Sunteți pe pagina 1din 6

IQ este prescurtarea pentru "Intelligence Quotient" - "coeficientul de

inteligenta". Exista o serie de teste care va pot spune, cu oarecare


aproximatie, cat de destept sunteti.

Ideea s-a nascut in urma cu un veac si se datoreaza psihologului si filosofului


german William Stern, care a studiat psihologia personalitatii si a inteligentei.

Subiectul testului IQ este supus sarcinii de a rezolva o "baterie" de exercitii de


memorie, spirit de observatie si gandire logica; in baza coeficientului de reusita
se stabileste punctajul IQ.

Potrivit lui Stern, "inteligenta este aptitudinea generala a individului de a-si


adapta constient gandirea unor cerinte noi; ea este capacitatea spirituala de
adaptare generala la noile cerinte si conditii ale vietii".

Rezultatele testelor variaza cu o serie de factori, putand da rezultate diferite cu


acelasi subiect la momente diferite, functie de starea de oboseala sau
tensiune, chiar si de tipul de test abordat. Populatii diferite au IQ-uri diferite.

In practica, testele sunt folosite pentru prezicerea performantelor educationale,


pentru determinarea nevoilor speciale sau a posibilelor performante ale unui
angajat nou. Unele companii salarizeaza personalul in functie de IQ.

O persoana de inteligenta medie, normala, se situeaza la un IQ de 91-109. Tot


ce este mult mai jos sau mult mai sus trece catre anormalitate.

 peste 140: inteligenta de geniu - mari creatori


 130-140: inteligenta superioara exceptionala - creatori, manageri foarte buni,
specialisti de inalta clasa
 120-130: inteligenta mult peste medie - studii superioare, rezultate deosebite
la locul de munca sau in creatie
 110-120: inteligenta peste medie - studii superioare, reusita majora la locul de
munca
 100-110: inteligenta medie superioara - termina mai greu studii universitare,
dar cu efort poate ajunge la performanta categoriei superioare
 90-100: inteligenta medie - termina un liceu, poate sa ocupe un loc de munca
decent
 80-90: inteligenta sub mediu - termina gimnaziul, munci calificate
 70-80: inteligenta la limita - slab la invatatura, munci necalificate
 60-70: stupiditate - incapabil de invatatura, dar poate ajunge sa faca o munca
necalificata
 20-50: idiotie - needucabil, antrenabil
 pana la 20: imbecilitate - needucabil, neantrenabil

Studii sustinute pe parcursul unui veac au aratat ca IQ-ul depinde de


mostenirea genetica (desi exista inca dispute pe aceasta tema), de fondul de
gene personal, de mediul educational familial, informal si formal, de varsta si
de interactiunea cu mediul.

S-a observat ca, dupa al Doilea Razboi Mondial, IQ-ul a crescut cu cate trei
puncte in fiecare deceniu, pentru ca, dupa anii 80, sa scada usor.

Ca sa vedeti unde va situati, trebuie sa parcurgeti si dumneavoastra un test.


Le gasiti oricand pe internet, chiar si in limba romana.

Inteligenta verbala / lingvistica


Acest gen de inteligenta reflectă abilitatea de excela in deprinderile verbale, de
a a învăţa cu usurinta limbi străine, de a spune poveşti, de a face jocuri de
cuvinte, de a-şi aminti numele persoanelor pe care le-a cunoscut, numele
locurilor. Copiii a căror inteligenţă lingvistică este mai dezvoltată gândesc mai
degrabă în cuvinte decât în imagini. Mai tarziu, aceşti copii aleg de obicei să
fie scriitori, jurnalişti, sociologi, profesori, poeţi, avocaţi.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa lingvistică a copilului: cititindu-i,


povestiţi împreună o întâmplare, un film, un basm.
Inteligenta logico-matematica

Acest tip de inteligenta are in vedere abilitatile de lucru cu cifrele,


deductibilitatea, gandirea logica, relationarea. Este inteligenta specifica
stiintelor ingineresti, celor care sunt buni la fizica, matematica, chimie, logica,
economie si alte stiinte exacte. Copiii cu o inteligenta logico-matematica
dezvoltata au abilitati in rezolvarea problemelor, recunoasterea modelelor,
relationare.
Copiii la care predomină acest tip de inteligenţă pun multe întrebări, vor să
înţeleagă cum funcţionează lucrurile din jurul lor. Când cresc, aceşti copii sunt
atraşi de profesii ce implică lucrul cu numerele devenind contabili, economişti,
matematicieni, oameni de ştiinţă, biologi, chimişti.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa logico-matematică a copilului:


stimulându-i curiozitatea şi implicându-l în jocuri interesante cu numere și cifre
sau de tip puzzle, sudoku.
Inteligenta spatiala cu deprinderi vizuale
Acest tip de inteligenta are in vedere abilitatile de crea o reprezentare vizuala-
spatiala a lucrurilor, de a gandi in dinamica. Este inteligenta specifica
arhitectilor, constructorilor, pictorilor, pilotilor de avion sau de masini de curse.
Copiii cu o inteligenta spatiala dezvoltata creeaza reprezentari vizual-spatiale
ale lucrurilor si le pot transpune pe suporturi concrete, isi pot imagina si pot
proiecta lucrurile, observa dinamica lucrurilor.

Copiii cu inteligenţă vizuală au capacitatea de a percepe culorile, liniile,


formele, spaţiul şi relaţiile dintre aceste elemente. Ei pot vizualiza şi repezenta
grafic imagini în spaţiu. Memoria spaţiala a acestor copii este foarte bine
dezvoltată. Când cresc, aceşti copii se orientează de obicei spre meserii
precum cartograf, artist plastic, arhitect, sculptor, designer grafic şi de
interioare.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa vizuală a copilului: ducându-l să


viziteze galerii de artă, implicându-l în jocuri care încurajează exprimarea prin
culori şi forme de tip desen, pictură, modelaj.

Inteligenta kinetica corporala cu deprinderi


sportive
Predominarea acestui tip de inteligenţă implică abilitatea de a controla şi
interpreta mişcările corpului, de a manevra obiecte, de a utiliza limbajul
corpului pentru a exprima trăiri emoţionale. Aceşti copii sunt mai pricepuţi la a
face ceva fizic care implică mai degrabă mişcare decât ceva static, „plictisitor”
cum ar fi să citească sau să asculte. Aceşti copii au o bună coordonare mână-
ochi, o bună dexteritate manuală, o mobilitate corporală foarte bună putându-
şi mişca corpul aşa cum doresc. Când cresc pot sa devină dansatori, atleţi,
gimnaşti, dar şi chirurgi, având în vedere dezvoltarea mişcărilor de fineţe.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa kinestezică a copilului: vizionarea


unor programe artistice atrăgătoare pentru copil, încurajarea privind
exprimarea prin dans, acest lucru implicând şi stimularea inteligenţei muzicale
deopotrivă. Orice joc care implică coordonarea mişcărilor, conştientizarea lor
este bun pentru stimularea acestui tip de inteligenţă.
Inteligenta muzicala cu deprinderi muzicale si
ritmice
Copiii la care predomină inteligenţa muzicală au o mare sensibilitate la sunete,
muzică, tonuri şi ritm, ei având şi capacitatea de a răspunde emoţional la
aceşti stimuli. De la vârste relativ mici aceşti copii reţin şi recunosc cu uşurinţă
partituri muzicale, compun cântecele. Ei iubesc muzica şi învaţă să cânte la
instrumente imitând şi memorând sunete. Sunt sensibili la sunetele ambientale
precum clopoţei, cântecul greierilor, sunetul picăturilor de apă, foşnetul
frunzelor. Aleg să fie compozitori, DJ, pianişti, violonişti sau să interpreteze la
alte intrumente muzicale.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa muzicală a copilului: să asculte


muzică, să cânte atunci când îi face plăcere, să imite diferite sunete din
natură, sa urmărească CD-uri de animaţie cu fond muzical.
Inteligenta naturalista ce vizeaza natura cu
animalele si mediul inconjurator
Aceşti copii învaţă cel mai bine din contactul direct cu natura. Le place să stea
în aer liber, să călătorească şi să studieze natura, să ordoneze şi să clasifice
elemente din natură, să facă proiecte la ştiințe naturale. Când cresc aleg de
obicei sa fie ecologişti, zoologi, botanişti, geologi.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa naturalistă a copilului: făcând


împreună cu cei mici excursii în natura, studiind plantele, animalele, natura în
ansamblul ei.
Inteligenta intelegerii unice-interpersonale si
empatia catre ceilalti
Acest gen de inteligenta este abilitatea de a relaţiona şi de a înţelege emoţiile
şi intenţiile celorlalţi. Copiii cu inteligenţă interpersonală superioară învaţă cel
mai bine lucrând alături de ceilalţi. Aceşti copii sunt extraverţi, le place să
înveţe şi să lucreze împreună cu ceilalţi copii şi de obicei sunt lideri, formali
sau informali. Ei relaţionează şi empatizează uşor cu cei din jur. Când cresc
pot alege să devină lucrători sociali (asistenţi sociali), politicieni, antreprenori,
lucrează în servicii de relaţii cu clienţii, în resurse umane. Au deprinderi de
comunicare verbală şi non-verbală.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa inter-personală a copilului:


încurajându-l să se joace şi să comunice cu ceilalţi copii, ducându-l la sporturi
care implică jocul în echipă, la ateliere de dezvoltare personală, de
comunicare, de socializare.
Inteligenta cunoasterii sinelui unic-intrapersonal
Copiii la care predomină acest tip de inteligenţă au o mare capacitate de
introspecţie, de explorare interioară, de a se autoînţelege şi autoevalua. Aceşti
copii sunt mai degrabă introverţi, aplecaţi spre sine, învaţă cel mai bine fiind
singuri.

Mai târziu, devenind adulţi, ei aleg de obicei să fie scriitori, filosofi, psihologi,
cercetători.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa intrapersonală a copilului: oferindu-i


timp şi spatiu în care să îl învăţăm să se asculte, sa reflecteze asupra a ceea
ce simte, sa îl învăţăm despre emoţii, despre explorarea lumii interioare.
Observa inteligenta copilului tau
Expertii sugereaza ca observarea este cel mai bun mod de a descoperi care
dintre categoriile enumerate mai sus predomina in stilul de invatare al copilului
tau. “Urmaresti ceea ce ii place copilului tau sa faca cel mai mult”, explica
Howard Gardner . Ca orice fiinta, facem lucruri cu care simtim ca avem
succes.”

Daca copilului tau ii place sa construiasca cu ajutorul cuburilor dar nu-si arata
interesul fata de carti, Howard Gardner spune ca ar putea fi o orientare logico-
matematica si spatiala in stilul lui de invatare. Un copil caruia ii place sa aiba
grija de animale sau este interesat de gradinarit ar putea avea o orientare
naturalista. “Pentru unii copii, orientarea poate fi foarte pronuntata, pe cand la
altii nu”, spune Howard Gardner .

Anne Rambo, conferentiar doctor in terapia de familie la Universitatea Nova


Southeastern in Florida si autoarea romanului “I Know My Child Can Do Better
(Copilul meu poate mai mult)”, spune ca joaca este un bun prilej pentru
aceasta observare.

“Nu interveniti timp de 10-15 minute si observati-va copilul atunci cand nu


incercati sa-l puneti sa faca ceva”, sugereaza Rambo. Copilul dumneavoastra
acorda mai multa atentie lucrurilor pe care le aude, vede, simte, etc?

Cat de activ este copilul dumneavoastra? Prefera copilul dumneavoastra sa se


joace singur sau impreuna cu alti copii? Cum percepe in general copilul
dumneavoastra lumea?