plătească preţul cerut.

Preţul final, cel cu care produsul se va vinde pe piaţă, trebuie să se plaseze în intervalul delimitat de
aceste preţuri, în funcţie de obiectivele urmărite de societatea comercială.

Scopul producătorului în stabilirea preţului de vânzare final este descoperirea acelei combinaţii de
costuri care, generând un preţ de vânzare, va conduce în cele din urmă la o maximizare a
vânzărilor sale.

4.4.Analiză financiară estimativă

Analiza economică evaluează contribuţia proiectului la bunăstarea economică a regiunii sau a ţării. În
primul rând, costurile au o valoare diferită în contextul analizei economice, întrucât sunt luate în
considerare din altă perspectivă decât în cadrul analizei financiare: întreaga societate, în loc doar de
proprietarii infrastructurii. Acesta este motivul pentru care costurile economice se bazează pe costurile
deja estimate în cadrul analizei finaciare, dar sunt ajustate cu ajutorul unor factori de conversie12. În al
doilea rând, în timp ce costurile sunt considerate în cadrul analizei ACB ieşiri de numerar13, costurile
economice nu reprezintă chiar ieşiri de numerar. Pot exista anumite impacte, precum efectele sociale,
asupra mediului, ori ale sănătăţii, care sunt încă semnificative în realizarea obiectivului proiectului şi,
astfel, trebuie evaluate şi incluse în evaluarea proiectului. Există efecte negative care nu influenţează
rezultatele proiectului în contextul analizei financiare, dar trebuie luate în considerare din punct de vedere
social şi economic. În fapt, costurile economice reprezintă externalităţi negative, care trebuie estimate şi
exprimate monetar în cadrul analizei economice14.

Costurile de investiţie estimate conţin, în principal, costul de investiţie, prevăzute pentru anii 1 – 3 (parte
din planul de investiţii pe termen lung) şi, în plus, costul de înlocuire şi costul de investiţie suplimentară
necesare până la orizontul de prognoză de 30 de ani. Sunt estimate costurile de investiţie privind
extinderea, înlocuirea, reabilitarea infrastructurii de furnizare a apei (producţie, transmitre, stocare,
distribuie). În scopul analizei ACB, costul global este defalcat pe următoarele categorii: onorarii de
planificare, proiectare; achiziţionarea terenului; clădire şi construcţie; utilaje şi instalaţii /
echipamente / punere în funcţiune; contingenţe; supraveghere pe durata construcţiei; asistenţă tehnică;
publicitate. Costul de investiţie este alocat pe bază anuală, în conformitate cu graficul de implementare.
În cazul categoriei de cost “utilaje şi instalaţii” costurile de reinvestiţie sunt luate în considerare după
15 ani de utilizare.

CAPITOLUL 5

STABILIREA SPECIFICAŢIILOR

5.1.Matricea cerinţe

Metoda QFD a fost aplicată pentru prima dată în 1974 la firma Toyota în Japonia. Specialițtii în
domeniul calității Makabe (Japonia) şi D. Clausing (Statele Unite) au elaborat o metodă
simplificată numită „House of Quality“ care constă într-un suport grafic format din şase matrici:

• matricea cerinţelor clienţilor;

• matricea caracteristicilor tehnice;

• matricea de legătură;

• matricea corelațiilor;

• matricea de evaluare tehnică;

• matricea de evaluare a satisfacţiei clientului.

Metoda poate fi adaptată în funcţie de demersul cercetării și în funcție de rezultatul urmărit există
posibilitatea integrării în analiză a tuturor matricelor, sau doar a unora dintre ele. În cazul în care se
desfăşoară mai multe analize de tip QFD în paralel, poate fi realizată şi o analiză concatenată a tuturor
analizelor QFD, prin programe de calcul statistic.

În 30 cazul în care se înregistrează conflicte la nivelul analizei QFD, în vederea rezolvării lor, se poate
aplica în continuare metoda TRIZ (Theory of inventive problem solving). În dezvoltarea unui
produs/serviciu apare necesitatea determinării cerinţelor clientului pentru a le putea integra într-un mod
potrivit în proiectarea produsului/serviciului. Determinarea cerinţelor clientului în proiectarea unui
produs/serviciu este decisivă.[5.1]
 Metodele de prelevare a cerinţelor clientului sunt:

• Aplicarea unui chestionar pre definit (fișe Gemba); metoda are dezavantajul că acel client ar putea fi
influenţat de criteriile pre definite în luarea deciziilor.

• Oferirea posibilităţii ca acel client să definească singur caracteristicile produsului de care ar fi

interesat; dezavantajul metodei se referă la obţinerea de rezultate irelevante pentru cercetarea
întreprinsă (Crișan, Popescu, Brad, Lemeni, 1999)

Pentru parcurgerea etapelor de lucru, se utilizează ca suport grafic al acestei metode o diagramă
specială denumită „casa calităţii“ (House of Quality). Casa calităţii se compune din şase matrici:
matricea cerinţelor clientului, matricea caracteristicilor tehnice, matricea de legătură, matricea de
corelaţie, matricea de evaluare tehnică şi matricea de evaluare din punct de vedere al pieţei (Jagdev,
Bradley, Molloy, 1997)

În aplicarea metodei s-a dovedit că cel mai dificil lucru este completarea matricei cerinţelor clienţilor,
deoarece pentru aceasta este necesar un număr mare de date şi informaţii, care provin din surse diferite.
În cadrul acestei matrice sunt înregistrate cerinţele clienţilor legate de produsul/serviciul întreprinderii,
dar şi gradul de importanţă acordat acestora de către client (Crișan, Popescu, Brad, Lemeni, 1999)[5.1]

Fig 5.1 Un exemplu de matrice a cerintelor folosind metoda QFD

 Fig 5.2 Acesta este metoda QFD folosită pentru produsul “Sistem de ascuţire automată a creioanelor”

5.2 Performanţe ale produselor concurente

Odata cu timpul tehnologia a evoluat ,ca urmare produsele deja existente sunt avansate din punct de
vedere tehnic.Pentru a putea vede mai bine cat de avansate sunt produsele deja existente ,v-om prezenta
cateva exemple de produse de tip :`Ascutitoare automata ` ce sunt printre cele mai evoluate in prezent :
Descriere produs: Aceasta ascutitoare automata are alimentare dubla ( baterie sau USB) pentru ascutire
precisa si usoara. Este prevazuta cu 2 orificii 6-8mm si 9-12mm. Se curata prin indepartarea
rezervorului. Se opreste automat la deschiderea rezervorului. Cablu USB inclus. Functioneaza cu 4
baterii AA (neincluse). Se livreaza cu 2 lame de rezerva

Descriere produs

 Ascutitoare automata Rapesco PS12, dubla, roz

 Rapesco PS12 asigura o ascutire usoara si eficienta.
 Prevazuta cu alimentare dubla prin USB si baterii 4xAA (bateriile nu sunt incluse in pachet).
 Pentru creioane cu diametrul intre 6-8 mm si 9-12 mm.
 Curatarea ascutitorii se efectueaza foarte usor, prin indepartarea rezervorului, la indepartarea
acestuia, ascutitoarea se opreste automat.
 In pachet sunt incluse: cablu USB si 2 lame de rezerva
 Dimensiuni: 7 x 8.3 x 7.5 cmGreutate: 254 gr

5.3. Valorile obiectiv si limita

Acest tip de ascuțitoare are că scop îmbunătățirea performantelor lamelor,durata lor de viață precum și
un aspect plăcut ,maetialul carcasei rezistent .

Cu toate acestea ,exista o limita ,deoarece produsul ar trebuii să fie acesibil pentru marea majoritatea
a oamenilor ,indiferent de clasa sau venit ,ceea ce rezulta că produsul final ar trebuii să aibă un preț
destul de acesibil. De aceea toate procesele ce vor fii efectuate asupra produsului ,au o limita de cost .
Performatele actuale ale produselor deja existente ,vor fii depășite ,dar u cu foarte mult.

CAPITOLUL 6

PROIECTAREA CONCEPTUALĂ

6.1.Functia generală şi funcţiile componente

Proiectarea conceptuală /principiala, sau design-ul conceptual, este acea parte a procesului de design în
care se trece la elaborarea unei soluţii de principiu prin :

 identificarea problemelor esenţiale, prin abstractizare;

 stabilirea structurii functiilor;
 căutarea celor mai adecvate principii de lucru şi a modului de combinare a acestora.

Design-ul conceptual determină principiul unei soluţii.

Mai concret, etapa de concepţie are drept scop determinarea elementelor de maşină, a mecanismelor,
proceselor şi configuraţiilor, care, combinate într-un anumit mod, pot da naştere unui proiect care să
raspundă cerinţelor formulate. Aceasta este etapa în care inventivitatea şi creativitatea sunt stimulate şi se
pot manifesta cel mai din plin.

De cele mai multe ori, aceasta etapa implică formularea unui model, care poate fi de doua feluri:
analitic sau experimentală. Lucrarea de faţă pune accentul pe dezvoltarea modelelor analitice bazate
pe efecte şi principii fizic [9]
 6.1.1. Funcţia generală

Funcţia generală a produsului “sistem de ascuţire a creioanelor” este acela de a face ascuţirea
tuturor tipurilor de creioane mult mai uşoară şi depozitarea rezidurilor formate în urma ascuţirii.

6.2 Funcţii componente

În funcţie de complexitatea problemei, şi funcţia generală rezultată va fi mai mult sau mai
puţin complexă. Prin complexitate sporită se înţelege o relativă lipsă de trasparenţă a relaţiei între
intrări şi ieşiri, o relativă neclaritate a proceselor fizice necesare, sau un numar relativ mare de
ansambluri şi componente implicate.[9]

La fel cum un sistem tehnic poate fi împărţit în subsisteme şi elemente, aşa şi o funcşie generală
poate fi "ruptă" în subfuncţii de complexitate mai redusă. Prin combinarea subfuncţiilor rezultă structura
funcţiei, reprezentând functia generala.[8]

Scopul divizării în subfuncţii este:

 determinarea subfuncţiilor, facilitându-se astfel căutarea ulterioară a soluţiilor;

 combinarea subfunctiilor într-o structura a functiei, simpla si fara ambiguitati.

Optimizarea acţiunii de descompunere a funcţiei generale (numărul de subfuncţii, numărul de nivele

pentru subfuncţii, numărul de subfuncţii pe fiecare nivel - vezi fig.6.2), este determinată de gradul de
noutate a problemei, precum şi de metoda folosită pentru căutarea soluţiei.

În cazul proiectelor originale, nu sunt cunoscute nici subfuncţiile, nici relaţiile între acestea. În
acest caz, găsirea structurii optime a funcţiei constituie cea mai importantă etapă a designului conceptual.
 La proiectele adaptate (dezvoltare de produs), structura este în mare masura cunoscută, astfel
încât structura funcţiei se poate obţine prin analiza produsului ce face obiectul dezvoltării.[10]

Fig. 6.2 Functia generala si structura functiilor pentru o ascutitoare automata

La stabilirea structurii funcţiei este bine de ştiut că prin conversia de energie, material sau/si semnal,
unele subfuncţii se repetă în majoritatea variantelor şi, din acest motiv, acestea trebuie introduse primele.
În general, acestea aparţin uneia din următoarele categorii de funcţii: modificare, variaţie, conectare, sau
stocare. În continuare sunt prezentate câteva exemple pentru fiecare tip de conversie:

 Conversia de energie

- modificare: electrică mecanică;
- variaţia componentei energetice: amplificarea cuplului de forţe;
- conectarea energiei cu un semnal: întreruptorul de curent;

- transferul de energie: transferul de putere;

 Conversia de material

- stocarea materialului: stochează rezidurile formate în urma prelucrării

Structurile functiei trebuie realizate cât mai simplu posibil, astfel încât sa conduc spre soluţii simple
şi economice.
 În procesul de căutare a soluţiei, trebuie introduse doar structurile viabile. În acest scop trebuie
prevăzută o procedură de selectare a acestora.[9]

Reprezentarea structurilor funcţiilor se face cu ajutorul unor simboluri simple şi reprezentative

(eventual standardizate).

Analiza structurilor funcţiilor conduce la identificarea acelor subfuncţii pentru care trebuie găsite noi
principii de functionare, precum si altele pentru care pot fi folosite solutii cunoscute.

Structurile funcţiei au ca scop facilitarea identificării soluţiilor şi nu reprezintă un scop în sine.

Gradul de detaliere al acestor structuri depinde de ponderea inovatoare a temei, precum si de experienta
designerului. [9]

Formularea problemei şi abstractizarea

Clarificarea obiectivului cu ajutorul listelor de cerinţe ajuta la focalizarea atenţiei asupra

problemelor, precum şi la creşterea nivelului de informare. Se poate spune că elaborarea listei de cerinţe
reprezintă pregătirea drumului înspre următoarea etapă. În funcţie de cunoştinţe şi experienţa, obiectivul
propus va fi mai mult sau mai puţin nou pentru designer.

Primul pas îl reprezintă analiza listei de cerinţe în raport cu funcţia obiectiv şi cu restricţiile
principale, în scopul stabilirii esenţei problemei. Această analiză are scopul de a releva aspecte generale şi
caracteristici esenţiale ale temei şi se parcurge în 5 etape:

1. Eliminarea preferinţelor personale.

2. Omiterea cerinţelor care nu au legătură directă cu funcţia sau cu restricţiile.

3. Formularea soluţiei în termeni neutri (independent de soluţie)

Unii pasi pot fi omişi, în funcţie de natura temei sau mărimea listei de cerinţe

REZULTATE ALE PAŞILOR 1 ŞI 2

Volum container reziduri : 5-7 cm3

Forma containerului: mobilă şi nespecificată

Conectare: pe partea inferioară

Înălţimea containerului: 10-20 mm

Sursa de energie (externă): 6V, 12V, 24V, cc. Variatie -15% pâna la +25%

REZULTATE ALE PASULUI 3

- Diferite volume
- Diferite forme ale containerului
- Conexiuni diferite
6.2 Cercetare externă pentru identificarea de soluţii constructive
Pentru cercetarea externă vom analiza modele existente cum ar fii patente ,magazine speciale în care
se văd sisteme de ascuţire automată a creionului pentru a vedea caracteristicile şi cât de avansată este
tehnologia lor precum şi unele nevoi pe care acestea nu le îndeplinesc şi pot fii adăugate la conceptul
nostru.[10]

6.2.1 Patente deja existente

Pentru vizualizarea patentelor deja cunoscute ,am consultat cărţi de specialitate şi am descoperit
câteva din patentele existente :

 ELECTRIC PENCIL SHARPENER ; Inventor: Tsz Bun Kok, Hunghom (HK) ;Patent N0.: US
7,273,079 B2 ;Date of Patent: Sep. 25, 2007;
 ELECTRIC PENCIL, SHARPENER ; Inventator : J. GROEGER ; Patented July 1, 1924.
 ELECTRIC PENCIL SHARPENER; Inventors: Masakazu Imanishi; Kenzi Kondou;
Ituo Sugiura, all of Nagoya, Japan ; Patented July 25, 1972

6.2.2 Tipuri de sisteme de ascuţire

Fig.6.3.MILAN Ascutitoare electrica dubla (BWM10278)

Caracteristici, descrierea produsului

Ascutitoare electrica dubla Ascutitoare electrica dubla de la Milan prevazută cu sistem de protectie
pentru degete. Acest tip de ascutitoare, ascute atat creioane standard cat si creioane groase. Functioneaza
cu 4 x baterii R6 (incluse) [9]
 Fig.6.4. Ascutitoare electrica 220V Daco pentru creioane

Caracteristici, descrierea produsului

Ascuţitoarea electrica pentru creioane de maxim 8 mm este ideală la orice birou. Cu lama confecţionată
din oţel, această ascuţitoare este rezistenta ân timp. Datorită funcţiei Autostop, aceasta previne ascuţirea
excesivă a creionului. Dotată cu buton de siguranţă, acesta se activează automat dacă sertarul de deşeuri
nu este la locul ei. Ascuţitoarea electrică pentru creioane se alimentează la priză la 220 V.[10]

Fig.6.5 Ascuţitoare electrică dublă PEACH

Caracteristici, descrierea produsului

Tip ascutitoare: dublă

Functionare: cu 4 baterii R6 (nu sunt incluse)
Sistem protectie pentru degete: da
Material: plastic
Culoare: negru cu alb
Recipient colectare: transparent
Prevăzut cu picioruse buretate pentru stabilitate
Forma: triunghiulară
Tip creioane: obişnuite cu diametrul de 6-8 mm (regular) şi groase cu diametrul de 9-12 mm (maxim)

După cum putem vedea , există o gamă foarte mare de ascuţitori electrice ,de diferite forme , marimi ,
cu puteri diferit .Unele se axează pe aspect, iar altele pe productivitate.[10]

6.3. Cercetare internă pentru soluţii constructive noi

În cadrul echipei au fost schiţate câteva concepte în programul de modelare SolidWorks :

Fig.6.6. Conceptul 1

Fig.6.7. Conceptul 2
Fig.6.8. Conceptul 2

Fig.6.9. Conceptul 14
 CAPITOLUL 7

PROIECTAREA DETALIATĂ

Nevoile clienţilor sunt exprimate în general în “limbajul clientului”. Pentru a furniza o îndrumare
precisă, apropiată de ce se va proiecta şi de produsul tehnic, echipa de dezvoltare stabileşte un set de
specificaţii care înseamnă ieşiri precise, măsurabile în detaliu de care are nevoie produsul în primul rând
pentru a fi un succes comercial. Specificaţiile trebuie să reflecte nevoile clienţilor, să diferenţiere produsul
faţă de produsele concurente şi să fie realizabile din punct de vedere tehnic şi economic.

Specificaţiile sunt stabilite, de obicei de cel puţin doua ori. Imediat după identificarea nevoilor
clienţilor, echipa stabileşte specificaţiile obiectiv. După selectarea conceptului, echipa dezvoltă
specificaţiile definitivate.

Specificaţiile obiectiv reprezintă speranţe si aspiraţii ale echipei, însă ele sunt stabilite înainte de
cunoaşterea restricţiilor pe care tehnologia produsului le va impune. Eforturile echipei pot da greş în
atingerea anumitor specificaţii, iar pe altele le pot depăşi, depinde de detaliile conceptului de produs pe
care echipa l-a selectat.

Deoarece faza de dezvoltare a conceptului necesită o mai mare coordonare a funcţiilor decât oricare altă
faza, multe tehnologii de dezvoltare integrată prezentate .

 Identificarea nevoilor clienţilor: Scopul acestei activităţi este de a întelege nevoile clienţilor şi
de a le comunica în mod eficace echipei de dezvoltare.
 Stabilirea specificaţiilor obiectiv: Specificaţiile reprezintă o descriere precisă a ceea ce trebuie
să realizeze produsul. Ele reprezintă traducerea nevoilor clienţilor în termeni tehnici.
 Analiza produselor curente: Cunoaşterea produselor concurente reprezintă un element hotărâtor
pentru poziţionarea de succes a produsului nou şi poate oferi o sursa bogată de idei pentru
proiectarea produsului şi a procesului de producţie.
 Generarea conceptelor: Scopul generării conceptelor este de a explora minuţios spaţiul
conceptelor produsului ce se pot aplica pentru a satisface nevoile clienţilor.
 Selectarea conceptului: Selectarea conceptului este o activitate în care diferite concepte ale
produsului sunt analizate şi eliminate pentru identificarea conceptului preferat.
 Definitivarea specificaţiilor: Specificaţiile obiectiv stabilite anterior sunt revizuite dupa ce
conceptul a fost selectat. La acest punct echipa trebuie să treacă la valorile specifice ale mărimilor
ce reflectă constrângerile inerente date de conceptul produsului, limitări identificate prin
modelarea tehnică şi compromisul dintre cost şi performanţă.
 Analiza economică: Echipa, adesea cu ajutorul unui analist în finanţe, construieşte un model
economic al produsului nou. Acest model este utilizat pentru a justifica continuarea programului
general de dezvoltare şi schimbările date de compromisurile între, de exemplu, costurile de
dezvoltare şi cele de fabricare.
 Planificarea proiectului: În această activitate finală a dezvoltării conceptului, echipa elaborează
un program de dezvoltare detaliat punând la cale o strategie de minimizare a timpului de
dezvoltare şi identificarea resurselor cerute de desăvârşirea proiectului.
 7.1. Proporţionare, forme, dimensiuni şi toleranţe

Date fiind schimbările mult prea rapide privind gusturile clienţilor, precum şi schimbarile
tehnologiei, dar si cele din rândul concurenţei, companiile au început să producă un flux continuu de noi
produse şi servicii.

Produsul va avea îmbunătăţiri (revizuiri), deoarece pe linia aceasta sunt deja existente o
mulţime de produse diversificate, dar care au aceeaşi funcţie de bază, şi va avea performanţe şi
caracteristici îmbunătăţite, produsul care urmează să le înlocuiască pe cele uzate din punct de vedere
moral sau ergonomic.

În concepţia clasică produsul a fost definit drept “o sumă de atribute şi caracteristici tangibile
fizice şi chimice reunite într-o formă identificabilă . În prezent produsul este definit ca reprezentând un
ansamblu de elemente ce declanşeaza cererea consumatorilor pe piaţă.

Produsul creat şi destinat pieţei nu este singular în masă cu produse existente, este integrat intr-o
gama de produse fie din punctul de vedere al caracteristicilor merceologice, fie din cel al consumului.
În noţiunea de gamă sunt definite varietăţile articolelor în cadrul anumitor grupe de mărfuri. Gama
poate avea grad mare sau mic de omogenitate.

Concepţiile care vor fi prezentate caracterizează produsul din mai multe unghiuri, care definesc
de fapt produsul total.

Un concept simplu realizat cu ajutorul programului Solidworks, schiţa fiind realizată în acelaşi
program. Acesta fiind realizat după un produs existent, îmbunătăţind doar materialul din care este
realizată freza care ascute creionul, design-ul carcasei, împreună cu poziţionarea spaţiului de depozitare
al deşeului. Conceptul poate fi utilizat şi dacă acestuia i s-au consumat bateriile, utilizându-se manual, cu
ajutorul manivelei.

Fig.7.1. Schiţa după care s-a realizat primul concept

 Fig.7.2. Concept realizat în programul de modelare 3D “Solidworks”

Un al doilea concept va fi prezentat mai jos, fiind realizat în acelaşi program de modelare 3D.

Fig.7.3. Schiţa după care s-a realizat al doilea concept

Fig.7.4. Concept de ascuţitoare automata pe baterii realizat în Solidworks

Un al treilea concept va fi prezentat mai jos, fiind realizat în acelaşi program de modelare 3D.
 Fig.7.5. Schiţa după care s-a realizat al treilea concept

Fig.7.6. Concepul sistemului de ascuţire automat cu sau fără baterii realizat în Solidworks

Conceptele realizate au ca scop îmbunătăţirea produselor existente pe piaţă, respectând aceeaşi

funcţie sau mod de funcţionare, în unele cazuri acest lucru se schimbă, cum este primul concept realizat,
unde situaţia se schimbă, produsule de bază sunt electrice, sau manuale, pe când primul concept le îmbină
pe amandouă, funcţionează electric cu ajutorul bateriile, iar când acestea se termină, se poate utiliza şi
manual.
Un al patrulea concept va fi prezentat mai jos, fiind realizat în acelaşi program de modelare 3D.
 Fig.7.7. Schiţa după care s-a realizat al treilea concept

Fig.7.8. Concept realizat în programul de modelare 3D “Solidworks”

 7.2. Determinarea condiţiilor ergonomice

În lumea modernă design-ul devine indispensabil oricărui produs. Şi totodată, în timp design-ul devine nu
numai o formă aplicată, dar şi implicată în produs. Aceasta presupune un studiu mai detaliat, incluzând mai
multe aspecte, precum: funcţionalitatea, necesitatea unui astfel de produs, materialul utilizat, studii sociologice
şi de pronosticare, creaţia de formă şi, nu în ultimul rând, comoditatea în utilizare. Cu studiul productivităţii şi
comodităţii la locul de muncă se ocupă ergonomia. Iar ergonomia, la rândul ei, cuprinde un spectru larg asupra
studiului muncii. Deseori disciplina este confundată cu antropometria care se ocupă de dimensiunile umane.
Aceasta se întâmplă deoarece ergonomia, fiind un obiect multidisciplinar, cuprinde şi aspectul antropometric,
dar nu se reduce la el, ci cuprinde şi studii psihologice, sociologice, inginereşti, biologice, de protecţie a
muncii, de design ş.a.. Toate aceste aspecte este necesar să fie analizate în complex, pentru un efect mai bun cu
privire la comoditatea la locul de muncă şi nu numai.

După ce echipa a realizat modele tehnice de performanţă acolo unde a fost posibil şi a realizat un
model preliminar al costurilor, poate folosi aceste instrumente pentru definitivarea specificaţiilor. Echipa
se orientează într-o manieră iterativă către specificaţiile care vor asigura produsului o poziţie cât mai
favorabilă faţă de concurenţă şi vor satisface cât mai bine nevoile clienţilor.

Procesul de utilizare a produsului, respectiv a mijlocului de munca presupune, ca si procesul de

realizare a acestuia, parcurgerea mai multor etape de lucru care în esenţă pot fi şi ele de natură tehnică şi
de natură material-organizatorică, conditionându-se reciproc.

Amplasarea este prima etapă de natură tehnică, în cadrul ei realizându-se stabilizarea, sau fixarea
mijlocului de muncă cu respectarea unor condiţii care să permită utilizarea corespunzâtoare a lui în scopul
pentru care a fost creat. Printre aceste condiţii, se află şi condiţiile de mediu ambiant, respectiv
caracteristicile de ambianţă fizică şi ambianţă psiho-socială şi organizatorică precizate în cadrul
atestatului ergonomie. Dar în practică, aceste condiţii nu se regăsesc integral în fază iniţială de amplasare,
fapt pentru care asigurarea lor se face în cadrul unei etape distincte de pregătire a utilizării mijlocului de
muncă. În această etapă, pe lângă desăvârşirea asigurării condiţiilor de mediu ambiant mai au loc şi
operaţii de reglare, revizii şi verificarea posibilităţilor de încărcare în timpul funcţionării.

Modul cum răspunde mijlocul de muncă scopului pentru care a fost creat, respectiv verificarea
caracteristicilor sale, inclusiv a caracteristicilor ergonomice, se constată în cadrul etapei de utilizare a sa.
Utilizarea constituie de fapt şi confirmarea de lungă durată a atestatului ergonomie, sau din contra,
necesitatea operării unor modificări în cadrul acestuia, ca urmare a necesităţii schimbării unor
caracteristici ce definesc - din punct de vedere ergonomie - mijlocul de muncă. De regulă, aceste
schimbări îmbracă forma unor 'corecţii' reclamate de considerente practice de utilizare. O parte din aceste
corecţii se pot realiza 'din mers' pe parcursul utilizării mijlocului de muncă, dar de regulă ele se realizează
mai multe deodată în cadrul etapelor de reparaţii şi revizii periodice. Uneori modifcarea caracteristicilor
mijlocului de muncă este substanţială, cee-i ce reclamă o nouă omologare (atestare) a acestuia şi din punct
de vedere ergonomie.
 Tabel 7.1.Funcţiile ergonomice

FORMULAREA CERINŢEI IMPLICAŢIA FUNCŢIONALĂ IDENTIFICATĂ

Produsul să asigure posibilitatea de ataşare în

Nu se solicită ataşarea obligatoriu la o suprafaţă de spaţiul de utilizare
sprijin verticală (perete, mobilier

Produsul sa asigure funcţionare pentru un interval

de timp şi realimentarea
Se preferă intervenţia utilizatorului

Funcţionarea este condiţionată de prezenţa şi

Prezenţa şi caracteristici prestabilite pentru operand
caracteristicile operandului
(cantitate, stare, tip)

Produsul trebuie să funcţioneze în condiţii impuse

Produsul să fie putut folosi oriunde pentru mediul extern

Formă şi culoare plăcute, integrare armonioasă în Produsul tebuie să îndeplinească cerinţe de aspect
mediul de utilizare

Produsul trebuie să fie prevăzut cu un ambalaj care

Ambalaj estetic şi cu informaţii de utilizare
să asigure inclusiv informarea utilizatorului
(operare, montaj, reumplere etc)

În conceptul de design al sistemului ascuţire automat de creioane, intervin numeroşi factori de creaţie,
fie că vorbim de materialele din care sunt făcute componentele ansamblului, fie că vorbim de energia pe
care o foloseşte motorul când ascuţim un simplu creion. Design-ul este foarte important când se alege un
produs, din acest motiv s-au dezvoltat numeroase materiale, astfel încât să atragă factorul uman.

Propunerile de material pentru acest studiu vor fi prezentate ulterior. Materialele alese vor fi pentru
conceptul exterior, astfel să aibe un impact vizual, dar şi să aibe proprietăţile necesare să asigura funcţiile
ergonomice şi funcţionale.[5]

Materialul ales pentru carcasa ascuţitorii este poliuretanul termoplastic (sau TPU). Poliuretanul
termoplastic (TPU) este un elastomer care este complet termoplastic. La fel ca toți elastomerii
termoplastici, TPU este elastic și poate fi procesat în topitură. Mai mult, poate fi prelucrat pe extruziune,
precum și pe echipamente de injecție, suflare și turnare prin comprimare. Poate fi acoperit cu vid sau
acoperit cu soluție și este potrivit pentru o mare varietate de metodologii de fabricație. TPU poate fi chiar
colorat printr-un număr de procese. Dar mai mult decât orice alt elastomer termoplastic, TPU poate oferi
un număr considerabil de combinații de proprietăți fizice, ceea ce îl face un material extrem de flexibil,
adaptat la zeci de utilizări.[5]
7.3. Definire elemente de design

Design se numeşte metoda de creaţie, procesul şi rezultatul proiectării tehnico-artistice orientate spre
armonizarea înaltelor calităţi funcţionale şi înaltei valori esttice ale produselor uzuale , proceselor de
activitate umană, spaţiului ambiental şi mediului informational.

Astfel, design-ul este un proces de activitate de proiectare şi creaţie a unui obiect nou şi, concomitant,
un rezultat al acestui process.

Scopul şi obiectivele proiectării tehnico-artistice. Design-ul este un gen specific de activitate

proiectantă, care întruneşte creaţia obiectual-artistică cu practica de inginerie întemeiată ştiinţific.

Activitatea de proiectare tehnic-artistică a obiectelor uzuale şi a spaţiului ambiental este orientate spre
constituirea calităţilor superioare atât în aspect functional cât şi cel estetic. Scopul final al acestei
proiectări de disgn este de a realiza maximal ideea constructive a obiectului, argumentată din punct de
vedere tehnic,într-o formă expresivă, de o înaltă valoare artistică. Obiectivele design-ului sunt orientate
spre crearea produselor în care va fi găsit echilibrul între funcţionalitate, durabilitate, economicitate,
ergonomicitate şi frumuseţe.

Fig.7.9 Carcasa conceptului 4 realizată în programul de modelare 3D “Solidworks”

 Pentru carcasa conceptului 4 s-a optat pentru un design simplu şi care să respecte normele în vigoare
pentru realizarea acestuia, cât şi pentru utilizarea în condiţii de siguranţă a utilizatorului acesteia. Design-
ul este conceput să respecte şi funcţia ergonomică, având o dimensiune medie faţă de produsele
concurente pe piaţă. Materialul din care se va face carcasa va avea proprietăţile modificate, deoarece se va
evita supraîncalzirea motorului

Carcasa nu este definitivată, aceasta fiind un concept, deoarece vor apărea modificări pentru
implementarea unor senzori pentru siguranţa utilizatorului acesteia, cât şi dimensiunea reglabilă a
produsului introdus în cavitatea pentru ascuţirea.

Fig.7.10 Spaţiul de depozitare a deşeului pentru conceptul 4

Spaţiul de depozitare al deşeului va fi unul de tip “sertar” , astfel încât să fie uşor de scos pentru
curăţare şi igienizare. Materialul din care va fi conceput va avea proprietăţile modificate, astfel încât să
fie uşor de curăţat, iar suprafeţele să nu se zgârie uşor şi să reţină bacterii.

7.4. Stabilire materiale şi tratamente

În conceptul de design al ascuţitorii de creioane, intervin numeroşi factori de creaţie, fie că vorbim
de materialele din care sunt făcute componentele ansamblului, fie că vorbim de energia pe care o
foloseşte motorul când ascuţim un simplu creion. Design-ul este foarte important când se alege un
produs, din acest motiv s-au dezvoltat numeroase materiale, astfel încât să atragă factorul uman.
 Propunerile de material pentru acest studiu vor fi prezentate ulterior. Materialele alese vor fi pentru
conceptul exterior, astfel să aibe un impact vizual, dar şi să aibe proprietăţile necesare să asigura funcţiile
ergonomice şi funcţionale.[5]

Materialul ales pentru carcasa ascuţitorii este poliuretanul termoplastic (sau TPU). Poliuretanul
termoplastic (TPU) este un elastomer care este complet termoplastic. La fel ca toți elastomerii
termoplastici, TPU este elastic și poate fi procesat în topitură. Mai mult, poate fi prelucrat pe extruziune,
precum și pe echipamente de injecție, suflare și turnare prin comprimare. Poate fi acoperit cu vid sau
acoperit cu soluție și este potrivit pentru o mare varietate de metodologii de fabricație. TPU poate fi chiar
colorat printr-un număr de procese. Dar mai mult decât orice alt elastomer termoplastic, TPU poate oferi
un număr considerabil de combinații de proprietăți fizice, ceea ce îl face un material extrem de flexibil,
adaptat la zeci de utilizări.[5]

Fig. 7.11 Rășină termoplastică poliuretanică rășină tpu 90A, granule [5]

Mai mult, TPU poate fi amestecat pentru a fi utilizat în numeroase aplicații în care este necesară o mai
mare integritate structurală, cum ar fi cele pentru caroserii laterale ale caroseriei auto. De exemplu, atunci
când sunt amestecate cu fibre de sticlă sau umpluturi minerale, proprietățile rezistenței la abraziune,
rezistența la abraziune, rezistența la încovoiere și flexibilitatea la temperaturi scăzute pot fi îmbunătățite,
iar compusul demonstrează, de asemenea, rezistența bună la combustibil și ulei și caracteristicile de topire
a topiturii.[8]

În plus, TPU este un important contribuitor al amestecurilor de polimeri. Când este adăugat la clorura
de polivinil (PVC), TPU îmbunătățește setul de compresie, rezistența la abraziune și flexibilitatea la
temperaturi scăzute.[8]
 Când se adaugă la policarbonat sau acrilonitril-butadien-stiren (ABS), o rășină TPU cu un modul
nominal de flexiune de 18.000 produce compuși cu valori ale modulului de flexiune de până la 150.000
psi. În acest mod, se pot realiza compuși specializați care îmbunătățesc proprietățile policarbonatului
sau ABS sau alte materiale plastice.[8]

Pentru energia electrică se vor folosi baterii cu nanofire de aur. Nanofirele sunt de o mie de ori mai
subțiri decât părul uman, reprezintă o mare posibilitate pentru bateriile viitoare. Dar ei întotdeauna s-au
rupt în momentul reîncărcării. Această descoperire utilizează nanofire de aur într-un electrolit gel pentru a
evita acest lucru. De fapt, aceste baterii au fost testate reîncărcări de peste 200.000 de ori în trei luni și nu
au prezentat deloc degradarea.[7]

Fig. 7.12. Bateriile cu nanofire[7]

Pentru cuţitul produsului se poate utiliza o gamă variată de oţeluri, dar care să aibă o rezistenţă la
uzură ridicată. Protecţia contra coroziunii şi rezistenţă la uzură se realizează prin depuneri de
straturi metalice.

Straturile metalice protectoare nu izolează complet metalul de bază de mediul coroziv, deoarece ele
prezintă defecte din cauza porozităţii. Astfel, acoperirea metalică şi obiectul protejat împreună cu mediul
agresiv formează un sistem electrochimic de coroziune în care are loc dizolvarea anodică.[8]

Materiale care pot fi folosite la realizarea cuţitelor :

 X153CrMoV12 (S.T.A.S. 1.2379)

 Tabel 7.2 Compoziţia chimică[3]

C% Si% Mn% P% S% Cr% Mo% V%

1,45-1,60 0,40-0,60 0,20-0,60 0,030 0,030 11,0-13,0 0.70-1,00 0,70-1,00

Tabel 7.3. Temperatura ℃[3]

Formare la
cald Detensionare Preîncălzire Stopare1 Călire1 Revenire

400, pauză, 1000-1040 180-250(aer 800-840 aer

1050-900 650-700 apoi 800, (ulei, polimer cald minim cald (HB max
sau aer) 2cicluri) 255)
pauză,

Izolarea Preîncălzirea Detensionare

Stopare2 Călire2 Călire2 izotermică sudării după sudură

870 răcire
1050-1090 cuptor la 760,
180-250 aer pauză, răcire
520 aer cald 250-300 650
(ulei, polimer cald cuptor la 720,
sau aer) aer (HB max
250)

 Oţel inoxidabil 304 (AISI 304)[6]

Tabel 7.4. Compoziţia chimică

% 304 304-L 304-H

C 0.0 - 0.07 0.0 - 0.03 0.04 - 0.08

Mn 0.0 - 2.0 0.0 - 2.0 0.0 - 2.0

Si 0.0 - 1.00 0.0 - 1.00 0.0 - 1.00

P 0.0 - 0.05 0.0 - 0.05 0.0 - 0.04

S 0.0 - 0.03 0.0 - 0.02 0.0 - 0.02

Cr 17.50 – 19.50 17.50 – 19.50 17.00 – 19.00

Ni 8.00 - 10.50 8.00 - 10.50 8.00 - 10.50

Fe Echilibrat Echilibrat Echilibrat

 N 0.0-0.11 0.0-0.11 0.0-0.10

Metodele de fabricare, cum ar fi forjarea, care implică lucrări la cald ar trebui să aibă loc după
încălzirea uniformă la 1149-1260 ° C. Componentele fabricate trebuie răcite rapid pentru a asigura o
rezistență maximă la coroziune. Oțelul inoxidabil 304 nu poate fi întărit prin tratament termic. Tratarea
sau recoacerea soluției se poate face prin răcire rapidă după încălzire la 1010-1120 ° C.[6]

Materialul folosit pentru realizarea cuţitului sistemului de ascuţire automata a creioanelor va fi

oţelul inoxidabil 304, deoarece satisfice cerinţele noastre.

Durificarea prin scântei electrice este un procedeu de realizare a acoperirilor metalice în care stratul
aplicat cu ajutorul scânteilor prezintă o legătură deosebit de rezistentă cu metalul de bază, devenind
astfel posibilă acoperirea, atât cu metale pure cât şi cu aliaje dure. Procedeul are aplicaţii industriale
foarte importante între care un loc deosebit de important îl constituie acoperirea cu straturi dure a
muchiilor sculelor aşchietoare (cuţite, fierăstraie pentru debitat materiale etc.) şi a părţilor active ale
matriţelor şi poansoanelor pentru prelucrarea prin deformare plastică la rece.[13]

În cadrul procesului de durificare se foloseşte polaritatea inversă, piesa pe care se depune stratul dur
constituind catodul iar electrodul din care se prelevează material pentru depunere pe piesă fiind anodul.
Prelucrarea se realizează în majoritatea cazurilor în aer, anodul executând o mişcare vibratorie dar, în
unele cazuri, pentru mărirea eficienţei prelucrării, poate fi folosit ca mediu de lucru hidrogenul.[13]

La prelucrarea de precizie, ca anod se utilizează un electrod subţire (0,5-2 mm) care se roteşte în
jurul axei sale sau o bară rotitoare cu diametrul 2-4 mm care efectuează şi o mişcare de vibraţie.
Asemenea electrozi permit formarea pe suprafaţa piesei a unor straturi subţiri (10…15 µm) cu o calitate a
suprafeţei relativ bună (Ra = 1…5 µm). În unele cazuri pot fi obţinute grosimi ale stratului depus de până
la 150 µm dar, în acest caz, se reduc alte caracteristici ale stratului depus cum ar fi gradul de uniformitate,
gradul de compactare şi rugozitatea. [13]

Turaţia sculei microelectrod este în limitele 50…500 rot/min iar viteza de deplasare a piesei
catod 40…100 mm/min.[13]
Fig.7.13.(a) Dependenţa cantităţii de material
depus, ∆γ, de turaţia electrodului sculă (a) şi
numărul de treceri (anod-carbură metalică,
catod-oţel) pentru diferite regimuri de lucru;
1-acelaşi sens al mişcărilor electrozilor; [13]
2- sensuri opuse ale mişcărilor electrozilor
Fig. 7.13.(b) Dependenţa cantităţii de material depus,
de numărul de treceri la diferite turaţii ale electrodului
sculă (anod-bronz, catodţel) 1- n =150 rot/min; 2-n
=100 rot/min; 3-n =200 rot/min; 4-n =50 rot/min.,
pentru două regimuri de prelucrare: a- regim mai
puternic, b- regim mai slab [13]

Utilizarea bronzului şi oţelului în calitate de material pentru anod creează posibilitatea formării
unor straturi cu grosimea de 150…200 µm sau chiar mai mari astfel încât intensitatea transferului de
material de la anod la catod este de 3 – 4 ori mai mare decât la alierea prin scântei utilizând ca
electrod carbura metalică. Deşi curba dependenţei cantităţii de metal depus de numărul de treceri are o
formă cvasiliniară, după 4 – 5 treceri, adică după prelucrarea repetată a aceleiaşi porţiuni de catod,
apar şi se dezvoltă rapid proeminenţe pe zone mari ale stratului format. [13]

În cazul în care se utilizează în calitate de anozi Ti, Ni sau Al, se pot forma straturi de acoperire
cu grad de compactitate ridicat (90 – 100%) cu grosimi de 10…20 µm, care pot fi utilizate pentru
protecţia anticorozivă a pieselor. Pentru aceste materiale dependenţele cantităţii de material depus de
viteza de rotaţie a electrodului – sculă şi de numărul de treceri sunt asemănătoare cu dependenţele
obţinute pentru aliaje dure, prezentate în figurile 7.13(a) şi 7.13. (b). [13]
7.5.Descriere şi calcul solicitări principale ale produsului

La proiectarea maşinilor şi a diferitelor construcţii, proiectantul trebuie să aleagă materialele şi să

dimensioneze fiecare element de rezistenţă, astfel încât acesta să reziste în deplină siguranţă
acţiunii forţelor exterioare care i se transmit.

Cerinţe funcţionale pentru sistemul de ascuţire automat :

 Se ascute creionul în acelaşi punct

 Funcționare simplă prin rotirea cuţitului în sensul acelor de ceas
 Dimensiuni mici pentru utilizare(dimensiuni standard)
 Capacități de montare pentru utilizare pe perete / masă

Forţele care acţionează :

 Forța de pe mâner creează momente asupra axa arborelui; transferat

prin unelte (pentru conceptul 1)

30

Mt = [kNm] (7.1.)
30 55

Mt = 85

Mt = 0.006178 [kNm]

Arborii de transmisie se dimensionează, de obicei, din două condiţii :

1 – condiţia de rezistenţă. Aplicând relaţia :

30∗106∗

Wpnec = (7.2)
6
30∗10 ∗55
Wpnec =
∗85∗ 9550

Wpnec = 647.011

Pentru secţiunea este circulară avem:

3
30∗106∗
3

16
= , resultând d = 365 √ (7.3)
3 6
7.156 = 30∗10 ∗55
16 85 9550
2 - condiţia de deformaţie cere ca dimensionarea arborelui să se facă astfel ca unghiul de răsucire
specifică să nu depăşească o anumită valoare impusă. Din aplicarea la limită a relaţiei :

θ= ≤ θa , se obţine Ip = (7.4)

0.006178
Ip = 1.12

Ip = 59.0875

4
4 32

Pentru secţiunea circulară rezultă : = , d = 365 √ (7.5)

θ θ
32

La arbori, de obicei θa = 0,25 °/m = 0,25⋅π/180⋅10-3 rad/mm. În urma dimensionării, în cele două condiţii, se adoptă diametrul cu valoarea cea mai mare.

 Forța împinge creionului în sistemul de ascuţire

 Cuplul aplicat creionului, deoarece este împins în ascuțitoare pentru a preveni rotirea(Cuplul
trebuie să fie egal în mărime și opus în direcția la momentul de mai jos)
Cmax < 12 π * r3 * (τmax) pentru lemn în torsiune, adică C < x Nm

7.6.Elaborare desene de ansamblu şi de execuţie

Desenele tehnice trebuie să corespundă scopului pentru care au fost întocmite prin forma lor de
prezentare şi prin conţinutul acestora.

Se realizează cu ajutorul instrumentelor de desen pastrând un raport constant între dimensiunile

obiectului şi cele corespunzătore din desen. Desenul la scară oferă posibilitatea executării în condiţii
optime a obiectului reprezentat.

Pentru exemplificare se consideră piesa din figura 7.14 pentru care se vor parcurge toate etapele
necesare, astfel încat să se obţină desenul de execuţie necesar pentru realizarea fizică a acesteia în
urma unui proces tehnologic adecvat ales.
 Fig.7.14 Desen de ansamblu al conceptului 4

Fig.7.15 Desen de execuţie al carcasei conceptului 4

 Fig.7.16 Desen de execuţie al sertarului conceptului 4

Fig.7.17 Desen de execuţie al corpul de susţinere conceptului 4

 CAPITOLUL 8

FABRICAREA - TESTAREA PROTOTIPULUI PRODUSULUI

Principala cauză a defectărilor de pregătire a fabricaţiei o reprezintă selecţia inadecvată a
materialelor sau a combinaţiilor de materiale. Pentru a fi mai uşor de înţeles, ne vom referi, din nou, la
componente şi sistemele electronice.

Analiza de fiabilitate a materialelor. Pentru sistemele electronice, materialele sunt analizate la

controlul de intrare. În general, analiza defectărilor (AD) se aplică sub forma unei caracterizări
microfizice şi numai dacă există dubii privind calitatea materialelor. Pentru componentele electronice,
controlul de intrare al materialelor trebuie să fie bine documentat, deoarece influenţează decisiv calitatea
şi fiabilitatea produsului. El constă în măsurarea parametrilor fizici / electrici ai materialelor. Dacă apar
defecte, fabricantul efectuează şi teste de fiabilitate pe întregul lot de materiale, executate, de obicei, de
laboratoare independente. AD pentru cele defectate este esenţială, pentru că permite elaborarea măsurilor
corective.

Pentru testarea produsului s-a optat ca produsul să fie realizat prin fabricarea de prototipare rapidă,
deoarece formele complexe şi design-ul acestuia necesită acest lucru. Mai jos este prezentat şi procesul
de fabricare pe care l-am utilizat. Restul componentelor vor fi achiziţionate separate, iar asamblarea se
va face în scurt timp.

Tehnologiile de fabricare rapidă a pieselor, cunoscute pe plan mondial sub denumirea de Rapid
Prototyping, reprezintă acea clasă de tehnologii cu ajutorul cărora forma piesei se obţine treptat prin
adăugare de straturi succesive de material. Prin această tehnologie se pot obţine piese care au configuraţie
interioară complicată şi care nu pot fi realizate prin procedee tradiţionale pe maşini – unelte clasice,
utilizând datele de proiectare asistată de calculator (CAD). Maşinile utilizate permit proiectanţilor să
obţină rapid prototipuri tangibile ale proiectelor lor având multiple utilizări: mijloace vizuale auxiliare
pentru comunicarea ideilor între colegii de echipă sau către clienţi, testarea prototipurilor (de exemplu, un
inginer în domeniul aerospaţial poate să monteze un model de aripă întrun tunel aerodinamic pentru a
măsura forţele de ridicare şi de tractare), realizarea rapidă a unor scule cum ar fi de exemplu matriţele de
injecţie etc. Pentru serii mici de fabricaţie şi pentru obiecte mai complicate, prototiparea rapidă este
adesea cel mai bun proces de fabricare disponibil. Desigur, “rapid” este un termen relativ. Majoritatea
prototipurilor necesită între 3 până la 72 ore pentru construire, funcţie de mărimea şi complexitatea
obiectului. Acest proces poate părea lent, însă este mult mai rapid decât cel tradiţional care necesita
săptămâni sau luni. Această economie substanţială de timp permite fabricanţilor să aducă pe piaţă produse
într-un interval de timp mai scurt şi cu costuri mai mici. [14]

Materia primă folosită de tehnologiile Rapid Prototyping poate fi în stare lichidă, solidă sau
sub formă de pulbere. Procedeele care utilizează materia primă în stare lichidă se împart în două grupe:

• Procedee care folosesc lichizi polimerici care vor fi solidificaţi la impactul cu fasciculul laser sau lumina
unei lămpi ultraviolete (cum ar fi Stereolitografia - SLA) sau prin încălzire (Polimerizare termală). [14]
• Procedee care se bazează pe topirea, depunerea şi solidificarea materialului, aceste tehnologii permiţând
folosirea materialelor plastice sau a metalelor (cum ar fi modelarea depunerilor topite - FDM). [14]

Alte procedee utilizează materia primă sub formă de pulbere. Particulele de pulbere pot fi sinterizate
în forma dorită (Sinterizare Selectivă cu Laser) sau pot fi lipite folosind un liant dirijat numai în
punctele necesare realizării unei secţiuni (tipărirea în 3D). [14]

Materialele solide sunt în general sub formă de folii subţiri, iar piesele vor fi realizate prin lipirea sau
sudarea foliilor în straturi succesive urmată de o tăiere pe conturul interior şi exterior a unei secţiuni cu
ajutorul unui fascicul laser (fabricare de piese stratificate - LOM). [14]

Există şi procedee RP care construiesc piesa direct tridimensional, dar cele mai multe tehnologii
execută piesa din straturi succesive construite bidimensional (2D) suprapuse. Pentru aceasta se pleacă
de la modelul solid al piesei care este secţionat în straturi succesive cu plane orizontale ale piesei
distanţate între ele cu câteva zecimi de milimetru.[14]

CAPITOLUL 9

OMOLOGAREA, UTILIZAREA, COMERCIALIZAREA ŞI

RECICLAREA PRODUSULUI

9.1. Omologarea produsului

Dezvoltarea unui nou produs (pregătirea fabricației) in cadrul unei intreprinderi cuprinde două
etape principale și anume:

- pregatirea tehnică:
- proiectarea sau pregătirea constructiva a produsului;
- pregătirea tehnologica;
- executarea prototipului, încercarea și omologarea lui;
- executarea seriei zero, a capului de serie sau a lotului experimental și omologarea.
- pregătirea material-organizatorică.

O activitate deosebit de importanta în cadrul pregătirii tehnice a producției o constituie proiectarea

produselor. Prin aceasta se urmărește determinarea mărimii, a proprietăților fizico-chimice, a aspectului
exterior și a altor elemente privind caracteristicile calitative, care vor permite produsului respectiv să
satisfacă cerințele consumatorilor în domeniul de folosință al acestuia. Punctul de plecare în proiectarea
noilor produse îl constituie cunoașterea obiectului proiectării, respectiv felul produsului și cerințele pe care
acesta trebuie să le îndeplinească fata de consumatori.Cunoașterea destinației noului produs și a modului de
folosire a acestuia determina soluțiile de proiectare ce vor fi adoptate. Așa, de pilda, în cazul proiectării unui
strung trebuie să se precizeze dinainte organelor de proiectare daca acesta vă fi folosit de
către uzine constructoare de mașini specializate în executarea anumitor produse sau de către uzine
universale, dimensiunile produselor care urmează a fi prelucrate, greutatea acestora etc.În cazul în care
strungul care se proiectează este destinat folosirii în cadrul unor uzine constructoare de mașini, acesta vă
trebuie să fie specializat în executarea numai a anumitor operații, la piesele produselor fabricate de
uzinele respective. Dimpotrivă, daca strungul este destinat a fi folosit de uzine constructoare de mașini
universale, acesta trebuie astfel proiectat încât să poată executa operații de strunjire variate, pentru o mare
diversitate de produse.În ambele cazuri însă prin proiectare trebuie să se asigure că strungul să execute
produsele în condiții cât mai economice, să funcționeze cu maximum de randament, pierderile de timp
pentru efectuarea operațiilor auxiliare (reglare, pornire – oprire, schimbarea sculelor etc.) să fie minime,
precizia cât mai mare, consumul de energie redus s.a. [16]

În cadrul pregătirii tehnice a fabricației noilor produse, executarea și

omologarea prototipului și a seriei zero ocupa un loc deosebit de important.

Prin efectuarea acestor faze se urmărește să se verifice daca noul produs corespunde
documentației care a stat la baza asimilării (studiul tehnico-economic, tema de proiectare, caietul de
sarcini sau norma interna proprie, proiectul tehnic, documentația de execuție) și să se ateste tehnologia
de fabricație în cadrul indicatorilor tehnico-economici stabiliți.

Prin prototip se înțelege unul sau mai multe exemplare din noul produs care se asimilează,
executat special pentru a fi supus unor încercări și probe, în vederea constatării respectării parametrilor
și indicatorilor tehnico-economici prevăzuți și a omologării lui.

Omologarea reprezintă activitatea de confirmare, pe baza de încercări și probe, la care este

supus prototipul sau seria zero, a faptului că produsul corespunde cu cel proiectat. Ea se efectuează în doua
etape și anume: omologarea preliminara (de prototip) și omologarea finala (de serie zero).

Omologarea se face de către o comisie de omologare din care fac parte reprezentanții
principalilor beneficiari, reprezentantul unității executante, reprezentantul institutului de cercetare și
proiectare de specialitate care a participat la proiectare.

Execuția seriei zero și omologarea finala au că scop de a verifica măsură în care pregătirea de
fabricație asigura menținerea nivelului de performanta a produsului și economicitatea fabricației, precum
și comportarea în proba de anduranță și fiabilitate.

Omologarea finala trebuie să verifice daca piesele și operațiile tehnologice prevăzute a fi realizate
de întreprindere s-au realizat la locurile de munca unde urmează să se execute fabricația de serie, daca au fost
efectuate pe produsele din seria zero toate verificările prevăzute în documentele tehnnice normative
(standarde, norme interne), daca piesele și operațiile tehnologice au fost executate în condițiile precizate prin
documentația tehnologica, daca documentația tehnologica cuprinde tehnologia de control tehnic de calitate,
daca precizia de execuție a operațiilor și pieselor realizate corespunde documentației tehnice și daca s-au
aplicat recomandările făcute la omologarea preliminara cu privire la încadrarea în normele de consum, în
programul de integrare, în programul de reducere a efortului valutar al firmei s.a. Omologarea se face pe baza
unui proces-verbal de omologare în care se înscrie faza de omologare (de prototip sau de serie zero),
denumirea produsului și principalele sale caracteristici, constatările și aprecierile comisiei și eventualele
propuneri.În cadrul omologării, încercările și verificările îmbracă
forme adecvate, în raport cu specificul ramurii industriale. În industria constructoare de mașini,
prototipurile se verifica și se corectează din punct de vedere al calculelor de proiect, desenelor tehnice,
alegerii materialelor și a semifabricatelor, precum și a indicatorilor de exploatare prevăzuți. În
intrepriderile textile, cu ajutorul eșantioanelor de proba se controlează rezistenta, desimea,
impermeabilitatea, stabilitatea culorilor și celelalte proprietăți ale noilor produse.

După finalizarea acestor doua stadii în pregătirea tehnica a producției, se poate trece la fabricația
curenta de serie a noilor produse.Punerea în fabricație nu se vă putea face decât atunci când se
considera că procesul tehnologic este pus la punct, că personalul de execuție este pregătit și că produsul
este intrutotul conform cu normele interne, caietul de sarcini sau standardul existent.[16]

9.2. Utilizarea ascutitorii automate .

Ascutitoarile automate că și că orice alt produs are o durata de viață limitata.Cu cât este utilizata
mai des și în condiții extreme cu atât durata de viață este mai mica .Durata de viață medie a unei
ascutori auromate este de 2-4 ani .Principala piese că se deteriorează prima fiind lamele ascuțitorii
,deoarece se tocesc cate puțin cu fiecare ascutiere .De aceea prototipul creeat de echipa ,are lamele
ascuțitorii bine tratate pentru a rezista mai mult la orice duritate a materialului din care sunt făcute
creeoanele și i se mărește durata de viață cu cel puțin 1 an.

Utilizatorii principali ai acestui produs sunt oamenii care lucrează la birouri de exemplu :
profesori ,medici ,bancari ,ingineri ,școlari ,etc.

Gama persoanelor ce utilizează acest produs este una foarte mare ,ceea ce inseaman că trebuie să fie
mulțumiți din orice punct de vedere : Calitativ,ergonomic ,aspect ,durata de viață,etc.

Utilizarea produsului este una foarte simpla, procedeul fiind cunosctut deja și fiind nemodificat în
proiectarea conceplului echipei

9.3.Comercializarea produsului

Din punct de vedere economic calitatea reprezintă o expresie a măsurii în care produsele satisfac
cerințele consumatorilor. Calitatea intervine în diferențierea produselor de același tip, în funcție de
numărul de caracteristici utile pe care le au produsele și după măsură în care acestea corespund
domeniului de utilizare pentru care au fost concepute, sau căruia îi sunt destinate.

Fenomenele care se manifesta pe piață determina o dimensiune aparte a noțiunii de calitate și

anume factorul de competitivitate în condiții de concurenta. Aceasta viziune asupra calității produsului
agricol trebuie să aibă un caracter integrator, luând în considerare următoarele aspecte:

- cunoașterea strategiei producătorului , în scopul extinderii și consolidării

poziției sale pe piață;
- stabilirea conditiilor de utilizare a produsului;
- cunoasterea procesului de transformare a produsului , caracteristici generale.
 Caracterul complex al notiunii de calitate ete dat de urmatoarele sale func’ii:

- functia tehnica care are in vedere proprietatile intrinseci ale produsului de a satisface o
utilitate masurabila prin marimea serviciului adus consumatorului;

- functia economica care vizeaza aspectele de ordin economic al producerii si consumarii

produselor;

- functia sociala care impune luarea in considerare a implicatiilor si consecintelor sociale

ale fenomenelor specifice utilizarii acestora, respectiv a consumului produselor.

Pentru comercializare produsului , acesta se va distribuii catre toate magazinele de specialitate sau
obijnuite .

Pentru a fii cunoscut ,acesta va avea nevoie de publicitate ,panouri publicitare,reclame difuzate la TV etc

9.4. Reciclarea produsului

Reciclarea reprezintă introducerea unor reziduuri sau deșeuri într-un proces tehnologic pentru a
obține reutilizarea și valorificarea lor sau în scopuri ecologice. Prin intermediul reciclării se reduce
consumul de materie primă nouă și de asemenea se reduce consumul de energie și nivelul de
contaminare al mediului natural.[16]

Reciclarea deșeurilor a ajuns să fie o problema de maxima importanta pentru salubritatea generala
a Terrei, amploarea fenomenului condiționând în mare parte dezvoltarea economica. Explozia industriala
a secolului XX și în special a celei de-a doua jumătate a acestui secol a dus la intensificarea industriei, a
agriculturii, la creșterea, dezvoltarea și diversificarea consumului de bunuri materiale și de alimente,
cauzând creșterea proporțională a cantității de deșeuri și reziduuri. Fenomen care evident este într-o
continua creștere chiar și în zilele noastre.[17]

Procesul de Reciclare Reciclarea deșeurilor este definita că un proces de reutilizare a materialelor și

produselor uzate ori învechite pentru crearea altora, fară apelarea la materii prime noi, reducând
considerabil consumul de energie necesar extragerii materiilor prime, respectiv distrugerii deșeurilor de
orice fel.

Prin deșeu se înțelege o parte dintr-o materie prima sau dintr-un material ce rămâne în urma unui
proces tehnologic prin care se realizează un anumit produs sau semifabricat. Deșeul se mai poate utiliza în
cursul aceluias proces tehnologic. Este un material care prin el însuși, fară a fi supus unei transformări, nu
mai poate fi utilizat. Reziduul este o materie rămasă în urma unei operațiuni de prelucrare a unui material.
Aceste doua materii îmbracă atât aspecte privitoare la materialele reciclabile rezultate în urma proceselor
tehnologice din industrie și agricultura cât și a materiilor rezultate în urma activităților casnice.

Un prim pas în a ne da seama de importanta reciclării deșeurilor este analiza materialelor uzate sau
învechite existente pe piață, într-un cuvânt “deșeuri”, rezultate din diverse procese tehnologice
industriale ori din birouri sau locuințe. Aceasta analiza simpla ne arata, în prima faza, cantitățile enorme
de deșeuri rezultate precum și tipurile diferite de materiale care necesita reciclare. [17]
 Că un pas înainte, putem să clasificam aceste deșeuri după tipul lor. Constatam astfel că avem doua
mari clase de materiale reciclabile: deșeuri metalice și deșeuri nemetalice. Pentru că procesul de
reintegrare a acestora că materii prime utilizabile diferă de la un tip de material la altul aceste clase se
împart corespunzător după procesele de colectare, depozitare respectiv reciclare.[16]

Pentru produsul „Sistem de ascuţire automată a creioanelor” reciclare se face pe parti :

 Bateriile se reciclează separat la staţii specializate

 Tot materialul plastic, ce se poate refolosii la refacerea unor noi ascuţitori
 Toate materialele feroase precum, cuţitele , firele din circuitul electric, etc.
 CAPITOLUL 10

ANALIZA ECONOMICĂ

Analiza reprezintă o metodă de cercetare care constă în descompunerea sau desfacerea unui
întreg (obiect, fenomen sau proces) în elementele sale componente, procedînd la identificarea factorilor,
cauzelor şi condiţiilor care i-au generat şi respectiv, influenţat

Analiza economică-financiară reprezintă un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee şi

instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe, în vederea formulării unor
aprecieri permanente, referitoare la situaţia economico-financiară a unui
agent economic, identificarea factorilor, cauzelor şi condiţiilor care au determinat, precum şi a rezultatelor
interne de îmbunătăţire a acesteia din punct de vedere al utilizării eficiente a resurselor umane, materiale
şi financiare.

Complexitatea studierii relaţiilor cauză-efect este amplificată în condiţiile analizei fenomenelor

economice, ca urmare a caracterului deosebit de complex al acestor fenomene.Caracterul complex al
analizei cauzale derivă din:

a)-acelaşi efect poate fi produs de cauzediferite;

b) - efecte diferite se pot combina dînd o rezultantă a complexului de activităţi sau forţe;

c) - complexitatea şi intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenuluidat, ci

şi calitatea lui

d) - în fenomenul analizat pot apărea însuşiri pe care nu le avusese nici un element al fenomenului;

e) - în realitatea obiectivă, însuşirile esenţiale se amestecă cu cele neesenţiale, secundare sau întîmplătoare

Esenţialul în analiza economică îl constituie sesizarea relaţiilor cauză-efect, fie prinintermediul

relaţiilor structurale (inclusiv funcţionale), fie prin intermediul relaţiilor factoriale.Determinativul
„economică” fixează caracterul analizei, care poate avea ca obiect nu numai oactivitate economică, ci şi
una tehnică, ştiinţifică, socială, culturală, administrativă.

Analiza poate fi definită, în funcţie de caracterul ei, ca : analiză economică, analiză contabilă, analiză
statistică, analiză dinamică, sau în funcţie de obiectul ei : analiza activităţii economice a unei
întreprinderi, analiza productivităţii muncii, analiza folosirii capacităţilor de producţie, analiza
rentabilităţii.

Analiza economică presupune cercetarea unui fenomen sau proces din punct de vedere economic, ceea
ce implică evidenţierea atît a eforturilor dimensionate prin consumul de resursemateriale, umane şi
financiare, cît şi a efectelor circumscrise rezultatelor ca valori sociale utile.

Analiza economică vizează eficienţa consumului de resurse în toate domeniile. Prin metodele, procedeele
şi tehnicile care le utilizează, serveşte la descompunerea unui fenomen sau proces economic în
părţile sale componente, studiind comportamentul acestora, independent, sauîn corelaţie cu
alte componente.

Analiza economică cercetează mişcarea şi transformarea fenomenelor economico-financiare care au

loc în interiorul firmei, din punct de vedere calitativ şi cantitativ, static şidinamic, evidenţiind factorii
endogeni şi exogeni, corelaţia dintre aceştia, cauzele şi consecinţele modificării lor, iar pe această bază,
permite diagnosticarea stărilor în scopul fundamentării acţiunilor de reglare şi funcţionare stabilă şi
eficientă a firmei în modul competiţional în care îşi desfăşoară activitatea.Analiza activităţii societăţii
comerciale este o disciplină ştiinţifică al cărei obiect destudiu îl constituie procesele şi fenomenele
economico-financiare.

Scopul analizei este de a descoperi caracteristicile esenţiale ale părţilor componente alefenomenului
cercetat, interacţiunile dintre ele, şi de a oferi concluziile necesare sintezei la nivelul fenomenului sau
procesului analizat.

Metodele utilizate în analiza economico-financiară

Metoda reprezintă un proces teoretic abstract, prin care se fixează o anumită concepţie privind modul
de studiere a unui obiect sau fenomen în vederea obţinerii de cunoştinţeasupra modului de formare a
acestuia

Metodologia analizei economico-financiare cuprinde ansamblul de metodeşi procedee folosite

pentru cercetarea activităţii întreprinderii şi formarea rezultatelor activităţii economice

Metodele şi procedeele pot fi grupate în:

1) metode ale analizei calitative = urmăresc cunoaşterea în esenţă a fenomenului, alegăturilor cauzale

2) metode ale analizei cantitative = urmăresc stabilirea mărimii elementelor, a factorilor care explică
fenomenul

Costul prototipului

l Prototipul se realizeaza pe o placa de incercare prin wrapare

l Este necesara o munca suplimentara pentru plasarea condensatoarelor de

decuplare, etichetarea circuitelor, verificarea traseelor

l Uzual, realizarea prototipului dureaza una-doua saptamani

Evaluare financiară
Evaluarea sau reevaluarea pentru raportare financiară este solicitată, de regulă, de societăţile a căror
situaţii contabile sunt supuse auditului financiar contabil. Spre deosebire de acest tip de evaluare,
evaluarea pentru impozitare este, în mod obişnuit, cerută de către direcţiile de impozite şi taxe locale
pentru stabilirea cotei de impozitare. Serviciile de evaluare pentru raportare financiară sunt apelate pentru
active imobilizate de natura terenului şi construcţiilor, precum şi pentru echipamente. În raportul de
evaluare, evaluatorul trebuie să precizeze scopul contabil specific pentru care este cerută evaluarea. De
asemenea, în acest proces, evaluatorul trebuie să respecte atât cerinţele standardelor de contabilitate cât şi
cele care au legătură cu evaluarea entităţii. Evaluarea în scopuri de raportare financiară reprezintă un
domeniu tratat distinct de Standardele Internaţionale de Evaluare.Standardele Internaționale de Raportare
Financiară (cunoscute sub acronimul IFRS provenit de la denumirea în limba engleză International
Financial Reporting Standards) reprezintă un set de standarde contabile. În prezent, ele sunt emise de
International Accounting Standards Board (IASB). Multe dintre standardele care fac parte din IFRS sunt
cunoscute sub vechea denumire de Standarde Internaționale de Contabilitate (IAS).

Costul ciclului de viata al unui produs

Totalitatea costurilor cu bunul respectiv de-a lungul intregii sale perioade de viata.
Include:
• costuri de proiectare si de dezvoltare, costuri de fabricare si de testare, costuri de exploatare si de
intretinere, costuri de depozitare;
sau
• costuri de achizitie, operare, intretinere si casare.
• Obiectiv: explicitarea efectelor corelate ale diferitelor categorii de cost de-a lungul duratei de viata a
unui produs.
•
• Se urmareste minimizarea costului ciclului de viata – cu respectarea caracteristicilor impuse de
rolul functional al produsului – prin realizarea unei balansari corecte intre valoarea costurilor din etapa de
dezvoltare si cea a costurilor din etapa de operare.
Structura:
• 1. Costul initial (investitia initiala);
• Costuri de exploatare si de intretinere;
• 3. Costuri de casare.
 CAPITOLUL 11

ELABORAREA CĂRŢII PRODUSULUI

Începând cu 18.01.2019, se garantează cumpărătorului original cu amănuntul că produsul achiziționat
nu prezintă defecte de material și de manoperă și este de accord pentru a repara sau a înlocui, la alegerea
producătorului, orice defecte de produs de birou (7 ani) de la data achiziționării. Garanția nu este
transferabilă. Dovada de data achiziționării este necesară. Această garanție se referă numai la daunele
rezultate din defecțiuni material sau manoperă; nu acoperă condițiile sau defecțiunile rezultate din uzură
normală, neglijare, abuz, accident sau reparații încercate sau efectuate de alte persoane decât centrul
nostru național de reparații sau centre autorizate de service în garanție. Cuţitul capurile de perforare și
discurile de tăiere sunt considerate în mod normal purtate părți. Sunteți responsabil pentru costurile de
expediere a produsului defect la centrul de reparații desemnat.

Caracteristicile tehnice ale produsului:

 Tehnologia de tăiere pentru o ascuțire mai rapidă cu 70% și o durată de viață mai mare de 10 ori
 Protecție antimicrobiană
 Funcția de închidere automată previne supraîncărcarea și zgomotul redus
 Întrerupătorul de siguranță oprește motorul atunci când este pornit
 Suprafață de bază cu picioarele pentru aspirație pentru stabilitate adăugată

Fig.11.1 Caracteristicile produsului

Instrucțiuni de utilizare:

1. Scoateți toate materialele de ambalaj din produs.

2. Introduceți mufa de curent alternativ în orice priză standard de 120 V ca.

3. Rotiți butonul de selectare a mărimii creionului la dimensiunea corectă a creionului.

4. Introduceți creionul în orificiu, aplicând o forță luminoasă pentru ascuțire.

5. Când unitatea se oprește ConSP se aprinde, ascuțirea este finalizată.

6. Îndepărtați creionul de la ascuțitoare.

Notă: Creionul cu plumb ne-centrat nu se va ascuți uniform. Utilizați numai creioane de înaltă
calitate pentru lemn de cea mai bună performanţă

Îngrijire și întreținere:

1.Sistemul de ascuţire este conceput astfel încât să necesite un efort minim de operare. Forța excesivă
poate provoacă ascuțirea creionului pentru a împiedica. Dacă se întâmplă acest lucru, reduceți pur și
simplu forța până când operatorul de ascuțire funcționează normal.

2. Golirea sertarului pentru deşeuri

a) Scoateți ștecherul din priză.

b) Strângeți părțile laterale ale tăvii de tava și glisați-o afară. (Vezi ilustrația A)

c) Goliți tava de rumenire.

d) Înlocuiți sertarul de deşeuri prin glisarea înapoi în dispozitivul de ascuțire, asigurându-vă că tava
este pe deplin așezată.

(Vezi ilustrația I - J)

e) Introduceți șuruburile înapoi în priza de 120V.

Notă: Ascuțitorul este dotat cu un comutator de siguranță magnetică patentat, care împiedică funcționarea
ascuțitoare să funcționeze în timp ce tava de șlefuit este îndepărtată.

3. Curățarea / înlocuirea cartușului de tăiere / Îndepărtarea vârfului creionului blocat

Curățați periodic cartușul de tăiere, mai ales când ascuțiți creioane colorate. Creionul moale colorat
plumbul poate înfunda tăietori, iar plumbul rupt poate fi așezat în tăietor.

a) Scoateți ștecherul din priză.

b) Pentru a scoate cartușul de tăiere, apucați mai întâi părțile laterale ale tăvii de tuns și glisați-l afară.
(Vezi ilustrația A)

c) Apoi, ridicați și trageți pârghia de eliberare a ansamblului de cadran față spre partea frontală a
dispozitivului de strângere și scoateți ansamblul cadranului frontal. (Vezi ilustrația B - C)

d) Apucați cartușul de tăiere de pe carcasa din plastic, rotiți în sensul acelor de ceasornic pentru a
scoate cartușul de tăiere

NU atingeți lamele expuse în cartușul de tăiere detașabil. (Vezi ilustrația D - E)

e) Inspectați cartușul tăietor pentru orice bucăți de plumb rupte care pot fi așezate spre partea din spate
a unitatea de tăiere. Îndepărtați toate piesele blocate folosind un șurubelniță mic de bijutieră, fiind
atenți pentru a nu deteriora lamele. NU atingeți lamele expuse în cartușul de tăiere detașabil.

f) Utilizați o perie mică pentru a îndepărta orice reziduu de plumb sau lemn din lamele.

NU atingeți lamele expuse în cartușul de tăiere detașabil.

g) Reintroduceți cartușul de tăiere pe arborele de antrenare cu săgeata de aliniere orientată în sus și apoi
rotiți contratul în sensul acelor de ceasornic până când se fixează cartușul de tăiere în poziție. (Vezi
ilustrația F - G)

h) Asamblați ansamblul cadranului frontal înapoi pe corpul ascuțitorului, prin prinderea mai întâi a
capcana superioară, care se potrivește cu ascuțitorul și apoi împingeți în jos marginea inferioară pentru a
antrena complet asamblarea. (Vezi ilustrația H)

i) Înlocuiți tava pentru scobituri prin glisarea înapoi în dispozitivul de ascuțire, asigurându-vă că tava este
complet așezată.

(Vezi ilustrația I - J)

j) Introduceți șuruburile înapoi în priza de 120V.

Notă: Ascuțitorul este dotat cu un comutator de siguranță magnetică patentat, care împiedică funcționarea

ascuțitoare să funcționeze în timp ce tava de șlefuit este îndepărtată.

4. Curățenie

a) Corpul de ascuțire și recipientul de șlefuit pot fi curățate folosind o cârpă umedă.

NU scufundați cuțitul în apă. NU utilizați solvenți, cum ar fi alcoolul, diluanții sau benzenul.
 Fig.11.2 Detalii pentru îngrijire şi întreţinerea a cuţitului

CAPITOLUL 12

CONCLUZII
În acest proiect s-au prezentat concepte de produse realizate cu ajutorul programului de tip software
pentru modelarea 3D, Solidworks, material noi cu proprietăţi îmbunătăţite din care se poate realiza
carcasa sistemului de ascuţire automată a creioanelor, tehnologii de durificare a cuţitului, dar şi materiale
din care se poate realiza cuţitul ascuţitorii. Costul de realizare pentru aceasta este mult prea ridicat pentru
a putea fi realizată vreodată, dacă se vor utiliza materialele prezentate anterior.
 BIBLIOGRAFIE
[1] Internet, https://en.wikipedia.org/, Accesat 09.01.2019
[2]. Internet , https://www.denis.ca/assets/fichetech/E_63028.pdf , Accesat 09.01.2019
[3]. Internet, http://www.steel-bar.com/1-2379-x153crmov12-steel/, Accesat pe 10.01.2019
[4]. Prof.dr.ing. VIOREL CONSTANTIN CÂNDEA,Metalurgia Pulberilor,
“http://www.sim.utcluj.ro/stm/download/MetPulberi/Candea/CAP1.pdf”
[5]. Bayer Material Science, Recuperat 2012-02-26, "Rășină poliuretanică termoplastică Texin® (TPU)”
[6] Internet, http://www.pm-review.com/introduction-to-powder-metallurgy/sintering-in-the-powder-
metallurgy-process/ , Accesat 02.01.2019
[7]. Internet, https://www.popsci.com/researchers-accidentally-make-batteries-last-400-times-
longer#page-2 , Accesat 03.01.2019
[8]. Michael, John. "TPU Cases", Cellz , Recuperat 13 Noiembrie 2014.

[9]. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/PROIECTAREA-CONCEPTUALA55827.php

[10]. https://ascutitor.compari.ro/milan/ascutitoare-electrica-dubla-bwm10278-p438501663/ [11].

https://www.price.ro/specificatii-daco-ascutitoare-1799888
[12].Dipl. Eng. Andrei TIRLA, „RESEARCH ON IMPROVING THE TECHNOLOGICAL
PERFORMANCES OF THE ELECTRICAL DISCHARGE MACHINING”, publicată în 2011
[13] Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, Prof. Dr. Ing. Aurelian Vişan – Tehnologii Speciale, curs, anul V TEN,
2004 – 2005, Cap.8. Tehnologii de durificare şi aliere prin scântei electrice
[14] Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, Prof. Dr. Ing. Aurelian Vişan – Tehnologii Speciale, curs, anul V TEN,
2004 – 2005, Cap. 9. Tehnologii de Prototipare Rapidă
[15].„ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII UTILIZÂND SISTEMELE POKA YOKE”, disponibil pe
http://doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat_Magdoiu.pdf , accesat la data de 11.04.2018
[16] Importanţa Reciclării deşeurilor , https://www.diflora.net/importanta-reciclarii-deseurilor/ ,
accesat la 16.01.2019

[17] Managementul dezvoltării unui produs,

http://www.creeaza.com/referate/management/Managementul-dezvoltarii-unui-174.php , accesat
la 16.01.2019