E

De aceeagi autoare la Editura Nemira:

Scdunele rogii
t
F
Edno
E O'BRIEN
E
t
t Fetele
d,e Ca
tar& o trilogie

Eor*l O'Bnrer.r, nescutA in 1930 Tn Tuamgraney, lrlanda, este consi-

Traducere din limba enfl,ezdqi note
deratd una dintre cele mai valoroase scriitoare contemporane.
Pentru romancierul american Philip Roth, de exemplu, este chiar
Mnnrna Garrf,q.
,.cea mai talentatd autoare care scrie in limba englezi". intr-o
carieri de peste cincizeci de ani, a publicat multe romane, povestiri,
piese de teatru gi poezil Country G,rls(1960), debutul eiin roman,
care avea si fie prima parte dintr-o trilogie (Fetele de ta yard -
Fditura Nemir4'2018), a avut curajul sa rupd tacerea in care erau
lnvdluite teme-tabu legate de sexualitate pi societate in lrlanda
dupi Al Doilea Rizboi Mondial. Cartea a fost interzis6 ;i denun-
latd de la amvon, autoarea pirisindu-gi lara natala ;i locuind de
atunci la Londra. Au urmat multe volume recompensate cu premii
importante, printre care The Light of Evening si The Love Object.
Sciiunele roSli este cel mai iecent roman al sdu ;i s-a bucurat de
un succes remarcabil.
NEMIRA

I
 t
loc de azi, ieri, sd des-cornit crima,comisi, nedoriti de I
nimeni,,Degeaba. Illirnic nu rlmine, doar nitte cicts I
cioase de imnuri.
-,,, O sd.trecem prin toate rnornentele qi tot protocolul,
coroane de flori, gi trandafiri, gi Mozartl, gi Van
Morrison2, dupi,care cogciugul va pleca in mica lui ci-
letorie cu hopuri,.ca, gi cum s-ar duce la o sindrofie,
numai ci nu acolo ajunge. MI-ndrept chiar acum spre i
dric ;i mi gAndesc la deviza lui Durack: ,soldat betrin" i
Baba, soldat bdtrin" =.gi md:rogsi ru,mi interogheze
fiul ei, fiindcd sunt unele lucruri pe lurne despre care nu
poli se-ntrebi si sunt - vai, Mielul Domnului!- unele
lucruri pe lume la carc nu poli rispunde. \,uDrlns
- --r - ----

Fetele de |a 1ard...........
Fata insingurati.......................-....:.,................,..,......:..' 251
Fetele 9i fericirea lor conjugah .................. 531

1 Este vorba despre RecaiemulluiMozart, compus in 1791,

chiar inaintea monii lui.
2 Sir George Ivan Morrison (n. 1945), compozitor, interpret
$
instrumentist nord-irlandez.
Fetele de la tari
 L

Am ficut ochi brusc gi, dintr-o singuri migcare,

m-am ridicat in fund. Numai cAnd sunt"anxioasd mi
trezesc uqor gi, pret de-un minut, nu mi-arri dat seama
de ce-mi bdtea inima ceva mai tare ca de obicei. Abia
dupd aceea mi-am adus aminte. Vechiul motiv. Iar l-am
aqtept"t gi n-a venit acasI.
CAnd sI mi dau jos, m-am oprit pe marginea patului
o clipi, netezind cu palma cuvertura de satin verde.
Uitaserlm s-o impiturim, cu o seard inainte,'mami gi
eu. M-am lesat s-alunec pe podea gi linoleumul mi s-a
pirut rece sub talpi. Mi s-au strAns instinctiv degetele
de la picioare. Aveam papuci, dar mi punea mami si-i
pdstrez pentru cind mergeam tn vizite la mitugile 9i
verii mei cei mulqi; aveam gi garpete, dar acelea stiteau
ficute sul in sertare, pAni cAnd veneau musafirii de la
Dublin, pe timpul verii. .

Miam pus gosetele, scurre pAnn la glezne.

Plutea in aer, dinspre bucitirie, un miros de guncl
prdlite - dar nu mi-a fecut pofti.
Apoi m-am dus la fereastre si ridic srorul. A lAqnit
bru. in sus gi cordonul s-a risucit in jurul lui. Norocul

FETELE DE LA TARA
meu ce mami coborAse deja, fiindce intotdeauna imi linea
Ieqii despre cum se ridicl storurile corect, cu ginglqie.
Soarele nu rlslrise incn gi pajigtea era stropite cu mar-
garete care dormeau duse. Roui, peste tot. Iarba de sub
fereastra mea, gardul viu care o inconjoari, sArma rugi-
nitd a gardului de dupn el gi ditamai cAmpul din afard, -
toate erau atinse de o burnill delicatd, cilitoare. Frunzele
gi copacii erau sclldagi in acea burnile, iar copacii, ei, cel
pulin, ardtauireali, cum sunt cei din vise. tn jurul tufelor
de nu-mI-uita, care cre$teau din flancul gardului viu, se
fdcuseri halouri de apl. ApI care sclipea, ca de argint.
Totul era linigtit, perfect nemiqcat. tn depertare, din
muntele albastru, se ridica fum. Urma sI fie o zitoride.
VizAndu-mdlafereastrS,, Ochide-Taur a iegit de sub
gardul viu, s-a scuturat de apd gi s-a uitat in sus, la mine,
plictisit qi trist. Era cAinele nostru ciob;nesc ai-i spuse-
sem aga, Ochide-Taur, pentru cd avea ochii pdtali cu
negnr gi alb, ca bomboanele din cutie.l De obicei, dor-
mea in adepostul de chirpici, dar in noaptea aceeardm7-
sese tn vizuina de iepure de sub gardul viu. Acolo
dormea intotdeauna, cAnd eratati plecat. Nici nu mai
trebuia si-ntreb - tatil meu nu venise acasd.
Chiar atunci a strigat Hickey de jos. La tnceput, nu
l-amauzit, fiindcn tocmai imi scoteam cdmaga de noapte
Peste caP.
- Ce? Ce-ai zis?! am intrebat, iegind in capul scirilor
tnfigurati in cuvertura de satin.
- Doamire, Dumnezeule, am rdguqit de cAnd tot
zic! - apoi mia zAmbit larg, de jos, 9i m-a intrebat: De
care ou vrei la micul-dejun, alb sau cafeniu?
- tntreaba-md. frumos, Hickey, gi spune-mi ,,scumpo"!
1 Trimitere la o marcd de dulciuri, Bull\ Eye, rotunde, cu dungi
mai deschise si mai inchise la culoare.
/0 EoNa O'BnrrN
- Scumpo, scumpeteo, drlgulo, dulcealo, vrei un ou
alb sau vrei unul cafeniu la micul-dejun?
- Unul cafeniu, Hickey.
- Am un ou stra;nic de la o puiculi, special penrru
tine, a zis el, intorcAndu-se in bucitirie.
A trAntit uga. Mami nu reu$ea nicicum si-l inveqe si
inchida qile cu blAndeqe. Hickey era omul nosrru de
ajutor in casi gil iubeam. Ca sd dovedesc, am spus asta
cu voce tare citre SfAnta Fecioari, care se uita la mine cu
ochi sticlogi, dintr-un cadru aurit.
- tl irrb.r. pe Hickey, am zis - ea n-a zis nimic.
Mi surprindea faptul ci nu vorbea mai des. Mi-a vor-
bit odatd, gi ce mi-a spus a fost foarte personal. S-a tn-
tAmplat cAnd md dedeam jos din pat in toiul noptii, se-mi
spun o ndzuinld.. MI dldeam josdin pat de gase-9apte ori
pe noapte, ca gest de penitengi. Imi era fricd de iad.
MI gindeam: da, il iubesc pe Hickey; dar, bineinleles,
voiam si spun ci-mi era drag. CAnd aveam $apre sau opt
ani, ziceam c-o sd mi mdrit cu el. Tuturor le spuneam,
inclusiv examinatorului de la catehism, gi c-o si locuim
in cisula puilor gi-o sl cipdtim gratis, de la mami, oui,
lapte gi legume. Yarzd- alti leguml nu se planta la noi.
Acum insd., vorbeam de cisdtorie mai putin. tn primul
rAnd ci Hickey nu se spdla niciodati, doar cAt igi dedea
cu api de ploaie peste fagd, cAnd se apleca deasupra bu-
toiului colector, seara. Avea dinlii inverziqi gi ultimul
lucru pe care-l fecea noaprea era cd-gi slobozea udul
intr-o cutie de compot de piersici, pe care gio linea sub
pat. Mami il cena. Igi f;cuse obiceiul sd rImAn{ treazd,
noaptea, pe tntuneric, a$teptandu-l pe el sI vind acasi,
agteptAnd sil audd cum ridica fereasrra gi vlrsa conlinu-
nrl cutiei de compot de piersici peste bordura de-afard.
- O sd omoare tufele-alea de sub fereasrri, Doamne
feregte! zicea gi, uneori, in nopqile cAnd era foarte supil
rati, cobora in clmagd de noapte gi b;tea la uga lui gi-l
FETELE DE LA TARA
intreba de ce nu {ace afard ce are de f;cut, dar Hickey
nu-i deschidea niciodati, era prea giret.
M-am imbrdcat in grabe ti, cAnd m-am aplecat se-mi iau
incalprile, artvdzutscarne, praf gi fulgi cizuli sub pat. Dar
eram prea supirati ca si mai frec podeaua prin cameri, aga
c-am ridicat poalele cuverturii pe pat 9i-am iqit repede.
Pe palier, ca de obicei, era sumbru. O fereastri uritl,,
cu vitraliu, ii dadea un aer tndoliat, de parcd tocmai ar
fi murit cineva in casI.
- Oul o sl fie ca un glonq! a strigat Hickey.
- Vin acuma! i-am strigat inapoi.
Trebuia si mi spil. tn baie, frig - n-o folosea nimeni,
niciodati. O baie pirlsiti, cu o pati de rugini pe lavoar,
chiar sub robinetul de api rece, un sipun roz, nou-nouf,
gi un prosop de [a,td' alb, leapin, care pdrea se fi stat in
ger toate noaPtea.
Am hotdrAt sI nu-mi bat capul, a$a c-am umplut cu
apd o gdleati, pentru closet, gi gata. La closet, apa nu se
lIsa trasi gi de luni intregi tot agteptam un om care si
vini sil repare. Mi s-a fecut gi rugine, cAnd Baba, colega
mea de la gcoali, s-a dus la baie gi a zis, pe un ton de
fatalitate: ,,$i-acuma-i defect?" La noi in casl, lucrurile
ori erau stricate, ori nu le foloseam deloc. Mami avea o
pereche noul de cleEti de tliat gi cAliva colaci noi de
frAnghie intr-un dulap de sus, dar nu voia si le aducd
jos - zicea ci precis ori se strici, ori se furi.
Camera lui tati era chiar fald-n fa1.,d cu baia, pe cu-
loar. Hainele lui vechi stlteau aruncate pe un scaun. El
nu era tniuntru, dar eu tot \i auzeam genunchii poc-
nind. tntotdeauna ti pocneau genunchii, cAnd se urca in
pat sau cAnd se dedea jos din el. Iar m-a strigat Hickey.
Mami stltea lAngI plita de gntit 9i mAnca o felie de
pAine uscatl Ochii albagtri ii avea mici 9i umflaqi. Nu
dormise. Privea in go1, in fa1i, la ceva ce numai ea vedea,
la soartl, la viitoi. Hickey mi-a ficut cu ochiul. tgi
EoNa O'BnrrN
pregdtise de mAncare trei oui pritjite ochiuri gi cAteva
felii de qunci afumati in casd. tgi inmuia pAinea in g;l-
benugul moale de ou, dupi care o sugea.
- Ai dormit? am tntrebat-o pe mami.
- Nu. Aveai o bomboani-n guri gi m-am remur si
nu te lneci, dac-o inghigeai intreagd, aga c-am rimas
treazd,, nu cumva sI...
tntotdeaona gineam bomboane gi tablete de ciocolati
sub perni, iar eu, ce-i drept, luasem un jeleu de fruct sub
limba, chiar inainte s-adorm. Biata mami, nu putea se
nu-gi facl tot felul de griji. Presupun c-a stat acolo, in
pat, gAndindu-se la el, aqteptAnd s-audI vreun automobil
oprindu-se pe drum, a$reprand sa-i audd paqii tArgAili
prin iarba ude, agteptAnd s-auda zgomotul porlii care
scArgAia din gAgAni - agteptAnd gi tuqind. i.rtotd"",rn"
tugea cAnd se intindea in pat, aqa ci flnea mereu nigte
cArpe vechi pe posr de batiste intr-o pungi de cattfea
legatd de unul dintre stAlpii de alami ai patului.
Hickey mi-a curigat de coajl vArful oului. Se inti-
rise, aga c-a pus citeva mici gogoloaie de unt in el, ca
sil inmoaie. Era un ou de puicu9d., care abia daci iegea
peste marginea ditamai a paharului de ou, din po4elan.
Arita caraghios, oul aga de mic in paharul de ou aga de
mare, dar la gust era foarre bun. Ceaiul se ricise. Am
intrebat-o pe mami:
- Pot si-i duc liliac domnigoarei Moriarty?
Mi-era gi rugine de mine, cd profitam de amirdciunea
ei ca si-i duc flori profesoarei, dar voiam tare mult s-o tn-
trec pe Baba gi si devin eu favorira domnigoarei Moriarry.
- D4 scumpo, du-i ce vrei tu! a zis mami, cu mintea
in altl parre.
M-am apropiat de ea gi am luar-o cu amAndoui bralele
pe dupd gAt gi-am sdrurat-o. Era cea mai buni mami din
lume. I-am spus asta gi ea m-a strAns foarte tare in brate
FETELE DE LA TARA
un minut, ca $i cum ar fi vrut si nu-mi mai dea drumul
niciodati. Eram totul pentnr ea pe lume, totul.
- Aceleagi mlmogenii mieroase, a zis Hickey.
Mi-am desfecut degetele pe care mi le qinusem incru-
cigate pe ceafa ei alba gi m-am indepdrtat de ea, timide.
Era dusi cu mintea undeva departe gi incd nu diduse
nimeni la giini. CAteva dintre ele veniseri tocmai din
curte gi ciuguleau din blidul cAinelui,lAngd uqa din dos.
il Ochi-de-Taur cum le fugirea 9i pe ele cum
^ut ^*pe
bdteau aerul cu aripile, in timp ce se zburitdceau, cot-
codacind a nenorocire.
- E o piesi la sala primiriei, cucoanl. Ai face bine si
te duci, a zis Hickey.
- Ag face, a zis mami, pe un ton mai degrab; sarcastic.
Degi se bazapeHickey pentru tot gi toate, ii vorbea
cam tlios, uneori. Se gAndea: oare unde era? Trebuia sd
se-agtepte sil vadi venind acasi cu ambulanla sau cu
vreo magini de inchiriat, luati de la Belfast cu trei zile-n
urmi gi nepletita? Si se impiedice pe scirile de piatri
de la u;a din dos, fluturAnd o sticle de whisky? Si 1ipe,
sI dea cu pumnul, s-o omoare - sau si-i cearl iertare? Si
se pribugeasci in pragul ugii de la intrare, cu cine-gtie-ce
nirod beat lAngI el, 9i si-i spund: ,Mami, 1i-I prezint
pe prietenul meu cel mai bun, Harry. Tocmai ce i-am
dat pigunea de treigpe acri pe cel mai simpatic ogar..."
Toate lucrurile-astea le piliserim de-atAtea ori, c-ar fi
fost o prostie sI ne agteptim de la tatil meu si vini
acasdtreaz. Plecase cu trei zile-n urmi, avAnd in buzu-
nar gaizeci de lire, cu care sd pliteasci ratele.
- Sare, scumpo, a zis Hickey, luAnd cAt ii incipea lntre
degetul mare gi ardtdtor gi preslrAnd-o peste oul meu.
- Nr, Hickey, nu-mi pune!
Pe vremea aceea, voiam fari sare. Asta, aga, ca moft. Mi
se pirea cd. era foarte adult sI nu-!i pui sare sau zahex.
74 Eonl O'BninN
- Ce-am de ficut, cucoanl? a intrebat Hickey, pro-
fitAnd de nepisarea ei, ca sd-gi ungi pAinea cu unr pe
ambele pi4i, din gros.
Nu era vorb a c-ar fifost mami zgixcitirla mAncare, dar
Hickey sengra.gase in aqa hal, cd nu-gi mai putea face treaba.
- Si te duci la turbirie, mi gAndesc , a zis mami.
Solu-i gata de rrecur prin el, gi-o alte zi frumoasl risclm
sI nu mai avem.
- Poate ci n-ar trebui sd plece prea departe, am zis eu.
tmi plecea siJ gtiu p" ULk.y cAnd se intor-
ceatati acasd,. "pro"p",
- Poate si nu vini ;i-o lund, a zis mami.
t1i frAngea inima cAnd o atzeaioftAnd. Hickey gi-a
luat gapca de pe polila de la fereastri gi a plecat si le dea
drumul vacilor.
- Sa nu uit sd dau la giini, a zis mami ;i a luat o cra-
tili cu terci de pe gritarul de jos al plitei de gitit, unde
stituse la cald toatd noaptea.
S-a pus pe farAmilat mAncarea giinilor in lipterie,
afard,, iar eu mi-am pregitit prlnzul penrru gcoali.
Mi-am scururar sticla de unturi de pegte gi tonic de la
Parrish, ca si cread5 ea c-am luat-o. pe urmd, am pus-o
la loc in bufet, lAngi teancul de farfurii Doulton.
Fuseseri cadou de nunti, dar nu le foloseam niciodati,
ca si nu le spargem. in spatele lor, erau dosite note de plati.
Sute. Pe tati nuJ ingrijorau niciodati notele de plati doar
-
ce le dosea dupi farfurii ;i uita de ele.
Am iegit si culeg liliacul. M-am oprit pe treapta de
piatrd.qi m-am uitat peste cAmpuri, simgind iar, cum sim-
team intotdeauna, fiorul acela de libertate gi de plicere
care mi cuprindea cAnd vedeam varjetatea copacilor gi
cladirile de piatra exrerioare, situare la distanli mare de
casi, gi cAmpurile atit de verzi gi atir de linigtitoare.
Dincolo de gardul de sArmi era un nuc, 9i la umbra lui
cre$teau tufe de clopolei, inalte gi de-un albastru intens,
FETELE DE LA yanA
ca o grote de flori de culoarea ceruluiprintre bolovanii
de calcar. $i leagtuul meu se bAlAia in vAnt, 9i toate frun-
zele, din coroanele tuturor copacilor, fremitau'
- Ia-qi o bucIgicI de prniituri 9i biscuili Pentru prinz,
a zis mami, care md rdsfdla, dAndu-mi intruna mici bu-
ndtl1i. Acum amesteca intr-o gd'leatd cartofi cu terci,
linAndu-gi capul aplecat qi plAngAnd in mAncarea
gdini-
1or. A zis: E-he, asta-i via1a, unii muncesc ai allii cheltu-
iesc, apoi a luat-o cu gileata citre curte'
Unele gdini erau deja cocolate pe muchia gdlelii 9i
ciuguleau. Mami avea umlrul drept mai lesat decAt stAn-
gol, d.la cdratul gilelilor. Eraddrimarl de muncile grele
qi muncea ca sd menginl lucrurile in funcgiune, iar noap-
tea se-apuca sd confecgioneze abajururi de lempi 9i para-
vane pentnr gemineu, ca sd faci s-arate casa mai frumos'
Un stol de gAgte silbatice au trecut in zbor, toate
gAgiind, clnd s-au prelins pe deasupra casei 9i apoi peste
crAngnl de ulmi. Acolo, in crAngul de ulmi, se duceau
vacile si se ricoreascdvaragi acolo se tineau dupi ele
mugtele. Acolo gi eu adesea de-a magazinul,
ml jucam
cu cioburi de vase de po4elan sParte 9i cutii de cartpn'
Eu gi Baba ne refugiam acolo 9i ne spuneam secretele
una celeilalte) L r odati ne-am scos ghetele in crAng ;i
ne-am gAdilat una pe alta in telpi. Cel mai mare secret
dintre toate. Baba zicea c-o si mi-l spuni;i, de fiecare
datl cAnd zicea, euii dadeam cAte o batistul; de mitase,
ori o panglicu!5 noue detaftan, ori cine-9tie-ce'
- Nu'mai fi mofluzd, draga mea scumPelice! a zis
Hickey, tntorcAndu-se cu patru galeqi de lapte, numai
bun pentru vi1ei.
- Tu la ce te gAndegti, Hickey, cAnd te gAndegti? l-am
intrebat.
- La plpugele. La solioara mea dragi qi drlgugn'
GAnditu-i curate" pdcileali, mi-a spus.
/6 EoNa O'Bntr,N
Vileii zbieraulapoartd, gi, cAnd s-a dus la ei, fiecare
sia vArAt botul in gi,leatd.qi s-a pus pe beut lacom. Cap-
Alb, cu ochi violeli uriagi, era vigici 9i bea cel mai re-
pede, ca si-Ei poatd vAri botul gi-n gdieata de lAngl ea.
- Si n-o apuce vreo pAnteciraie, am comentat.
- Biata de ea, i s-ar potrivi mai bine o masi cu carne.
- Celugnrige vreau sI fiu, cAnd oi fi mare - la asra md
gXndeam.
- ln ochii mei, cilugirige 9i eqti. Din ordinul nla din
Kerr/, cu doud capete pe-o singurd perni.
M-a cuprins un oarecare dezgust gi am plecat sd culeg
liliacul. Dalele de ciment de pe latura casei erau verzi gi
alunecoase. Pe ele se intAmpla si dea pe dinafardbutoiul
cu api de ploaie gi deasupra lor era fereastra pe care-gi
virsa Hickey conqinutul cutiei de compot de piersici in
fiecare noapte.
Mi s-au udat sandalele cAnd am luar-o prin iarbi.
-Yezi pe unde calci! mia strigat mami.
Se intorcea din curte, cu gdLeata goali intr-o mAni gi
cu cAteva oui in cealaltd. Mami gtia lucrurile dinainte
sI i le spui.
Liliacul era ud. Stropii de apd cideau pe iarb; ca nigte
agrige ris-coapte,Ia fiecare crengull pe care o rupeam.
M-am intors, ducAnd acea spumd albe cu bra1ul, ca pe
nigte lemne de foc.
- Nu intra, c-aduci ghinionul! mi-a strigat - sd nu
intru in casi, adici.
Mi-a scos ea o foaie de ziar;i a risucit-o in jurul rd-
murelelor, ca si nu mi se ude rochia. $i paltonagul, mi-
nugile gi pihria mi le-a adus.
- E cald, nu-mi trebuie, am zis.
Dar mami a insistat cu blAndeqe, reamintindu-mi
iarlqi ci aveam o sldbiciune in piept. Aga ci mi-am pus
paltonagul gi peliria, mi-am luat ghiozdanul, o bucati
FETELE DE L4 TARA
deprijiturn gi o sticla de limonadd plini cu lapte pentru
masa de prinz.
Cu fricn tremurAnd, am luat-o spre gcoald. Se putea
gi
s[-l tntilnesc pe drum sau el putea si vintr acasd 9i s-o
omoare pe mami.
- Iegi sr m-a;tep!i? am tntrebat-o'
- Da, draga mea' cum termin de fecut ordine, dupd
drum 9i te-a;tept vii'
ce minAncd Hickey, ies la sd
- Egti siguri? am zis.
Aveam lacrimi in ochi. De fiecare dati mi temeam
si nu moari mami cAt eram eu plecatd la;coali'
- Nu mai plAnge, iubito! Haide acum' e timpul sr
pleci. Se-1i minAnci bucilica de prdjituri la prAnz! $i
te-a$tept la drum.
Mia indreptat pdlirioara pe caP 9i m-a sdrutat de trei
sau de patru ori. A rdmas pe dalele de ciment, si se uite
dupi mine. imi facea cu mAna. Rochia maro Pe care o
purta ii dedea un aer trist - de ce mi indepdrtam, de-a-
ceea mi se pdrea mai tristi. Ca o vribiugd in zdpadF^,
cafenie, temitoare gi insinguratS. Mi-era greu si rnd 9i
gAndesc la cum se miritase, intr-o dimineaqi insoritd,
purtAnd o rochie de danteh qi o palerie moale, cu flori
de piciorul-cocogului, gi ci avea ochii umezi de plicere,
cAnd acum ii curgeau lacrimile guvoi din ei.
Hickey mAna vacile cdtre cAmpul de departe 9i l-am
strigat. Mergea in fala mea, cu cracii pantalonilor vArAgi
in ciorapii gro;i de lAnI, cu gapca rlsuciti invers, aga
incAt cozorocul ii acoPerea ceafa. Mergea ca un clovn'
I-ag fi recunoscut mersul dintr-o mie.
- Ce pasire-i aiai l-am intrebat.
Era o pasdre, Pe o ramuri a castanului inflorit, care
pirea si strige:,,Ascult-aici! Ascult-aici!"
- Mierli, mi-a rispuns'
/8 EoNa O'BntrN
- Nu e mierli. Ved qi eu de-aici ci e-o pasire cafenie.l
- Bravo, smecherulo! E-o pasire cafenie. FIai, c-am
treabd, nu stau si-ntreb toate pdsirile cum le cheamd,
ce vArste au, ce phceri, cum li se par la gust melcii -
bazaconii de-astea. Ca toli mamelucii care vin pXntr la
Burren, ca si se uite la flori. Auzi, la flori! Eu muncesc.
Toati gandramaua de aici pe umerii mei sti.
E drept ci Hickey fdcea mai-toare munca, dar gi apa
se alegea praful de tot - de toli cei patru sute de acri,
cApi erau.
- $terge-o, hai, obriznicemrd ce egti, c-acuma-ti trag
una la fund!
- Nu 1ie rugine, Hickeyl!
Aveam paisprezece ani gi nu mi se pdrea cuviincios
cd-gi permitea si-mi vorbeasci aga de fard perdea.
- Ia de-ne un flururas, mi-a spus, zAmbind larg din
ochii lui mari, blAnzi, cenugii,
Am ridicat din umeri gi-am qters-o de lAngi el.
,Fluturag" era denumirea lui de cod pentru pupat. Nu-l
mai pupasem de doi ani, din ziuain care mami imi fe-
cuse tort de ciocolati gi pusese pariu cu mine ci nu eram
in stare sn-l pup de zece ori pe Hickey. Tati era in spital
inziuaaceea, casi-gi revind dupi o begie de-a lui, crunti,
5i fusese una dintre pulinele ocazti ln care am vizur-o
pe mami fericiti. Numai in cele cAteva siptdmAni de
dupl fiecare beqie, putea gi ea sd lase garda ceva mai jos,
pina nu venea iar vremea sd-gi faci griji pentru cheful
urmdtor. Ea stltea pe rreapra de piatr; de la uga din dos,
iar eu tineam intre palme un scul de lAni, pe care-l ri-
sucea ghem. Hickey se tntorsese de la tArg Ei-i spusese
ce pre! oblinuse pe-o juninci, gi-atunci mami mi
1
Joc de cuvinte intraductibil: ln limba englezi, ,mierli..se zice
okckbird - textual, ,paslre neagri".
FETELE DE LA TARA /9
provocase si-l pup de zece ori pe F{ickey Pentru o felie - Cum iqi mai merge, Caithleen? Mama-i bine? Tatal
de tort
de ciocolati. tiu iesein evidengtr prin absenje. il tot vid pe Hickey
Am luat-o pe pajiqte-n jos, grdbiti 9i ingroziti c-ar fi la liptarie de cAteva dimineli.
putut aplrea tati, in orice moment. I-am spus ci totul mergea bine, amintindu-mi deviza
p€ care mi-o spusese mami: ,,PlAngi, daci e si plAngi, dar
. I se spunea pajigte, pentru cn paji;te gi fusese Pe vre-
muri, clnd inci mai exista casa cea mare' numai cr plAngi singurl!"
Taniil incendiaseri casa cea mare' iar tatdl meu' sPre
deosebire de stremogii lui, nu se mAndrea cu pImAntul,
gi de-aceea gi stitea si se ruineze toala qandramaua.
Am trecut pe partea cu tufe fePoase, de la capitul
de jos al cAmpului, care ducea cdtre poarta de richitl.
Era plini de micege, de ferigi tinere, de tulpini de
cruciulile gi de ciulini asculili ca nigte ace. Sub ele toate,
pimAntul era stropit cu milioane de floricele silbatice.
Puzderii de puncte albastre, gi albe, 9i violete - ca nigte
cAntecele care se revirsau din pnmAnt. CAt de tainice,
de frumoase qi de prelioase erau) ascunse acolo, sub gepi
9i sub ferigile proaspete!
Mi-amlchimb"i liliacul dintr-un braq in celilalt 9i
am iegit la drum. Jack Holland m-aqtepta. M-am ;i spe-
riat, cAnd l-am vdzut, rezemat de zid. La lnceput, arn
crezlrt cd eratati.Erau cam de aceeagi innllime qi amAn-
doi purtau pnlirii, in loc de gepci'
- A, Caithleen, copila mea, m-a intAmpinat, linAn-
du-mi poarta,in timp ce eu mi strecuram prin ea pieziq.
Poarta se deschidea iniuntru, dar pu1in, 9i trebuia si
te faci sublire ca si pogi ieqi. Apoi Jack a pus la locul ei
sArma care o qinea inchisi gi a luat-o cu mine pe calea de
tractare2.

t tn istoria lrlandei, aga-numilii Black-and,'Tans (textual: "negri

gibronzagi") erau detagamente de poliliqti auxiliari ai Poliqiei Regale
britanice, foane brutali in relagiile lor cu irlandezii.
2 Potecile bititorite care insolesc, de-o parte gi de alta, cursurile

de aptr, ca si poati merge Pe ele caii care rractea;zd diverse

ambarcaliuni.

20 Eoue O'Bntes