[spatiu public]

!)- Incercati sa conturati complexitatea notiunii de spatiu public prin intermediul unor exemple semnificative de proiecte contemporane.
Raportati-va si la problemele urbane actuale si la modul in care spatiul public le rezolva.

Notiunea de spatiu public se refera la ce apartine sau provine de la o comunitate umana, la ce ii priveste pe toti si la ce participa toti.Orasul
modern nu poate exista fara spatii publice si private.Spatiul public, element primordial in formarea imaginii peisajului urban, stabileste
identitatea locului si reflecta calitatea vietii. Datorita transformatrii acestuia de-a lungul timpului, s-au pus mai multe probleme: spatiul
public deschis, utilizarea abuziva, privatizarea, comercializarea, nesiguranta. In acest sens, se remarca o remediere, spatiul public devenind
accesibil, permeabil si vizibil pt toti oamenii. Acesta trebuie amenajat si mobilat corespunzator, incat sa fie atractiv, contribuind la cresterea
calitatii vietii, la starea de bine a populatiei. Modul de configurare al spatiilor urbane incat sa fie stimulante pt diverse categorii de utilizatori
face obiectul multor cercetari si preocupari teoretice actuale, din multipl perspective disciplinare: filozofice, sociologice, antropologice,
urbanistice, juridice, politice, etc
Ex de spatii publice: piata-caracter de socializare, cu importanta politica prin capacitatea de polarizare a maselor (ex: Washington Square
Park, NY-recreere, turism, cultura;
Millenium Park, Chicago
Piata Unirii, Piata Victoriei
Parc Kisseleff,
Gradina Icoanei, piateta bisericii Anglicane(Sturza)-Spatiul street delivery
2)- Care sunt mutatiile / transformarile în spatiul public în orasul contemporan fata de orasul modern si traditional? De ce e nevoie sa punem
cu acuitate problema lui? Dati exemple din Bucuresti (chiar si din experienta voastra personala).

Lumea de azi este intr-o continua transformare. Teoretic, notiunea de public se refera la ce apartine unei colectivitati, care ii priveste pe toti si
la care participa toti, insa, in realitate, in mentalitatea romaneasca, notiunea este distorsionata. Acesta este in general resimtit ca ostil, datorita
gunoaielor, gropilor, atmosferei sufocante si atitudinii oamenilor fata de el :iresponsabilitate/acaparare. In arhitectura, se porneste de la ideea
unei diversitati nelimitate si a faptului ca aspectul exterior al cladirii ma priveste strict pe mine, ca proprietar.
Municipiul București a avut o evoluție spectaculoasa odată cu numirea sa ca reședință domnească, dar mai ales după numirea sa în 1859
drept capitală a Principatelor Române.
Ambele decizii au determinat creșterea atractivității comerciale și economice, provocând totodata o imigrare a populației dinspre zonele
rurale spre oraș. Dezvoltarea rapidă pe verticală și orizontală a capitalei a avut și efecte negative în organizarea spațiului, remarcandu-se
caracterul haotic si lipsa de control a dezvoltarii tesutului.
In perioada interbelica au avut loc interventii de sistematizare a tramei stradale (alinierea, tăierea bulevardelor nord-sud, est-vest, repetate
încercări de a delimita perimetrul construibil, canalizarea Dâmboviței).
În perioada socialistă orașul este transformat intr-un pol fortat de dezvoltare, prin centralizarea tuturor activitatilor decizionale..
Aglomerarea unităților industriale si migratia maselor muncitoresti intr-o capitala dezvoltata artificial i-au scazut capacitatea de valorificare,
efectele interventiilor fiind evidente dupa caderea regimului totalitar.
Desi activitatile industriale s-au degradat rapid, Bucureștiul rămâne polul dominant pe plan național și după 1989, nescazandu-i importanța
polarizatoare. Adaptarea la noua situație prin reprofilarea spre sectorul terțiar păstrează capitala pe primul loc în topul orașelor românești.
Se tinteste spre: spatiu public accesibil, sigur, comun, atractiv.

[perspectiva contextuala]

1)- Care este rolul regulamentelor de urbanism din perspectiva contextuala?

-de a integra obiectul de arhitectura intr-un cadru existent,

- de a raspunde tuturor nevoilor omului, de a raspunde unor principii contextuale, pentru a nu-l instraina pe om de oras, incat sa se simta in
siguranta.
Contextul influenteaza obiectul de arhitectura; arhitectul analizeaza si transpune informatia-n proiectul de arhitectura. A desprinde acest
lucru de context, neavand astfel la ce il raporta, este majoritar gresit.
*MM-tipar simplu, rational, aproape lipsit de emotie. MM-ul nu a tinut cont de istorie, ea doar a prezentat o rezolvare a nevoilor fizice
umane, din perioada respectiva, ignorand componenta emotionala. Datorita insuficientei de a raspunde contextului, modernismul a decazut

2- Introducerea in vocabularul de specialitate a cuvintului context da seama despre o schimbare de atitudine in proiectare. Despre ce este
vorba? Elaborati pe acest subiect.

Contextul poate crea o diferenta de perceptie in elaborarea proiectului de arhitectura, in sensul in care, diferitele forme pe care le poate lua
acesta, pot influenta viitoarea decizie privind punerea in opera a proiectului. Este imperios necesar sa tinem cont de context in elaborarea
proiectului de arhitectura, intrucat, contextul reprezinta parte integranta din evolutia orasului. Analiza care trebuie efectuata la inceputul
fiecarui proiect ( atat analiza urbanistica, cat si analiza personala, care tine seama de perceptia fiecaruia dintre noi) contribuie decisiv atat la
gasirea solutiei celei mai potrivite pentru spatiul respectiv, cat si la stabilirea optima a categoriei de utilizatori careia i se adreseaza proiectul.

3)- Care ar fi diferenta dintre ce se intelege prin context in istoria arhitecturii / cercetarea de
arhitectura si context folosit pentru fundamentarea proiectului / intr-o atitudine contextuala in proiect.

Termenul CONTEXT influenteaza obiectul arhitectural .Acesta izvoraste dintr-o abordare a contextului, fiind menit sa raspunda
unor conditionari, astfel incat sa gaseasca un echilibru intre local si global (si in opinia lui Rem Koolhaas ).
Modernistii au o atitudine radicala, negand contextul istoric construit. Conform cartii potmoderniste,, Learning from Las Vegas’’
arhitectul trebuie sa valorifice ceea ce exista in jur,nu sa considere ca tot ce exista este prost. Arhitectura trebuie considerata ca
proces, nu doar ca obiect construit.
Termenul context se poate referi fie la contextul fizic, la contextul natural sau artificial, fie la contextul cultural, ce poate influenta
si caracteriza arhitectura prin traditie si mostenire culturala.
4)- Caracterizati atitudinea contextuala in proiectare. De ce este necesara?

Atitudinea contextuala in proiectare este fundamentala proiectului de arhitectura. Astfel nu exista riscul unei ruinari a coerentei interne a
ceea ce exista deja. Prin aceasta atitudine se creeaza o legatura intre constrangerile sitului (,,descoperirea contextului) si abilitatea
arhitectului de a da forma unor idei, scheme conceptuale

5)- Comentati un exemplu de decontextualizare – si, in consecinta, de interpretare eronata – a unor termeni /sintagme din literatura de
arhitectura.

Decontextual- punct de vedere ce contureaza o atitudine ce se reprezinta prin 4 criterii:context fizic-natural, cum se vede, real/ context
cultural- component traditionala-culturala a locului/ context tehnico-economic-aspect economic si material/ context social-politit- component
sociala sau polititca

Un exemplu de decontextualizare este expresia ,, fuck context’’ a lui Rem Koolhaas , de unde se poate intelege ca el este
impotriva contextului, insa aceasta formula a fost scoasa din contextul in care a fost folosita . Koolhaas a folosit acest slogan
vorbind despre cladirile mari si raportandu-se numai la aceasta situatie , unde nu poate exista o relatie posibila intre ceea ce
este nou construit si ceea ce exista. Uneori trebuie sa ne propunem posibilitatea de a avea o atitudine mai flexibila, privind
contextul, deoarece exista situatii unde poate nu este de luat in seama contextul, sau poate dimpotriva, trebuie omagiat.
Koolhaas mentioneaza ca atunci cand constructile depasesc anumite dimensiuni nu se mai poate vorbi doar despre o singura
arhitectura, ci despre arhitecturi plurale.

-6) Comentati diferenta calitativa dintre termenii sit si amplasament pentru proiect si teoria proiectului.

Amplasamentul face referire la o suprafata specifica, pe cand situl capata valente imprecise, invita la o intelegere a lui. Situl este un
ansamblu fragil de trasaturi geografice, istorice, mereu incomplete, ce va avea trasaturi implementate in proiect. Asadar, el influenteaza
proiectul de arhitectura si proiectul il influenteaza pe el-efectul spiralei.
Pentru analizarea amplasamentului se intocmeste un raport ce ii descrie situatia si trebuie sa evidentieze caracterul sitului. Acest raport
trebuie sa constituie un punct de referinta pentru evaluarea calitatii mediului la nivelul amplasamentului, in vederea evaluarii impactului
produs de o activitate anterioara sau ca referinta pentru evaluarea impactului uneia noi.
*sit-poate include tot ceea ce poate deveni semnificativ pentru proiect-limite, elemente vizuale.

7)- In curs apare scris (citat din G.C. Argan): Arhitectura isi pierde semnificatia cand se izoleaza de sistemul simbolic care este orasul. Cum
ati putea explica, cu alte cuvinte si cu exemple, aceasta afirmatie?

Contextul este influenteaza obiectul architectural, de aici arhitectul extragandu-si criteriile, analizele, semnalizate ulterior in
proiectul de arhitectura. Daca obiectul architectural se desprinde de locul in care va veni atasat, acesta va fi respins sau va fi privit ca din
afara locului.
Peter Cook-pugin city, instant city.

Kunsthaus Graz.Austria. Aici, se propune o abordare urban contextuala pentru a se asigura ca design-ul este perceput ca o parte integranta
din peisajul urban, desi forma sa se afla in contrast puternic cu imprejurimile. Arhitectura sta in context. Ea trebuie sa pastreze o parte din
legatura istorica, nu poate fi 100% inovativ ,pt ca ea nu raspunde unor cerinte fizice si modelate dupa om.

8)- Incercati sa identificati momente in care teoretizarea functiunii in arhitectura se intalneste cu perspectiva contextuala sau capata
nuante contextuale. Comentati masura in care abordarea contextuala a dus la imbogatirea modului de intelegere a functiunii in
arhitectura contemporana. Folositi-va de exemple!

Perspectiva contextuala-contextul reprezinta orasul sau mediul care ofera o anumita semnificatie obiectului de arhitectura.Apar astfel noi
tipuri de abordare a proiectului(atat la nivel contextual, cat si functional) si noi tipuri de interpretare. Se produce o largire a ariei de intelegere
a arhitecturii , o relatie intre functionalism si contextualism.

Teoria lui Rem Koolhas poate fi in esenta raspunsul intrebarii.Aceasta enunta ca daca exista o retea puternica, formele din interiorul ei pot fi
total independente (bigness-gandirea unei teorii, a conceptelor arhitecturale la scara foarte mare; propune o altfel de arhitectura in care spatiul
coagulat este contextul care inglobeaza si arhitectura ca forma pura.)

9)- Cum a fost discutat si inteles contextul de-a lungul timpului in teoria arhitecturii? Referiti-va la momentele si personalitatile
reprezentative!

MM intrerupe orice legatura cu istoria si traditia, oferind rezolvari strict functionale. Ulterior, decade datorita insuficientei sale de a raspunde
contextului. Un obiect de arhitectura raspunde tuturor nevoilor omului, dar si principiilor contextuale, pentru a nu-l instraina pe om de
oras,incat acesta sa se simta in siguranta.
*Superstudio- satirizeaza modernismul, interpretand scenario de locuit de viitor.
Archigram, 12 ideals ideas.
*Decontextual- Rem Koolhaas-fuck context_il preiau Peter Cook, Zaha Hadid.

10)- Elaborati pe tema metodei tipomorfologice. Care este sensul si noutatea ei? Prin ce poate ajuta proiectarea?

Modalitatile de intelegere a sitului sunt folosite in proiectare pentru a fundamenta interventia intr-un loc dat. Analiza sitului implica
aspecte obiective, tehnice, istorice, morfolofice, urbanistice, sociale. Este un procedeu riguros si cu tehnici specifice. LECTURA
sitului atinge latura artistica in proiect, intra in zona sensibilului. Ea devine interpretare a sitului, iar calitatea acestei interpretari da
si o parte din masura calitatii proiectului. Se trece, printre alte lecturi, si prin cea morfologica. Aceasta este bazata pe analize tipo-
morfologice preponderent.

11)- Comentati cu exemple posibile directii ale atitudinii contextuale in ceea ce priveste relatia obiect-oras!

Omul isi contruieste artefactele in relatie cu mediul. Orasul reprezinta contextul ce da semnificatii obiectului de arhitectura, aducand in
proiect noi tipuri de abordare si noi perspective de interpretare. Atitudinea contextuala devine o modalitate de interpretare-care devine si
fundament al proiectului de arhitectura. In proiectare, atitudinea contextuala situeaza locul, cu tot ceea ce il caracterizeaza in mod
semnificativ- ca fundament al proiectului de arhitectura, un mod de a crea o coerenta intre ceea ce exista si ceea ce va axista, intre nou si
mostenit.
Functia urbana a cladirii- fct. Cladirii ca space-occupier si space-definer. Cladirea devine obiect de recunostere pe teren, mijloc de orientare
colectiva. Se abordeaza relatia arhitectura noua- oras traditional-Collage City. Abordarea tipomorfologica-Venetia.

12)- In ce masura atitudinea contextuala adauga semnificatii pentru perceptia estetica a obiectului de arhitectura? Comentati pe un exemplu.

Exemplu: New Caledonia- Renzo Piano

In acest caz, Renzo Piano se foloseste de contextul actual prezent pentru a crea o legatura intre obiectul de arhitectura propus de el si mediul
in care s-a dezvoltat cultura Kanak. Astfel, obiectul de arhitectura se incadreaza in zona propusa, trimitand la semnificatii istorice si
geografice proprii zonei respective.

Modalitatile de intelegere a sitului sunt folosite in proiectare pentru a fundamenta interventia

intr-un loc dat. Analiza sitului implica aspecte obiective, tehnice, istorice, morfolofice,
urbanistice, sociale. Este un procedeu riguros si cu tehnici specifice. LECTURA sitului atinge
latura artistica in proiect, intra in zona sensibilului. Ea devine interpretare a sitului, iar
calitatea acestei interpretari da si o parte din masura calitatii proiectului. Se trece, printre alte
lecturi, si prin cea morfologica. Aceasta este bazata pe analize tipo-morfologice preponderent
si este cea mai uzitata.
In trecut, arta desemna pictura, sculptura si arhitectura, egale ca valoare, In timp, arhitectura se desprinde de celelalte arte decorative, le
sublimeaza. Initial vernaculara, transmisa din generatie in generatie, devine ulterior meserie protejata in interiorul statului. Daca arta
functioneaza in continuare autonom in cadrul unei institutii de arta, arhitectura nu poate fi autonoma, intrucat se raporteaza la oameni, la o
lume reala, fizica, aflata in schimbare,la factori umani, economici, politici. Estetica si frumosul nu se mai refera acum doar la proportii, la
rapoarte de aur, ci o cladire este frumoasa prin ceea ce transmite (ex deconstructivistii). Tehnologia avansand, apar noi posibilitati
structurale, cu care arhitectura trebuie sa tina pasul. Conform lui Verschafell, acum totul este intr-o continua schimbare, iar arhitectul trebuie
sa fie adaptabil.
Odata cu modernitatea, cu aparitia noilor tehnologii, se schimba si identitatile urbane. Orasul nu mai reprezinta o multitudine de imagini, ci
este perceput cinematic,

Arhitectura este regina artelor si prin estetica, ea isi atribuie sensibilitate. Obiectul de arhitectura este influentat de functiunea pe
care o indeplineste, dar are nevoie si de o finalizare estetica. Arhitectura parlante= potentialul esthetic al arhitecturii(Ledoux)

[collage city]

1)- În ce consta conceptul de collage city, care este sensul lui si ce aduce nou în abordarea problemelor orasului? De ce era necesar?

Conceptul de collage city pleaca de la identificarea problemelor cu care se confrunta urbanismul modern. Ideea orasului de colaj
este o tehnica si o stare de spirit, nu lipsita de o anume ironie fata de omogenizarea modernista si ca alternativa la schemele urbane utopice.
Aceasta metoda bazata pe fragmente este o solutie la problema noului, fara sa sacrifice posibilitatea unui pluralism democratic, care isi poate
astfel gasi o expresie legitima.

2)- Prezentati succint modul in care Colin Rowe discuta functiunea cladirii in raport cu orasul. Cum se leaga ideile lui Colin Rowe cu
interpretarea functiunilor unei cladiri pe care am pus-o in discutie in curs?
Identifica problemele urbanismului modern asa cum rezulta din atitudinea arhtiectilor: fixatia
asupra obiectului, idolatria zeitgeistului, pseudostiintificului, stradafobia.????
Orasul Gradina – pune accent pe estetica orasului si pe crearea unei comunitati puternice

Miscarea Moderna – stabileste rigori de igiena si spatii, functiunea si ratiunea primeaza,

generalizeaza orasul fara a tine cont de context

Orasul Colaj – expune problemele tutorur celorlalte teorii premergatoare lui si propune in
schimb nu o gandire compacta, unitara a orasului ci o abordare complexa, contrastanta,
asemenea decuparii unor imagini, articole, din reviste diferite si meshuirea lor intr-un mare
colaj care sa fie noul oras.

Trebuie tinut cont de momentul in care au aparut aceste raspunsuri la problema orasului si
care fiecare era un raspuns relativ bun la vremea lui. Avand in vedere ca cea mai apropiata de
contemporan este cea a lui Collin Rowe „orasul colaj”, eu consider ca este, momentan, piesa
care intra cel mai bine in acest puzzle numit „problematica orasului”. Celalalte 2 teorii sunt
prea axate pe specific, insa orasul colaj tocmai acest specific vrea sa il distruga si sa
instaureze contrastul, detaliul, diversitatea in oras.

3)- Ce aduce nou Colin Rowe pentru intelegerea orasului traditional, la momentul in care a fost scrisa Collage City?

1973 - Colin Rowe & Fred Koetter, Collage City :

Evolutia Miscarii Moderne a adus orasul modernist intr-un colaps ,iar tesutul urban intr-un impas major, ceea ce a dat nastere unui nou tip de
oras: orasul colaj, care aduce o rezolvare a problemei noului -mostenirea modernista (ideologia progresista, utopia orasului modern a fost
realizabila si asa a adus la colpasul ei ).

Autorii critica miscarea moderna , afirmand ca arhitectura moderna nu a evoluat pana in cel mai inalt stadiu al sau , iar orasul modernist
reprezinta o dislocare sociala, pornind de la acceptarea metodei progresului prin tehnologie, tocmai de aceea era necesara o schimbare.

Conceptul de collage city pleaca de la identificarea problemelor cu care se confrunta urbanismul modern. Orasul colaj se refera la o
imbinarea orasului modern si mostenirea traditionala , deoarece nu trebuie inlaturat trecutul. Orasul traditional este perceput cu multiple
goluri , unde neconstruitul este figura pe un fond construit , iar orasul modern este vazut ca o multitudine de obiecte izolate, unde
constructiile sunt figuri intr-un fond neconstruit in timp.

Se propune o coexistenta a formei orasului ,o mediere, o stare de echilibru intre cele doua concepte extreme, unde construitul si neconstruitul
sa existe simultam intr-o stare de egalitate.

Ei propun aceasta imbinare a celor doua tipuri de oras , imbinarea orasului traditional , emotional si spiritual cu orasul modern, rational si
progresist, asemenea componentelor definitorii ale omului : emotie si ratiune, ca o alternativa la schemele urbane utopice.

[noi fenomene urbane (globalizare, oras difuz etc.)]

1)- Cum afecteaza mutatiile epocii informationale evolutia / viata orasului? Dati exemple.

Epoca informationala este epoca vitezei, o epoca haotica ce absoarbe tot, netinand cont de reguli particulare. Traim in era globalizarii unde
totul tinde utopic, alert spre un numitor comun.Acest fapt se reflecta si asupra orasului si structurii lui.raspandirea urbanizarii a afectat insasi
conditia urbana, care nici nu mai poate fi recunoscuta. Orasul nu mai exista. Conceptul de orsa este distorsionat si inteles fara precedent,
astfel incat orice revenire la conditia sa primordiala duce irevocabil, prin nostalgie, la irelevanta.
S-a creat o adevarata problema in acest sens, ce aduce in discutie si cere noi abordari care sa satisfaca societatea actuala. Orasul nu mai poate
fi incadrat in termeni vechi ce il delimitau si devine acum un subiect mult mai complex si elaborat decat in trecut, Mutatiile epocii
informationale obliga la analiza structurii , formei orasului la un nivel mult mai elaborat si la o scara larga, mare. Orasul tipic se cauta
inlocuit cu noi forme de oras. Insatisfactia data de situatia in care se afla orasul contemporan trebuie sa duca la gasirea unui rezultat
multumitor si compatibil societatii actuale. Au aparut in aceasta privinta solutii axate pe diverse tipologii care au in comun 2 idei : cea de
micsorare a distantei de deplasare si scaderea nevoii de miscare.
Apar orasele difuze ( propuse de Bernard Secchi) ce absorb orasele traditionale si le inglobeaza intr-un nou tesut, cu o scara mult mai
mare.(ex:Bruxelles). Orasul devine o mare regiune ce cuprinde zone mai mici, spatii de interes, istorice, comerciale, orase mijlocii, etc->
Megacity.
„Orasul intre orase ”(zwischenstadt)-concept propus de Thomas Sieverts

2)- In contextul contemporan, comentati cateva dintre liniile de cautari / raspunsurile arhitectural-urbanistice la problematica orasului si
arhitecturii, folosindu-va de exemple.

3)- Ce schimbari pare sa aduca globalizarea pentru evolutia / viata orasului?

Noi posibilitati. Globalizarea inseamna noi materiale, noi tehnici de constructie, noi idei de gandire a spatiilor unui oras. Faptul ca ele pot
circula usor si rapid la nivel global inseamna ca, intr-un mod mai mult sau mai putin, ele vor avea o influenta asupra vietii oraselor de
pretutindeni. Spre exemplu, Miscarea Moderna a fost un prim exemplu pentru modul in care globalizarea a influentat evolutia/viata orasului;
vedem influente ale acesteia in tari precum franta (paris-plan voisin, la defense), olanda (amsterdan-kleiburg), romania(bucuresti- parc ior),
rusia(sankt petersburg – micro raion), etc.

Tarile nu mai sunt insule, granitile s-au deschis iar tarile sunt organizate in familii mai mari (UE, ONU). Directiile mari sunt impartasite si
orasele incearca sa se racordeze la ele. Un exemplu este initiativa de a elibera centrul oraselor de masini, Jahn Gehl (adica de a reda spatiul
public inapoi pietonilor) si de a creste/ crea infrastructura pentru biciclisti.

4)- Ce se intelege prin orasul difuz si comentati cauzele fenomenului.

ORASUL DIFUZ Bernardo Secchi

Orasul difuz, aparut in Europa, este complex, fiind caracterizat de o mare dispersie, reprezentand una din cele mai socante
transformari economico-sociale recente.
Acesta produce o noua geografie urbana,al carei studiu si interpretare necesita o schimbare de scara in raport cu planificarea si
cu proiectul de urbanism.
Orasul difuz este un oras foarte bine dezvoltat , neavand un centru care
domina o vasta periferie, ci mai multi poli de atractie, ce obliga orasul la o extindere a sa catre periferii.
Fenomenul tine de densificarea fara precedent a retelei de infrastructuri de mobilitate, reducerea timpului de deplasare si
transformarea trenului intr-o ambianta domestica, de fenomene economice(delocalizarea), sociale (imigratia), de asezare a
diferitelor categorii de oameni si de echipamente in afara ariei orasului.

5)- Ce se intelege prin orasul in regres / shrinking city. Comentati cauzele fenomenului.

SHRINKING CITY/orasul in regres este un oras ai carui poli sunt bine delimitati, ceea ce provoaca o migrare a populatilor
catre aceste zone mai intens folosite, astfel ca rezulta o scadere a populatiei in alte zone a oraselor.
Orașe în scădere sunt orase dense care au înregistrat pierderi populație notabile. Emigrația (migrația de la un loc) este un motiv
comun pentru contractarea orasului. Având în vedere că infrastructura de astfel de orașe a fost construita pentru a sprijini o
populatie mai mare, întreținerea acestuia poate deveni o problemă serioasă. Un fenomen legat este contra urbanizare.
Fenomenul "Shrinking Cities" este unul in care unele orase vor disparea, altele se vor micsora si stagna sau creste. Este un
fenomen neintentionat ce afecteaza orasele atat din punct de vedere economic cat si politic, fenomenul fiind produs de
mobilitatea populatiei tinere, dar exista si o latura pozitiva, noile spatii libere create in cadrul orasului atrangand potentiale
grupuri de investitori ce vad potentialul orasului.

[noi concepte (archipelago city, bigness, îlot ouvert etc.)]

1)- Comentati critic relatia dintre conceptul de bigness si atitudinea contextuala. În ce linie de gandire (progresista, culturalista...) ati incadra
conceptul de bigness si de ce?

2)- În siajul caror linii de gindire (modele ideologice) ati incadra (1) atitudinea contextuala a anilor 70, (2)Collage City, (3) Arhipelago City,
(4) bigness si (5) îlot ouvert, aduse in discutie la curs? Argumentati.

3)- În ce consta conceptul de îlot ouvert, care este sensul lui si ce aduce nou în abordarea problemelor
orasului? Referiti-va la interviul cu Porzamparc.

4)- Comentati nevoia arhitectilor / teoreticienilor de a “inventa” astfel de concepte? Care este sensul acestor cautari?

5)- Ce similitudini si filiatii puteti stabili intre ideile lui Porzamparc din interviu (si conceptul de îlot ouvert),ideile lui Colin Rowe si
conceptele de Grossform si Bigness.

[proiectul urban]

1)- Cum definiţi noul concept de proiect urban şi care ar fi necesitatea lui / de ce credeţi că a fost necesar? Ce aduce nou fata de proiectarea
urbana traditionala? 1

In cautarea unor noi solutii urbanistice in care orasul sa fie vazut ca un echilibru, o mediere optima intre cultura de masa si cea
inalta, apar noi tipuri de analiza a ,,gesturilor’’ urbane.Fenomentul urban este inteles altfel si asa apar noi instrumente de
interventie, de exemplu : ,,proiectul urban’’.
Proiectul urban reprezinta o trecere de la maniera traditionala de a intelege urbanismul, la o noua abordare , mai putin fixa si
mai deschisa transformarilor.
Un proiect colectiv, o abordare dinamica, un demers metodologic, cesta inlocuieste notiunea de plan, fiind mai mult un proiect
de arhitectura, ce asociaza continuitatea cu schimbarea.
In anii 1980, proiectul urban capata un nou statut, ocupand un loc central , deoarece s-a ajuns la metoda ,,planificarii
strategice’’. Proiectul urban vizeaza interesul public, tine de o viziune strategica in gestiunea orasului si se refera la un teritoriu
socio-economic, patrimoniul construit si intitutiile.

[peisaj si arhitectura peisajului]

1)- Arhitectura peisajului are o mare pondere in proiectul contemporan. Comentati succint care sunt sperantele, ce se asteapta de la aceasta
abordare in proiectarea contemporana. Folositi-va de exemple!

Peisajul a devenit in arhitectura contemporana un generator de obiecte.El nu reprezinta doar cadrul natural ce ne inconjoara, ci este un
adevarat proces ce tine cont atat de elementele obiective ce il populeaza, cat si de cele subiective, reprezentate de aportul afectiv si estetic.
Astfel, in spiritul acestei gandiri, gradina (spatiul verde)nu mai este doar o prelungire a arhitecturii, un taram plutitor, ci o anexa importanta ,
un spatiu adiacent, o adevarata functiune urbana.
Ex: Great Egyptian Museum –unde peisajul, cadrul natural a fost generatorul solutiei arhitecturale, o componenta cheie a proiectului, ce il
defineste.
Urbanistii care propun verdele ca solutie nu au in vedere construirea unui nou peisaj sau adecvarea naturii la oras, ci vindecarea unui oras
bolnav de poluare prin interventii vegetale (ex: Alvaro Siza –Santa de Maura sau piscina Dei Leico de Palmiera
Speranta : legaturile formate cu orasul , continuarea peisajului, de a nu-l distruge prin interventia urbana propusa.
Ex:??Brodacre City

2)- Ce aduce nou si necesar conceptul de peisaj în abordarea arhitectural-urbanistica contemporana?

Peisajul a facilitat trecerea spre o altfel de abordare. Noua generatie nu se mai axeaza in principal pe legatura oras-peisaj, cat pe arhitectura
peisaj. Peisajul devine context, devine anexa a obiectului arhitectural si il defineste. Peisajul devine astfel „un medicament ” menit sa vindece
un oras bolnav de poluare prin interventii vegetale.
Spatiul public peisagist este cel ce aduce peisajul in constiinta publica.
Toate aceste interventii sunt necesare intrucat traim intr-o epoca in care arhitectura s-a rupt de pamant, iar intergentiile peisagiste sunt
actiunile ce restabilesc legaturile formale si estetice dintre oras-context-arhitectura
Ex :parau Andre Citroen – revitalizeaza zona, o repopuleaza.

3)- Pornind de la noţiunile prezentate la curs, comentaţi elementele funcţionale şi contextuale pe care le înglobează arhitectura peisajului.
Folosiţi-vă de exemplele prezentate la curs, precum şi de altele pe care le consideraţi relevante pentru subiect.

Peisajul nu poate fi redus la simpla prezenta a vegetatiei. Mai mult, nici macar nu implica prezenta verdelui in spatiu.Peisajul in arhitectura
are si valente functionle,Peisajul antropic, supus regulilor casei, creaza o legatura, un dialog dintre constructie si spatiul ei inconjurator.
Peisajul devine o anexa a obiectului arhitectural si il intregeste.(Alvaro Siza).
Intr-o maniera contextuala, putem discuta „orasul in peisaj”, „orasul ca peisaj” sau „peisajul in oras”.Acceptiunea conform careia orasul este
privit ca obiect supus estetizarii si subiect al privirii in totalitatea lui.. Intr-o maniera contextuala, peisajul devine scena orasului.(High line-
New York- revitalizarea zonei, interventie folositoare orasului, creaza o noua initiativa.)

4)- Prezentati succint si argumentat un exemplu semnificativ de proiect de peisaj la nivel teritorial, subliniind si aspectele ce tin de functiune
si context.

Arhitectura “din peisaj”/ arhitectura vegetala: parcul Andre Citroen (un parc “futurist”, in care
vegetatia fuzioneaza cu piatra, sticla si apa)- Organizarea generala este condusa de un anume
simbolism in fiecare dintre formele propuse: marea peluza centrala goala, traversata simplu de un
drum diagonal, flancata de cele sase gradini tematice care declina, prin vegetalul lor, culorile
materiei, apa prezenta peste tot sub forme diverse. Cele sase gradini seriale - gradina aurie, asociata
aurului si al celui de al saselea simt, cea argintata (argintul si vazul), cea rosie (bauxita, gustul), cea
portocalie (rugina si pipaitul), cea verde (arama oxidata si auzul), cea albastra (mercurului si
mirosului) – sint inventii in sine, separate prin cascade. Vizitatorul gaseste aici alei ascunse, pergole si
cabinete vegetale de refugiu, banci si scaune pliante. Rampe permit vederea de sus si accesul la
micile sere laterale, ideale pentru contemplatie si “concilabule”. Gradina alba si gradina neagra fac
legatura cu orasul si creaza spatii a caror ambiguitate face o nuantata tranzitie intre parc si strada.
5)- Cum puneti in relatie gandirea / atitudinea contextuala cu arhitectura peisajului?

Criza peisajului ca obiect de contemplare estetica a dat o noua definitie peisajului.Daca pana atunci arhitectura peisajului lucra in mare parte
cu elemente vegetale, in zilele noastre acest lucru nu mai e subinteles, exista proiecte peisagere care au o baza minerala (ex : Auditorium
Park din Barcelona).
In parcul Andre Citroen, vegetatia functioneaza in stransa legatura cu piatra, sticla si apa, creand volume clare care par sa relationeze cu ce e
construit in jurul parcului (cladirile).Aici, estetica arhitecturii contemporane implica linii curate si volume bine definite, elemente transpuse
in vegetatie.

6)- Cum puneti in relatie abordarea prin peisaj / arhitectura peisajului cu chestiunea estetica în
arhitectura?
- Peisajul este mai mult decît numai spatiu, este un spatiu care accede la conditia de obiect al
experientei sensibile si estetice, nu un obiect în spatiu - Peisajul este in acelasi timp si o cristalizare a
duratei lungi, a istoriei. - Gradina este un model ideal, o constructie intelectuala, care expliciteaza
relatiile de armonie care trebuie sa poata fi percepute într-un peisaj, pentru ca acesta sa poata
capata o valoare estetica.

[altele]
1)- Cum puteti discuta notiunea de patrimoniu din perspectiva functionala / contextuala / a peisajului?
Incercati sa va construiti raspunsul pe exemple.

Patrimoniu desemneaza totalitatea bunurilor mostenite din trecut - mai vechi sau foarte apropiat, care au valoare pentru societate; bunuri de
ordin cultural dar si de ordin natural. La inceput, in patrimoniul arhitectural au intrat numai monumente apoi si productii de arhitectura
vernaculara, iar mai recent ansambluri urbane si rurale si situri. Giovannoni a fost primul care a pus accentul pe valoarea sociala a
patrimoniului vechi urban. De atunci, ideile lui au fost preluate si aplicate in Italia, mai ales in orasul Bologna. La ora actuala, in Franta,
asociatiile de cartier care militeaza pentru apararea anumitor tesuturi din secolele al XIX-lea si al XX-lea, testuri amenintate de destrugere,
au dus la descoperirea valorii sociale si conviviale a acestui patrimoniu urban "intra-ordinar".

2)- Pornind de la exemple de cladiri / proiecte, comentati din diverse perspective (contextuala /
functionala / a peisajului) semnificatiile multiple pe care le au pentru oras si pentru spatiul public in
care sunt inserate.

3)- Bazandu-va pe curs, discutati cum evolueaza contradictia arhitectura-oras in secolul XX!

4)- Comentati pe baza unor exemple masura in care straturile perceptiei estetice in arhitectura pot fi
imbogatite prin perspectiva contextuala / functionala / a peisajului.