Dr.

TAt-LtAi cRtSnAf '

MIHAI DUMITRU GHEORGHE

':

ERAPIA PSI HOFI\RMAGOLOGI GA i

I

rl

AGTUALITATF

EDITURA SCORILLO
Craiova 2000
 I
l
t
50r
601 T
50i

I
r0l
901
901
I
t0i
t0l
t
66
66
66
I
68
63 I
!8
6L I
8t

iL.
'l
L9
Si
,l
ir il
,f
6f.
I
It
r.e
9f
I
cc
tg
LL
I
0t
9a
I
OI
I
t
I
I

I
S.\II}I a rIf,
I
I
 ........ l2 t

I3i
141
BIBLIOCRAFiE

:
1

:
1

iv I
I
l.
I , MEDICATIA Ai..ITIPSIHOTICA.
ACTUALITATT PSIHoFAR]vIACoLo GICE
I
I PERSPECTIVA GENERALA

I D efin ilie
Sunt substanle cu structure chimic5 diferitS, avind ba efect principal acliunea antipsihoricd.
Ln mbmentul actual, ps ihofarmacologia recunoaste doui clase de subitan;e antipiihotice:

I 1. antipsihoiice. din prima generatie - ,,ueurolepticele clasice" definite de Delay gi

-Denicker - t 957, ca fiind ceracterizate prin actiunea de blocare a receptorilor
.
predominent subcorticali, gi a receptorilor ct2 NA, av6nd d rept c onsecinte:
D1

I reducerea tulburdrilor psihotice, predominent' a.simptomatologiei pozitir.e;

- producerea sindromului extrapiramidal 5i a unor nranifestiri neurovegetative;
I crearea,,stirii de indiferenti psihomotorie':;
- diminuarea excitetiei qi agitaliei motorii.
2. antipsihotice atipice - agenfi antipsihotici dii a d<iua genera!ie definire de lvlartres -

I 1991,.drept substanle psihotrope antagoniste ale receptocilor dopaminergici D2 varianti

.

(D:,.D1, Dr), Dr, D5 seiotonhei;: I 5 I-lT:, nicotinici, mus;arinici 9i hrsu,'rinici; aceasta

,.actitLne polivalentd", exprimati la nivel i-rezencef,alic, hipocampic ai corticel,
I dete rinin 5:
efect antipsihotic asupra simptornaiologiei pozirive gi negative;
-
I foarte rar fenomene extrapiramidale sau diskinezii tardive;
efcct cataleptigen pulin exprimat;
lc:rdinie de modificere a formulei sa:rguine.
.

I I SIOTtC
,1'raritia neurolepticqlor marcheazd debutul unei noi .discipline - psihof'annacoiogia, acestee
I - piineie
iii:,: substante medicamenioase
' Ll acesi sens, premiera terapeuticicua actiune directi, testati gi cer'ti asupra psiJricuiui urnarr.
acestor preparate a fost denumiri ca .,a treia revolutie irr
:srhiairie", r.tntri.nd ,;eliberirii pacienrilor din lann-ri" .(Pinel - l79l) qi introducerii psihanalizei
I : l::li - 1900). Patemiraler terrnenului de ,,neuloleptic" ii apartinc lui J. D:1a.., cc r iLrlccuit mai
'' e:lrile
c:nrrnriri dc ,.neurolrtic" sau ,,neuroplegic".

I i .
Prin.:elc qgglqhp-!ice {gscgp-grLte gi folosit: in psiiriatrie (rnarcinC firnda:n:nirc.r psihiatriei
:;ologie .:) au fost sintetizate in l9-i4 d: P. Ch:r:penrier gi au reprczenr:l- pl, c_u_l_s
9jl_glg5p ronrr_zin c i
11910) - pro:rezirra, pronrrr:zina gi dietazina. Cuirsud 9i Sig*alcl .r, ot,s.n.-p-;iru pr,*"
I i? ciec:cle ,,litice' sau ,,catharctice" ale acestor subiumrc, unrrrfi dc Chrrpcntier, iar introdu:e"-i
-.I sisiematici
in terapia bolilor psihice apa4ire cupiului Deiay-Denicker - 1952.
rca

Urntcaza o adevArala clscadA de noi compuqi chimici cietenlinati arSl dc dorinla de

I
l-;

imbtrrldtirire a efectelor psihice propriLi-zise, cit gi dc eliminarea cclor nedorile dar oDsenate,
ceea
ce 3 constituit de asentenea un impuls hoterator in addncirea cerceiirilor'in
:- dorneniile mecanisnrelor
rjr acri'-rne, iporezelor etiop3IOgenic., biochinrice etc-, ajungindLr-se rstazi le cunoatterca dra
I '-'i nt:i rprol-Lrnd:ti (gi brzr:i pe drr: rigu;os gtiinrifice) r psrhicuiui rrman.
ce jn
j
jj /'inoia ciezr,'oltaie a ganiei <ie produse neufoleptice a dus, irr tirnn, la neccsiiatea srabilirii
I trnor criierii de clasificare. Dificultetile au apirut.in nronrcntul il: care s-a
coreldri cit mri slrAnse intre opiniile clinicienilor,
dc,rir ob{incree urrci
I cercciitorilor seu biochimigtilor.

I !
l
 IE
. Clasificarea ch inricd
I I
F
E
a
Clasificarea chimicd u n-.onlepticelor este dificila datorit'd cretterii nurnerice perrnsrlente F
j
srbsrarrtelor cc inIr'5 in ars en a Iul.trapeutic (Tabel l).
1
F
Tabel ll- Clasifiiarea chimicd a neurolepticelor :
E
ta
(mo&ficatdupi Poldinger gi Wider - 1990) .'

e
tr
CLASA SUBCLASA REPREZENTA,NTI IJ
E
F
bf orp ro-na;.ina (PIcgomezh, L?rgactil)
Trifl upromazina (FILunazin, Siquil) c
a rpnrnmrzinr /PIeoicil\ ' . F
A l;-F-r';.a /Th.-1.-.\ .' j
lJerlva Il.srrnoalcfu I rcl E
-Levome promazina [','"o zinar, Tiscrcin)
Cya-nemazina (Te rcian) . 1 -. r::r:r ' : -i'r- j :'.

Dietazina (Deperki,r) =
Plgme!gz!na (Romergrn, Ph:!Rr-qi-n)
-i
F
Propiomazina (lndorn, Serec..h)
I Tio ridazina tl4e)lcril) F
t_renclazrna (i\eulcPiri)
.:. ... ts
I
D c ri v a 1i lryeridilal chi I ici
i
I P ip.rnrazinr (iirusidol) E
5
I Pipo tia..zina (Piponil) E
s
f ENC I-LAZ|N,E I Perimatazinr fI-eot!}'l)
I U--;-..i-\ ar;l"a-- - .r..r-^r:) E
Tioor
''r oorzat (Drnal:.r) F
:.
D i:tjr: zini (Esucos) E
ts
D ..1. h...1?;. a /q,--)/r;ll E.
1
^ F
-ii
1 ri fl uoperuin: (Stel,zine. Tcn-rzin-:)
I E
Ticti lperaz.ina (Toreca.:r) E
IE
Tioprope r az-ina (N1:jcpril)
Perfeaazina (Trilaion)
F iuienazina fl-yogtn, NI!r:;ul, \1oC:cate,
l'fodite;t) F
Ll,r-^r...'i". /P. < rl..l G
Dcri va ;i hrnopiperazi I alclIci Aza fenotiazine '
Pr,rrinen''Jil IDonrln:l\ "t
F
t:
Oripendil (Pen'etral)
Isotioendil (,bdriol)
F
C o rpro t ixcn (Tr.rx al )
I
I
g
I Clopertixol (Sordinoi) !i
I r' ,r-, . . r-e. rr
?gSbp.qlrgl (CloPixol)
Flura-ntixol (FIuaruol)
T iotir:cn (Navane)
(Haidol) ;
!alo2cii{qi
Fluani scn (Scdalande)
A,l^,--.,\- r /l uu,,.,-r.,-.-\
v dr, !:
'!, \
L'- il:.1,F[\Oi,t 'I rifl uperidol (Triperico
l)
Pipanrperona (Dipiperon)
B cnpendo | (Frcnactil) .'
Drope rido I (Drolcp t;n)
Spiceror:r (S iroptan)
r, iii \tDt I tL rlrp erc.zi C i fJ.Epari)
r'l:rFl il)I)lF .l' P ir:rr:ziC (0rap)',
r,ri,5 R..l.z I\E I:lirs:iriien (lnap)
['.r.]0.urid o I (Serrae )
I rll-', J,Jt,rl \.1Lili\ i: (t.rp.rnc Clo::ril)
!]919.1r <,
a
r J i ir i-_ fi zoT r A z il P I|.5: C lc ti.r p in;r I F-nrrrnrln

tat
 D UI'L, LA>A .nEPRIIZENTA-N-[I
l-,
blae ivzoxRzepn'8, Lcr.:air,a (Loxapac)
DiBENZOTIEPI.\iE Clorolerha (Clotepin)
7 -'.-;-.
I 17
^t'^i^\
DERJVAT.I lt\1'DOLlCt Ox;pcniaa (Orypenio)
N{olindona (Moban)
Sr 'pii3 (Dogmatil, Eglonyl)
I rapnd,r (-llapndal) - .

C l:bopiid (Clcprid, Clcbodiar)

Anisulprid (Solian)
Rcrnoriprid (Roxiam)
Sdiopdd (Bametil)
Racloprid (A-40664)
IM.IDTVOLDIONE Sertindol (Serdolecr)
ANTI PS IHOTI CU Rimcazol (BW-214U)
STRUCUTRA Flunezapini (Ly l20i 6l)
TRJCTCLICA Q uclapind fum3rat (Seroquel)
Olrar=pin5 (Zy pr exa, Larwac)
Camipramina (Prazinil, Deiekron)
T,NTIPSITIOTICE P itrn<rrina /Tri <.rr^n\
BICICLICF Seto;er'gnq (R-52245)
'',. Zipresidona (CP- 88059)
Rispsidone (tuspolept, tusperdii)

L..arCltsifcarba biochirnica I I
Antipsinbticele ibnvenlionale sunt molecLile cu structura chimici diferiti, care din punct de
''.'edere psihofarm3cologic au ca acgiune principalS blocarca c ep-t:oj il.oy D'-la nivel ni-qrosrri:t

l' ic.rhnnrrii^ol\
\--*--...--.., o,t --
AntF>,tn
..,--.-.-..rarea caiior m9rg.lniqce,
-re
;'.Til;fpltffira:ffii*ft-pe-E*.
aceste srrbit3.lric ic exercrtau asuDra'receotorrlor altor neuromcdiatori:
i

I hl^" ".-" t..e a^r,r.iln. M1, deternrindnd efect anticolinergic-antimuscarinic.

. - -'r.".,.".-..-
_=_,=.:*:=--==-:'=-
I e rac tori Gr NA
L'D

" rccerton H,
A.-.r^ -f--r- -.;r,1f3-rnxqgl6gice pe temten scurt r3aiizau diminuarea simptomatolo,uiei
poziiive, a agitatiei psihomotorii gi a anxietdtii psihotice, insogire insA de efecte secund3re
I n:port:.lie c3 Cet.mtinf diminuarea coinplian;ei terapeutice:

. bloclca D; nigrostiiatali - efecie extrapiramidaic precoce (akalisie, tesikinezic) s:u lr

dis tantd (diskinezia tardivi);

I l,i
. biocada lr{r - dificultAti coqniti\.'e, coirstipaiie, tuiburdri de vedere, uscecir.inea
mucoaselor. sq qul-olenta diumd;
. bloceCa Iil - crcsidre:r in qreutlre, sorrqlqlgnla a:cenluate;
I l.iI;
| :;:
-

I t:i;l.l . '?'cr:stcr.a a,--tivii.irii glLrtantsterr.;cc diltoraii dczechilibrului balaniei DA / GABA / CLU,

i: -s
I t. I.:
1,1
a',,in,'l drant cnniecinti :,::
.\': ui l rc u lonle3:1 l-i;
distruotia
' :_L nelrronall si determinAnd atrofii nnriinrip ci/."r,
-__,_;_:
ji 'J-s-:arlcrer actirit5tir s-e! o tolujl-i"rli prirr tJez:chi)ibrarea brl3qtei Di\ / 5-l {T cir crc}trr.:r
I t: i= f.:norrrenologiei ,.lcprcsi'rc' gi l ris;ult:i suicidar obiccil'.'ilt prin nli.rr:3 nLlrna.rulir: Ce
l; 1ec9pQ1-5_-F{r ]. Itu"_f_rll cirrie:,:ului fronlal - marker biologic ptLtenric semnific.".ti, in
I t=
a
I
strrliile nrr<f - m,rri,.r'rr
' ,blocarea balantei DA i r\ch .-ictcnnini in prirna fazi o anrpiificafe ir activitiiii coiiecrgicu
r* I rerliz:rnd risc cr.'scLrt p.nti-,,r ,.D3iir,rzr colinergici" gi sindrornul netLrolef tic ntalign, iar
I 7
j

I rS
1E
 t-
tnrr-o erap3 ulte oara blocada collnerglca responsabile fenonrineloi
deficitare cognitive;

unnltoarele subclase:
r antipsihotice cu antagonism relativ pur fald de receptorii benzarnidele
d isc rinr in a n te /srrlnirid ernicr rlni.i.l\

.f antiFtsihotice cu antagorism D] / 5-HT- 5-HT2-/ NA /a:, , , ' u,'r

- risperidona (blocant total 5-HT, .'9i parf iaI D2) mij

. sertindol (5-HT2 ta7 / D.; "'' ' - -' rioi

ziprasidon (5-HT2 / D2)
o antipsihotice cu efect antagonist polivalent: e fe.c

clozapina - putemic ahtagcjnist'D2-/-Di /,5:.HT2'9i slab,antagonisr Dj l,Di ...,.,....,,, '-:..1

- olanzapina - Dr / D: / Di / 5-HT:
..-q,",1|]l]-."l]]"go"i:t.9d-:i-"!5'Hf:'1is|a!nentr11[:{crr J

I aDel .i - Anttpslnotlce atlprce (agenir atrtrpslhottcr

. ;.
atlplcl)
prol
D.C.I, D.C. PREZENTARE DOZA ACTruNE
(ms / i)
R[4eAxOL BW 2i.l U Cp. 100 mq 100-300 Sigma blocan!
ZOTEPN.A, LODOPN Tb. 25, 50, I 00 mg 150 * 300 D2 / sHT antagonist; ef3ci
NIPOLEPT pe 5-HT7
OL NZI\PINA ZYPREX.\ Cp. 5, l0 nrg l0-20 Di i D:.i D] / J-HT]C
LANZ,'\C anta go nj st;
Nll. \I.l anticolinersic si
a-t':iolitic
Q rr ET L\P lN.r, sEir.oQUEL To. ?5, 100, 2C0 mg ?5.- 175 D2 / i-HT2 noderat
FUNI,\R4T o'] ani,3 qorust
C L,OZA-PIN-\ LEPONEX Th 7i 106 mo 200 - 600 Dl ,' Di a-nnzonisr
rio 5(
D? i.HTT 5-HT]
5-i-!T.1. 5-]-{TI si lvl.l
Z IPR-{SiDONA cP - 880i9 Tb. r10 mc .40-80 s-HT2 / bl aaiaqoirjs:
RiSPERIDONA RISPERDAL 1-b. l. 2, 3, 4 ng S-LI-f7 ; f)' 1.,.ri21)
R-IS POLEPI' -.,r^-: - -^,. -^-i-r
S E RT I]\DOL SERDOLECT Tb. 4, )2, I 6, 20 nts l2-:0 5-lIT?/c;?/D2
l- (i ii,r. P I:\- A LOXOPAC Caos.5. 10,2i, 5C rrs i0 - ri0 Di i i-lll l ar(.,-gcn;:i
f. 50 rng / ml

Tabel 3 - Posologie ur)or ant;psiholicc aiirice

Nleriiclnrent Dozr de start I) ozl rn ininrn efectivi Dozr m rxirrrr
ntg / zi ntg / zi rnc iti
CLOZ...PIN.{ 100 9At)
O L1\NZ,A.P INA l0 5 - r0 2t)
ii]SPLPJDOi{.\ ? (l la vei!t:rici) I
I QIJETIA.III'iA 50 (?5 la vir:inici) 300 750
lnn -' .i,"^r^,-- ^^-:'1,,-
A\IISUI-PIRJD Ei0
!0{j Dt. siorclonle oaqJtive
ll00
 3. Clasif cnrea terapeutica
Porhegte de la cronologia apa.r'i1iei efecrelor cliuice gi cuprinde trei clase:
t efect sedativ inilial asupra iimptomatologiei (agitagie deliranta sau. maniacali) insolite
9i
de un efect stimulant - irr general psihomotor, tradus prin crize distonice acute;
r efeit antipsihotic aionrpaniat de fenomsnc de tip parkinsonian gi acliune pseudo-
dezinhibitorie determinatd de reducerea delirului;
?ri
Lnt
' .'fect antiautistic 9i dezinhibitor propriu-zis insolit de akatisie, tasikinezie.sau diskine'ie
:.:, iivi, provpcate prin hipersensibiiizarea receptorilor dopaminergici.
il
1. Clnsificarea ilinica
Preconizatd de Lambeit gi Revol, consta i1 situarea neurcilep ticelor pe o axi ce are Ia stillga
un.pol. sedativ, jar la dieapta un pol incisiv (antipsihotic), clorpromazina ocupdnd o pozitie de
nrijloc. Asrfel, Ia sldnga s-ar situa levomepromazinr, iar la extiernitatea dreapti haloperidolul gi.
ticpropefazina. Acest mod,el are defectul ci.nu ia !n considgrare efectul dezinJribitor.
Denicker Ei Ginestet adaugi ia aceastt clasificare. efeciul dezinlribitor, coreldnd totodati
efe:tble scdative gi cele dezinhibitorii cu cele secundare. Ei impart neurolepticele in:
ji r sedative (levomepromilzina, clorpromezine, sulpirid in doze mari); fI '
r
I nredii lpropiiiiiSiiira. tioiidazina); ,,.;. r.i I
II
. T'i':':ite lfilo.eerid:I,
. ? pollvalenre (nalope sol, lulenazlna, tiopiol5erazina);
flufenazina, Uoproperazlnal;
iI
't itorii-(triperidol, pipotiazina, sulpirid in doze mici).
de zinh ib

.
Ef:ctel: :r': .r. ., *getative domini la priina clrsi, scdzind apoi treptat lirC i.nvers
:-.)f J:;iOn:lle cu crrc neurotOqlce. CaIe OOmlna uttlme clas3,

< f /n < ifi".,,n hinnrn,;

;;"p,;;; ;" ;"ri""1iltp.,i,, cuprinde cioui
t neLroloptice rnonopolare, cu. efect sedativ - ievomeproma.zinr, clorprome;ina,
cvamemazina;
'I ln--"tol.plice-bipoLari)cu cicct siin:ulant / dezir..hibi:or la Cr.''ze scdzr,.te si e[ect sedeiiv
---:,
aiilDsiirou: la Cozetrescute - riopruptrazina, pjpotiezi:re, suipirid, pimozid.
-.<-------'=-
- --- -i-+ 1-.[r/''.'-------"') i 2:h:
.
i\-Drc.q.Ttl " 'i \'
.-\rriipsii;oriceie sunt utiliT-3te in fu:ciie d: Cozr ainrinislr:ri ir cr tsiror:iir:tea entiririlor
;::scioqic.. psilriairic: gi c)ri:r in aieciiuni n:psihlruicc.
Totu,ri, prin6ip3l:le iriciic:tii CcLivi din eiectc)e asuprr psihiculuirsi, 1icfuC cont,l: acesr:a ie
p u tern inlpdrii:

r incl icatii pjlrrlil r-fecr_Cl_$giiry:

- siiri de a.gitatie psihcn:otoii.: din cadrul episodului maniacal. sindroanrelo;
confuziouale, etiiismului sau decompensiril: acuie alc tulcuri:'ilor delirante
persisteltte.
+ irrdicat.i perrru elccrul antipsrhoiic:
- schizoi:ui:. airr t,rlb rriri dclir:nte cronicc (parrnoia, par,r&cnir). tuicurare;
d:r.r:rivA nrajoLi cLr sinrplorne psihoticc, episoduJ mcniacal din bo.:lr af:;rivl.
+ in.l;, ,ti; ^,-,,,-,, -.^-ctul cieziniibjtor (eniiautiStic):
- slaCiilt dt:i-ec'rLlaie dirr s;hizofienie gi tLrlbLrrir:ile schizo ircn i[o rmc, srai]
tl: fi; ira rc.
Pe liqgi ac:sic ir:clicaiii najcrrc, sunr utilizaie iir prc fi i.rr:ia re.'idcrilcr rjrn s.- h iz o F!-.,: i- -
luii,rri:rrile eiecti,,,e irirola:c (in spccial prelaratele depor, it),
!:iburari im pulsi',,e slu obses i1lrr -
s.',i',.rlsi','r. s ii,tlr,tnLrl Cilles ci
$f orrig{!=+A_
InCicaliiie liep:ihirrricc sr !iaiorcaza efectelor aniidrn3!ic (in spccial cloror-o;nazina
trltlDiuligiilJj (iir nr'-:lo,Jcrnriic gi ererr: rrruriginoasc);
:r:rnl frecvent folosite de ascrnenea i:.
anesteziologie ti ca potenlatoare ale acliunii .analgeticelor, ca gi in iratamentul porfiriilor, al
sughilului refractar elc. Pentru neurolepticele atipice indicaliile majore sunt prezentate in tabelul 4.
Tabel 4 - lndicaliile ne trro lepticelor at ip ice

Indica{ii Prinia opliune Alternrtive

,_ episod de boali
Piimul sau
c
rcca0ere acuta
Manifestdri e x t rap irarn id a le cu Olanzapina tr
fu speridona (dozc.mici) t(
reac;ii distonice Quetiapina
Olanzapina ii
H iperyrolactinem ie
Quet iap i,r a
' Olanzapina' 5{
Simptome nesative redutabile qi
. Risperidona .Clozapin: -
t9r-c:!g5r: l
Amisulpirid i
:(c
aa
( inc lus iY ti
{gfr "ggligryguga
intole rrn[3 Ia antipsihotice]e . " '
t ip ice)
I
D:::!!ttel;9!ia!e&r9s, in c I usiv
diskinezia tardivi
I UlOUran cogn It tve-\ Clozapina
t
-CONTRAINDICATII
. Sunt relatir'. rti:ilise daci lu.dm in ccinsidcrari: gama extrcm'de largi de produse sau dacd le
cornparinr cu efectele benefiie ale neuro leptice Ioi. Atdt cele a.bsoiute, cat $i ceJe relative sunt leQate
d.: efectele secundare prin mecanisnte anti ,. anliadrenergice etc.

€
I t Conrroindicatii n bsol utal
-tjr olarrcnrr'crr rrnohi ingh i5 (cresc tensir-rnea intraoculari);
)l'
-7--_-- adc,nom de prostati;
iL intoxicatii acr-ri.'(in special cu dcprirnanrc ale SNC - ba;t,ituric:, alcool'); aal
rl ser':ini (rnri alcs in primul tlin:estru).
t'.
.*.:---
J + Corttraitrdicatii relative I
].-___*:=--__-_ --F
. alecllunr c ardr o-vasc u tare ri inrrr'rr icnti crrdirci inferct -in,-a.riin r.nr
tromboze); ,
. afe:titLni Irepatice 9i renale ce pl.^t,'..?i .,' ;..,,fi .;.-.r;.
. hipoteirsituieanerialA;
boli neurologice - mai ales c:le cu sinclroin extrapirarnidal;
co ncolll j
te n ta t rata4_pqlul ui
roconi'u I s i van l; e I cct
boli ce cresc prcsiuner intracirnianS. hcnr1139ii.cr-,rricrre re:ente, anevrisnre; .
olscr;rzlt sal,qurne. i

t I sl ccid e t re p o s i b ile in cufsul a(lnrinistrarii :

icLer colc s lat ic:

_-i_.-:--l
a{'aljfcl91"; ,
cfccte ptuldoiale, crrrli3ri c:icr pcntru care au fosl admini:,ti-ate (agravarea
-_--a sinrpionratologiei dclira;ri halr:Lrltorii silLr a agitatici psii:omotorii);
siil 1.1.,: (;indromul piJ6iic-l-hD@l@ c: survine- I:r
aCrrinistrai-c:r masivi a nuuirl:piicelor incisive - cirracterizat p.in sttrc de goc,
hipcrtonie, fcbri pcslc .i0-C, dc,hidrahle, acidtrzi, conrir, rnorlllitulea este clc
pcsie 50 0/6;
 . accidente diskinetice acute, akatisie gi diskinezie lardivd;
' ' Tglxr$la
EFECTE AD\ERSE
' Aceste efecte nedorite, dar in acelagi timp inevitabile priir frecvenfa gi amplitudinea lo:
constiiuie o cornponentd.inrpollanta a. terapiei antipsihotice, ce scade semnificativ compliant:
'tsrapeutice. Depistarea contracaralea lor depind in egali mEmrl de cooperarea dintre medicul
$i
lefapeut gi pacient. impr'euni cu anturajul siu, cit gi de monitorizarea acestor fenomene gi o corecii
.infornrire.
ir-, sens corsiderb.m reale posibil itrtea -prevenirii sau cel pulin diminuirii efectelc:
u..st
secunciare, atat prin jocul dozelor cit mai ales'prin utilizarea adecvatE a medicaliei antipsihotic3
1c.:rceririle fundamentale biochimice 9i neurofiziologice constituind un argument h favoare,
acesiel allrrna(l I ).

la utilizarea do:clor mari sau in combinagie cu alte aniicolinjrgice se gioate declan;.

I
I
:j
li"dro $hiqardqe:c.
t
i..

t sniti','e 9i neurologice. punindu-le pe scar:

- sp.'cial in primele doud saptarninidc administrare;

.seda.re, in
1..
- cont'uzie. CificLllta!i d: concentrare a at:ntici, dczorienlare (m:i ficcver,te in czz -..
Cozelor nari sau la r iistnici);
- r,
'lL''.;.i J- m-'n^ri,'
lll- n
" rrr-.r'irrn.
"^-';':" "n"nn lri'hUic l-JcLi:: iir cazul clozepn.'i care poate precipita sirnptonl:, -:

I
1l obs:sir -:onlplrlsive, precunt gi risperidcna i.lcrirn in:;d h p;oduccr.'r insornli:
'l
arrriet,i:ii <au chia- apitatiei.
: +'Efecte rreurologice
=-.::=:-==+=-
,-- ;mi?ftrapirrnrir-i:rlc: cupri,rd un grup d'- tulbLrriri ce apar succesiv 5i C:pin1 ::
i neLrLolepticLrl folosit, vArsla gi sexul pacientuJui, asocierea cu alte substanle.
t
V' - Jilis ton-ile]l apiruie in cursul primelo: zil: de tr:rramc'rll, constau in tremurit::
;orrtmctui diverselor grupe muscuiafe, spasnr in lorsiune, crize oculoqi::.
torricolis, spasrn laiingien, trisinus, protruzia limbii etc.; sunl mei frecvent: i
cazLrl pacientilor tineli, de sex rnasculir',, lralaii cu neur,tlepiice incisi,,'e;
*_-,:-i -'-----
- i:rt:tisiristalea d. lrilrnfiFniotoiJ, irr carc pacienlul siri:ie ne"oir ds a st n:. , .

:. 'oEfiIn=,rt. rndiferent ci: pozigia adoptat6; apare in oriLrtele-zes-e zile de ir{am9; .

r:.rri fiecvent la limei 5i este ccrelati direcL cu iircisil'itatea neuroleplic'ulri :

c on srrnr u i de e xci lan te ce ntrale;

- - }--_----';--1
itesikinezi:rf t:ntii;il;r Je cicplr;:re p.rninenti;
(
!
li - I p-stu dglfli'ffiffi-u prir r:ri:ircte, mers tirgit, facies frjat,
Il^ caracteriza:

I' -ffi.r-enffidin
akineae,treriniffi *il*1l9lrl,_{i;;;';;;";'i;
detursrir
"i-",',,:^i",1 ^- pacientele in _
.

. r'irsti.
Ulrinrele trei rulburari aparfin sindronrului
sindror hiperkinet ic_h
I sin d rom ul Pisa (prin analogie cu tumul
***l!u]!lja late ra I5:
rc-nlperton.
ioe
di: pisa): tcndinfa de alunecale, cadcre

I I-plit,ryqotpE(sindrornul iepLrrelui): tremu:drura fini a buzei inferioare.

t Ulrimere douiJindroamEiilr dupi rratamenr i',d.ir;sr;.;;';;;.if; ra virstnici.
. ' S9.g__._
dificultigi de inlhitire, mulr nrai fr"*.^" rl irru"i,
' i@ry- poaie apirea in tratamentul prelungit (pesre

I
'
i:j::i'#,fi:*.Ti'-"ffi"0'ffi'"i.,;.;
t@,tg...n,,.grote5ti,spasmefacia|e;coreoate|oza-
6-12 luni) si este

I _ o..,t.:iln'l:";::;"1:,t?:fl"i,"'#::rill,.1.;;;:;,;,"*_.,'.",'u;";*.;,
ntl sunt ameliorate de medicatia antiparki,rsonianb,
dar pot fi chiar agravare de aceasu; ele dispar
in
5i pot fi' diminuate printr-ur,'efu'r in,r* a.l."".eniir*l""r"n,r.t,,d.rl5i,.*u.irbat. ,,
l' lJ'jr"jr:"*"ui'-ri
o distoni!__:lqtljvr (numira gi hipertonia tardivd), constind
II - -.-Eisffi..t";
i1. reJrg!e4iq gatub_,,

, , l. sinCroi, ui Gjlles de la Tourette tarr..liv;

t' rovocate Cc antagonismui cu receptorii a1 adrenergici

l ' !.ip;te.ry!!qg4t*1i, nrult mai frecvenri la admini

nrodificiri
lnrstrarea parenterald;
EEG nespecific. iarirn:ii, in special Ia
.F.j, _5 n,r._":e|eli,
l' rrresorirlezi riolld.f .liporinrii,
n4 ;! i
lil,ro;.id):
Vloarle subitA - probebil in tirlpui.ulei aritnrii (foan: rari).

I J. +.1c5!e sltlrg!,trs!,"!:)
anorexte, tlispepsie, disfagie, constipaiie / cjiaree;
.
I .
_sr$e1rd3ljlgrrtc;
scnzarie de volni (in speciai la {irrnitori).

I 5. Efe:tt rcerl:
stcu.':Crr.'11,,"1J
arr
tu r a Jc_\ ;lt1 tt
lico l i nercici
u

s i rr, :r, i r:'rr p.o ir.;

r,r etqer!Lr!r_.v_,
cltterminafe cle dislir;:cri: drp:nri:rerqici {D.)
j----=------r-' , -
b locada

sciderea iibidoului; ----9

I d ificulti ti de eiec;ic;
inhibiirea ej ac u lirii, cjacLrlarc r,,r...liu.i. . nn13rr,n i.,
I p riap is r n.

I l-l
'
fcrn ei:
c re t l{.re a prcl:rciine:.

' 1fl,l. sirilor, hioerlacraiie, anrenoree, turbLrriri rncrrsrr.uare,

I .-'_.-^-'-:_..--
n]
. rc:r-ri.'rle Lrl;;ozrr.ic a. s"r-',.i.J- - -f-.=_- -
rrro,rificiri cre libidc

I-=1
r b.) r l-,rt;:'
-.---
j.lC.jaiil ,.. .
I i .:
.
S It_.Ll.jril.l], g I II: .l: t: - ; :: :.:1" l::llc, r .-.

t
't:.

La ambele sexe:
. cretterea apetituh:i, cregtere in greutate,. hipo- / hipergiice nr re, glicoZurie gi cregtere.:
. tol:ranlei la glucozS;
. sindromul hipotalanric tardiv (oolidiosie si poliurie).
--
/.
|!j-- I utDurart oc ulo re l

;-tGmc"taGlend;ular5, apirutd la utilizarea il tirnp indelungat a neurolepticelor, c:

conste in depozite granuiare; de obicei vederea nu este afectatS, tulburarea fiir.:
rdversibilir odati cu intreruperea medicaliei. Adesea este prczenti ia pacieniii cu
pigmentare termici indusi neuroleptic sau la cei cu reac{.ii de fotosensibilitate;
. Ietinopatic pigmentard - reducerea acuitlfii vizuele (reversibild ureori prin stopare:

,^------
16. Keactu ae lltDersetrsr0tluale )"
-,.. primblo lrrni Jp r.atrnr-nr .irr n^t r-;'ca ci Ie inrr,'nrner-
SFobservd de obicei in cursul primblor '* "^"-.!r''_-
administrdrii neurolepticelor.
. fotosensibilitate-gi -reaclii., fotoalergise, .inclusiv- erup !i i :.-eritemaioase .. ase ntinitoa;.
arb urilor, insolite de vezicule;
. rash-uri, anomalii de pigmentare a pielii;
. ia t:i co lestatic;
r' . ---;:..,ccitora (l-l 9i, .iirr pae icnl:i ti.rtir;i cL .io-p;,'r, n:onii.,.. .:-- siptan,2n:15 :
c
numi.mlui de leucocire fiind obligatorie). lvlortalitatea este crescutl in cazul continuar..
r
F
tratanrentului, simptornato logia incluzAnd dureri dc g6t, febri, astenie;
t eozinofiiie - de asentenea obsen'ate in traiantetrlul cLr cloz:pini, in special ie fem:i;
aslm, edem Iaringian, angioneurotic sau periferic, seu reaciii ana{ilactice - rar intilnite;
-"c"r _ ca:aclerizr:
--_-';-.-__-i_
: \q;nd.nn.r.l
{:lil:.'-:ii:'^ rr-,,rnl-ntrc
"-"'"'-l-"- ^,.,,aliEr; I -- rigidirrt:
- pii,n - muscuhri, trhicarc::
I-, i^-,+--., i r"lh"';; al,
"
t c:e:linin[osfokinazci. Poat+ aoarc: I:r admini.;tr:rer o:i:irui lteurol:ptic, iir oricc Coz:
irl o, i." lnonr"ilRi.unoa;i.rcl precoce a sind;oinului qi oprirea tr:i:mcntului. prc:-'
i ;i insriiuirea rapidS, a terapiri de sustir:cr e a fun:tiilor vitalb dimilueazi riscul letal.
! g.' Efecte asupro lermordldfi)
. aiterar:r c:pacilStiiorganisnul-ri Je'xutoreglare la teinp,i13tiLri qi umi.'.ilate;
' sinCromul h ipota'lantic tardir':
E . .r...r-1r51 trenzitorie e tenrnrr"rr-ii lch<,rrwrt; l:r n.'iti 5C' % din 1:aci-;rlii :iat3:.
i:
clozapina in prinrele trei siptEnririi de adnrirtisira:e).
- ,*---- --\-
i. -_-+.--_-].-----
I I\TERA.CTIUNI I
:t 'I Aatorbon(e - ariiiacide, carbLi.re actir,, colesiirarninr. Scad semnificativ absorbiia or:. :

n-'rrnl- rri.elnr c.i'rd sunr adn:ir.is'-::rt,,' simult:n; est.lrcccmrndalS a,J:;ri;risirrrc: ace::

cu c:l prriirr o ori inainte se.Lr rioui ore dupit neuroleplice.
.lrticoli:;e.",ticL - :;riiitari.::;rso:ti-::, a:t::-le3r:.i':, a:rlihistanrinicc. P-ote j)t(':Iz3 ef:c-trl:
=-i ;- -r._:-i,- "- . "- ' --l:
-
- l
iiF-l;.pinit'p:i.jr.:cllrd uj;aJ.,jncr -- IrrLrcoss:'lor. r'cd:re inceto;eti, cons,il':rtie. i-ri:'
-.=:*:
ilius p:rralitic. disilLnctiicoqliiive , riozelc nr:rri con.Juci,^r-d chier la psihoz,e tcxice.
!
,4,:rier.t.lcpii:t - cr;b.rnrazc rirrr. t-:i,ioi,,. rici: 'i:lrr,j: ii Jti*,i-Cl;i. cl'-:,,rrrrcc .

sca,j ni',clrri plasr:raiic al neuroieclicelor; ilce:lsia aLc loc gi prin cie,rterer nrelebolisri:.
-:.- -.--; -
r (gbsen'at in cazLrl halopenJriuiLri. fe ncti:-;:irle lor 5i ciozapinci). In c:rzul velpi::
jsi e'.t::ti'::::::: 1,:i-'5i aiiatisi-t
E
c:is,l ni.liu ( ricit.ltc.r j':fc:i-:l:.-.: i:.i

e
9

I liirlliilriillllill/lillllllllllilllrililfiiH
I;E
I,F j.,
cost terapeut ic nrai scizut;

I o
urmarirea ntai buntr a bolnaltlui gi imbunetllifea reialiei medic-pacient;
frecvenla mult mai redusa a incidentelor gi accidentelor terapeutice.
Indicafia majori 'este de fapt hatamentul de intrefinere in schizofrenie, tulbtrrdri psihotice
I cronice, tulbtrrari alective bipolare, episoade acute de]irante survenite pe.ftrndaiul tulburirilor de
nr.rsnn2litrtP Pln

I Tabel 5 - Antipsihotice injectabile

(dupl D- Tai4or - 1999)

I D.C.I. Prepr ra t D oz:r test

' (mg)
Doza
(mglsip t.) a
In teryal de
dminis tra re
Obsen'atii

I Flupentixo
dec ano 3 t
I Fluanrol
Depixol
-' . -,-20 .. -l? 5
(sipt.)
7 -,4 Exaltarea dispoziliei

t F lu lenazira
d3canoat
lv'{odecate: , ,. lt ( 6;25. 50 Efecte extrap iramidaJe
@PS) putemice
Accentueazi d:presia

I flaloperidol
decanoat
Pipotiazjn:i
Haldol

Pi.,r.ril 25
l?

17
5

i _ 5n
4

4
EPSaccentuar , -.
S laba sedare

EPS rare

I pairr.itai
7,;;i;;;,Jt;,
d.lc ahoa t
^r Clopixol 100 100 - 600 ') ,l
Uril qi in c.,,Llrolul agirrdei
cu agesivitatc

I Kebabian - 1986_gi Kane - 199i, sernnaleaza posibilitatea ca eficacitati:a neurolepticului si

le deperrdcnlc de stnlc[ura receptorului D2, 5i de cupl:irel sa pozitivd sau negatire cu adenilcirlaz:
I
I (uecanisntele cic transcriptie a sernnalului), fenomene ce ar exp)ica actiunea polivalenti (bipoiar:)
i:L tr.,rrcric tlc d,.'zc a uror mcdicarrcnte n3urolL'price (Fig. ru. l).
I Sokoloii - 1991, evid:ntirzi subcLasa rcceptorilor D; ce nu actione3zi prin aicnilciclazi. ci
I piin canale ionice, relevind pentru prima datd sisrem: de transduclie a serrn:rlului ciiferentiate de la
rJcepior l.r rec eplo r.

I Anclreasen - 1990, renrarca afinitatea recepLorilor D.t pentru noile neurolcptice aiipice, de tip
ciozapina, clasa ,,CLeZ" (Van 1'ol - 1991).

I Schrrar:z - I 991 sLrbimnane clrsr r.cenforilirr don:mi,ri,-i irr dnun -:.i ",rr.^.ii
Recep
.
torii de tip 12
rcjeptori; D, propriu-zisi siruari in niqrosrrirt:

I !
t^..--
.
j:f ptorii
r
'
rec ep to ri i
-=--r
!lj1:_ilg_L11' yg]_qrjzgl mb i c ii !4_gi9 o lg$
D1 prcdurrri,rjrd irr concrul lrontal.
i ;

t r Keccpl0r Oe trp Ur:J

I iL.+,*;@t
ic:::coiii D,
u,gf.,ri.,;
la nii'elul hipotalamLrsLrlui 5i lipocrmpului.

I Inleresul fala de receptorii de !ftA, a ciescut o,la.ta cu recuroa;terea ca gi

atlrca receptori d.- tip doparninic situagi pe neuroni de acelaSi tip carc inteivin
:cii'/ilafii acesici leLroni prin influenlarea activitdfii lor electrice tl'sru mcrabolice
^,,|^..^-^,^-; '
_^-_-:-.i--
in aLltorcgl:rfca

I
. ]

Utilizarea iluanxolului (flupentixol), a dcnronslrat ci blocarea receoiorilor L)1 la nivcl

presinaliic are o actiune pcrmisi!'a, poreointoare asupra et'ctuiLIi blocarrt al rcceptori)or D1 din

I '',':iant.'rl po:t:inrptic. in rcel:;i {imp. l'.o:.rre:r r<:cptor:lo1L11lI_lnr 'ii', srirrulcr:-r secrutia

I jpt:ninic;r arilJ un efrct sccr:nJr' c:llil-.lrcsi\.

I 1l
I;
I=
I:5
 J{!
?,

Lt,
a

:
t-
:

'| |
(

Fig. or. I - Reccpt,rii rjcpznrnergici 5i rr,esrgerii secundari

CLASIFICARE RFPPFTF\-iAVTI CEE'Ttr CqT'IfN-D,ARF

PzuN-CIPAII

Levorlrcpront:ztna
I
C lorpr.rmazina
tt*-''--"'.--t
\_l--L,Po, Fprra;_l Flipoleruiuc o.iosiaticl
II Dropcridol
I sEp.{rvE I . SulpiiiC' (doz. rnari)
SLrdrorn neuroleplicmelim
R: ze cpi nice

C Lo ii ri, ina
tTr r .,,;;;--. "-l Pro:criciazina
r lii?I_---J Tic,riiaz:n:
P inr o;id
Tasiliireuie

Fiaiopcidol
t=lt;iitr-?;l
t'""""""-"1
-fic-oicperazi;:: Rcacli i exrapirarniCale
(Cisin:rgii. cisionji)
I PoLrv.AiEVrE Fiuirr;r.,-ira )l
l Fi,.:oeniir:cl
Parkirlsodsril rll aJ l car':ncn(\) i

T:ri::l:iZina
T:i;::iCol
ft-'''--*"'-l
\- ( 'a rx ; er;F-l Sul:irid' (doz,: r:duse)
Sc. hi oeri:ineiic - a !:a tisig
lslzr\11fglti Caliprrarnir:a
TiccriJ
Pip:-;tpcrone

PO i,U L EiECTC,\!U]T oi-oc !c E

DEZINIiIB{:C3, yiE

I rg. rrr. I - Ci:siilc:l.::i biiL'1:]ri I,i).liiJrlenll) c:rt'-r.ai,ipli.,jlor

l Dui'i Dcoicii.r 1i Cir:stc: - rnoJiircr:ii
' \. --L i:::: r:r'' r'

1-r
t't Colonna - l-99 l, reev'alueazd principalele efecte ten:e:ri:e clinice ale antipsihoticelor:

ll , in
l. Efectulsedrtiv manifedtat prin acliunea psiholep:r:t cu sru fira ac[iune hipnoticS, cotrsra
inhibiSia gi
'reducerea
evidentd a iteiii'de excitaiie psih.rnrororie, a agira;ie i $i agresivirdtii.

t Aceasta aclirne este prezenti la toaie substarfele neurolep:i:c', Car la unele clase este mai evidenti
.dccit Ia belilalre. Acest efect teraDeutic este utii in riatanen:ui:
stirilor de.agitatie psihomotorie din episoadele psihotrce acute;
.
episodui maniacal acut;
'
stari confuzionale insolite de agitalie psihomorori:;
.
conlponamente psihotice auto- sau heteroagresive.

l, . Datorita proprietl!ilor sedative, unele antipsihotice constiruie medicamentele de electie

p.ntru urgenleie psihiatrice, carac te rizindu-se prin:
ac;iune sedativl inrensA;
instalare rapidi a efectelor terapeutice;
siguranld in administrare prin prag diferentiat larg inlre d.ozele terapeutice gi cele toxice,

I toleranld bund cu efecte seciurdare sau adverse minime (Tabel 6)i,, -.,.'.-.

I PRODUSUL IVIOD DE PREZENTARE, $l

urgengele psihiatrice

DOZE / OBSERv.{TI]

I (Droleptar)
ADiIT\iISTR\RE

.
Eliminare rapida.(A - 6 b)
1/2 - I fiole 3-4 ori / 2l h
-

t . Clorpromazin
(Plegomazin, Largactil,
Chlorpromazin)
Perirnerczin.r (Leptryl
l m,
i.m.

fiol: l0
100-200 mg / 24 h

mq/24

I
; i.m. mg 50 - 100 h

I ", nm>-.^-'r' i^ ' 75-150 mg i ?-1 h

(Noxinan, Tisercin)
i.m. llole 2i me F,\ ' !1: n,,i-m;,- <F.l.r;\ .rr..il
isc nnior d,-' hT-{

I Fl,.rrnisoira (Sed.llrrrJe)
Cvar.cn;rzin a (Terc i cn)
5ulrropid (Bamctil)
i.m. fiolc 20 me
i.n. fi ole 50 rr4
i.rn, flole 200 nlt
60-ll0mei2ah
j0-200 hre / 2-l h
400- 1200 me /'?-l h

I l.
i nrrnirr r'l nv:nr- i.rn. fiole 50 mr 50-i00 t;te 1 2-l h

I C-:'ntclrrrirp
in
F,fecrul entirrrrio.s comblte anxiet.r'c:r psi.-.otic5.,an3Jaia de nerntiz:re' s.r,r,,angoasa de

_-^_,__
de r.rinrrliz,r.-' .

aceste tulburiri anxioase Dsihotic3. anxioliticel; benzodiazepinice sunt ineficiente, moriv | /

I :

I p:;'r:ru cJre rL: fosr denunrite 5i trancirilizarrt: rninorc s3u,,cu cfc;t limitat". in comp:ratie cu I t
rc,r'^l--ri--l-
rr-rrr vr-prrr
An
-rL J--,,-:r.-
uL.rul|iLrL i,, ir: ,l r,,-^l,ili-.nt>
urr.r,rL
rip.r',. I ns ihor;-i , s;,'sr:CiiCi:
rrcrLrrrrrr4cu'(r m.;^rr L.
(r.LJwi

I .
.
schizoirerliei in cursr-Ll episociului acut, ccl nrai aiiei la primul episod dc borla ilind
secunclare invaziei dclirant-halucinatorie ;i pierderii unitalii Eu-lui;
:,
s:,ifi psihJlicc ci:lirartl-h:lL;cin:lLrrii de etiologii diicrse;
I ' .l':i.rcsia psihotr. i a,r ri'.rrs::.

t re
3. Electul entipsihoiic ar.
iluce ierrorrre rolo.'giir proclLrclivit ciiri
. J trLrnc rnti,l.li;,rrr;i ;; (ri r
itl ariil siir
sc
ri r
hizo irc n ie.
I r: rc
central cap:rcitatea substanfelor reuroleptice de a

I
-- I: .

. acliun. entih.riLrcinrrtoi'ic (ha ltic il o Iit ic i)

Aceste elecle suni oblinute repid in comprrriie cu influentrrea :rltor nrecarriirn(
logice, curn ar l-i: i;rnrili:i il:linnti, inlerprclirilc dciirantc ;i preiL.rcririle dciiranle
I
ps ih opato
s .(r -t rl;l;; .i'
:i

rii
 'pseudoeiect
, -r^^, ^-ri^.ilrnti. rnducar--- -=
antipsillotic; induc'
renlarcat laptul ca neurolepticele pot avea un
un fals efe:: 1
sindronrul de neutrafitaie Ei pasivitate car" m"schea.e simptomatologia, realizind
in nrri mul::
Efectul antipsiho*,ic, inrpotriva simptomelor productive, se instaleazS progresi"'
e ispe :

iniiialscproduceofragnleniaregioeiodareafenornenelorpsihoiicei
ideile 9i convingeril.' deli;airle dinrinuA in intensit3tci
.pacientri}nrtmaiestesuirordonatfenomeneloipsihopatologice,puhndu-sedetaFd: i
antiprod uci il'I"
Irirrea deliranti gi re'eni in lumea realA, r.ulizendu-r" u"tirn." "
neurolepticelor;aceste|ectterapeuticpoateconducelainchistareafenomenelo:
a aceSto13.
in totalitate
productir'e (vLndecalea cicatriciala, de|ectuald) sau 1a rezolulia
autorilor considei6rd c:
Eiectul terapeur,. p.-o'-rTl.n lu.rg este dificii de apreciat, majoritatea
.--
r:-':.r:o'cpricele at: q4rni!l r&!:e:!:?91!lj j:4q- tr-9rllq PIopn'9-zisc:
-- pt icele me i ptez
ruta LLi"a-ro:rrele e lecte antips ihot ice:
-N-.*"1
. !iune lnl inl aniaca L';
ac
de luciditate'
. actiurte
:-*_.:=-9-.
anti.onf.uio n"15, a5a-numita caprcitate de restaurare a procesului
cu ajutorui careii s-'p'ot-'onlrola starile con ruzo-onl rlce;' 'i "' ""'
-==:=-

. r:!iunc efi:ienu in tulburirile psihoticc act'ie di\erse;

. ,etlcacitare in combaterea efectului indus de subslanfe halucll-o,3ei!.'
-='--_...-.--' ....-
fectul allLllluilsll|.
J. ELIeCtUl
{. 5 i/:ru
r rt tir u tistic tr/Jdu dezinhibiro-r '
uLlrrrrrrv!'v'
-- ' '--terapetrrici
AiL:lirea
--_,_-_,j_ :-- ciorninala d' combaictcd ;irnploneloi negative primare di:r
' ---esie ___, -__ _,_
-_, j_ __-,

-- orr-rJiu -: - : J^---^.^) sau

--_)
irrcoerenla, aplatiz,iea afecri'd, dlsocierea 9i depresia)
--r, a.
:.:.izoftenie (auiisrnui, ,:-.- t,.
"l".go,
::,:;"1;:il:::,":l;';i;l;";.;;J;;.1"'il-;;;.,i.r" don'inar. de simptome negari'e i.' c.1dr" ^^.1-,'
tipice sau attpicj
::esior etecie se situeazd 5i eicctLrl a.rtidcpresi\l' produs de tLnele neuroleplice
(lrLrcantixol, tioridazin, sulpiriC, leponex eic)'
.'. -: .-' i- r,.-^'r.. ; ' .,^ 'rlul dc aciittt.-
ir ntcmenlui a':ltLaI clasiflcarea neu;oleplicelor !,L l-l5l!c
aceasla clrs:t de n',edicamenie in irei m:'ri
ls ii',o fa ntraco lo3ici core Lat c Lr -: i-:ctul terapeutic, inlpanc
...::--utii , T:;:i i).
trle]iz:l'iisg,aiuceillcliscL:tieoseriec]es.rbsiej]|rcuaciiunitera]-.euticec]eti:
il:rLrolc,r;lic, ext:elll Ce prl::illic: ;i birle exprilral'' da: c:i:
pr:zinii ait: c:ri-:itciisl'ri
lsiirofan-rracclclicc 1n compai:rrie c''r d:scrici:ea cla-ici a n: : io l::
i : : ur; '-\'te :ic noi neurolepitc:
au i i

r:inrit din 3cest3 mcli\e.a:rio'.t:.rl de ,,iii',ice

" oiic:lc aticice - nti aIItiDSii"oiici atiprcl ' - prt;
Li'ce|inan - l99l' c:r:ac;crize:": :ic,uioie ''age
.: :.1.: i :: -.i 1i;;..:Iill:
acil|lne tcial:liiici s:lrniilcativa :juora Sinloionlelor poz-itive
cit ;i a celor negei]\,3 dli]
'
S::..:" irt l:.. ,
exprinate' pr:'cii:
nrl Lric)\'o:..3. ienorll.lr!- extra':iranllilrie, s:ru acesies srlnt foarte puiiil
n,-r1e, a::'.t pet::ru ifalanl3iltul acut, cAi 9i ce1 pentiu
C'uaii rlcdie saLl )urgi;
. cf.tiere3 nivritrl'.ri pioiactinei esie mini:n-
in cair rrl a1rius|,"_ii:ilqi iilq1.-C qflls,l-u! !4i:sl'legqiiL:
U:oleetice lipicc - nrclpcrora.
I l,r antipsil.rclice ,p;;pia; a;;6ciurir chiniica dc ne
I , :.rrli:,iir'rli ' i :i t ,,tlLD/-' 'r' o p'::r::'' l l::': ' ri :::l- :"t::e1 :c': ;' D
' -' -:
' I irczr,.lll'orci, .1:l' 5l c rlrn'i.li! ._.'! t!'_ l''_
i:
-'
|',- '.--lor iei3.0eliii.a s-ai irlcr.r dinrin',lirii rcli1';i:;ii tloparnin:igice la nLvei sr'rbccitical
j Lllrlit.i.l (e f:c-lc
ii.a.., .',,iir'irc,irc. ir;-.riproi!.r.ii,i) ti dc c55-i t1,.{!, .l:l.:"1.'li!l -!L!l\31-!!ni:ai
I-'l condLrcr la cfecl-:
ti it
i i, o i : .
tl r asLl.r-.1 sit.ririo.iclo: ne gatirll Bi,ciie" fJiFrrill r 5-il
s i i

lr rt t ili:;r r l -r iv:.
i-i-':1-.: c:.':;lir.n ii clo':::Ii:l:l (ilporr'':'l), clo:rallociir;:iC t' 1ll . l. t
' -

l-i
l_

i :)t Benzamide gi bcru-:mide substituite, ce ma,rilesti afinirate deosebiti pg_r{ry _rccgplolti

!S fr '1t19&..]l3l3!915qlqcei ;iruet''!s,l!l,.Liry1oli*q'".
rlnirirl ren" ov in id
Re.orezcnt.rnli - sulpirid, amosulpiri r

-:,'+
Anlrgonigti specifici ai receptorilor de tip D1 din sislemul mezolinrbic - s0voxeplnS,
:).
T - . --iBlocrnti
_-
ai rece ptorilor 5-HT: si D: - ritanserinr. ripcridona
.
Actualmente se studiEiEJ[rnea antrp=smoriit lG;ltor categorii de substanle neuroleptice

i arii'ice: rntagoni7ri ai receptorilor D1, agoni;ti ai receptorilor DA, antagoni;ti ai re:eptorilor sigma
.:Lr PCP, rntipsiliotice prh nrecanisnie gluranratergice ('l-abel S.t.

I ACTIUL\*E
Tal-rel 7 - Clasificarea neu;olepticclor Cupi activitatea psihohrnracologici
RECEPTOzu AcTrLl:E EFECTE REP REZE NT.l' I- TI

I
-
TE K{PEUTICA A.D\TRSE
Puternic sedadvtr, Lel omcpromazha
con'rb3 t a:. r hi.,rta.<i,,"- l ln mrnn: ri nr

I .r r t id,rn: r l-ar r ic:

.-,i--.-;.-^,-^r^-
DI

Cl)
: .
r
.
agit. psihornotorie '
rnr ipt:te: n<ihnriri
exciralia
. !ind'om'
nei!-olepltc
m:lign (SNNI)
L
P e
x:pin a
c

rine nzina

I n:iF^-^r^.;>

Altipsihotic::
o dcliriclilici
-

tr /,- )ri.'-;/l
r
r i>
Pioperciazin,:
Tioridru ina
ivfrj ep
.HalorrriCol
r il

t
ak:risie
'": -'irlnr
--r: , minrr
,' ''tc r i"a
-- . haiuc inoliiici . dis\ir:ezie Fl.ferazir'lr
sclccilve r aoiirr ar.iacaiS . tarCir 3
Fl:r'-,inti.\ol
uropc.rcol
. s.d3tivi :
t Aliiosihotici
s\']1
F lu ani
S
s oir:

ultoprid
l"tlffp.iftr
I moderatf,:
.
.
dezinhibiroie
conrb:t s irir o: o n. ia
Suloiid
.1+ir''-.s
P; i-o-1g:.1a

t ,.^{ i ti ij !r F:r il
lrtc C:ret.:
ic e rgica acllual clpol3rl negai;re Cin
scJlrzorenla
. ;.rillJ'.tiil
Eirtrapira,-r idale PiPral1P.rot,"
Pe:rflu..iCci
Pii;l ozrJ

I flp.:$.',!
Tiorid::zir:

ti f':rbel 8 - Utilizrre:r n eu :' r.r Ic p ticeIo r in func{ic de actiunea te rapeu tic:r

ll i:e:rotiazrr;e
SE I)AI'II'
Le r'o in c) ronr a zirlt \{:1r
I\CIS
pi il
If ' D[7-I\IUBITORII
Tr il u,tpe,-a zura
-l'r"l,

li C !orpron.'-z-
Ticriil:z:::.
PrLrperc i::: i;r:
ir:
(Cez,r.hibilor)
^.-r,7;-)

-l
Truxri Fiuocntr-rol
I, iora,..ie nc

iluiircltnone ilaiLr::;i::,i i'{:.l iirr,: r d.: I

(Irluar'rrol)
P lp 3 llrpa ron a

I Ecrrz:rnriJe
tr '; Ln,' l. jS:l:',:,-: I
Dro:e :iJ:l

I
I'i;r rnlr rcn:
lI) ilr ipe r ,: n )

Srllriri.l
S Ii,;1i.1
r
(Dipipercn)
I'imozig (Or:p)
jSulpirid
Sulpirid i

I ''I I I

l;-,.----- I -,'l
]'r'!rro'ri:riri'1
.4.!no\,ll3rIr1
-r'- i
f;

i
ii l.)rircry,q19;l;jrt L.,,l.ui:-1i,, .- ___. I __ __ ]l

I Flicrcll,:r_,_l _ 1lllgjlillzLprr.;i.lirira_ ____

I -iri;i:li:'-' lj
ii _ i i- .::r1r!irj-r, Qrr:li:rcirr. (1, p::ljgl,g__-_-:.1
-

I l5
 Adrninisrrarea ant ips ihotic elor va fi individualizatS 9i difereni,:rj in functie de acliune:
accstora, toleran!a gi reactivitatea bolnavului lindnd cont de faptul ci adniinistiarea neurolepticelo:
uu .sre iipsira de iiscuri (sindromul neuroleptic maligt, agranulocitozi, psihcze
coli'ergice) sau c:
inconuenientc donrinate de efectele adverse, extrapiramidale sau cerdiovasculaie.
- Toleran!a la antipsihclice este foarte diferita, dependenta de factori fan:racokinetir: '
fa rmacodinanr ii i gi de:nretabolismul proteic,
neurolepticele circuldnd legate de protei'e (niveiui
olasnratic fiind corelat cu eficacitatea terapeuticd) - Tabel 9'
ora]
Tebel 9 - Car.rcicristici farmacokinetice pentiu unele an:ipsiholije adrr,his..rate
Legare de \/d Timp-de ivletabolit Nivel
Bio- '.
d ispo n ib ilitate proteine (l-lFig) tD . activ :plesmatic
(r'.) plasm:tic ierapeutic
("/,)
(h) (mgiml)
l5 ,'-tuJrorl 100 - 300
al,.-.r^m.7in1 10 - il 90-95 7 -20 8-

rn :<
Haloperidol
10-70 12 -.36
reCus
90 1l - 2{ filoro\l 0.2-l
Fiu fenazina
lulesocidaane, 200 - E00
L ranoaana 25 - j j. '-' 99 Sulforidaztn:
50 90-95 l1
I , 65 Desme thr I < 3)0
9i 4 - 66
- ?l-5-1
.
9l l0 - 20
on I-20 9-[idroxi-
8l 6 - l-1 6 /-I-Joro\l
qlLrslrariIrS 100

Tabel 10 - Antipsihotice cu ac!iun' preiurgiti (depozit)

Deu'rnrirc I Deounrire
Terepcutici
in (ero:rtioo3l'l I co nr erc i: le
lr:lr.il fioi: ng/4
inoti,.,lr,, prlr,i:.r: i L- 100 n:g
/ 1SJ
Pirr.dil Ll llole 2j s-1

\1,:Citcn
trioJ::,: ] ri'l: lt' ;i -i :r-r 25-50 nrg / iuirl
i:l uicr;:'.zire cnrnl:i
Cccanoat [-r.c qer
Proiixi;r
mg/ 2 j
i

ii'.rp-:riircl F Li::ll o l fioie 2 o,3, n0 ns 2C-.10 s:-D i-

aol: i O 9i,, t00 ", i00 rr: ,/j-'1 s:

CiollroL iiol: iC0 rn 200 r, / sict.
Zuc Lo cnt Llol
iroi:50 n 5C n;q y' 4 sili.
IIaic eriilci dec anc a t

l:.':'ir..:;: ' r:: iloi:2 n J i0 ma ./ sanl.

l- T

l S::.: 20 -4ir m / sa
i crlu :.1r.
co. l5i 4 ns / s:t
P igro zt d
Scrdincl io 1e 200 r:: ra! -l00 i ?-.\ s7-
Cloo':ttli:<.rl

este deosebit '-

Cuno.rgi:rea peak-uiri (r,arf nlaxinr ili aciirrne) 9i a clrr'celor ce iispersie
tiepo':it Ia url 1"r-'iiijfl:'-':
;:11,,-railatjii pe.:iir aJege;.::r mcn:cnir-;iui d., li,:ce ie d.- la rrn attinsiho;ic
|i;:ic. ace:t Illonlerli t-iinil tie 7-10 zilr cl: la;;c:k (T:'ccl ll)
depozit asil
Pe bl;::t :tcc:i.l: j:le :]C poaie siabiii rlodul de ailtiilisirare a n:irlol;priicelor
il,i-iJ m,t I l-'1 sli';1. ocil',ru flLli:nr'zina ci::r:'r''at 'au entf,nat' r'sPe cii"' 25-l C0 orrr':i i l-i : ':'
I,r..ltiru hllo:,:Liiioi ci:;a1r,tat. ir1:ci.:atia
r::rrIolcpiic] cJ:pozir vr fi:.ilrrlnisiralii pe dLrrat' d' c
)irti;i 5 arri, iLt r.rn,:L: c:rz,.rri pc iinrlt n:drtenrrlrrrt. )'iu e;risii ir'ci forrne 'jepozil Pcntr": '
r'rt

a r : t i r-.s i h Lr : i ce ( ri sp c r- i i.iolt i, oi arl;i:t p i n :1, ci':e t i :r ;'' i ;r a )'

I!
 -r^L^r
r'.rt)er rr rr * Lurpele de drspersie cu vdrful maxinr de acf ir-Lne (dupi Bazire _ I 997)
Neuroleptic depot Vi rful acliunii Curbi dp d;.^.^i,
Flupen t ix ol decanoat 7 - l0 zile
:-_.-r-."."
peak = 7_ l0 zile

Fl"lpt.r!* 2 r:rb

Halope rrriol de.an Lr ai 3 - 9 z.ilc

fr P r.. _ t-,t ..tr-

Pe-ak = 9-lC zilr

 Ne uroleptic dcpot Virful rc[iunii Cu rbi de disp ers ie
Trnlnn>nfivnl crer:r 24 - 36 ore
Pcak:2'J-36 ore

1D

7,
': lnn.: t ivnl darannrl 1-
^l Pea-\ = 7-9 zile

lin.r ;.Lr cr. nrri nrulle ajpec:e fl..m..cologicc'

tr:buic:i
:r5,cicic3 a cioLr: rr:ui-clectlce din clasc Cis:ircle bio.'himic. C:i cu e ir:t: DSi;lolrclc
diferite. De exernplu: o fenotir-zinl s.-Lalive $i o bu:iro[encna incisi'.i:
a. )iicr! : l (lour fomr: g.rl:r.icc di[::it:: ur neLr.r.cp:ic orsl - u]l neurir.:pli: irlj:-::iil:
asocierer. a doui forn: farmrcbkinetic: Cif:rile : neurol.ptic. st:nd:rci :.1 r'.:r-;rt'lcp:i:clc
cu acti rlne preiLlngi6.
L, asccierile lLe!]rolepticeior s3 !r iin. cont Ce u. nritca,.]-. jg!
si:bilire:L neurolipiicului ,,le:rlei'' $rinciprl) - ce iJli rdr.'s:r s.:r:;ionului linii
d,:rnina.:',i. c.'lclaltc neurolcpiice sirpiinind eicclclc [eiapeLttice cc liosesc ,.i:a:]t;-ului" =
asociere pe baza corlpitn.rtt3:il!iij ei::telcr terip:uli::;
uiiliz,:.rea n.Llrcl.pl;Jui'.li rie asociere in scopLii altnuirii ciecl:lci nedorit. jniLsc c:
n cu i c le p:ic it) principal;

se c.7:e vu: aza in P12s1i.;'

- as!,cic13 cl-: ilrai arult d: doui :teL:ioie:iic:,
- rtlilizarea a dou3 niurol.iiice cu eiecte iceniice.
ir rnc_.:'cniul acir:el. p.1t.!i!llrir:_'rriilu-1g'.1r=1..:..1-.L_..-":,=lll"?!:Ii!1.

'berrzodi:zeoinc
t e'-liirc:,.iu (87-Dr es ' liicveni uiilrr:3.1i iir clinica l::r,rii s':

, EZD potsnleazd eieci,.rl selali',' :^i rre'-irolepticelor;

. r, :: o i ::: i'- i-; ricr':-r-.1 c:l::;,i,:r.,iri:t.,;.,..'ll',
- tsZD rciiitc i:nr.,men:ie ciis'.:ireiicc ;i 1',iccrkin:ti:c i:lc)us: dr rcrrLol-1:--
R7l.D r.edirc aqicsir i:a ie a;
rrreliorc;.zi cllii:iiir sorir-,'-ri:i - cclc rnai '.liila erolicri aic un'li il,'i[) lliird ct,
' - .. r,, r: . rr-:: .1. C..:::. 1:,. '-:' l:..;rr., I:-r,
zs,rcieie foartt. rrtili iii i u ; : ' i I : p; rltc iiuc ci:r si Lrilr i:;:.iolaic c':;t:rilc s:ir- it.
I l"-. r-r

psiiroz:le llc,rolic':. Se re:on:rn.1: r.riiiizeie3 bullrrilertcrtcli,r (ll,tlortridl

Dropcrici,.,l, FliLarisoti ;i Drprp:rort) c.t ci)nai'n:i:r.a do::l'rr ii: prizel: it.rclLl:rl:

lii
t: : 2.
trebuie ficutd cu -orudEiti int-u:?r dur punct de vedere
I al irteracliunii
inetice, iritre ffii
farmacokinetic.=-r* FiiaDA n .;^r;.- -,.;"i; r-^^-^-..r
ciclice exisri r
fenomenul dc
I
competitie
rt Ia nivel

I hepatjc ce conduce la cregteied t6ncenira;iiloi de IrIL.

'rlndli
a tiil e-rrd ep ind de

a. NL (asociere NL +AD):
,,leader-ul" a:ocierii ce lroate fi:
i

I - fazele acurffili,\tizolreniei afccr r i-e;

- in schizofrenie cusimptome t..J]:,..,.,1.
in catatonie; '
I in stdri le defectu:le post-procesua le ;
in depresiile djr cursul e!'olutiei schizofreniei;

I
la schizo&enii cu compodament sr-ricidar recure ni.
b. AD r rcn.i..-
Ah rXiI
,1u \-
) tL\ L).

- Lrt crus:ll €prsoqurul

f "-.1".:,,_
eplsodulur aepresrv
dcpresiv maJor, corcctird eiectele
major, corectand efcct:le anxiogerte ale AD

I -
-
oez1ff1l ibitor-activatoare
'. dezintr bttor-actlvatoare sau potenfdnd
potenfind tfectur
ps:hoze rcrcriie la personaJiriJi drsrimice;
r53g{i
rr.rctlt d_epresive
tfecru] an

l-cnomcne .producriv,e;
depresil.e cu fenomcne proCucti,,:
rioritic ar AD sedative;
anxiolitic

Ij
tI J. f\s oc r er€a,cr,.r, -.rr-o,^ -lnJi.l---.--- ---------.
Este inciicatA ir unelc af,-'--tiL rnr:,nunre, siaqj!
--:::-i=.--*-
I e, sqlizollenie afectivi. to
.,^.--:= !C €rtr$-pi!9.r1-o r';
t.€lt"utrl14l!!:* nu au acliune a.ripsihotici aelD n",,.nl"rrl&rna n.; aGr asilrii
--.,-L!r!.9, F: ilr g: i:: sr-hrzofrcnicc,
iixptcmel0r p.ligtlec pe *ie lj pot r.:--.. -grara. Suni indicate in
s-.hizolrcrricc, p.

I I .ruii.r.
aso cie re cu r.r.r-Got,..t"
. u neuro
' acc:sul
lep tice Ie in:
in
nianiacal - simriie de litiu augmente3.zi efectele sed:ti'e ere
. neLrrolepticelor antimai.ri:cale (Haloperidol, iv{ajeptil, Levom:piona zr i:,

I I
I
.
.
Ciordeiazin). .1::_._Sg..Z.1Eg_i:ii!-,lq tf{l:rtd in accesere ir:-,r:ac:.1e
rezistentc;
Schizofieniile distinrice sau afecril.e;
I !
j
schizofi-cniiie croirice - pare a amcliora relariile scciale. n:,rie:isriir:i
l.
I col-IlponantaniuIasfeslv.
Efectele roxice ale liliirlui por fi amplificale i: asLrci!-iea cLr lialoperidoiLLl, cresci;rcl foanc
5:

I i:lrii rti';elui nlesnraiic ai lili,-LIui; r''euroioricii:ilra a.esiui3 es:e anrpliilcaia pi Cc lelotrazine prin
. r ':rcj 1,:r'- tr:rtiiil-:i.i I:r,u.rr, i;t cciul:.

I' i'socicrea n:.LLro-ieplice 1l,r cu liiiq q9;1.1iq -fiqri5 ntrntai sLrb ccntrolul stncr ai.lirernie i. I
.l
n__Cerb'.rrrrrze.g.::,: !tB!:
erti-o;ri r:lii'.,::: c,-L st:,.r::u::r ti.i.-li:i ;: c[r.l-. p:i:.c;ro;e
cjiiDf6i-i: ^ ar:.tlogiei s'rt;ciuralc cu imiprainin: gi clorpiornazira;
li a:riL::rii spe cifice an'rico n.,.1I: i.,,a nt: la ni.,.clrl sist:;n.rlui Iir,rb:c
Dirtire tpiL':piicii Iratali ':uCBZ,50 "z'o aLr o ne:f a;rreljorrre a rulbur:rilcr psi1.,i:c asociate.
.-Asq.;ie rer NL +iCBZ-.esle eilciintlin:
li . trataiiiniLll cLt;aiiv 9i profllactic al accesului ntaniacai;
. scitiz,o,ie niiic cu rnodificiri ntininre ce;r-br:1..
I r''"
(-^
,
::::.
:c l-r r z

Co;:t:.rinJic:lir ,*l--ol:: r:'

\-''--+_
,ir-.'i: ,.-
u Ire r, ; i I r' I : . ist<ir:-.
r i-::, L S,7 - Cloz;;i:,, J:trritr a:r..;li[reir,; ri.culrri Cc

I
_,2

+ .\rorii:ri CAB.r. j C. rir rti Jc rcid.vilui6ic.-\

lrii:dJ,.i,,,i.
l
n , i, ,, , t; .., ,l:=, ..,1 :';':.i '--: r:: lrr..:ria irr:r.5:rcr.: d:,;r,., r..ul
j
I C,-\
inii..::r.
Il.\ -

.
.,p i acr t Li:rl ar.i it ;ti trj'oi.":iotis iei".

accls,,:i nt:l::r.::1, i i . j-s in n:li.i r.czislcr,la la liliLr saLr cea. ..irriLr-

I
':+---
i irC cp.I:1.: i a, :..i Ii:-.:r;ri: :rratrIi);

I t9
 ==
s.chizofreni i I e afec_tive; :
schizo frenii le rczislente:
fi asocierea este belrefic5, reducAnd cu 30 o/o dozele de neuroleptice nccesar.
st?_rilo_r_ ps.ihot ic e.
-conr]'olUI.ui
_)""'v' CAB.{ trebuie ficuti grrdar duP"
Ac.rei.rnr c:rr ranrrnrrrp. lr eq,rcierer \-l . - roonirti
nr inc ip iu l sLrbstitutiei p. ro qres l ve._..:
/-_ rjr-. -..._.,---.-
+, As0crerea cu annparlilns0nlene
Tulburi,rile ertrapir:nidale induse de neuroleptice (T:bcl 1r:/I\ nL!LL
^..-r l^r^."tr I'lnr:lp;

coprn incrcice 5i cuprind:

]s in Cro a.l ne le p erk sonisne
,,parki
in - L d dLL! L4!v yrrrr'

hemuEture malnilor (disparAnd uneori la migcirile voluntrre):

rig id it: tea prin h ipe rtoo ie 1

akatisia caracterizate prin ,,nelinigtea picioarelor " 5i nevoia permanellla

de a 19_ miq_c-a. de a schimba locui..
I slndrolmele c 1s KLn et tce l
- diskineziilc acute saJ drstoniile apsr pre:oce, suni fugace 5i se manifestb
cel mai frec vg41'lq-qlva I buco-linguo-fac iai, spasme de torsiune qi crize
oculo-cefalogire ;'-r';r'-
aistl*rltt. srtacute ce se instaleaz5 lent gi ceva mai tardiv, disperdnd
dupi cdtcr': sip:inlini dc uatamcnt
cronice care su:r'irr dupd.n-rinim trEi lu,- l': tratanleni
..' diskineziiie. -
n.r'.':olcpii: 5i 3c33sii.'icllluii disiiinezie tar'li';i
in p.rezenga tulburirrlor e,';. trapiram id a le asocierea NL cu a-ntip arkinioniene este bcncfici 5i
.j: :.r:.lt.i tic rrgrrrnenlc l:rm:cologice: a n t p J r k i n \ o n e n c e anlicolinergice bloccca;.i reccptoni
i i l

i.si,rnrf:;-i colin:13ici cr:s,.rnJ dc:.rnrine13i:: agoniliii dooarrinici ac:ion:3i :r,r1pi3

a i:ioreccp lorilor D:\ cresci:rd turn-over-ul dopaniinei.

Tabel 1l - Efectele lledicaiiei a;tliper!"!nsonien3 aiufirr siinDiomelor ex"ripiranidale

ANI'I P.\RKlNSONIENE I RE}IOR RICIDiTATE DISl'ONIE Alc-\T tsill l

.-1.Ir:iirt:rdina ( Sr nriclrc I
3:azotrooin: (Coeentin)
Fl ioc iicsn (Ai:incioll)

C ioiazcpam * (fuvon-rl,
!.lo n: p in )
P :iocanti (i';oparoic i.
\:C olo i

i-r i -r zl ;r.r rn '

('. rliunrl
' D i i: nh i'J i-a n in.r (B cn aCr-"1

h.'n ail rinr IDisrpa] .

i Irr,:cr clid ina (i.,enradrirr

i':i:r t:rit: r-ic il iAriane
Ltgtiruj: -- ef:c: neoltjci-,.ar: - ei:c: sir'i. frcitoljsi!ii3ie 2A r'"'), -' circi nr'.leia: lre:p.lr-.:iviL-al: 20 5C 9;); n-l - el..i
:-:: (rc::nonri.'ilr:e ,oa:13 50 %); ' f,.'iyJ jr:r':.ii.r cu :i::t :r:rtip::ljr:.or-rrr.
|____21

i!drl]it-,r iltlt:;ccirte sr-i;rt al!)ilijl:lie ti-: irlen:.jialce i-,:rionl:itclt,r cr:lr:rpirantillelc 1i d:

:: -r ia ir iie ltri :raes Lcr lLllbiir:rri 11a ir scid,ia i:o;:r'-:ii::llr la i:r:rpi:, n:troi:rtici:

in '.ralnr]r:;lir:l :i::tr.r:,'. ilr qpitrl n',r s:...c1lri!rrii.i :ii-,flle:iia c,: anllparkittsotti-:iri,

i' t f:r,.., I: .: I . I : :r'; .; | . ] . U;..::,

)N
t;.
in lerapia ambulatorie tratamentul profilaclic an t ipark inson ian estc
II pentfu a nu genera refuzul de cooperare la terapia neurolepticd
indicat tocnrai
pe termen lung,
t!
atdt drn p.rrte: p;rcientulUi cir 9i a lamiliei. i:i '

I atropi,rice poI avel un elecl eufoiiza,rt

terapeuiic sau necesare

t r Asocierile de necesitate - urgenli:
pir.rrnid.r ).

Etybenzatropina (Pomalide) - fiole 2 mg

t r
B iperiden (Akinetcin) - fiole 2 mg
.\socierile complemcntare - vor linc seama L.r (ic-lu1 an t tparKxlsonl3n
e jte dublat de

I e fectu I sedariv sau dezinhibitor:

. antiparkinstniene sedati., e:
Dcrirali de Fenoriezine: - dic::zina (Dip;:col;

I A lte prep 3iat3: - tropatepina (Lepticur)

i . an tip
- procvclidina (Kemadrine)

a rkinson iene dezinhibirorii sau stinulante:

9p 5 mg, fiole 5 n,q
- benzatropina (Co-qe n tin)'cp 'l mg;fiole l irg1...,,,- . i:.-.-. _, .r.. ,:

tI - orphenadrina @isipal) cp 50 nrg

- trihexifenidil (Arrane, Parkinane - retard) cp 2 gi r-.. -
, - b;pcriden (Akineton rctard) cp 2 rng' -s

I - benzodiazepine cu efect ant iparkins o nian secundar:

- Dirzepam
- Clonazcplrrr

I Nli : nl ipr rk in scn icn c.

- Lorazepa,rr

- L DOPA - cJn:rlincic::: ir tL:ibLrr;ri.: p;incric<, poa:,'. apirer disiin.:,,:c t;r j;r i

I - Bro:l.cripiinr (f3:.o jr.) i: ji:.r:j i:r ti:rz:trc::ul s:n r-r-rnllr,i n:-'.'i. ,. i,-
. ;;i ; ; | .-'r' *r,--.. r r I :r.: :o r : :
,-., ... t.t' .,
.
-Jc
"r-, '-.'-- :
r\r:.:llJJifl.l (,.'\ ltct.1J CL. l-^
i
'

I l-i.:priJ 1Ti.rp;idall cr -
lU,) n!
l0l rne. fio1,, l0l mr
Alizaorid (Plitican) fiole 50 ng 1

I Clesificarea p s i h o fl r rl l c o l o g i c i a subsr:inielor / agcntilo r antipsihotici rtipici (APA)

,i.ceesir clncaste mai etulte varianie .

I )' Clasificarea proc',rsi de Gerlech gi Pcecock - 1995:

. ag.nij antipsthorici etip;ci c,.r :ntagonisrir r.lativ ptlinr rec.p torii D;: s ulpirid,
ar,isulprid;
I ' APA cu aciiune anta-qonisti D2/5 H-f - 5,HT1/g\2.
Rjspeiidorrr - birrcant pute;ric 5-liTz/p:r11i:l D1
- Se rtindcl - L.iocarr 5-FI fn' c2N.{
I - Ziprasiccna a rl r.iDn ist 5-LlT:,t)l
. APA cu aclirrne itnta,qcn:i::.ntLiltiple:
I - Clozaiire - D.,i-trij-flTr puienric ai siab D1,L.
- Ol:nz:r ir: a -:r::lqori-si Dr,'D:i D.1/-5-HTl
Qtrerr:,;r:.: r::-r-lorisi modcml -s-lj't-: ;j slab oc;tim L)1,'cr;N.A.
I + VIcltz.:r - 1995, cl::::r:j r::::i:i ariiosihotici atipicr in:
. Antagoni;ti :i rc;:i:._,:;1,:.:-ilTl/D1: rneiperona.
ziorisicor::, a..)F.. -r---:: Sl,rira-rrr I f

')l
I
 '-
4j+
ritanserina' amperoztd
Antagonitti ai receptorilor 5-HT:'t:
j-ilT::-dol (anzemei)' ondasetron (zofran)'-'
:
u'
Antagonigti ai receptorlior "t'on
asociind
cu efect a'rripsihoric potenlial'
l:H:Tllt ai receptorilor sigmr: DLIP 73{'
anreqonis m 5-HT:/arNA
Antagonigti Dl: SCH i9166
pramipexol' domi:r
y'.ntrgor,i5ti ti eutore:eprorilor D{:
20391 L'SDZ 208911'
Ac""-is,l pe4iali ai DA: SDZ
Itn opiio ,,o"inu,'*:.* o.:,TJ:::i:j,fi:,::i.:::iiura.,u,up," receptorlor D{:
an t iPsihorice
cu ac;
at iPic e

,.tiJi;a amosulPirid' remoxiPridal; crozapina' zoteplna'

::;;;;";;;;.io"-'r*"' u'6Jnld p" bur'n1o DA / 5 Hr:
5-Lrr / DA: olanz:p'Lni' iisperidonr'
::i::li::n etipicc cu acliLnc pe bal:'nt'r

t"l::::=]::::.);{ i DA: serrillor'

l;ll1lilift. atipice.ce utnuenl:;iz5 ' .

antipsihoticeceacli6neazi?rir.'m.-cal;;::J:..o"o"nrinergrcE:
- antagonigti ai recePtor sigf,l: rimcazol;
- antagoni;ti ai recepto.riior CI 9ll leloripr;6'
- bLoc.rnri ai neuroiersinei; '

rinaneni:r c luiare de
nol
logic d este in pe
momentul ' actual' cercetcrea lsih1fa1r1,-'o de.Ja valid:te,
in ir'ott'' :" idrre (Tabel i 3), aitele
, uir,,,,i. (;,; i;;;i;t "' "r"t,.ni'p' in practica i' l:'-i'f (Tabei I4)'
curenii
car rnai pulin cunoscute ;' 'tifittti
"r1e'al
^,:-; ; i..rrrs
.1LL;.'' ".''- dc valid: re
Tabel 1l - Agentt "'

Profil cli a ic Produclltor

Profil
I)elumire Ilenunrire chimici
ibofrrntlcologlc OF.G,rr)io\
A: iu: : a',i i Psib ori ci
Puicn;.:rl: i r-i'i L); 1

Ai.,za)
il ll Dibcru-'r-:lii .i ' 5-FlTl
a-r
;i or:i I'licn-;: lr'lo lllc
5lllc l:-)
SUIIITO}iC
fu -r', : lll-,rr r Il l:' i::-: lil -:nrl'L:i c li-r'; t '
-i).i 9rl I3 eaeci ?lil! j'.ioll: P:l''it'
D.
', ? er: l;iron:) si:;'.ptcrn: Pozi:iv: 5i

;,. ::l. : C,n : -11'zgq-r'i;

I-JC:CHS-I /
UFL -'-'T'
: Eic;i :-"li;;il.'ti: Pe
l': P.,i-,:''i' i!Li.i-uoN
l.,L'rro-1-', lt ,c, l sirrtpio::.:l': n::ziir ;
r''r
gi n:Ciu D1 iu i' liillll P.O'JSSiil-
da cr j?e:i P;cl.til;t:: i'orne:leb Pi:ea1et
eitil i L'l i'S T
L-LI:}{D L] EC
---- r:---. __itr
lr lu )io !i-r i-?ii a:3
r'
,
B locan: D,1 D, - iou: Slrbe ei:crc !PS
clri Ce .!AP \ rI Li -i-
-, D!'x.nr al rece PloriL.-;r |iu proJuce
i'i,rrri.l : -o :-:. 1; r'' l,ir.:isc:-;ib iliz-ri t rr
s,5r.: :c 'l rii f:li
r:ccpl'.'riil: D1
I acPiur: ll',ilsc:l:iljci'
I .-..,."i.i-: .i \ ,t,
i f l,Ji'c I ls I
iiut,"ltcil
iP.(l,tiss!l-
l-l
{ De n um ire rrolrl Producftor
psihofl rnr e co lo gic
No - 0 i .0687 D ihl drob enzob c nzep inl Antagonjn Dr,Dl BRISTOL,

I gN\',910
(Dc.min)
Tiazoloazepind Agonist seleciiv al
auloreceptorilor Dil Si
tuL\ic l it ic
ri"riiCepresiv
Potengial antipsihotic 5i
irl \l5RS

I
neixopr0tector
o., Iin ac;iure pe D, gi
la nivel posLsinactic
ccs 11297
CGS I501.A Indolo -pirazino- Alrasonig 5-HTr Putcrnic anrioliiic NOVARTIS
(S erazapilna) be nz odi azcpi,oA
sDz 2069 rl Di,netiipropmide AgoRisr pa..i.rl DA $i axlipsiioric NOV,dRTIS

I sDZ 208912

L 70ii r5
h,r.-i. --r.^^^:^.
r

cearal D,,5 HT, 5i ol

r\:ltagonigi \)tDA qi Antipsihoiic

I
L i0ti21 penru glicin- . Ne,trorro rae,n.
Anticon\dsivan:
FL,.\ 670 I
P iro lid in:r,.iisa-'r !d Ait3gon6t sD€cific al A-nt p:iho t c p'-tt:ni
i i c ASTR-4.
(R3.ior:iC)

I
I recepton;or lJl

Tabel 14 . Agenti antipsihotici atipibi mai pulin cunosculr

I
I
t Ky-tril, K evarril tb.
i3ng13ra)
I mg ,{rttipsihotic
A-'r-x io I ii ic

I r-eldl t l0; 2i 5i 50 r:g

I )J m-l .'I
---<---,:---.::-- t.l
Putenic ar tie rne iic

I r.-itl p:roz d Hno-rr'i tb l0 ng Aciloneaz: s:lccli,, ;e raaenioii _i-Hl,

I
I
i Iimbici,
I
Ioaiie puterni,: :rniiasrrsi.. 5i aNclitic.
A::ic:.e:z- pc s;i:tj:tJ: c ;.:, ::rr: ;r

I i':lnrioe;..c1 s\a) 9lt

neqailve
,\ gcru st al airtoreccprcrilor
lnhrbiior al sinreu ei i)A.
l);

I Fi:rncr iprid Roxia,,-u, ReiniCorr c;s. 50; 7J 5i

i 2.0i1 nrc
l:0 n3
,/ nrl
dnt3gorusl pre iere I i i:l D1.
Ef::l artip siho rlc.
EPS

I il o:. ir do l ENO.1998C
Ri:t Jc :ne nie .r

I
I cls J il0 ;l:,rl
P,r r.1.; r l rrri-.i..
rrriciiiic.
;- .,r
",,-.-.,' J : i:l_.iL

I
r: 2_1

Ii
-t
 li clinic
'
DCI Denunrire Prezenl:rre ni."t pti Uo f" rm acologic
I
.comercieli
Trisenon Antagonisi selectiv 5-H I 1, )-ll I 16'
Ritanserin
Elecle'in simptomcle ncgativc Si stlrr
an-r ioasc $i debresive.
Lnhl bt (or putcrnlc al cA.\rr
zK 621tl -
fo s fodiesteraze i.
Eiect putemic antidepresiv ii pcntru
simoiome negatir e.
tb. 50 $r /uu mg Anta3onist al D:,DrlD..
\
-:-.,1--;.J Solian, Denivan .f.
200 mg / 4 ml Efect in schizofieaia deficitari 9t
proCuctivi.
Doze 300- 1300 mg,rzi '
EPS minore

Alegerea uhui agent antipsihotic atipic. se

va' face in flnclie de caracterisiicile
ps particularitelile individuele ale cazulul ( l aDel l))'
ihofanr ai ol ogice 9i

g
G I C i N S C I Z O T'R'E N I E
A N A G E M E NT U L FA]T]V A C O L O
N,I
Acest.r cuPrindc -_^J.r^ L^.r;
l. l'ratamentul prlmul' ' ep ioci u< uudiJ
' 2, iul"r't,ga"tentul terap-''rrc al re c ide r ilori re acutizrilor
3. |,'!anagenentul terapeutic al schizofreniei reftactare ^-ri^.il-rntiri
princicaleior efecte adverse incluse de medicatia
rtrrPr"rv(,!-
'i. Terapl

i\L{NA GE}IE NTLTL S C}{IZO FREI{ EI

ilclusiv ;l reacutiziriior
Trr i:r nt en tul . ePisodului 'cut'
lrccidcrilor):
ReCucerea npida a siinplcrlnslolosiei pozitive
rle!!ativ'
TraIanienlul ipecrirc 9i,,lintitaraa" sie]ptoin3lci
ice) irdise
Profilaxia lezionaliterii (modificirilor n: iLrobiolog
de te;aP ia neuro lep llca
a reacutizirilor:
Preventia recideriior * scidcrcr tttt-1t1ifig3iivi
. lIenlinerea terapiei neutoleplice in mani3r' il3)fl:x ib il:, b: z: ta
p,: princ ipiul ,,aCecvnntei teraL''ulice" .t,-:
Cror', - i 985, urnujad 120 schizofreni ren:rrc:
raia rsc idelilo r:
- sub tratanlent: 6 ?'o
oi'o
- fbrS traiatntnl sau Piacebo: 62
jlial - cxpresia e mol;cnale
Conrbaterca strosr-Llui social $i larr
ricircatl (E roivn - 1912):
come nt a rii crit ice
^-,:r:r^i-
ultirirrr! .; t!J-\'!t,"-
.,.r.i,,.P'i '
l,

allx ieiaie e);c e siya

s Lrpra inl Plic a r:
C. Rerbilitrre.r 5i crel te rea c:rljta tii riclii boltrIyttI''lt.

),i
-r rt I I, I L-,r, I, I
- - - - - - - - - -

l:rlrtl I5 .. r'.1-;1r.1,.piqsjri ,. iI r o tir r r I r :, c u c I i r r it c lrlc principrlilor agen {i antips ih () tic i atipici

Clozupi;lt O ttttzrtlrinl I{ is pi: ririona Quctirpina :-ertindol Ziprlsidona. Lox;rpinr

(l-cpontr) {ZvpIexr, (S crocluel) (Scrdolect, (l-oxopac)
I-31zir c)
(Lodopin,
S crlect )
,,\utnt'0I]tst Nipolcp!)
/\ ri r.'.^,
',
\ i
) ill?/l_-), ,,\l]titg{)njst ArtilqOntsl Art agorr is t
Dr ll.j > D, [)r 1\n ta g onrs( Anlagonisl
rrt! r,)r r/ 1,
j-llT7 5-H.t'1, I)' /;r, t )r < 5-lJ-l'r, ar
5,ltTr, 5 ti't'rc D? / 5-t tTr Dr > Dr. D) / 5-lIT
'_, I i rt-r :vltr iv I
5-ll'f i / _5-ll1 r, 5-t tT7
5- H',t,

l),r Dr Da Da Da Da ? Da
NLI Ntr -tlt/- .+l
IJ Nu 'r/- Nu
Ak ar isic
r:_tt N0 I +/- ,; 2
Nu ?
t /-
5-tl
,l .* l)a Iln Nrr
1l 1'/

t
I +/- .1
l-

rrilct if lt
f)r I) it + /.- t
i";1i.^^
-- 1)a
wDc NLr lilr ,|
+ 2
t'rr)pnatillt --QLlqt!t." _.-
l) i/
in ttd0 Jinf r o if L'
rr
| /- r/ 'I
.,\IC i l5CLU 1 - lr{,,r'-,.t-* - I{ipolcnsir! c l'relrrngirea
ortos(nticfr
o110 stal icll inttrvnluiui J)-e
 ' Terapia psihofarmacologici in
'prirnul ePisod din schizofrenie

Diagnosticul schizofreniei - *iterii DSNl fV i ICD 10 (Tabel l6)

Dialnosticul subtipului schizofreniei (Cro*' - J990, Andreasen - I996):
. Tip I - cu sinplome piedominent pozitive
. Tip LI - cu simpiome predominent negative
. Tip Itr - cu simpiome mlxte -
DSN{ n/i ICD i0
Tabel 15 - Corelalii intre formele clinice de schizofrenie
: logic e
9i clas ificirile psiho iarm aco

Cezorgai:izrt

csi3lonic

reziCual

Tip nc il if::e r.:iei S ciri zolitnic nedi ierenIiallr

A1t: icrme de sc zofrcnic -i
ip III
S chizo frc nie cu sinriome
-l
u lb ur; re s:hizc:'.!l:cli' S:hiz-c lic c cc:tsloP:ti

Sc'irizciieni: fiir aili Drecr r-:re

C.
- .lJeotstrire:I ,.s'.trsei" dc l.rroi cnicn!:: (Eaiorl 1939)
----::'
. )L't{){;:;''----
.,.:\ - ilr-l-zi.':'l-t c:;''l:1 I C-:cr:lirr.lt: o:cL:bil
pol:':c:r'c erisllr-i ::
t__ _
borla ',spe cii.rl schizoireniei'.:
tsioiLa pcrsonal:l i-ai-:r5iii!ufl]:iie Ce poI aniiCipa
SURS.\.,8',-c,'lnlc.iiScaril:zi.:r:rl.-cerebrale,t..eco:eiaticu|aciorigsneijcicici.
l-:-iorl 3- A'riJ-l l: - ' :i :1 l:
suieri nil, in t;a-' 1-'-: ri- ssLL pcst-rliiai''
- a'lresi:Lrit '--:i:b;ai; it'lunleii:t to"ic'- sau ir'ieclilasc in a:iecsc:r':e;
linl:'
- di;funci:i de l;1i'icoilectrre n:uroilrla (tulbuririie d: a::n;ia'
conunicIi:)'
'
D.lndiyidualiT-are;rc3zulLli,c'lrtl:lrtd/'"ij+C'conliucitlclaurrnaio:r:leposibilititt:
i. Tip I, cu sirnpioil: P i -lolrlif '::r: pJlili\': 5r;sa "--1 "
.\lgorilnr'-iiirater:r:;irLrluliazei:culedcbo:iiDrcrl)us(l'Anlericanl'slchiaiiicAssoiialic;
(.". P.\ ) - I 997, pr:s ullrn: ur-i't.ri"o:r r 5i 2i :-ii' r :
":a
t GI Llil:l d': tneiic:'i:ler'ic
't.). j:.1 : I'i'. ' .: cilll 'cilili--il:iij - ctl Pcl::ll:i iila: l
_;r. j .._.rr: r. .:r
rrspoi:pl
/n
io;lrp i;r a
:il c

rrirP-r r Iroiice n.ri lrl:l lit:rinrr. s:riillilol' tluii;:rpill:)

-?
Ig
I La fiecare p*.t ol ,tgo;t-ul"i,
in n*.|,. de: rispunsul anterior, ."ai."ii".;
l:.
t::
"f.g"de administrare.
efecteie secunciare, preferinla pacientuiui 9i calea
Pentiu un antipsihotic cu potenlS rirare, doza eficienti zilnici este Ce 5-20 me haiooeridol
:,
r. 5r.u echivaleni, iar pentru ur antipsihoric cu porinF mici este d" 300 l00b n-E;loip;;;;t; 1
T- echivalent; pentru celelalre antipsihotice dozele eficiente zilnice sunr: m.q riseolept, l0i0 n€ t6
.. oir,.rzapini. 20-21 mg sertindol, 1504-s0 rng quetiapint,40-160 mg ziprasidon.
i.
l-
A nit- .tt\
./,/
I /
rfupuni 3decvri: rfu pu ns rccpc.rr ic inadecv:r
el'ecta se.!nCl.e toldrrbil. al srmFofl:c:0. paili,:.

I
..11.n. 6,ai.1a..1 /,1;'
',d :. al.ge -"di.acre,rr
I din gr..rprl: l,
d:ct *or prez:rtc ESE, diskircjc trJrvt
2 sa,r +,

9u caaila prol3c(1nt 5a aie3a un tgtri(

'Cia.rir ""din g.rpa I
al- -i ^ri-r rr,s... n, 1 r^.'
din g:,-ptlc I, 2, J sau {)

rijp!:rs rLi.c!r(: -
ci:r(1 rr!rlarr. tolerrb,lc intoL.rabil.

.- j,, _. - ,-./,.1.1, .) i/- t-t

CLn grup:ic 2. ) s:u.l

rlio- r5 i3..vrt.
ea.c tc s.rrrirr. lcic.r5il. i:toL::rc:lr
___--1_
ii
r-'-- l' j

2. Ti7, .lI, cit sirirliorne prcComhent r..egali',':, pioyenind Ci;: Sr.rrsa,,-J "

I ;rbcl Il -. .l.r.trp.ilrc:.cclc co:rer.li,r:ril cu aciiL!:: I rcd:r:.rt::iii le si::' :.t;.,c.c ;:e g:tr ..

D.C.I. .llenumire Prezcntlre -\ .1i,, n
" nrimara Dorl
comerciali Ilr g/zl
Pinrczid O]TAP i5 I, j ;: 1'r ;:r, Artrqorisl i)ri j-l1 i , 2-3
F I Lr sn ir il:n ilvi-{-t' l i.2 ng'nri
j\n I3g,Jnisi L):,rl) .l -r llrl:
I f. 5 :l,'-/,ii.rl
__=-__l t ii-l-i'.ri
i_ _._--
i i'crrfluidr'l
rcr)iiLU --
SF.),l\F
-ij
ii lrr;:r.:, --
'\nlre,lnLii U ./r- I 2U - (:
-
_____t
i

i___
L rryrp r.rrini
C:rpip,
f lr-li)

Pr,".ziirll
(l0 L

j 1r.5,;i ng An::3cni;l 5 lil-1 tj

I L:. 1i)0 -i - _i LrO

___l
i

I u. .,'. :
t-., rt r ' -.-;:-
i Prp:irr:rcroni ;'Il I r..t ll0
iIFj:iIr: I
lL ,.^.l{q.'.irJ r" . .lrl -
:.:: : I . i:l:-/t;ti

I
 SZ

rrlnrde,r:l Inlnru'iIl0E[[ [ 3lEzllutl ip 313d[]g

iurizz o lf p

L!rutr-:- 1rc !-
----,,-r i! - 7I
!r

\
 3. TiJt III, cu sinrptome mixte, provenin d din Sursa .A',
. se opriaza pentru algoritntul 2, iar coreclarea simpromelor Ce tip agiralrc
psihonrotorie se va realiza cu lorazepam
. se opteazd pentnl algorirmul /, nurnai pdna la gtergcrer sinrptomelor pozirive. dupi
care se face trecerea la algoritmul 2:
varianta (b) dace nu au apirut FpS
- varianta (c) dacd au aplrut EPS gi/sau sindronr de hipeqprolactinenr ie.

4- Schilofrenie tip I, II sau 11,I cu provenien!i din Sarsa,,Bll

(Jb:rn:r:ii: lr':r:l.r :r:r;n:nol.,::.r p:cJ-::ir: g: aeit:tr.: p;:iionrotolie i:tensa. s: po:r:

f

mentilie terapie cu anripsihotice convertionale cu pcrienri mare asociare cu iorazeoam gi age:ili

CABr\-e r-eici pentru o FJiioidt a; I 10 ziie, cti nronirorizarca eiacia a riscului pe ntru EpS S |...N.{.
9i
Schirnbarea cu :rgenti antipsihotici atipici se face rioiC Ia ameliorarea fcnonrelclor
:,J:ucti\. qi a r;ir,ri:i
. anri-sulprid,. olanzapina sau risperidona p+niru fenorlenologie neeativa;
. olrn.'apini iau d:,:tirpirri p.::::d p:jZi::la IPS Ia anri:ulp:iJ iar. ri.;eri1..ni;
. oia-nzapini pentrr sind;omul dc hiperyrolactine mie .

) lcn tin erc:r ter:r!tici

' pecierti L-'un r:spottsiv lr prirrui cpisoci rlc boirla sau la episod acut - coniinui terapia
psihoiamracologici cu aaenii ariipsihoirci 24 cie luni, dupi caie se poate sistu meciicaria
in conrii;ii dc aprecieic core:i:l a factoriior Ie pot provoca recaCere.
. dupa 2.1 ILrni de trat3m.ni sc roitnrelni Lrnnaioarele situalii:
- persistenta ! or \iilrl',.rr- .: n:-:,rti'. c-, inclusiv deprcsir,e ;/sau a pot€ntialului
atiloaqrcii v inrpu:r:,. r,r::,',lri.l!e J a?L-n[:rl ui antipsthotic aiipic
- recaCeie (vezi aii.:.r;l;li:l reciderc tip I)
- trcidci lnulti;i:,, i- :lt-fitrlul r':caCcr,-'tio II)

29
 NIal aoementul terapeu tic al reciderilor / reacutizirilor
(episod ac ut)

A. FACTOzuI DE RISC PENTRU RXCiDERI

L Discontinuitatea n ataminrului de intretinere.
2. Diminuarea tolerangei qi complianlei fagd de agentul antipsihoric.
3. Apa itia EPS (mai ales sindronul akatisie - disforie) gi a hipe rpiolactine miei sub
4. Fectorii C: conrorbidit:te (consLrm de alcool 5i.'sru d;og).
5. Crecrarea fa.r^; l^r dP ctrP<
6. Pierdcrea relatiilor interyersonale / disfunc$a social6 / prabugirea sern-o.ificr.tir 5 r calititii rit:

B, INDI CATORINVhRKIRI BIO LOGICO.B IO CHI}UCI PENTRU RICi D E RE

Creqterea rri','elului I-N',{ (acid homor rnil mcndelic in LCR) sub'traiamenl newoleptic la'un
boln.ri l:, carc aicst nlr d eia scizut in pcrio:da C: r:lnisiu,re.
L Nltntiner:: nit elului lf\j,\
I ridrggi sub terlpie glrlp:!?orica - ir,'j:.r:.- r'1- n"n-resconiir itale ce
reer al ualea dia.enosticului cu e li::r-'-r i:c :;te-iruzo fi,:tl oi
sc himbarea ne urolepricului
r:er:lu:r:c: mo'lclului c tio; r:ogenic
. s.i^rr suh teranie aminsihotici = indicator de respcnsivitite
3. Cre;ie rea nivelului N.\ pl:sm:lic qi a il IHPC in LCR.
4. Cresrei-e a actiritarii lvLAO.
5. - Cre qte r:a DBH - Copamin-p -hidrox il:za in LCi(.

Indic:rru;'i nr rj0 ri pcr I ru rccidcre Indicatori pentiu org al iz.a rea lezion a Ii / se r:

n o a-resp on sivit r t e

cr(;i(i rr II lPC sciCerea N1AO piac ncril ri

- cr.;lefea DtsFl c.: jicr'je C,\T {cr li: ac:til t::r:.:r:zri
sc:r.lerea cAllP 1: nivcl plachetar

Reclderc tip I
Peniru prin-teie recdderj sc oDtexza pe:tiru reluai::r teiapiei peniru episodul acut Ce la r
Lrriei r Ii .r.

R cci dcre tip II

I)l:crind dc ia obsc'n,atia lLLi trlarCtr - i9E9, c,rnibrrr c;rcia 1a pacienti cu recide:.i m -
titslrurrsLrl terapeLriic se ior.cclelle cficicnt la dozc scazute ie l:u:oicptic (sub 3C ng CPZlz.i) r
Pcr{6r; xioslir'.1trl ce utilizeazi ca prirra lr:",ie :lniipslllotrc C: jorsai Doteitll.

3i

,i
l; Nc:roleptic clasic (rotcnll marc sru mrca)"

I \
Ris.o utts Riso. oartirl Non-risprmsr *
- EPS
adcc! at .

"'t"
1qt,pi i sapi t (oupJ I
I
sapi. ) EPS
t.
I
Y .Y Y
. Crelicrea dozei
, (rnonhonzNc$nguini)
Creglerea dozei Rcducrrca
(monj toriza-re sanguitl) dozei
,/
Rlspms
,/
Y
I rl
Rtrspuns Y Rispuns Y
I

adsc vat No n- risprns adeclat Non-rispuns ad -c.,'ar Non-raspwrs

I
v Y
I
'Y I

rr-euroleptic din alrA

clasd chimicd
v I
I
I
F.dspuns Y Raspurs Y . .Y
aCacvat N on - rispurs adec\,3t ,Noo-rirauns adccval Non-riDLns

V
I
.V Y
I

... RilieriConi sau .- - A&ugare de med.

Terapii ..eroicc'' "; _. ,,..._....,,
olu;zapind (clozap i)
..

.k',.,,.-
in
.K I I
Respurs V RispLls Y
:
I a<lecvet NOn:raspL!1s adecr:r Non-r:5luns
I I
V Y
'
A-rtipsL\oti ce alioicc Tcrapii ,-troicg" "'
I Aa' .t L'' I
F.5spuns Y R lrnrrn< Y
aLlcci lt -rispuns
i N on adecva: No D -nspuns

i
': rispcridone .ite piinit oplir-ulc in caz de sii:r)t.ne pr:don,inenl negjtiva sau intoltr:r'i la EpS,
": 1EC rcptczisiS o alteiriaiivi in t:z d: n-ib,rld cLrr,Fcnei--lenlJle j3v:re ijlsau ceiarcnie;
I '-":le13pii eroice (vczi Taylor- 1999).

C?u:a neiriaCic3,TcniJ15:
(nu t nrp lrcl ccrnpl,u!i)

RcJur,-.3 rnecicai;c; la care p:rc,:(rol

a r.|jpLlnr en lcr icr

ll Eirclenta ii .
_l conrplr,!)il bu ne

] Con!in!a.c t;3 rJ-'rLeN r

lrei,:i.:n1l srl Ineficr.rr,-1 lju

ii S.hini3J.r r:rior,ir{ic r iJr

Schrnb.v.r r| r rp s ih clicu iI l
(cof)trrm:l:.ntnu ui C: trrti.i.jri n:
i0:i.zr{ lr! il rp Lc)
' sahriotrcrr ri: )

Trl Ir meNtul recidcrilor !cu1; d;D p sib o2.

(:rpJ Ta;"lor - 1999)

ll
 I\lanagemen tul teraPcutic at fazei de stabiiizare / intre{inere
pentru exacerbarea acuta sau lecao:re
Renunfarea la terapia de intrelinere arati o rat6 de risc
oZ pentru cei ce au ficut terapie cu antlpsthotlce
de 60-80 % in primele 24 luhi 5i de numai 20-30
convenlionale (Baldessarini * 1996)' '' // zv O':
cu risperidona efectuat corect timp de un an reduce semnlllcatlv \- 'n
Tratamentul
nunrarui zilelor de spitalizare.'
1991' au demonstrat pe studii de tip
long-
Lindstrom 1989, Baldessarini 9i Fr"nkenburg
- -
tern efectele benefice ale menlinerii terapiei cu clozapintr' pentru o perioadi i:
Tran 1997, aconfirmat acelati lucru pentru nsperidond 9i glt1zap1rrl
- acuti'
in moi semnificativ riscul de exacergare
23 de sipt6mAni, intreruperea medicaliei """i"d
srurt de br-ri:1
Se recomarda a -.di"u1iei antipsihorice cSnd rezultatele
caiirate timp de 24 luni.
"titi;;;;;;;itua
Pacianli rtsPonsivi h trl(er'rcnlll

:::'. -' ... - .' . .. ' -: .

Tcrapi: cfcctCor 3dvelfe tniolerx:L:
Contiruarc cu ac.!qi A-D
& 24luni in vcdet a d.slcrii cornPlrani-
timp

Simptome nca: i ir c Pro<=rrnentc

Cont':rur.r:: cr,rP rimP d: 5 ani

Existl corCrlii iriihcslt.5l1rrrt
selr.ri.sl iYe'

E\p.!-1r(LY: Pi," ] is |nininr3li4r'l

P..iu.erei treP:nr:3 AP P. nc.onplianl?
,a.:!riLri rnri orulior luni f:.lc.iler PJihrrtlt!uril

Continuar. cl A? cu
S,iprr!:ghrYc 5ll,cll iJ.,tlI! a d ln in i5tt 3rc c.:l i
pr3!anifer i a{i1ca. rl

S-a produs o lca:r'ruaJa a

si'nprcmarolo3ic t?

NlJ
S: ao;rl in S recicerea Se inrrnrpc reducatae.
Li
iu accla5i .{-P Contiltt:i: cu aceer;t
contil u1;rJ
dozl P.rl.- 5 ani 9ar
P'
p.ncrJl nc:l.lcmiin.(3

S. .c;i..!j.1 r.iuctrs
r+lar1dlFl il iuni
)lcdr iL.rr:r dcti in
5!3bri|lci] dOz.r mrrr: :
fuir.i:. dc Ytu5ia.
nrea i c al;: rd.lu\L1I3' .Ici.n(. d. A.P

u it ;t : :cm a l l; c : ic
,i {!r( prcient'Ji 13 doui s r r i

inLcrc]Ji t-c!.ir!. J.
i.id5.If:iirl:l

i\lgi,rrirnrul fazei rle intrelinerc a schiz-ofreniei

(\i' - 3ge't a ntiP5ihotrc)

il
 i\'Ianageme n f ul te rap eu fic al sch izofren iei refra cta re
'l ,'1 ,,1i i '
|)..'
!=:ll?,it:tLin f-:"e1-c!qri1-este.delimitard actualmenre prin menlineiea si,:-piqn,C!St-p$hqfiEs
c,snf Li.trip-slbc!ici _(Ciri. "-c..sre..,1!..u.rii_l-1e1".."9-Xp-qagamr trattanlent cu
iitcolsantente an pslnollce 0.ln dot
n1edi'q.q^r_e-1!J..?"tjjj,':,,-[1!i..,9-.9.lrt-.9"qiB.c.].es-e-,g!rtn!sg-djt
." sbb msi zi c
.in O"ie--e-ir.rl".r,i,'t.
e1.9119 .9u. )0.q melli Cp"Z),
Illri u, l.
il!:ll5igpt
a influenta semnificativ tabiou
ti SeJl-y:e.QiC.r..1*'-i,r,r_ip 'iq"
tp maric.," "."-*....
In genetal, sqhizofrenia refirctarl constiruie
Iien la-r,e-ftactarl n ildicirie
conslirrrie o ma inri p\
in,licarie rrr{urd rrent."
!r !r i.iri".-"
ultlrcicd r..-,'
rclaplel cu
c lo*4p^!_94-!n doze .de 2 00-60 0 mgl2i,. dar
.actualmente oplr unea pentru clozapini esre rezervaG ca
u rrnlrc a mai mulror elemente, 9i anume:
- satisfaceree cri teri urui psiho frmraco)ogic de sch izo frenic rezisrcnti;
' '- parkinsonism sau akalisie -.dislorie marcate ce nu rdspund la terapiiie corecroare
srandard;
diskinezie tardiva moderati sru severa:
-
anlecedente cede de sihdrom neuroleptic meli_rn.
Actualmente, riscuriie.'adririnisrriri i clozapinei sunt minime in condiriile u1ei
monirorizari -
corecte, daci acestea sunt, totuti, potenfiale.
Dln a-:dste considerentc, existi studii irrcurajaroare in schizolrenia refr:ctara, arer pcntru
ltfttid""i^(1:inrich - 1994;'I(liescr,-.1995, Marder'gi-Nleibach-'1994),'c6i 9i pentru ola^zapind,- "'-
1\l:nin 1997). -
Argume nre)e pentru inilierc: algoritmului dc trairmcr)t in s:hizofrcnia refiactara
sLr.,l:
- non-complirnta (e[ecle sccund:rc, lipsa cooperSrii, intencliuni medicamrnroascJ
rli.- -.ir inu ir: te tcrapcul icE),
- efecte adverse intolerabi.le;
- abuz de subsra_n1e ioxice;
- comorbidirili pe axa I DSII n'(ex. TOC, tulbure:c de panicA);
comorbiCitiri pc axa [J DS\{ n
boli somat ice r: oc iare;
- wrlnerabiiitate socialacrecuta.

Algoritntui terlpeutic ol schizofreniei re frectrre in functie cle simptomatologia donrinanlri

S ini tonle ozitive S irn toI]]e n
xtiye
i---
l-rilil llraian-ientuI : fectrloi securdar. rnoiorii
Carbamazepini Ileciuce rea dozei de AP
Benzodizepine Rrspeldcni, olanzapi;ri sau quet iapini (inainte
Risperidoni, olanzapini sau rrue t iapinr;. (in aint,: dc c lozap in 5;
dc ciozapina) Ps ihositrrru len te
Conbinatie.AP atip ice + alt ant ipsihot ic IL.r.s (dcs:pr.::lrr;ri), SSRJ (> {i.roi::i::_r >
r:_L (., - tn catatonie;i s impionie alec t i.,,e i.n:riinr -> n.r .vitin ,
'
roenr r nen le

Scopul trataneniului in aceasri laza esre reinitei.:i sirilptornelor psihotice gi a r:ce rea
I pacie;itului 1a un nivel cor:rparibil cu inilicrca terapiei din fuza c,: inrretine,e-
I Clinicialul va trebui
s;i siabiieasci cu cerljtudine claci paciertil este cu ajevirat riiraciar la tratameni gi
dacl ln f:rze ie
l:)iericare lli-apia a fost corecl a:li:ala {cirr p,"ritct cl: v:cj:re al dozci loiln
l' 5i duraLell, con
- t.): tt t: tjJt S-t:,.1t._1.
IJ. rneliiion:tl cairriliii.:ii:rl s-:irzoireniei refte:taie oo:te asocia efecte secuniare gi
c'l i lp Iic at ii gr eu tolerate clc cili: ; r: i:;r i, care:iia aacstor a fi rn.J gi:u dc sistenratizat gi 6ie;ealizat.
r^'i3oiitmul teispeuii. a s:rr:li::ii,:i rciiaciire esir colrstituii dinir o serie dc e:ape descori
ccrrtr.']''eisat'.r. cu exccp;ir .1,,::::i:::i, ;rlir;ra oprir:nc s: brzrrza intotcleeLrna pe is:i;ricLrl 5i
I i;:lsitrrril; spr;ifice a.li c,rzl:l-.; :r i;: :l:,;;r: inst:nii. rerrcziaia oDriirne ctisonali a c I i n i : i a n,.rl l ri .

3l
I
 t,L

nr\

quli;2oP
.(ru'n1 5-9 'rzr€ur 636)
ir aldcJa) ?l lnlu)ltrEc l'ttf, Y
:.::cr:::ue al!tEal*ils Pl sLJI"dspj-uoN

i)it!terxuE Elfrcllp
2 :-LU a-( 0 .itsi qclt.?drr?) Elu?)sr2aU
u'z C:z:r o1
VC

s'.n1cs!.1 -'.r o N

za

ar'l.uri?tr roli:uroldl!rrs
glllolr?
:)s? ga,llred!,r2) !luarsl??)i
VC

I --
 MAN.{G EIIENTUL PzuNCIPAIELOR EFECTE ADVERSE
I\DUSE DE I\IEDICATIA ANTIPSIHOTICA
., atit ce[e conventionale cit gi noii agen!i antipsihotici, pot proCuce,
Substan;ble antipsihotice,
in fi.rnclie de vuinerabilitatea biologico-geneticd individuale, cet ti in funcfie de ,,lezionalitatea
funcfionali cerebrald", efecte adverse de tip general. Potenlialul de a irduce.asemenea electe trebuie
sj consritLrie elemenrul de bezi in lu:rea dccilei terapeurice, considerdnd ca regula genersld
individualizarea cazului (Tabtl I 8)
'.
I 8 -- Efecte
Tea bel 18 er antiDsihotice
Etecte adr\ erse ale medicatiei
m an!lDsLnouce
SubstaDta S ed:r re Ex tra - Anrr- Hipo- Cardio- Hiper-
piramid al muscSrlDlc te!siun e toricit3(e prohcliocmie
al rm.^h a r;.l .+i-t- ' t-i .H .t fi-.
Prorr,azt na +; f J-
Tioridazina +-i-+ '+ +* .H -i-H
F lu [e nazin:
+ # + +
+ i+ + + i +-i
Pcrfenazina
+
++ -i .ffi
Flupentixol +-f
lual0penrlror -t+ +
Haioperidol #+ + fr
DiopJriCoi
--r+. .
.j'Fi + +;.
D:nperiCcl r
+

+ .ffi
P Lmo z i'l +
+ 'l*i+
Lox;pin: : '
.H. .H

++l- + +.f
Scrtindol
O laxzao ioa +
1+
Q,..eti:p.nr

LegcndS:ir+.: incide,l!: crescuiys€verite:el +': r'oie::r: +: silb: -: foan: slab

ir atrrr efectelor ad.icise generale, utiliz:'ee AP p,t:lc geneia Llnelc SindroalT,a

. sindroniul .Sli:ig.t',3 lllsie-disforie;
. siriruinu, hipcrprol::tincmi:i:
. s. rJ ro IIru I trct-rolcp:ic n:liert;
. d iskir-,ezia tardivA;
.
efecie-a,lvc;st complexe inc.luse ic clgz:p!1i,.
.. -.a;--;or I F;^t ',c rl rit:l
Imporiania cunoa;terii 9i'[ffiirini a.esior efecl' a'lverse -c:LL lrl-rl!,r "
irnplicrt.-iar uliiizarea cloz;rpinci ca ncciicaiilent sntipsinotic de rezen a conslituie aciesea ,,'rltinla

spcral)la ic ra pe ut ic li ".
O ir,,.,port:nli spe.i:rla irr cOl:r:ca:arta eitcteloi adverse irle anlipsifiotiCelor sLL:tda;'l s-:lLi
rjo,".edil a t!.it subjiant.le atlipirl.:ir,:clliene. Accstca 9i-au dovedit efici3ltl3 ir traiantenlUl:
. cliski.ezrlor pr.-co.s: ir-,,-,rat.!inI (lepficir;), e t-vbeni? iropin i (ponalide), trihexrienii-vi

aL:i..ti:i,ji, iit colll]--:i::c: ::r::ia, pc linqi asocierea de subslarlte antiparkinsorlicrrc

s:ir:. :,. r':. j. r:i I .:
- reilitctit.r rio::clc: il-: r:::l:-rl:;;lic,
- tr'..eiea lr it;r '\. i- ::::t:l S! s:lr :;i,'ci:;ca DZD (i;l sittdrot:lL;i ak:iiisie - disfo:ie)
prrki:rsoli:tr: rir:' ::r. : r:r-::-.-t:t:(rs

i5
 , Din punct de veCere i '^ ps I nola rm acologice., an tiparkinsonienele se impart in doud
carcgorii: ..al :Ie:telor
antiparkinsonicne stimulrrntc, asociatc in schizofrenia cu sinlptome predomireni
negative satr in stdri deficitare: potenleazi unele efecte dezin6ibitorii
sau antidepreiive
ale agert;iior antipsihotici. Pol determina fenomene de dependenfd medicamentoasi.
. Reprezentanpii acestei ckse sunt:
- orfenadrina(disipal);i
trihexyfenidyl (anar), parkinane-retard.
. antiparkinsoniene.sedatir:e, i;rdicate [a pacientii cu arxietate, fenornene

Tratamehtul akatisiei induse de

i.r'juccrla Cozei sau.cre5tere lenti a acesteia

L r rLr t t^

N ON. RA SP LI{S

s.: :-.^.-- . . . , r a. ^ ,: ni ; \ a r:. '- nlrh:5

C;lr-I tr \l-r i
iiJrlj j (.\. rio:iCazina) sau ol.:rurpin: /
quetiiloina / clozsoinil '
r.{ON-R-A.SPUNS

A n t im uscr rirric (:r. be:-z:rop,:ta o_ r:g'zi) FFI'IC\TA Corrinurre, Clr se hcelrca si;terea d,:i
Poct: fi elicienr ntnai li'fdiii)i;iit
: 1:.':,,i :: sIt\! aa:t Dc,i:r.:ottient citeva lu;Li
\ON-F-r,SPLA-S
l

P_rop rauolol .:tai:\Tl

.
,, i0-60.ngr'zi .
Coniir.u;r: Czc: n! c\i;:.i cor.rJnriic,: r

NON-RI.SPLA'S

Bcnzodi;zepina l-;lr'lF!T-\ Ccn:.nu.:rc. c.r; s: irce;:cj sis; Lr= gr:l_

Ex. diazepa.m l5 mgzi du:i 2-,1 sdprdmid
(pericol Cc dep.nljrnli)
NON-RAS PUrr- S

Ciprohept3dini Coriinuar:, dar se incc:ici :istuel d:]...

l5 me/zi citeva lini (ei:cic long-ler;n nicrl:loscr.:
NOii.F-\SP UNS

Clonidirr.r Coniinu:le Caci e ste

0,?-C,8 rng';:i ri: foJa.1[--J
I sis!

36
 Observalii: , . . : :. : t ; . .t ., ::.. . :..ir ..,:,,.
r- ..

' Disgnosticul de akatisie este uneori dificil de stabilit cu certitudine. Un istoric ateut
' al simptomelor 9i administrlrii nred ic anrentelor este esenflal. De notat cd akatisii
severd poate fi asociati cu compodamentul violent.
' Efica;itatea fiecarei opt.iuni terapcutice va fi evaluari lunar. Anumi[c efccte pot
ri
observate dupi c6teva zire, dar poatc dura mult mai murt pentiu a deveni apare.te
la
cei cu akatisie cronici.
' Se.vor sista tratamentele ineficiente anterioare inainte de inceperea ulnitoarei
opgir-ni a aJgorirmului.
. Se considerd akatisie tardiva la pacientii cu rerapie long-tenn.

. Tratamentul hiperp rola ctin emiei

simptomatice induse de a n ti ns ihoti ce

ECIattr\ir i
Se contbui reducerea dozei

Sq-q!q.. qq quetiapinr / clozapina FFrartr\n-i

(drci esl( posibil 5i adccvrQ
NON-R\SPLINS

Amf, nladini 200-300 mgrTi FF I' IE \T.i

(dozr inii:15 100 mg/zi, ContinLxre, Car cu monitorizaree efecielcr
aJv:is<. ir sp::i:l :-rerrrct p:ihou:,
NON.RiSP U,'\.S
I

B ronrc rip tio i j- 15 nrg/zj FFT'I;NT.\ Ccltinu:re, &r cu inoniio:iz::ca eiccielcr

(irilirl l,?5 m,/zi, cre5ierc lerri) ad.,r;!J. i{.:i:.-lri .r :,.,.:ri., : i:o;.r.

Obsen a tii:
' fliperprolactine rnia esie ades:a asimpiomati.e. Efectele advci--, alLinci cir:iJ npar.
stult Ce rcgLIIa u;o;re gi nu afecteaz.i caliratea r.ietii. De aceea nu sc ir;rpune ti3tantenr,
curatir,. Lt caz d: sicrilir:ie, se va cons,:ita rreCicLrl sleciaiist.
'i:,.cejrer:a
' inarlte dl tiaiarnentLriui esra ncccjar,r cunos+icia-r rstoricului
s:xLtal,/nretrstrital lelint a sta'cili dacd sinu:onicle sunt legaie sau nu de folosirea
a:r t ip , ii'o i i: Lilr, i

' Voi fi luate in consi.lc:ar: aiit cauzt ale hilerprolrutineiniei (.-r. rumor; se.:re ioere
d: pro,ruLiniT.
Se va evrlue el::ct::ti:: fi:iir-ei ollirrni teirpeutice cel p.rgin o d:ia pt luna; nive lul
Prolactinei po:l: sliri':-, j: c:,: i - :ilc, dai alrc cfcclc rl'"rrsc (qinlcoin:rslia) rasi,.Llnd
!:err lr t r: [.]:r. . :. .

Se vor sisi:r t ir : i :t a :t : -t a i:tlficienir anlerirt:rre ir.a;r": rlc i:r::p:r:.r Lrr;: ,r', .:ii
r :

opfiuni a a igo: i:i::. i::.

O Lan z:rp i:r r ;-.:rt,,'::: i::::pio lr c iin e r.it ie tranzitoric, in firncl:e rJe cloz:i Sillpiortrcic
jr.lrr.:rc., l: . ---..

31
 Tratamentul cliskineziei tardive (DT)
' .' :
- se va line cont de factorii d.e risc (sex fcllnii'
virstrici, tulburar; afcctive, doza de antipsihotic)
pen'rr-r
- folosirea cclei mai scezute doze de antipsihotic
cel nai scurt tinp necesar
iste posibil (J Iu'ni)
dac6 -.ualuu.r.u nec..i6iii de antipsihoric perioCic
- evaluar'ea necesitilii de aniimuscanruc pcnoorc
- folosirea de altipsihotice cu cel mai mi'c
risc penlnt
inducerea DT

. - sistarea antimr:-scarinicului poate detero-ina

' a-mc uorarea u1 DT
- eviuarea balaniei risc recidere / risc
: DT nu este de obicii progresivd
. - n-l.niin...u dozclor minime poare reduce riscul

Nece s itat e anlipsiholic

- clozapina poare deiermina am'elioraria
DT
I
- se vpr utifiza Glqglabilrzarparq in !!9Lo!qrapie' Pen:j
,.i-pune.n".esitatea, uaui anliPsiho!ic I
rulburarea biPcilri
vor folosi cl9z1.q!rya sau olerzapt:" I
- risperidonei sau que!laptrtel
icorctic.-rutiiiz:rca

- sislarea altor mcdicamente care Poi d.termin3

s3u
AD.
Vitanina E .400 UL/zi; sc crelte cu er:cerba rulbuier;le motorii (metocloPramid'
roO Ur,6iii. f eni la maxitnum I600-Uvd stirnulenre, antimuscarinicc, antiparkinsoniene)
ir Cozc Grc !ion:t ic'

- morutorizarea cf-cte lor vitaminei E

Persistcnia DT - dur3l2 tr3ianentului nu este srabiliti
cu cenio:in:

din
- s. po3t3 C:n'olta toleranlA ia clonaz-epam;
C.ln:zcpr':r - I ng zi (r arsl;rici 0,5 ag)' ca'.jza se pre lera traianenl intern
Lien!

ciescui pini la 4'5 mg/zi Lr 2-4 sipt- - cisroria po:t': fi rc:i res2''rnsivi

Persistenfr DT

(l)- rnai eficieati la virsinici 5i in DT seveii

Alte l.J.taminle ProPusei (?)
-,-:(r) izj - eficien1,r l" li2-tanrentul proitlactic
i: j-
nilcdipina: 40-S0 mg.rzt p:
ini,i"t, pou',e agrava DT, dar o anelioreaz'i
t elp roat ds sociLt(:)
tenrca lu:g
pro anolol - Pentru akatisia tarCivi
- ioxinr borulidc,t - ptntru distonia lardiva
teti3ben3T-ini
cr€gicic:r clozci de anrip s ihotic{r)

Obsen':rtit: sinrplonlele DT apar in schizoflenia rl'i'xtel';

d': nsc'
antipsihoticele nr .onstiauie singurul i:lctor

l8
IF ts,
Tratamentul sindromului neuroleptic mrlign
.:.

li 'a
Incide;riJ: 0,5-I %dintre pacienli
N{onalitrte (n ct iatr.t): 20 %
Dsbut ac ur sau insidios
I Evolulia poa te fi fluctuanta
Poate aparea in afara spitalizirii

I Semoe si simo tom e Faclori de risc Factori precipitrnti Tra trmco r I gomplicltii
- diaforezd intelstr - afec;iuni orgarrice | - rnrincihntier ti^;^- - slsbrea imedi313
- fP\.: 'r i.F->'-' iA l -alrprce
lr.-"'"-- "v'' " ---;-- ---'
-: a - ren3le: rabdo-
I - hipenensiu-1e /
ccrcbraie: alcoolisrr.
Crmenl,
I fr
| rapidit3te" tiiririi
- $i
arrlp:lng!rcllq
- misuri rne dicrle
nriolizi. purdnd duce
la insuficienli renald
arrrmii - stl.i hiper- j doz-a medicamenn-rlui s uP-Q !1.!.!:€ - - card iovascula;e:
- ta-l.jcardir nrctabolice: hiper- - srsiarea antr- -. - rehidrata-'e
I -incontinenld / tircidisi:t |
- Seoare cu bzD cu
ar|lT]t r, stop carcjlac,
goc cardioge,l iril.cr
- afecliu-d pslhiaricc IlPsl11o!lculur.
..
reten'ie / obsLr.rcpie - annce-tacslve,
,.rrir,ar5
aclunc slurr-:-- - respiraiorir:,iruu5-
- boali Parkinson I inciusiv SStu' - agonigti de ctcniS rsspirttonc,
I - rigiditate mu:;ularS
(po.:tc 1l linilati l;r
- agitatie
- desiid;atare
| - sistarea brusctr
agon(tnlor de
a dop_aminI: bromo-
r rinr ir i rl:"-^1.-
enboiie puirnonari
-^T::1.:i!i3
cap 9i gir) - i;toric de caratonic dopu'rjni.., - ,, .,, - aqenli arti- $'1."l:3
- cor,f-uie, agiralie / ' - --:.-... '. ;.
.-
I 11r2ilr,!.^n iin,.i
- a-rtipsihorice in'
doze mari
. alte nredica-nrentc:
tetrabenazin:.
In usi alt nt
- Ptg.;)nio ror
a r

- crcitcrea crearilin- - cretien recentc ale - ioxicomani i: . TEC I

totlokinrzci pesie dozci . i

I r000 uLl
:

' :,'9rll
u
r'gli-o :ti I i PlaSlnSIOaezl

.lc,,rcocitcz-i

'
Relurrer tratam en tu lui anfipsihotic -
.: . Reluarea tratamen:ului artipsihotic dupi Sir\I esle gr3\r.15 de risc lr m:j crit: i:,:
paci:n1ilor.
Sextrl gi t,6r'sla nu afecteaz: reluarea cu su3ces a traianentuiui.
Esii necesir ri.r nrinim-qm de 5- 14 zile-de pauza d'roI r:cuperart.
i;r gencral, relLraaes-iiatanlenrului sc face cu ali: clase de subsialrl:.
S'; recoi::anci dcze scazuic, cu iiirarc lcnia.
Se vor e-u ita preperaral: depot.
\ror fi preferate sub-itanlele cu efccl rcdir.s cle blocare a receoloriior T)

i\'14 negerl en i u i efecteI o r a d ver'.se in d use d e cloza 1r i u i

F-fecte
ad verse
i
Dureir
I

S:c a: e '-.: l:tc., " r:l -rr.r:nalc. Ur,:r;,. .r.. :o.::c: j 5in: o
friri-,elr.i sijjr. P,-.J ii lc:sis::1,
ri ar rle c;icei cedtrii srrq'-rr,r col.j \esL\raia. R:drae::l d0:31 c3ci c!le necrjar.
lli;er::livalie Priinel: -1 sirl Pr3lj iiijrj:: Hioscini - ,300 ncg vesc<r:il. Pir:ruclirl , pini i: 5i) ng/zi.
da: cit obicei clrl::-u i Dcs:..;i l-lr-iipaci::r;i n- surr-af;cLa:l d.: e::c:s,lL sllivar; tr3tameoiul nLr
1lrlill !]Ir!.']liii. -_-- : t_ll.,giry tii grLl_!-u':,.1
Consiipari: 1'l-'-r.r .; cic

ReCr::rga dozci sl Lt
ci.!i3fl icila Daci esta st,'erl - r:o;icrbeni,-1, bovrii sa!
i,l Lrdrocoriit cn.
ii rpeitelsiu t i?rntlr.1 -: :-:l ::l: :,1.-r,,itcriz:r: siiicti si .:: . ., :r',r nnr:l-,1
c::r. rrr ,i,r7r';
'I
lial : i'ilr ':,:rsorrc -. ataitolol 25 nr;/zi c:ic l;r'eorL :tct:s.rrJ
I alr,.^.rrdr: ;!!irie C3jeori aiunci ciind craltret 1loz.i .jil. pr.a .aiti.l:j D.l.ii
i':'i. l.aitlil. - ll.Sloclnle in clozc nrici
-t (l
 t I
E fecte
Duratt Acliutre :
!0re15e
Cre5tere De obicei, in Primul an dc Isrt es:nlial!cottsultuea unr.ri dieleticlan Lonslli€r<'r
mai elicace inainte de apirrilia creirerii in gteulalc
Cregterea
I
rald tf3tanlent
po nde
icirjt::!i este obilnuiti li adcseS seriogsl'
; : obrcer
;: : :: r:
rn
!][ffii., controlul (emP<raturii' Fcbra nu aPxrc de
Pdn.e le i salPtanrinj
F eL,rl
t'tt"="'""t'"
disc:aziile
;.;;;;;i;;: it:i;;o;i aiooo:
ApJr doze obiSnuite s:u la crettt - .
13
L on\uLS lt Pol ap,Jea oricind _

2rJ0d mgrzi) profilrcric ir) cazul adinLixstraJ" ": ':,i::.1:':- i

Prime le 6 taPtlqi"i ''%lorhairrede
Re:justarea cronologlc.I a oozel c I
E nurc zis Poate apd.rea oricind esina esie cflcienle'
culcarc. in cazuri seYere -
noc c.lJIl ::
u'.ropenie / Po3(c aplr.a oricand" m3i al.5
'-r.-e
a ss:lulocitozi in priraeie l8 saPli'ni:li i

Monitorizarea terapiei antipsihotice atipice

hl.riri idinon:lc
Scrrrning obligt(oriir :-- -'.. ;
)l.d icr ru.D I
Ultciio r tniliil -. Ulicrio.
Idihrl
- E!.C EKC - la attngetea cozet oe
:1! HL - sept1nlinal
in primcle lE
- lnucllnlac i'ri.r. a..a m $cr.:31!er3Jca iuncliilor heparice
dc
Sirtrrr i;r c:: Ll: nod'flcyi EKO sau 5'3me
EEG - in ca?'Jl 3Parlil.r
corrvulsiilor sau miocicntilot ifcc rr. cJ'C::d
- bisaor:ir.-ral
TA.la fie.3te I or€ rn Lt ' :: ipc:r'Jui dxct 5;C cYrdenirva
in prinrulan
- l!rlrf d1:1 rJ lir:,t!l rntli:1ii iaalairlar:l!l li - ,1q, , -pil:ptiiinnc s:r in cllz C' convuijlr
tenlp
'- Tcnlp TD qi U&E la l-6- luni S!pr:lcgtr.r. nric'l i6 ca: dc crcllcr: a
- 6.c!t CPK - Ca.l.iistl s!!Pi.i!nc
d! SNI'I
Tcllp - -lii. in P.inele l
nl, 3,?ci bislprlrni'il
C.:!l il ie - ld r evo re
r\ru i
lil Hl- - l:r l-S lLrni Si!rrr( i'. 1n.:-irir'. t:rj tL: l
ll -
-TD iO-1r -o lLr:ri Sitl:rc Jr.l :f.!-:k s'cuidr:c dc!'itr''11ai' c'
ll
-l

UaS-lal6lutr' hL..rr:clrcl,..'rr. a3'1i inloier:oL:''

i' :
.TA TA - cit r|ri' irrcrerrl S;'r'...',:., .\:.rr q1? c:Jr' c 3\)1
I
- Pl- Pr- - li :rpariirl jirit(.|1lciir he.ruli.;n insul:;r=1it h:pil'c' sr! t'nl3
i2rii<rLc..l l. --
.'-- 5 -

iltl - Cr:-L ii* -J',,

d. S\il
e.srr :uj? i'L:'

ii - LiL
Crirr::: -
I iil - L" l'5
la ne'cr
1.,^' S;lrrrc in c:arl nc3n:]Jii TD
S,1rrr. lril'-\.il 9J:ctc'r'r: d: S'J'rl
-rr ltD-lr.:l'", - 0^
- U-r:: I !a{a - l: l-5 l(i:L r:t:rrc irii i ,-':{'':i_rJs-Dl'! |

;:. -.ir m.ri Fr:.vcrir

O1:rz,Lu'":
, CPf, ?L- lr 3rxriii3 sirr]Pl:::ti;r
- Cr:u- ;pe:ilc:
-?! C:L - C:rc:.riliJ srsPr.rLri'
C. Sli)l
G r.! r:rl e - la n.;oi.
- lll HL -l-a iunL
L2 ii'L' - i" ..l."t 'r-1f'..1r;i TD
Si-rrr..b-j d:5:i 1.
--1:irr;*tr:i!ii
-TD lD-lr l-6 lLnL -1./l
U:!E - l1 l-51!nr Sirlit: d:.1riu r'5]:1. s:ri 'ro l)\LU
-T.r
. CP{ TA - .il mri l.ecveil
!,e:r:2irr C?X - 3.r:l .tiiia sirsor.rLn'
- F-i C: SNIl
Ci..rl]tr -La n. v.:.

Hi-- lr I 5ltrnr 5,,r,r.,, rur,! -r,lt:-Vr Til

- u.l: Ll: h l-5 i!nr Siirr|| a-t.I ar:j1I sL.'picr'llrc dc 3t \i
C'
PL-lr p.r iii:: t inr P l,) r1.l. r
3 r Sirrrr. lr:] tlrai:1. r_.ttdrr' Licl'iilrrltrii
- Crtur hii;,;r:l r:rirr<,nr: Ain ietoirrabrlt
Cr.rr. - li n: vo,:
a Pi. - C!.I crliil ill:l :i!il:
i. it.r'),{

IK-C - eIt'::i:,'lc:rrcIc'..]IIl:lii Lj&L: - u':' ii cLc'l'f;"

Le:tndi: Hl- - lltrroi:ir:c3-:anri;TD - t' ji' C' di"piatli'r'i'-r'i
Sii\1 sin,J' cr:t n:urcitpIic r.r:riIir; TA'- rnsi ne
aie:i ai:':
Fg"C -- .,l..tr,,.n..ialc ;::rrri; CPK crcaiinfosfoLi;l:lzi;
-: :.: .,::-.,i i' rrl.[. -'i jc: t'

'i,')
 r''
Lcnlvalenrul ln ct0rpromrzinl (100 mg) al principelilor agenfi antipsihotici

Dr. TALLttri Ct:tsTlAr

l+dlcirld€nqa jhistri€ rjcia inct
Cod.709194

at
t:
!
IF
t:
T:
t!

': cchtvalent comp:rabil ha lop e rid o I.r Iui

REPREZENTANTI
C,{i-{ CTEru.5TTCI }IOD DE
PILEZ-E\T RE

\,--\
lrl
\.f
ti
-/\zt/-- Prinui n:u-r-olepiic des.:ii. a:il:r!crjsi al receplorlor
I
C1
D/D:. Aiinirat3 inlitl pen:ru r.c.rDlcrii 5-ilT. , j-H ll7
la l,t'-icanl<niJi ifi e\c:i.ii trll:lil . lr:it :r:t.. .., ii :,i to. l0; 25; 50
aciivi, T l/2 plasnari: fiirC dc I7 .:r:. si 100 ng
C H2
Foiosit in irai.Linenill ps:iroz.lo., e'ti.;oac.:lor sirop 20 m_*,'rnl
n nz i i0 ne,,l ni
m:,r'acalc, triburari cr cje cc crpcnenent, ca ? j u,.,aitl
I :
)l Ln rr:ta.menirl a:.'lier51i i, premeC c: ;i : ir ci..iru-s :
i I

cl- L CH]
Cioryrrom azina

t';-
Ait3gon-sr D 4): /j-Hir. ir,[b5, pute i,-ri.^ acri., iialca
C H:' :.ler:,.::._ l.'1c, lr:r Stlclu: ,. ir C .pa,::irc
'f
i;--r;ui dc l/? plesn:ric esle de alror ij o.c f. -jC ng'O.i nrl
F,rl::i: i: trul:tJ.iit:.il scnizotreriei, al tLrllur:rilor l- lC0 irgilql
,l a;::tr',': l{tCicunenl.ll posed!, adjir!,tnt. FfJt.iri,li
i
\ .-
c *z- ct-0H

Fiupeatix,rl

.l
 . .}IOD DE
FOR\IL:LA CIr|i\fiCA CA.R{CTEzuSTICI PREZENTARE'

Antagonisr pulemic al receptorilor D2, cu acliune slabi

asuora recePtorilor D, (b.0,5; l;4;5
esle
Timpul de l2 plasmr:ic dup5 administrare-orala ti l0 mg
dc li,i ore; dupi adminisrrue intravenoasi - l5 ore' solulie 2 ntg,/ml
it'" nof"ti, in-u-aiam.nntl schizofreniei, altor nrlburiri f. 5 mg/ml
ctb prjioti.., accesr.rlui man'iacal, tulbuterito'
"-o iorpoau**"f ., in coreea Hunring.ron . 9i sin&omul
Cilles de la Tourenc.
l.
,-

' . . '' . '. : . . ;] '

. :
Haloperidoi

.*,'::,-:,:1.-.
Putemic, artago st al receptoriior 'D:;'acdrrne slabi
asupra Dr.
I - 2 si;-; rinS,ri ' cu posibilitater
Drla:a acliLrnii e'ile ce I.l nlg,/n",1,
rniri:ii inrenalului din:s ddministriri Scmiviala estc
'de alrorirnrtiv .l s5Ptlmad'
i:: rlozc
i ;r:' r ml
ioto'.i, i" tit:-'nennrl psihozelor schizo3c;ic:;
rui nri"i sc utilizdazd ca adjuvant io n'lburtrrilc
arrri o ast.

c t-b N:urlle r i ic atipic.

N:urlle:iic r.l*lF*ft{.
p'. r.r:.rgorr:i: ?' i D." D: Ja,t_T::
r.,;fn,'.r"
.l
Cloz:pira 5i
",' m
5; m:i:-iiut
it.L f,o lr:Lr l sru \-ic:n:
slu rlrl . sutl
-o'\ a.!,Ii:!lg'
Pur:rnici a.!,I"t:
antagoniiii Pur:nici o:j,-:T't
5'" ro:-:.-:T'c
rrc:fl rll ) / r-r;r{ ?'
rll 'il'il ii r-r;r{
/ .l"d
<l"al'j
r-"
?' r''.':
!nl
I
pen':l rrc:fl
a;r:ri:.r:r pen':l ) .

,11!!l!Lp..'1.*i" $i t.l.. lir.a];eccpiorilo " 2i; i0

i
!b.
L,"rr-\r-"
rl N!..
ti 100 ng
I
i
I
4-{-
llllll
Tinoul d': 1/2 Plas;nalic est: Ce I 0 or:'
noforit in intarnenrul. psi-hozelo:, inclusiv
r:laciz::.
in cazuriie l50mgi2tit-
i \-.\. *..\-,_-/" li"O i..,."n|ul po:eda Prcp riciitl ajdcqf r-r]qrCls' ej
,u ,.aot,., cr.;re:; ald tl'-'u: .-o:riini E:i:
I
:
H
I iri t n'r.iit:lor iin
(.loz,:p:t'a
"{1I-,--4g
:ir-llc.
I

l
I
I
0clir
.rl
I'i) {
I
C- ii- Lt-\ r,j
/
r-rur,rlepiic alipiu. r"jlg{olllo'
I lri ! I

t- !t^ 3lilsTtll.l: cp:. 50; 2Ci.

I
lt.i
\ ...7
Jol:rnirtr:{ici D:' Dj. D,
1i:e'onrului crl! de
10C Irg
ftsr i;fif. ";;tft;ttcz':Icr' sirol 5 rrlg,' ::'
I
I
lir ToLrclt., tuiburirilor ea:lroirt:::iit:Le (rc;ui' i. 00 mgl l-
1

I
voni l, al si:'-flior:lrlxlo?yJ
n
;

S Lrlpirid
 FOXiIULA CHL]OCi CAT.ACTERI,STI CI ]\f OD DE
PREZENTAR-E
'.
'.

AnraSonist cu -uralt'i srlrcivi|.]:: al icccn:c.ilo, J_rr

*, ,!!!P,vr,,v, 5-r-r.f.
Il
;r J-H I rc.
lvledicamenn-rl esle folosit cu precidere in n:ranrenn:l
simptomelor ncgative din schiuofrenie. S_au descris
efecte asupra arrrietifi. in par-ticular, s_a rema_rc]t
eficienla subsranlei in reglarea nrlburlrilor de som,r.
Efectele antidcpresive suo! incd discurare.

cps*. 50; 75; l-r0;

3C0 mg
ml.tr.2j mg/r,11
i 200 mg / rni
Remoxiprid

rlf,
,r^-,)i',r.-Ce.
\/ 'y----c't-itso
.r'll.rjo;.,:: F::cr::. :l rcr:prori:Or j.l,{T-. p:ritl al
rcce!:o:ilo: D,, i:.,. "Gi-G]:iLm : c::TrEll -Hl r.
E-E cieo r r'r1- rr?uncilut=tr zo C;F.i -atliFi.o.,
u n:3:t:ie S. r-:ibL:rri ;i:cti,e r:.rc.at" Fo,r.i: ci"
,''-t') alicrnativi ie3p.!!ici in sirdrciaul Ciiies Ce lr
t_l To u-re ti e. tb. l; 2, i, 4rl?
solutie lng
in ..----.--__--'-
tulb,va;ea schjzcalectivi dc tjp rnj..;r. a:Furea ,r ri..r

lA--_tix,
I \,Ac-il
{!lJ.r:rirrd F!=:Lpo::(
In3ntacal
Ci.. ,Lr.: r.n,.:l
!f{iq=1ig*E_,q{tr93_j4 p r o fl : e I i r x traDi r an r c3 I 3
induse Ce n:Ci,:ira ne,r;oiefrica c[iic-i
Risoeiiriona

lY "-r-\
ililt
.-\-.,,._
*,.-\_Z-
tro ,Arl:3orisi D,, D;, alinit;Lte inalri pentn-r r.-ceptorii
i - ijT. / j,iJ'f7.
iFz Trllpul C: l/2 pl:srlr:ic c:rc cle ll ore. N1e::boi;;ii
Ll, | 25 rng / nJ.
'i il:'i::r:i:j aciivi :urr: si,llo:ijLl. N-o;ijil, 7 5i ti-hlCrc;,.i,
a*)
li i:l:,ii in t !iiti;r.-itf,rl ds inticlir::e aj
100 nrg / nrl

\rr-- a::t: :: ll a
psrha,:.1o.

i r. -l,-c t
FiLrfen:zina

.;l
 i?$:-LlollLi:s iiLlu:uJ?ierl Ji l)s010 j
!l!li\oiPrl's r-i!oJ iP -ll
'u! ; :lir nc I
:lo f_t
iu:1;q :i li:ru:z?.:ri:: !r!^ir ^itJe :rloqtt:tu lnicdrruud 'P
.,:
a 101 :S s'i ;ts: !iEJo:lcilslulrlipe gdnp ir)''uJs:ld al ?p lic'Jll-
ls uoilllr'r!i
, g1,
6,r',,ti';udcP :o1uo:d"::-r lE

?rrld?llanD
il
,:o:t:c :ucjtc ' as :''ul::';c:J rrlr'1;r:'t
il c.17.
--,:.
1J-..'n-or''p Lr::tt
-.11r::::?s nz s n{

@
I :r.i.io:-.t-sulPloil@
I
;sTi"-:-'@C
r: l| :C l.iu t:l),:J ID o,'ls

I I

il i

I I

I 9t :zl :' 'ql

-l
I

I
nqued 9t 1eu1
I
I :tmrire 'il 7
I

I 1

I ! rua€

urp r,rt1iSau to1;: 1c r! lEtr 'i^l:rzCd loleuloldults

o"nlls
EU rdCzuelo

I lz tlrP inlu?ruElel) ul lu3lllJ?

lrPa^op E-s t*l:^.=:H

lnl.^F e}err nu Inlu?ueltp?lli alls€ll

?lellldslomau
rdurlJEIUJs

t fiLu91 rSE tu .p sirJ Emoel llnul ?q qs

'altPlqlg:
,i r,..r, "t".pt"ul cl :l J rldr)P Inl!lord ?3r)!)olxe
rIg:;udord rp"'soc 1r1u]Lt-reIlp-)l-I

t
[';taL:L" to]lrt,:s
'ato 9 alieruniolde qCnP-?urlqo rs
ulN!rll lrutraJ3 ';rc AI f)st fi)rlrrt"lq!1j!-l!
o-lrtrs I .a I ,c I ro lsruoSEltiv'

IL
I
hl
:

TtrYI\l3Z3UI I3IISru3]-)t1fv3 YJ f l\1fgl Y'L'UtiXOJ

.3C COI{
 l'oI!\ruLA Crnlttci CARACTEzuSTICI MOD DE
PREZENTARE

0CHr H
_ cH2_?H2 Antacooist doparninic D:, m:dicamenrul esre
N
?: t...
consiCcra! ca un .re'.romoCulator visc*-al'.
d -,r
Sem:rirta este de J-.'l ore.
|\lFd;.1mFn. l <;-e rlntr,-lir .'l i:.f r i- rr'.--^h,r tb. 100 mg
c#o c*rs aicooliqmului, coieei,. durer:i, parkGofulinriluil I100mg,r2rnl
II
-rH, U!*4o' ci'lf9'',.@e':!g!o'-;E;,'* i
fosr folcsir dc asemcner in
sol. l2 mg/ml
disUr,ezrej _ti41yq 4
!!.u/,J u.J,-.!r,,,
iffi-;' ,1i.6,-.riil^r .^ h;,i'. lt virstrici. efecrul
asupra durerii fiind totodad semLrificatir'.
Tia n. i ,-1

ULnJ n
-,- C- N- CHz-'
I

/t\
ilt an Derivar de emin-at ai amisulprirl:i. -. .

\v I
Senivia;a este de aproimaiiv 3 ore.
\t 'di.1-ir- I "1r- 1,- .-,4,,'-- ;. folosit tJ:t3nr(,t:t,l
ruibur jrilor conprrarnenral:, nrlSu- 1rilor psilionroloii
-Ln
i
;; ;,;-,
200mg/2 ml
240;e /: n
1i rulbur3nior C:lirantc cu sirirpto:r'. ri. JLcti!e.
Et!ctr-r1 arrrmogen descris in -ccir,-.*, crperimenraie
sql.2.1.1 rrg / ml
ll
C imp.une monitoriza-rea srrictd a tratamccn:iui-

Anlagonist 5'ilTr. S-au izolat iJentif;cai l6

Cr. '
rn.iaboliti acrivi.
ci; l\''!idicarirenrrrl esie , n n.,,:nl>-:ir n..:. l:.i ,r.
l.-fl-n-, .. :l-,../:i, - l-.-^^.r-,-
nr-F.'-: ili tr",-
l
lblo:it preftren;ial in 'r:'.m.ar,,l n:riee:lln. n te. 50 nS
I
ai-\
r

I
hc:ele:rie, Car 5i in rlh: r- :i r,-hir,rr',i-r;!- in'1.?i-.;
(-l n

psihcorcloi';i.
.\rl .;.'<--'-, r.. I a:) d 4 li
lrl" 'r-, n,r-,. ,: ^ f,:
I
t ,) ,'ifi" polde ra le.
1

I Carpilrranr i;r a
I

i
i

oj
I

I
I T r'
L 2-r5 l-l-'-.,- :.1-:::r: r'iciii.- clr f:'l ntL: 'irn::a:cl:' c llipt'
;

I \ f l-.
I

ll ii 1 J ' I r:-:rl .lr iiiu:ri'i;irc dupi adnini:r;a;<a or,rl: es(': de

i

.(\lJl
-r--
jl .] il'..
- :;r '::: ,:ir 6.J o:e rr. 5; l0: j
I
,^it,/
L l
V -- i l-oio:ir in iiai?I cni''rl schizolleni:i, in e*ninisirrre
2
I
T 9i 50 mg
; .r.'r'3;rir"rcll'
',

il I I
l
[\ ,f i S.:': s;::;,alat scJii:ri porderale ir :d:rlnjslrr:ta dr
I
- -/-
' U' | i.j!; , Jlrii.
I
I
I
I .'.i.,lirri:;r
I
!

;,i
 .MoD DE
FOR\IL|LA CIIfi}IICA CARACTEzuSTICI
PREZENT,\RE

a '')
tl\N/
Neuroleptic atipic, iolosir in n'atamennrl psihozclor
drj. 5 mg
I r',.'
endogene. A fost preconiz.atA urilizarea in te!-apia
f. 20 mg / 4mJ
?vo tulburerilor an\ioase.'
cH"
(z )rc=
lll
F-\-,,,

Fluanisona

0Cl-h

rh 5rl I O0

.'1^ _-
zww ru5 ,,/, r .nl
,'Ll
ll
.0
Amistrlprid
' Sctt,rt-i '

l-;\_-/--\,_ '\_ antegonjsi 5-llTr /

Antip:iJ,otic ncu. ,rnlrgo D1.

r--:/',,/\,/-\ _J_i Tinpui dc i,'2 pl3srnatic esia Cc -l or. .ditpi

r
r-*/?
adrirjsu arc.r o:al i 1i ) ot . drrp:
--\,-,.--.-- iniravi.,o3s5. Biodisponibilitaie 59 %.
aCnr J;narea

Foiosit in rar:rncr::ul rulbu:l::lor sciizorft;d'e. L'l

dc ze nici si-a C o'-:Cit : f:::-:l en j ll.r; : / :1:!q;. esi

Anragonist pute:rric al rlcepto:il'-.; doparnirici D,;i

serotoni:rici, cu afin-iiate inaiiS peninr receptorii i-HT;.
acliLLnca s? esta co.nparabili cu cea a leuroleo:lcelor
0
I fenotialnrce (clolpromazina, fcnotiaziaa). iar 25; i0
CP'2 aciiyitai<i caial.piigenl eslc mai nricl C.cat a 100 ;rg
c flt bLililofcaonti.
Folosii ci.; precrdlre in irataatsiiil c:cietllilcr cu
simpicr',t ncS3ti!e, i;)eaicaixelliul )i-a doveii! .il.;.o!?.
c Ti-],
5i .rr t::;p.; n- b, u i I o' :r ; c : : I r t lr i:o i r:.
i-1r j
: i

at)
 lb. I5: 30 ;i
60 mg

41

,ri i1lilllliillliillllll|]ltlgMl,,- I
 3a
i:4
.-. --

ANTIDErRESI\aE. ACTUALITAII PSIHoFAR.N{A cor,o GICE

lN PF'RSPECTIVA STRATEGIILOR TERA.PEUTICE

PERSPECTIVA GENERALA
capabile sI normalizeze
Clasic, antidepresi'ele sunt definite ca fiind grupul de medicamente
-.dispbziria depresivl, avdnd asociat efectului anlidepresiv propriu-zis fie r'rn efect anxiolitic -
-. -antidepresive activatoare" Acest grup de
,,artidepresive sedative", fie r.n efect:: psihostimulant
lrUritnl" chimice ac;ioneazi asupra: - ' '-"
:: -

. dispoziliei dcPre s ive;

idealiei depresive de vinovilie, subesiimare' iriutilitate 9i autolizS;
'.sirrptonratoloSieiasociate-inhiririepSihomoiorie.aft\ictate,itlsorn.rt.:'
Actualmente, rer;iiLe medicamenloase sunt reevaluale .Rrir
t:t-:l|i:"- .,llcanismelor
r.o:himice din eriopalogcnia depresiei; avind doua direc!ii principale: ' ^ "
.detenninareu"fi.u.italiimaximeamedica;ieiantidepresive.infrrnciiedevariati.ile
tratamentului antidepres iv, dar ma:
farmac och inet.rce: gi modificirile irduse de durata .

alesdealegereacorectidinpurrctdevedert^clinico'farmacologicarnedicatiei(teon:
'r'ie.'v: nici tc rapeutlce )',
. apiecieiea"in nomentul aciual a rolului 5i .,alorii altern:tirelo: ter:peuticc nr:Cicaii:'
nvenfionale) 9i
anridepresive clasice: medicamenioase (antidepresivele neco
e lec troconvulsoieraPia '

consecinti, Europearr Guidelines For Clinical ion of An'ridepressant Druss

In,.'estigat
il
(199-1) subliniazi laprul c5. acceptaiea t''rei ntolecuie chimice
ca 5i antidepresiv trebuic s:
indepiineasci r:rniioarele condilii:
. s:i aiba ui eiect a-niidepresiv efectir'9i scrr.niicaiiv f:|i d+pla;e'oc nu nuri'ai pe stuciii':
(t|ia)eic) pe tennen scurt (5 sipla;ni:ri coresp"]nzild episoclului acui) 9i
ci pe terrn::'
rtt:diu (3 - 6 [''rni coresp-.rnz'iio r dureie i mtdii a episoduiui depresiv major);
. si fie lipsir cie efecte secundare care si dirnin'r:ze compii:'ri;;
. si evite virajul dislozitional 9i si pre'"iii ieciCeiile 5i recurenia'
criteriile ceior cbci Fr
Frank - i gg l, a{irr:ri cd *, b* -iid.piesiv trebLrie sa inceplineascl
l;elnitilrd conirolLrl: Respcnsiviti!ii;Rernisiu;lii; Recacerii; RtacLrtlzirii; Recu;eniei'
Depiesia_,,ccarnaijiecventisu|eiinIipsihi:i''.tiebi}iepriviGdinptrnctdevei::.
psihologi::
(biolcgico-genetici,
eliopatogenic ca rezt:ttat al actiunii conjugate a lnai rnultor factori
cognitivi, socialr) pe ur tsren pr:dispus, rrulneiabil.

S up ort I b i o cit i ttt ic al s i t tl ro attre! o r d ep res tt'e

u -depr:,'
l:
Teoriile biochimice in eiiopatogenia Caprcsiei s3 ref3ta prepondereri la modelul
dupa cum UiTheaZi:
crCo'{e nt (depresia prirnari najoli)' prezent A nd ''r-s e rnai mulle ipciez-e'
a. Ttoril dezecbilibrrrluiintre .I975,
cdiie dc transmtiere
A fosi elaborati de Tjssot - qi coirsie in ji'ot:za ucui .1-:z:ceiilbru irtrc I'iA 9i 5-i;-'
jrol,cil]t drr a.itunet conrpeiltiva la niVelul i.';rri:rei henlatoeirceiaiice a pre-:ursclilcr fi:ci::
,:r;nt rc ciilc irrouor ri.lin.: jgirc: tirozina pcnlru N,-'^, icspectiv tl ipicfa!,9 ! l-'il!:l: :Jl
irn.i,iiceriile pc c,,r. le i'ii} Ciioia:og"nie ciepre sici dilrritele si;te :'re ie neur'lir:n;ilii: -
..r.i)rail i,.rnt ar':uirsnlcl,i oritcio;LIc ale mccicLtlior psihoiainec''-tlogice '
b. 'I'c o riile nroaolttrincrgicc
F-eltvi e;<isrs:'ia unci dcficieolc cic
c.'::irr:ri i, r:fcrirriltr-sc [ll la no r:rrlrenalilli
I deficitul de transnrilitori num:i in. sens cantirariv, ducind

I a depresiilor endogene:
la impi4irea in doui
prin deficit a.."roroniu, r"rp".tiu a"'nor.a."o;"i subgrupe biochimice
pentru ficcare din acesti ncLiioriiismifs'ioil ."ia."1ii;Jnir"l;t;.#i;'irtut"r".t;
constituit modelul de acJiune al a.rtidepiesivetn,
a"-"r"a metabolifilor
o.oresi,..i 5i au

I rLr. Zl.
"trrif"ilig.

I
I
I
I
I
I Fig. nr. 2 - Efecrele aniidcpresivclor

I
c ia:ic c la nivel sin:pric

Dopamina (DA) a fosl gi er incriminati i;r un:l:

tipuri de depresie, din cr,-ua frecvent-:i
a cpisoadclor Cepr:srvc apdrute in cursrrl c\, lrrriei
bclii
I Lci:::iat.t i,rpJnliniie portc fi eVocata ca n:ccmi:r:r etioDatogeitic Plkinson. Cu toaie ice,:rr,
:r"-^r..r,"
iepresii - Cepresiile d opan in,dependente (DDD).
numai la o categorie linti:ai: c:

I Depresia gi sistentul ttoradrenergic

. .

\\/. E. Bumey, J. lv1. Davis qi L J. Schilkraur _ 1965, colsided

t :*^|.!+.:r'-:.1ll::':?l'3l-c-:
3 rOlrld:preSt\i.
!*i-!-9s.1:t::l.r d.presiei.
deflcirul .noradren:rsic la
'- - ' -. ..' .'':
ransind asrfel lpolez:t c3tec o lsri in:rsic j

Exisii uneie drfcrenle se nuificative :le marke:ilor bioiogici pentru

I lntre. forme uni- gi / sau bipcrara. Valoriie indicaioriror
Itedicfia ra-spunsului ia terapia me clicamentoa s a.
depresia pin deficit NA
biochinici ai deficiturui NA au ror in
Zarif:a'n 9i Loo - I989, apreciazi ci inicn'aiul cic 10-15
I lei3peuiic la antidepresivele triciclice rictei,nina scdder:a
adrenergici 5i constitLrie ui: n:gumcili in f;','orrcl
ziie necesar apariirei efectului
sern:rificativi a numimlur reccptonJor
teoriei hipersensibililatrl receplorlor
t ito rad rer ergic i in dep rcs ic.
In.depresie se eviden!iazi unnaioartle anonrrlii a 1.e_ s rsr91.rL1l.gi..\^{:.
. din;inuare a eliber;rrii presinapri:e t, il;;i1..'-:;,,,i1,;l;,"," posrsinapric;
adaptative;
. hiposensibilitate a recepto:ilor c4 posisinaplic.
I , hiposensibilitate prcsinrprici cL; dirnin,,rarc3 modali:afilor prcsinapiice
de elibera:c a
NA, cu accelerar ea mi:arisrneloi dc ti-anspon lr:sin:rplice, ce lacilileaza
I ;i cli:riinrLarea transnrisici senr,rrlLrlui noradiencr5lic in.t,rlul postrinapri..
Clinic, depresia piin dcfrcir ncrarjr,:ncigic se caracterizea:rj urrr:
re cai-.tar:a N.{

. irrlrii,ili: osiho r,or, r..:

I , d:fie i: ccr-rriri,.;
' :rnh<:,lol,ic

rl9
I
a
 I
Termirrrl Nr\
I
Interacfiunile intre sistemele NA 9i 5.HT
la nivelul subs tanlei cerebnle

. Lrteiac|iLrnile pot avea loc la nivcl PresinaPtic

s:lu postsinaPtic-
. lnteractiurrile presinaplice implici actiune.a
noradrenalinei asupra adrenoreceptorilor cr7
situa;i la nivelul terminalului seiotoninqrgic'
in}riband eliberarei serotoriinei.
. Poslsinaptic, interacgiunea sun'ine h nivel
serotoninergic, astfel incit atru.rci cind crr
I CrTnlnal t\,"\
adrenoreceptorii sunt 5limulari . dt . t1o.:
noradrenaliii se produce creiterea eliberirii

Fi3. nr. J -Jor;liru::r \''!5 IIT

Psihofamlacologic,sepoatediscutac].'overilacilicepresicnol:drcnereici,cun]ecaIlSm
saleciivi ai recaptirii
prcdonineni presinaptic, ;":" "t erplica eicaciial'3 i;hicilofilor
tlola.lrelrlinei-reooxerrna,c"."u9";..coIecljlead:prc-siei,iargiarneliorareaspe'ctaculoasSa
cognitiv (Nlonrgome '-r' - i991)'
criiieiii vietir pac ientului.depr.r ir pri,r'.or..t3rea cellcitului
Tixisien;a jonciiunii Ni'l;ifff explicS rolul
tle con"rol pc c:rrc il exercita tran;nisia N-{
ttlir'azapina 5i venlaiaxlna
:rupr';i celei seroioi)ini.e 9i ef;cacit:''te:' irnor artiCepresive "ouale" -
rrj. l.r. r)
D ep r esit Si sisletnttl seroloninergic
I
L.,,aluaica acrivirarii l..orouini.l iniimpina
ciflcultiii rnetod.ologice, -fiinrl infiu:npta c1e
f::lcri da vaiialie nelegag, o" lo"lo depresivi (r!-lir, v.il:ra, aLim-entaii3,
1-.,r toaie ac.stee, d:flcirul ,,c.,roirans',risiei seicioni,.erfic"
ritrr,cir-cadi:r $i sqzoqier)
rcpi:zirriS irlotlelrrl b iolo Sico-biocnim ic
I
e. i rn:i e"'iCent peiltru dePfesle'
baza uinlfioarelor argunente (Asberg 9t I
Serotonirte este inrpl;cati in etioi-ogia deprtsici De
- loEll:
":ri li-.'ag
. nunlir crescut di rcceptori 5-HT; in corte;tul lrontal I'"' sinLrcigaSi'
. cLrrbi 5-FILA;\ nruit scizutd 1a sinuciSagi;

. cuibi d' 5 -i{l-.lA in LCR la cei cu tentaiive d: suiiid rioltnte;

scazrLta

'do;:arcairiptoi;lnulrriliberalativaLoriscizutcl:rdcpreslrt'..
'Dinpinctceve;lercbiochiritic,dcpresi.'iipotilirlrp.rlii;irrcliiicrtc3c':ii,al.jrrdill'ejlr:
..:1;' :: :-r,i:rci:
I nivel scriz-ui - sr'rciccti precispugi lr sirucidcrc violti't'r (rller:i:r ollircii.' "ic airtile;-e a

r. :.rl ,i s.,i-iJ, .

r t i".'l :ror:r'rl
.Ff,.
€t lvlodelul ,,deficitului serotoninic" este sustinut de argumente psihofamracologice clinice
--:---t.lF
5i
elpsLIIII '\e'"'
.*l .
unele antidepresive triciclice r.L,..,.r
inhihi rLLrr,-Lo.
recrnrarer. .,n"n'-'i^,.1^. ,.,
": ,l-^i
v!!,,,, -: a 5_HT
:-f (acliune nespecificd);
. antidepresivele din generalir a doua - zimelidi:ra, fluorcrina (clasa inhibirorilo: selectir i
,I ai recaptdrii serotoninei) inhibS specific recaprarea 5-HT;
=1,
,
. administralba pe termen lung a antidepresive lor, fie de tip triciclic, fie Cin a doua
' generalie, antreneazi o desensibilizare a receptorilor 5-HT2 la proba cu iprindol
.l,l (Peroutka, Snyder - I 986).
, D_9;gpibi]!zq19c leg9pjollgl gonstituie un pung! _c.g.mgn de acliune pentru toaie rraramenreie
I
I cu med]_cgm:nte antidepresive. Rezulti din aceste observ'atii faptul ci, Erd a fine cont de receptori,
I administrarea precursorilor monoaminelor nu are eficacitate tetapeuticd, Se inipune totodati
I rdcLlnoaiterea rolLilui receptorilor Fre: .$i .postsinaptici ca, element .ccntral .al . mbdeleior
ps iholarmacol ogice alSturi de rolul transpoderilor de recaplare pi al mesagerilor seculzi
I PiiC, DAG. fP3, etc. (Fig. nr.4).
- cAInl,
I
I NMCANIS}IE
I PRESINAPTIC.
I aromalii aie recepto rilor:
I - nur-nilr
sensibilititc
I - alte riri s t ructurale
deficit de sintez5 illAO anomalii de nrernbranl
I ciefect de e liberare
//\ alterarea.efeclorului (e taj elc
I
I
P Y..- < d.- r- r tr.ia rP
N,I-AO_A N{-AO-B superioare) sarr r ciilor d:
lransmitere a se rr.liii: lLllui
i (rr esaget'l secunzi, s isl: rt
I de Cecodiilcarc A\1pr.
roteine C, cic.
r CORECTARE PRIN INTER\EN IE PSIHOFAR.\J.{ OLOGICA
.
inlbunil5!irea aporiului de c re5 ierce

precursori 5i a siniezci d:
n:urc m eiiatori enzinrr'MAO slabili;:atcri de nte;ibrane
inhib iiia rr;artirii c orectS rea nresaEerilor
secunzi
EFECT T'I,IIOI,EPTIC E FECT TItllO/tr'.4L1- PTIC I f,FEC'7- TI|IIOLEPT]C

' Fig. cr. -l - Schetna aroJ<lelor psihciam:cc it.-i.-e ir I ""- -

Ti;npul rrccesai clesersibiiizdrii receoiorilor 5-flT1.' cst.: itlatir lunq (i0-2 I zilc) gi porte ti
din.rinual p:in uiilrzarea unor substanie agonisie ale rccepioiilor de acesi rip sitir:lc lr nivel s:.,rri.r-
,i:r lr.ti: (er PrrLc.rlol.7.
Din pLr:rci ile'!,rdere psihofar;nacologic, acfirLn:: anliCepresivelo: seroloninerp,icc eslc tbartc
c!rlnpi.xe, inliiilrl irt di;cuti-: multiple nltcat,.isrne (Fi-2. tu. 5):
. /rD serotonrlergice cu acliune n:spcqlilcl (_l'C.\s, l'fGlL.r);
. AD .<rntorrincrgic: sn, :itrir i:SP it;
' ;\ L) scic'toninergice,,clLra):" (ir:i:rrz:pirta, r'eirl:rt-a::ina, ir:f:zoriona),
' '\D cc crcsc eilcacitrlea reca:iir-ir 5-liT (tineptrna);
' anlipsiholice alipice cc a:;r:iicrcaza transnisi:r serotoninerslci (olrnzapirtu. rispcr.idonri,
clozapin:).

il
 L-i- N. < - tri-.'rle axtidepresiYelor serotorl-nerglce 5i al:
^,,L..^-r
JUUJL!'l! -l Lv'
^/ -a
!e pore:r!eazl valsmisia serotoniljci

DtprtsitSi sisttntul dopamittergic

)l.oirl ,iiopan,i,r"i (D:\) in jep..sii'esre sugerat ic ., cr aigumente iarmacclogice:
, sta:eq dep!_e-,s-Ly!.J€.-gp_SIg:,1e .!,rSi_zi]-e dupi natierc, anterior lsctaliei, a5a-n'"rmitul ,'third-
d11 b.ue';
. deficitll de _ dopamina din boala Parkinsort asociai cvasiconst3nt cu depresii
rnelancoiiforml. 1.,-dopa sau brom..ieii"i uiiljzatc h traiamentui parkinsonisrnului
arnelioieazi d epres ia odati cu s in.j io ni t,l tr':LLlolo3i ::
. adrninisirarea an f.tan'.i;le loi picCuce catecolarnineigic 5i, totodar;, o eiiber2're d'
dopamLri.
Argumeniele inrpli:a:ii D,'\ in depresi-: sunt susiinLlte Ce eficacitaiea specitlc, a unor
nredicen:nte a:'tid:presive cu p:opr;i:lati preponCere;ti Copaminerlice - anrineptina, bupropionul 9i
r;o;:,ii.;.":n..

D epr esia S i sis re n: u I G,4 B-'l-erg ic

Nlecanisli:le C.'\BA-ergioe au fost in q.nefnl ig.nc::rie ir s'.udiul tLrlb'.u::ilor d:;iesive 9i in
c:ic privincl rnecanisur:le cle actiure ale n:edicanlcni:lor antider:csi',e. Cu tOatC ace-siea' dal:
rec.lle au e.;idenliat ca ac.sii ntecanisnte pcl fr i;r-'piicate in eiicr:tt.rl::ri: depre:iei (Llo;C - l9S9)
]n rLrlburar.ile depre::ii'e. niveleie GALl.\ in L.Cil- 5i piasn',i suni scizui,c, prezentind varialii
co:rcorcjanie crr moCifici;ilc cispozi:ror.,aie. i{:i.]ica:r:irt:le GiiBA-ergici (p:o3abiC, iirreabiii)
exc:citlr efecle te;aP.r-ttice la pacienlii iepresivi
Deci, m:canis;tltle G,{BA-e :gice j'-'acl un rci evioen', ia rncdularea Cispcziiiei, cleltere3
lcrr.rsulLLi G,\RA-ergic, cr:rcitird eiect ar'.ti;errcsiv piin nredi:rc probabil noratlrenelgica 5i
seroLonrncrgica.

in conclLrt i-:. se p;raic susiirr:

..i :., - -",, ---i I .:--.;.; : Orl ;it: l i.r paiSlccil" a

bi ocir i r n i c:i I i i:r :ri-,:c ri rr.i c:r roi,-ti c:r lr:iJ reviir::cioronirei qi no raLilcrr a lirre i-

Ilr!icatori c l t i t o - h i c l o g i c i Si psihof,trtrtaco!t)Sici irt !tra:jc lLp re ":i

ir

' Cercelalcl F,rrtCanrr;rt:rlri a penris de,iiirrrle: utror ritec:irtisnr: eliot:rloSai.rice bi.lcllinlice Lil

11e;reSiiic r.rrjc.,:,:, tLrgirnrcr-,terrJ icorir .rJcc\.iiiri.i terriDeuiice: ;,r:tiliz,ar.:a rncriicalioi anii(lcllitSLVc CC

l:iir lclitLn:: Sr p s i l f l ;1 ; o l o g c 1 porlc c nr.- l:1 '-i. i. ii u i biochinric;pcciirc"

', ;1 1 1 1 1 !

-:
 Lg_:fg::lfLdl-!-e-_-q9qepti, din purct de vedere psi_hofarmacologic, dou3qtaft- gllgCqiii de
denresii (Tabel I9):
. I prin deficitul unei singure linii de neuromediafie (|iA,5-HT, DA, Ach, GABA);
. t mixte, implicdnd dciud sau mai multe Iinii de neurotransm i;dtori.
Tabcl I9 - Principalele mecenisme psihofarmaco)ogice implic:rte in depresii
DEPRESIi PRI} DEFICITUL UNII St\GURE - DEPRESII llIll{TE (implici doui sru m:i multe lioii
. LNII DE i\iEUROi\I EDL{TO RI de neu ro med irto ri
NA
5.HT N,,V5-HT
DA NA/DA/G-ABA
Ach N,d/5_HT/GABA
GABA

Pentru fiecare dintre aceste modeie biochimice existi indicatori cu valoare diaenosiicS
ricjicati, dar a clior utilizare .practice in cliniri, este dificil5. datoriti. costului .maie gi a
r:-letodoiogi rlor ce impLrn aparaturi sofi sticati.
Eliberarer noraCrenaiinei poate fi inhibata pr rtr-un cxces de N.{ h frntr si,rrprici.
s:rnlulind adrenorcceptorii cr: .inlibitori. .tr ntidepresivele. pot module { nctia norrdreiergica prir
"iocarea recaptarii N.A transportrte (dc exemplu, re'ooxetins, maprotilina, desipramlra) '1," sau prin
clocar:.r inlibirorilor ar autoreceptorilor (de e.remplu. nrirtazepina, mian;e:-in). ,tr.n"
aclrlil!sqqqi!, nrq! m9l1e cntidepresi'"'c scad actir'itatea function:15 a p-aCr:norc'ceptorilor
posisinaptici (Fig. rr. 4).

nr. 6 - Efeclei: :ntiCepresiveior nondrcnirgice

_Fig. ltl'
L aceasid p.rspectivi, dorim si prczrnta-rn un set de indicatori cir,nici, p:raclinici ;i
'-,r,rlogico-larrnacolog:ci cc pol anricipe diag;ro:iicul gi terapia cortiomr principiului ade cr.:ni:i.
+ Depresia prin deficit Nr\. St c:l:acieiizeazir prin:
- aspeciul clinic cioini;rai i: irhLbjti:.psiircritctorit' inso:ild ci: slabire in gr.uiat.'
desiridra{are, uree cies.t::r, c:rilic:rrciie 5i tendiilli f1.co]9ps,
- ir ipc rs o n''ir it di'.ir;r:t,:rsocili:r:l insottrnic;uatilrali;
- d;f ci: cognitiv.
- Ft G cu rlpLtcri.:ii r:. i . - l''': ,;':*,'
- r.i-c;lrLns tcrapeutic il:i: ,: :tillttarlitle, cr:lterea Gll lr testul cLi clorlitirni;
- liinfocitelt 'l'5i CD- r.:. :'..r1: s:rir Llior s.:iztlic.
{t
 Rispunde Ia
antidepresivele cu acliune noradrenergici nespecifici (amoxapini,
€il
lofepranrind, nraprotilinS, viloxazind etc,) sar-r ia cele specifice (inhibitori. selectivi ai
rdcapt;rii noradre nal ine i). I
!
Depresia prin de{icit 5-HT inrbractr din punct de vedere clinic doui forme:
. de pres ia c,zr-ioasd cu:
- nelinigte psihomotorie marcatl, pacientu) pistreaz-i foarte pulin patul; I
- insornnie de adormire;
- hipe rfagie - bulimie; T
- EEC cornpoterizat tip Ii. Nlattrsek;
- tcstul DST negativ;
- testul TSH 9i TRH pozitive;
- limfocitele T 9i CD-l scizuie semnificativi
I
i
- celulele NK scf,zuie.
. depresia o.rri/d, cu tendinti Ia actc antisociale, comportament suicidar recutent,
ilterferenle alcoolice,gi.toxicomanice'cu-.debut preioce anterior diagnosticului de
I
depresie. La acestea se asociazi:
- AHC poz;tir': pentru boala afectivS, suic:d, elcoolism, comporlament anl is oc ial; I
- EEC conrputerizai tip I - lvl:tusqk; J

i
-. lcslul U) I negallv:
- lin.fopenie cu celule polinucleare mult crescule;
- limfocite T gi CD4 cu tendinli la scidere.
Rispunde la: - AD-seiotoninc;- ' j .l.' iip clomiprarnind, trazod':nii
- in-hibitori selectir i ai recaptirii 5-HT;
. - DL\O;
precursori ai tr:ptolCnului (nrai ales in depre;i: ostil:);
- antidepresive,,duale".
Depresia prin deficit DA se mauifesti prin:
- clini: c.r 5: o cepresie in-h:;::i, cu s-Inn :gir,i 5i trcz;ri mr:):iple pc t;l)pui irc;:i:;
r Thi--r r:.en, a ..;.,1,';
- s.
"",Jd
iiJr"iJ ex trapiranr idale;
- test''tl DST * ;
- airelrorarea la subitante Copamirergice (trror:tcrip i ila, piribendii);
- limfocitelc T norrnale.
Teraleutic. rispundc numai la alticiepi.-sivclo doparninelqice (arnineptina gi nc-'mifensina),
slLr l: cele alienlative (broncriplina), piecttnr 5i la cele specifice (bLrpropion).
+ )Jcpresie prin cleficit Ach imbraca clinic ur:rspeci poiirnoif, insiabii 5l vaiiabil cle Ia urr
rno!r.it',. la aitui. dar inso!it iir|oideauna cic deficit cognitiv, obiectivabii la iesle
l.:ibornetrice. T:rapculic, se vor e'.ita anliclepresiveie cu actiure zniicolinergici i;r
i:r'oarei SSRI, Ilt,l.-\ O gi a anrid:presi'"elor lipsiie de efr:i colincrgic cie rip trazocionir,
tianeptinS, aniiCcrresive ,,duals", Ia care se pct asocia precursori de Ach.
+ lJeprcsia prin de ficit GAB.{ (Lloy'C - 19Sl), pare .a ir fomra c: se coiel-':zi c''r
rnodiflcari ale structurilor cerebrale eviden!iabiie )a iirvesligaliile neuiorarliologicc,
lcztona.ljtatea ceiebialS datorandu-se aciivjiliir crescul. cor:rce;rsatc;ij a aciziior rnrina*.
excitaioii (,{AF) cLr tol citotoric.
Ac.2lsta io:pa de de:r-:sie se caracre:izeizl prin rezisl:nta ldrapeutici Ia ,r.D cla;lc''.
r:spr,.1117inJ la sribsi:rn1e CABA-ergic: aso,:iate cLr airiiitcreiiveic tlin noLLr. :r.:r.:.rlr: ;,
rrroltcirir:le aniipsihciice alipice, iar irr uilirna insla:ria la TfiC'.
. lJ:lrrcsiiic nri.rre . S: r.-uu\rs: doul forr: prir:ip:i:.
. cl.:lre.sie i.,'t:t tiz,icit t-il7' / ,V,,i, caiaclerizati clinic prini;--un ooLiiloi-i:;:,
simplor.naiolor:ic, cu pi:Conrineiria clcr:jcnlclor ostile;i a comporienrenluiui sui:lCa:
r'..1:::r:, la c,r: -. -;c lt-..i.rzi.
- t.siuL DST pozitiv;
:, I
t: j - resrele TSH gi TRH
pozitive;

l, ' linrfooitele T normale sau crescute.

R5spurd: Ia:
- AD mixte (amirriprilind, doxepina erc.);
- AD ,,duale" (nrirtazapina, l.enlalarLri, nelazodoni);
- inhibitori selecrivi ai recaptirii 5_FIT/NA.
' delresie pri't defcit 5-HT si / sct, NA asacix:d ctt hiper acrivirarea D.4, irnbrlcind
cl.inic aspectul unei depresii deiirante, acti\it3ter delirantd, productrva
crescdnd la
. testul cu bromcriptinl
', Raspund serectiv ra neuro_leptice aripice de tip CLoZ-riker
oranlapina, Clozepine, sau
benzamide de rip ..discriminant" - SulpiriC, Amisu)prid.

CLASI FI CA REA ANTTDEPRESIVELOR .

Pina in anii '70 crasificarea clinicd empirica ,.simptomaticd" a dominat concepria

rerapeuticd, in ultintul deceniu cunogtinfele teoretice achizi;ionatr di cercetarea
fundamenialj au
condus la ,.p"illil de noi crase de medicamente aatidepresive, impunand o nor.r3
ciasificere
..etiopatogen ic i"bazati.pe dezideratul concordantei intre mecanismul biochimic dominant
etiop.rtogeni: d:presiei 9l alegerea rnedicamcnruiui anridepresiv
i.
ffabel 20) . ..
Tabel 20 ' .\ciiun: a-ntidepre s n'cio r osupr: prlrciprrelor sisiene de neurotransmrsie

CLASA DENUNNREA . DENU}IIREA

CHIVIICA ' .COMERCI.4,rA
lll l NA DA
Triciclice: Clomipramina Anafranil
,Anrine te4iare Inr ipi;-trina Tof-rar il (-)
Am itiic tilina Larox],1
S un'ector
Arn rre scc ur d a:: Desiprantina Perto iia.r
\f eiaoramina Timax el 0 0
D ibe nz,oor l z-: r iee A nrcx ao ina 1'lOXaC1l 'i l

De r ivr ti Ar',rfetamina i

arnfetanr i;.,ic i
Frnfluranrina i

Nomiiensine Alival
Tetrecilice Xliai",seiina Athrmil
-J,irti:icoresivr- noi Fttroretina Prozac'
'-.-i
Fiuvoxarnina Flox',fral
-I-r
cl 010:3itta
r, z o rl or :r P:aq;lazone
Snibrrtamol
Y oh;nr bin a +'.i
p slimu):,rrc
Y ilo x::ir a \/rvaitn

Aciu;llrlll';irld, ntr-dicanenlcle antid:oresive bcneficiazi de diverse clasificli:i, dc 1a cele pur

I birchirnice pin:i lr c:le ..clinice". D:;i nL, foa;1e conclud:rl, criieriul relariei dr;iirc structura
ciiir;llca 5i ttlt::tris;rt'.ri ct rcii'-rn: r!nlir: .,si in prezcnt suponll piincipai ai incei-cirilcr
dc
: c: rc.
I i:rs i ll
Prirrrr cllsiilclic a,lntiCtirrcsr"'e io::il prirciLrl dc icJ:rc al stru;tLrrii chiipicr lr lcartine luj
3an ( i 97*, l93i), i;npirlinci anliCepiesiicit i;r irrciclicc gi norr-riiciclice.
I
I
-r _)

I
 Structura chimicl a antidepresivelor triciclice (BAN - 1974)
Cru Reprezentrnt
Ftih."zrzrnin- INA gllir\frNA
D ib enzcrdiazep ine DIB ENZEPIN
D ib enzo c ic lohcp t ad icne A}NTRIPTILINA.
D ib enzic ic lohcp I at-iere PROTRIPTILN'iA
Dibenzoti"'pine PROTHL4'EN
D ibenzoxePin< DO)GPN
D ibenzoxazcpine A"VOXAP N\
Antrac e ni }"{ELITR.A.CEN
AltriCLre. PROPAZEPIN
Acridine DL\GTACRIN

Structura ch I mlca a antid epresivelor. non-triciclice CBAIi . 1 98 I )

Cru RcDreze! ta B t
ITLA.PROTILIN-'\
AI-APROCLATE
Ari I alki l, arilci ci oalkil a-glinc FLtryoxq-\{IllA
VILO}lA"ZINA
Fenoxilkila.'rrire -
.Deriva 1i diaril 5i Cia-riloxi
C onrponenii biciclici de arii
cl f--ll-o Pi-{\l
TRAZODONE
Oxazol, imidazol, urazcli
CLOD.AZON
Benzpirazoli, berzidiazoli
Indoli conCensali -NO}'IFE,\"SD'
___i_,I : lt,:',l.-i\,SlglCuinolin-r-
Poidingergi\\,ider-lgg0,clasificdsubstarrlelealtidepresivedupdcriteriicombin3te,
.. : r,i :e 1: p:.l:nfrrmJcoIoeic: in:
I. Arrti.lcPresir e ciclice:
i. triciclice:
' d.'rivai i de inrir-,od:be nzen:
- imipranrinr: A 'rtldeprin, Tofranil
- cion iPrari.rille: Arla lrall il
triniprarnina: llerphonal Surmonirl
' d: ri"'r !i de inril-rosliLbenzert:
- op iP; ?. rn ... l:.s::o:r
d:rivali cie d iberrzcc icioh:ptadien:
- arnilripiilina: Aniinpliiin, Tc rc rin
- norlriptiiirlc: Nort:iptilin, Av'::r"" 1

d.::,.rrti d: dibcr',: .cioi.crrrL;i r:

- prolriptiiirr::'l'rip:il. \iivactil
d.riva li anlrace n ic i:
. tn:ji:r., - -:r ltilcr'r:n
C:ri'.a i di'.'r.'rirrzc;ini : :
ciibenzcPina: No ve ri1

. d: r: :i dLber:o::,2:;i::i:i:
- dosiLitPin: P i'olh il'ti t ll
doxePirra: SineqLrln
i_\
h. i.lt,tCI. ll;!.
- lnrl-':oiiiir'.:': l-Lrilionii
- rlLars:illlil Leiivcllt. "ioi"'on, ivliarsrn
.\ct:ic :rrirrc tllir:-t si:bcl:tss ele ailiii:;:csi'"elor ciilicc ':;;tsiii''ria , pril'la qcrlei'attt rJe
iiriiicl)ra:li".' a c:ii.rr ellci:nti. cic elritl ic jLrirt-r-:C-iii rjc siuriiil: cor;rpar-:li"'e (A;'d:rsolr - l990)' :
i'-,si linil:rtri cic eiecttle st:trntla:.- pr.'"1,'i:ii;:':tlt :llii':olil:crqic< ce citlliilLie:lt:i conlpiiilrllil
i::rrpeL;licr;i :rntrel::rz-d sar-icesc riscLlri rl : '.r i I I :1: . I : .
 De altiel, slructll ra lor psihofarmacologicd,,polimorfi" determind o rata relativ ridicata de

oon-resPonsivitate E ii sau de rezistenla terapeuiica (Tabel 2l ).

Tabel 2l - Proprierali psihof,umrcologice irr virro penl.ru anlidepresivele conventionaie

Nivel presinrpiic N;i/.1 n^.1<in.^ti.

Lrhibitia recaptini A fi.irrtn n:nmr rerenrn.''
< IJ_r DA O1 CI; Hr IVruSC D.
r::--"-i-- + 0 0 ++ 0
0 0 0 0 + 0
Desipraroina
.A.nr icrip t il i na + 0 ++i:+ +'i'*_ 0

Nortdpiilina + 0 0 0
/-l^*i--.,-i-. # 0 't+ 0 + -r-i 0
! ruriL'l-'I.urrrJ
{- 0 0 1 +
TrL.nioramira
-1 + 0 0 0
tf 0 0 0. + 0
Protriptilina
0 0 1-i + 0
Arnoxapina
++ 0 0 0 . i-i 0
Nlaprotilin:

'Acest gruPe de substa.nfe medicamentoase cu proprietAli xntidepresive constituie baza de

raportare referen!ieli Dentru orice studiu melaanalitic cornparativ cu noile antiCepresire
--.1 99 i).
1.\{onteorn:n' 1v9.1).
(c). atiirlepresive :-',' tlructurd ciclicd ,,atipicd". (nrono-' sau biciclice), itoTt'
'' triiiiirl ir", t1on-!elraciclice, non-l;V.'lo:
- dibenzoxazePine: A nlo>: aP ina
- buPoPrio nLl l: BusPar
- viloxazina: Vivalr-n
trazodona: Prusmaiel, Trirl ico
- ntodifoKanlina: Cicd irl
i.', ,: r t ! i ,l t o r , s i , e c ic lice cu slructrri olipica 5i dcliutt c 'd0pami ergico:
n

- nonlifens inr: Alil al

- 3:n;f.cPli;:l Sun c:lct
2. Anlid€presl! e clcltcc ,,etipicc", cc acf ioneazi prin mecrnisme fundrmentate de

inhibi-tia seiectivi a receptirii neuroIransrnitat0rilor:

n. sero/ortitrti (5-tlI) - SSRI:
- fl uvoxanina: Luvo;l, Fluoxrl'al
- fluoxetira: lr-u143q
- zineliilina: ir-crmuilrl
- ciialoDianl: CiPrarl''il
- serlralina:-Zolo [t
-Paro:<cii:la: i'axil' S e roxll t

b. norttlre nolittei - i\'aRI:

rebo;<lli;';' : Edronax
c. norttrlrerLtlitl!i $t serot0)litrri (,\'4S5"'1) - oii irlep rcsittle "rlutie":
- l:rirt3za:-'i:ill: F e ri"cron
- v-:rl:l':'li:rr;: Eifexor (le doze ritlicale accas'-i ni''rlcculi c\c;clta fl
e ie:i.j'::lo:att a recaPtlriiDA)

d.antttleprt.si\,'ecitirii:tt;aottttrgotticiiLttulrorec!:plorilLt:5-lll'2'1i blucuJll ul
rte ':7i.irri \'t r; i i i'.
i' :;::,.: -':::l: S:rzo;.it, DLrtcnirl
e. irtltibitor rlttt! i: r'::.::ti:r: o t\A Si DA:
l-.:::liill: \\'e lib ''r i rin

j,i
J; Inhibitori si monoanrinooxidaz.elor (IIIAO) - Tabel 22:
ql
a, c Iasice:
- iproniazida: Marsiiid
- nialamida: Niamid
- trantlc)?romlna: Yarrlale
{
b, selective:
' . [\1AO-A:'
-
toloxalona: Hurnory) I :

.
clorgYlina
IlvlAO-B:
- dePrenYl
I
c.. itrltibitori seleclivi
-
reversibili ai IMAO-A:
9i
moclobemid: Aurorix, Manerix I
Denumire
Tabel 22 - AnlidePresive

D enu mi re
t\lAO
Doza
terapeullcr:
t
interna{ionali comercrS la (mg/zi) T
r.n 5O mo 50- 150

I
Iproniazid Marsilid
N ia larn id Niamide cp. 25 ti 100 me_ _ 7j-jou
To ldxaton Hum oryvl cps. 200 nr'1 _ 400 - 6C0

ivloclobe niid

Izocarboxazid
N{anerix
Aurorrx
Nlarclan
cp. 100 mg 300

i0
- 600

50
t
Phenelzin
r r*rl v l(: Frr uirLL'l
Nardil
Pamele
n.-,--.-^;l
cp. I0 mg
45
20-60
90
I
Saleoviir
Jilmex

r\rrtidepresire non-conreniionale 5i tinroreglatoare (psihoslabiliz:rtolrc):

cD. .) m'{

I
{.
a. tnlideprzslye non-conr€nliortalt, cupritt:And clasz de nztlicantsnle dif{ril!
t:-;erciti in tnttr! sec.u\t-dar 4*"-,1 l:l^!:*p.f:!:''
ce
I
. n.uar::;riiaa,
fluPenrixol: Flua4xol
- suiPind: Dogmatii' Eg1onl'1
I
-

.
l.- - -,i ii.--^in-'
v!,rr-usLr!!|Jrtrv.

ami3iar:ine
- I
^J.Pl^.- JZ! i I . .h . \' . :r .
' lJIll
^':IJ1_
ami-rle s irnpatic onli;netice cc i;t neniirsta e f:cl''rl
-
t
.
antidepiesil in depresia piin ricficit noradrenalinic
sli,-n :l'trt: a!c seciciici dop.r:rin,'r:
I
.
.
p.:ih:d:)
b;omcriPtina: .Parlociel

p;e curscri ai lriptoianrrluL

I
- L-lr:P:. i.:.
. bloca;tii ai caneislcr ionice: &
- c'raPan il

b. Ii n ro

.
res I t
-
iu a r
:ii-cd:Pi:t
e (p s ;'!9-,s1t_!j!ig I g g l a) :- . .
lrlitr: ac-'t:li ce liliu; ajp:'.rtat cc litir; adipat cl: litiu; c:irbonal d.:
sa.rrrri-.c]9
I
liii'|l, cii13l r.1t lilirr: I-ii::cr:; :tiLiccnai cl': liti'r: Ncuro LitiLirn; gluiairai d:
I i l ll; hiriio;ti-biriir.: : il: I i i: :: : sLrl nt d,: litiu
r
5
:r-
E
 c arb a rr r azep ina: Tc3r.t {. Finlepsin
a' clonazepcnr: furuil
.. deril'af i ai acid';lui rrSit'ic: Convu-lex, D e-ptkjne
. lamotrigina
in clirrico psihiatrici, o:ieniarca pi:ll::ri! ir abordarea t.rap('utice a si:rdrormeior d:presive
s-a ficut dupa ac!iu:rea bipolari, dezinhibiiri: :-r:r sedalivi (anxioliiicd) a ant idepres ivelor (Tabel
n:. 23). De menlionat cA utilizarba sintptrlnrei.'i Nnste.in tratarea predominenti. a efectului gi nu a
cauzei tulburtrIii (inadecvanlr ps;ho lennr..r:..!i-) 5i reprezinti una din priniipalele cauze ala
r: z istenle i te rape Lrr ic e.

Tabel 23 - Clesi ficsits'ciinici a antidepresivelor

(duni:ctirrcabiPolar;)'
EFECT DEZAIH]BITOR
(,{NTIDEPRESI! E
D,IAO
DE SIPRd\{}'A - PL\TOFRAN
NORTRPTTLN \ - NORTRIIEN
\,' ILOXA ZN.\ - \'I\"{L{.\
A\fr$PrNr - Str|ECTOli .', -.
. TN L{XE L
]\,IETA,P L,1.\ I]\._.\
.
NON,trENSNA .T,LiVAL
ZIMEL1DDi_{ - N O L\ {L|ND
FLUOXETN,\ . Pii.OZ.\C
C LO MIPR{\ trN-.\ _ {\.\ F RANTL
N ITNAPRI\ [\',\ - C{\TOR
l\{,iPRA pU\-..\ - A\-IIDEPRlr\--. TOFRA'ML
P iIOTRIPTLLL\-. \ - CO\CORIL
\{,\ PROTi-t\.\ - I Llio).fi1
\.{IANSERI\-{ . LFLN'ON .

DItsENZEPN - NO\TRIL
TLANEPTN{. SiAtsLON
i', t3 LITRACEI\SFR\..' \ . D
A\:oxAPN.{ - f ::F.$-)l-
DO S . P ROTI{LI'DI,-N
LILE PIN,\
Al'f, TRIPl'LLN.'\ - [,.l.ROX YL
DO,XEPI.\.I, . S ]NE QU.\\
rncliip-r,.t i]\.\ - srJR.\loNTii-
LOFEPRAI[\..\ - C L\ IO)J\t
OPIPRAI,IOL - NSIDO\
.
T|TAZODO\A - P}L.\C\iARE L
Y
EFF,CT ANiiOLtTIC
(ANTIDEPRESI\T SED.{'i'I \''E)

,i.
h aceasti periireclivi etiopai,,rg;nica ;i psiio[artr:cologica, acliunea terapeutici eslc
J,Jn.ordiinta cLr ailecvare: terapeutici a rr:di:rti:i :nridcpre;ive Ir.clel-rcirul bicchinric etiopriceenic
..:.n:.71.
IrLaclecr,ai-ea terapeulica esic r.t;i,r-:^ibi1:r de r:ia relali"' rrtaie a deprcsiilor rcT,iste:ltc
::.;:. i.rrc vari.rlil C: crire dilci;ti dr:lr. :
, l5 - 20 9'" (Kielho)z - 193;;,
. i0 ",i, (iv{alrou - 1936).

i!
 DEPRESIE

Depresie reacti!i
sau psihogen5 -

+
Pc;h^r''--;- + .\T) Trat!mantul qauza I
s€dativc sau I\ L\O
.;a

F^tff, rd;tlr..'',
inhibati
aJL\.l OaS3

.Y I

V
I

d e::i nhibi tbiii / NIR.J nl seaiiive I noi

I
i
Alrsc h l,r lr,lr cllsririi A;relicrare clinici

.Y I
I
Y
.ltt
t1r11.
1,,. ,lc gra,..itate, l ialamenr: Ca
vLci:lrt,l\'f \rr\l
schinrh3a:l in lr e lin ere
:r ti,l,.l,rcsir ului

Fjg. nr.8 - Schernl le.:ir.!llic; i,r depre:tt

\. .'l:
. cr:i d3 s.rjulalat in priritul rfuril eilcien!a lor in tulbur.i:ile n1*],"-9_1:-t i, in particul,:r, in
"iJiuri
f lzul aia.ulu-i_4:,,g-_Lil, cu b,.niJiiilt:re il 7C--90-"26- iiiiirie in cursul u-nui
'
r'.ri.r.,n.ru de- 6-b--sifti]nani, in doze nr:i mjci decir cele p19391ise in _tratafrentu]
,i.:'r_..;iei pr,,.. P..zrlt-rt.l: s.:r: ni.ri buli:r cor::.in3ltobr: ir:cc:., c,jp:i'i;r: an:;i:f,rt.l d:
,rr,ii.:ipare gi conrluitele de e','itare obsesivo-compulsiYe;
' .'i.i'lle le clezinltibitorii s,.nt '.rtile in lratame ;1lul schizor'cnici ctt simptome nesati!'e ii al
.rrr.irontrri,.ri posirreurol:::i:, in lulburarce obse sivo-colllpulsiva 9i d:zvoilirril:
lr p .. c c cl r i ;i c e , efi.:aciial:a lor fii:rd insa infcriolri utilizarji airtipsihoticelor ali,i,ic! in
r ri

'tiri^rofre;ii:r crt lenonrlr: nalaii\ e,

r'li'ciui sccla{iv rr:ducc t::i 'i.r;er artrioasi 9i aciioneazi a: up r.r tu lbur': rilor s,: m.r u lr ri,
ililiLniea la nivcl cen:ral .sl3 i:]1piicxia in tral.Inlanr-uI s in clroame lor ncurologice dc tipul
ui\:.r)lcpsici, nrai:di :l P::.:i:s rr, c:fal::i 5i nrigrenci, sin.lro.rnrclo; durcio.r ;c C,. ori;ir':
 centrillr. indicalic preponderenlS pentru arninele te4iare, SSRI, antidepresivele ,,duale",
tianeptina. Un rol deosebit il ocupa dcpresia post stroke;
in do:.reuiul patologiei psihosomatice antidepresivele gi-au dovedit actiunea benefici irr
boli digestive, enurezis, ejacuiare preccce, iindroamele dureroase de naluri canceroasl,
anur't)i:c antidepresive de tipul viloxazinei gi minrprinri exercita un ef3ct dezinhibitor
asdpra activitlfii sexuale;
denre;iile se:rrndart- mri ales cele asociaie cu comorbiditate somatica;
sindrornul Ce strcs poslrraumrtic. .

Tabel 24 - lndicagiile a,nlidepresivelor (modificat dupr Nlenr-s gi Manin - l99J)

R.zer-! i
D !pres ii e ndoge ne:
o dcpresie sim:li AD rric icl ic e
. depresie arxioasi seu agiiati AD triciclice sedative
. depresie inhicatl AD trici ciice deznhibitorii AD noi
. dspresie delirani! AD rriciclicc - AAP alipici
. d:presie cu Ccficit cogriiiv teraciclice
):tresii re ac (ive AD sedaiive s:u Ilr'L{O
. .: -- :i/:j.r)JJ.'? ,i e:itLt.t.enct depresie
in cirr:ttl psii:o:elor crortice enlcgene
. s:\iz,L::i- AAP atipici
. e.r: i..i-:.: AD noi .r"{P.lti2ici
. : t.:::: le-,,c,: L-ilu !v i s-.lq!,-
. : -. ,i: ;l .:,, r'r.t.' :a '. .: ;ic< Al) iclraciclice AD r.ot
i-i-. ^.,'^l r r^ r ra
Ti:-repLin (Coa<ii) i A-D noi
- -: '.-i.: cl-_or.r''r-:,': i
.' : ! : t)' I I : i: I i ncNro!ice.
,1

. aia: C: palici Irripr.r.mini, Ilf-c,O, S SRi

' n'. l:l. i:-:. : : -i-!01.:' AD seierive, SSRI
. |1. ia:-:':-l:l .^i-D :l;-.ibitorii, SS Rl
. J:zirl_u: L:on t, )>fJ noi
inr'lrilic tl!;ci \! -A.D

. lrrle ia:e i;bic: IILA,O, SSfu

. rna ii ijii:: i ob:e.i'-:oilfulstic AD triciclice, ilLAO, SSRI
. C::: ' oili;i nitrcoi-t.iillca AD de zr rr'b iton-i, SSRI
I .
i"!: t iits tdr; s: !itts
--------l c tr: tt:i : e AD s.lati'. i .A-D c.oi l

- SSRI
,; t,.e :: -: ne'l ll-: Cl:;: di i:r.::
At noi

: .i,: :e,lc ps ilLiat r i,:

. cnrlieZjS
I iln,iir'iia:, AL -' i1'rl
|]i i]JC:Un
Ii 3.,
. ! ornl n: l:ct-:ta
. Li; c !t:, ni retr ol,tgit : :
. n:,'.o ie psi.-c ritrlips ri .\D sicicl ic. (ClorniPramina)
. cc falec
nligrei'.i ,1, D lric:r Ii r':
_ c,:': :O::-:l'r:i-J
. ,ai) noi
\. : 1::.: r": C i:r.': i
- ltlili_,i:e .r.-ll l ii: icii::
' i! j i-l(r:l3rl: il_l
- n:;;algi;: r., ,.- ,,.i,,r
P-r: .:i:t.;cir
itlr..raaii: i! i:tat tc (it.Jia.4ri ,rlr-,:., i"
I r,J ii; IrJ
 Decriptarea mecanismelor ps iho larmaco logice gi etiopatogenice ale tulburdrilor depresive
n'tajore a permis ca asocierea unor simptome clinice corelate cu tulburarea depresivi sl se constituie
ii veritabili markeri de opliune in alegerea prcferenliali a unui antidepresiv (Tabel 25).
'
Tabel 25 - Unele partictrlarit;ti ;ndiviCuale ale sindroarnelor depresive
Qa indicatori de op!iLne in alegerea unui antidepresiv din noua generalie
(dupa Stahl - 1997)

PARTICLILARITATI ANTIDEPRESI\,1TT, EXEI\,TPLE

IN:DI\TDUAItr DE ELECTIE
Cregtere in greutate Activatori 5-HT SSRI
Lr;^--.^-^:- DA/NA Bupropion
Hiperfagie
Anergre
Aspect,.atipic"
Anxieiate A nteonnict 5 -LfT, Ne [az odona
lvlinazapira
A oirrtie Antagonist ,5-HT2 N{irtazap in a
Nefazodona
Insomuie Antagonist 5-HT2 l,t;i.-^-;--

Nefazodona
A,rt:gonist s-HTz Nefazodor i
Nliilazepir,,r-
;\ntidepresive non - 5-iiT Buorooion
p.,1fi rr Y ia n)io.P"F; Artrocrist 5.HT' / .ec"rrrre 5- A mii'intili^.
HT, Nefazodona
Ir4inazaoina
< IJ'f SSR]
Obs esir o-cori.rpLr ls ive 5-FiT SSRJ
B ulinrie '' anorex ie J-HT SSR]
/-"fi-.^ ,{;.^.{-..\
urr\/' u!, r/
\!(,rLr.i
Lrhibitie gi dc le rio ra re N.{ Nali I
cognlijra N.\ i D.\ NDRI

CONTRAINDICATII
.
ContrainCicagiilc medicatiei antir':prlsive sunl corelate in nroC tlircct prcporjo':i cu
:iectele anticolinergice al: ritedicarne ntelcr aniidcpresive. Ptrlectiona:e: chinrici ;i f:nrracolouicJ,
:::l apaiitia antidepiesive)ol din uliimele g.rera!i1, a moriiflcat ntr,rli b:reitlul clasic al
: ...............ntraildicdiiilor reiative (g1aucom, e.oilepsie, tLriburiri cardiace iscirernice sau de rittn, rdenorn de
:rirsratd, d iabe t za-harat).
Contraindicaiiiie absoluie s,lt.rt relativ pu'rint: sii:i :1r:-Jlr .r. c. r:r;:.: lccito.:i. insu:l:icn,j
.r:p:ri.ica 5evcrd iir anteccdentc, n56glg;e g!- ll'L\ [).
'1-ilind cont de divrrsiflcarea actLtili a.;air:ci d-: sLrbsiar-Llt r-niidepresive, cred"-nt ci aceste
:orlrainCicatii sunl d:rtcrili. nrai cie-i::ba .:rorilor dc ai:.:.ere a m eC icilii',e r i,,titli aniidcor:s i', sr u
:,'suficieniei ex p lc rAri a Dacianiulili.

C]'E S EC UN Dr\lt-1,
E l-E
)'lcdicatia anticieprlsivi e:te c:::ii:iirr si i:iu:i ei.lci. s.cLliaiare tlepiictie s:LL citi:rr
:rloLerabil:. Obsen'area el.nla Si .li:l il::r: a 2rcsior cfecie perrtiic nred jculLti sl le tiil!.2. saLr s:
::r:agi un alt antideprcsiv, crcj.:.ii p:l:l e:jrrsia cor,:piianfr t:rlpeLriica, d:t llinii ci aceastl
- -,n'.piilnti scade direcl pr.porii.,rii l..r ir:i:i;i:ri.: c[t:teior sccunlJiif. (T:rbci 2i', 27).

5l
 .(la
+
Tabel 26 - Efeite secundare lle antidepresivelor l
Tslb. Tulb.
Tulb. Tulb. SN Rca c;ii T ilb. T ulb.
!TA
Llla diqcs fivc c: rdi: c e
S ub 5l a euloooco
+ -t +
A,.nitriptilinq
-l-i +
+ + 0
CloFupramlna +++ -l'r +
+
'0
+
Dibenzep lna
Doxeoina
-
--- t +

+
J-;i
Ntaprotilina con\!lsii +
! + +
Ntiansenna 0
+
+ +
Noo'r-iferuina + 0 0
0 L+
Zim elid ina
ff 0 0
Fluoxetina q '!
Fiuvoxamina
Psihiatrilor Americari - 1993'
p'rezentate in raportul Asociagiei
Prirc-ipalele efecte secundare
suirt: sub trolanent".
pacien$ au tendinla de a

# n#'"#:;;;::#.?l*.1'.#;i,.t*a;ia";ia; s**dare. ivluilibolnavise' '

. ,",, ..",f medicatiei
vederii tirlburari prJse.i"J' "uiUma 1c:st:
sau 'efecte
r.:ng de anreleli, inc.elogarea .r*-n...ru. .o"54g-i-I4-pentru €feclele
:::ricepresi'e. I_u ,o1, pu.,Jlti;";"'""*"*."*"rar'
''-l'];.:.X".lljij,. .,,. F.:'ibi1r pe rrru
' " l;^^;,. ,IJ?ll#llj1[::';.,:ffffi15n:';;:
:r;i:l'il',';:l'ffii*#*t,;";;L*Jlffi
Scd:;el ilusrlr "":" r..'.'- - i - 1 tsJilt*3::.
dtmrnua ceL I:.Jr
: .,--.",!i --:^: vesperrli
u',ilii';'.,"".,
in do:i r'urici
bi.:c;::::.il;;i;;;;'"a a]'1"'" -
"'"i . "a"'inistrati
Efeiri antic'r'':;;rL]"i"'::,.t1-::,1?.';:':::":;la;'J:i':#:l':tJi:"#:iJ:
punct dc vtdcie' deslpralr
antiq1uscar in ic e: din acest
s:cu;tdarealelli'\Opotfiasenriniroarecusitrlptomeleanticollnergict-'--^'"
blocadei muscarinice stLnt g9!19,ge.-a,gurii,
constlpalia
cele mar corjltur. .;;;;;;i; ale
simptomele a-Jl:T:l
qi tulburarile, r,,i,rar" t'ac"-n-!;; ;";;lta t'l i'i^i1'::l
s:aae aire;te
'" inlerferi cu
semriircative sau
ia, a."st"o.tr.tui3 trataic n,.rrnai dacd prcdic tulburiri
:ritiicolir.,ergice
conpliann.Etecteleantrcoiiilergices'Lnicele,-.."i"futoUit,.efeciesecundaie'coieclaicalor
. o l:eccsit:ie te:ap:uti:a
si ,,
"tli,,'i"a Cresterect ,o"i!""u" nO triciclice' I\1'\OIiliul, deterinini cre'ie;e in greutale
-r-,..-:..-, ..-(i,
'
il:r:ropionul.fluoxeiinaS''t*t"t-'""i-ndLtc'innrodobi'snr:ii'cre5terepcndeiali'darpotcaw-a
t,,rto+:;;;;i'r"ed"tti,.'greuiate ,.;r; c.,, eiecrrraiorie ra bi:b
efecle sunt m"rlt
'Di*lnc!iisexuo!e-scldererfuncliilolereciilasarrejacLrlaiorielab-:ba;igipiercerea
gi anorgasnria Ir";;rb"l";"" por fi
complicalii ale oricirui AD' Acesle
li..,Lcloului poate induc:
Ia b'.rpropion Trazociona j
,"rir"li"i qi ,'.1 pulin
:.ai evid:.le la L\,LA O, fl;;-";;; gi

u'',.u"?'i;::i.l:'i::i:fi::? l:iT^il:'JJ:"r-e rer:piei anri!"':::l::::j;::ini accseori cprir':"

C
:=

ioi,urtariamedicr.liei.psihiarruttreb,"riestdisceamiclacadisfuncliascxualdesiedatoratiADsau
- :; ic , . r ii l:ic. S

. EJ2cte reuroiogice.o seiie cic irntidcpresrve atr ris';ui dc a induceSllzq-9qgfiii1!e

chiar lr
n:'ed ic ai.ire nt:lor AD
C
r-
p,.r:!eaiii lr:sili de aniccccle irre epilecirce lolenfial.) "p't"p'"gt'.t l' ::'.':li*'i
st'tiali-n: 5i i''\lAC au un risc e1;ilcptcg':: .E
::;',1r,;te nr,.-,oiicrizarea h-EG Flurxelirra' traT'oclon3'
tt"t" ugoirrr Ac-^rtt.ll'rj'
i'
.t,, rricicLice inciuc urrtori girrrclc-,rri. -t-.}:r"d;.tox!;ita'tc o sl:ii:
sl i,eri'ce niveiui-s:.3uin ai aScirtuliri. h icst de a;em'iiea descrisir
clinicir.Lri treb,-ri-:
coii{i:zicrrrli to''ici la bolr.ravii cu nivti ridicat c1e r\D
triciciice
 Efecte cer tliovosculare. Cardiotoxicitatea'nrcdicamentelor AD triciclice poate fi
.
un efect secundal comun al
reioonsabilide efccte secundare grave. ilipglg*'glg3 ortostaUca este
ao ui.i.rl"", trazodonei gi nno, care po;G li amdliorat-lrin
cretterea progresivl a dozei'
odostaticd iar fluoxeti'a, sertralna qi
io',.Jptifi"u 9i d"ripru*;ni induc mai puiin hipote'siune
bupropionui sunl lipsite de aceste efecte.
.
. lnsontnia aru\ietateo. A-ntidepresivele activaloare 9i SSRl pot induce tulburdri de somn
ti lar lnsolrurla Poate
.; cresterea pragului de anxietate. Amietatea SC poate diminua prin doz€ scdzute,
t ".i.,a p.in ir.9,"i"o doz.i. vesp.rale de trhzodoni. Desipramina si bupropionul pot cregte de
asemenea anxletalea.

PRtr\CIPALELE EFECTE SECIJI\DARE '

ALE TER.\PiEI CU A}{TIDEPRESTV'E SSRI

TuLbudri ro-intss rinale (gre3fl, virsaturi, durer-i a'olominalc, iliarec) -'

gas
]'uiburiri osihic (agiralie, a-'r-tietate. insomrie. viraj maniacal' iritabililate)
I ul llllr3fi de sosrn
Fatigabilitate / a5leni: / apatie
R:acf ii den:ratolo gice
....t,.r l<.idF.
_--_,._ n^n,'tPr:l:
r",.:_- _-: -

U ls nrnclt I sc\uale
Tulbudri neurologict (rlenu'dnrri f i simPtome extrapiramidale)
Disfr.nclii cognitire gi / sau psihomotorii
liiera.lita.li medicainenloasc [depeoderla de asupra izoenzimelcr citocronuiui P150)
S.rdroinul de. disconiinuirate

T'.rbel 27 - Eiectele secundare ale noilor a.ntidepresive

I1,,^; Qr rhl - IQQ? I

l Icd icl nt er t E fect e secuud:re

N [inczrrina

INTEIL.\C'I'I UN I i\ll-.D ICA\l INT O.\SE

suitt prez.irltarc in ta'lciLrl 2S
l.rincipalcle inlerlciirini rne jii.:::,::t:,-,,i:c alc arlidtpresilelor
O n-renf iune spt;ialr trc'rL:i: ::"'::lli asocicrii AD tri;iclrc: - r\D L\'{A O
ce cofirporlii
rt scuri cleosebii cJc gra';c. cu pc:i:ol ' .:: :

. st.L:c 4-: . r:ii ''.'1 :i' :: : -c:: r''t't:':

fi;
 I
crelterea temPeraturii ;
starc confuzionali nrergAnd p 6'nii
t- co nl a;
I
nwlsii.
co

dicame Itto asc ale antidePresivelo

r I
T;:bel 28 - lnlerac!iuni In e

I
I
i
i
{
33i'D!','-!itce r51\'
\ efectul a:rl
C itni;unl
t:lle
-',,:-li:Lrar:r
o
7!-.1p1 :st"ric, tisc de I
ritdoz3 re
'Ailitivaree ac
izarea el-cctclor
l--dooa e fect a-n r rh,iPerrerrll
Ci rLaretiCina \ etlcacitatea - -.
Ciu!:etimid
\ nivel Plasrnai
{i fo.i -tthiPetr tn; 'u
rrl::j frG.',. .,.u ti, bt'!-19E949 ST T
i, !eiiliestos l'i ron J r;rcnrlii ur.ie

I -R.i6.:i"..." ;. dtl'n'-l l'.lr

r-t.: ii'
7'-nir.I pl.r-s e f" -'i -- t i'ri:
'.:.lrcie Pti;e " c'f3l'c' I'e njor'
*"ffi;:'."f
s;f;f.. '\''-",,''""lt"l-i
sin'lon' C: Jt2clson:1izrr:-Ccr:eli :::
greai.-

lr.:-:: . e;tc. I
/ toxicinle a I
F:r,rtoLnJ rio n.,
i -ez:rpLri
i) i",".. ncliri5lc psiilo nr

hiponani:
{lnl1 plrsm:lit '' eir !ii:l:a
sxerciil

tzoF-):z,lNiE Pi
j0
cl? l,{1
cYP l,-a, c\? -c ig
Pcteo r''-e faz,odona
iuvo::ar Irina I luvor:nina (9, i9) Pa:oxettne
c;i:nira
i: ,ii F
Firoxttir'.a Fiui
il;c:c:ina f9
Fluc-,:ctira
F luLrr:lirrr (19)
l-CA: airrinc
)' 1..,!c i ir i s?u ia:{iLli TCA: anlitle secundli: s a c -jiillia
Sa: ir3lii?
S:riraiirr.r (19)
;i ter il:Lie-
fl9
l

!-lucYeiin3 (tlcz-t nan, P:.rcxctin:

Fiu !a.iIllzrllnr
Venl.ir'.ir.r ''0\xirlliln
Nei.:zocon.l NiiLazaPt ra Pa;ox:lirta
Buproptctt N:ria:oCoas Vr;rl.rir'.rn:l
i'1;iarapii:: S rLl:c D ro it
Vc:-iritrin:r V -: ll : [rr.l l: i

\Jniaiti-lJ Se:li illl lil

It:i-'crciiirr
ii i,
:1 i
Tabel 30 Corela!ia intre inlibilia izoenzimelor cirocrornului p-150 qi
-l i '
interacliunile
l medicamentoase ale ant idepres i,,,elor
7
I
I

I
I i:lrrninoPhcn
Ca fcinr
ClozaPina
;irloPeridol
Ola'1zaPL'1a
F3nacetjna
Fedoiiazlne

T:c rim
TCAs amine
TEo ft lina
l iotluren

: Obs.: Tian:ptir: (Coaxil, Stablon) c\:J ,::.suiul 3lii,-icpi*sii .. nrln=**-;

izoenzirne lor citocronului P 4-<0.
lJ,r.;t**-

TiLIZAREA fu\TiD EPRESIVE LOR.

T,

ASPECTE DE PSIHOFART\IACOLOGIE CLINICii

Principii de tratarnent gi conduiti terapeutici in sincrro:mele rlepr,esive
Alegerea me il icarnentulu i anirdepr:si," se va face in frnciie cle rab]oul ciLnic,
coreld.du-se
:i'ptomelJ finii cu modelul biochir.i: al dcpresi:i in sisrenul adecvantei teraireutice_
Se l'a tiite cont ca antidcpresivele activatoare poi..ltteaza:
- ::rrict.rt:a'
- in.;omn i:;
c:ii-- ri-;-.1:l s'-:,cil.r;-rin ::r.,,Ii,-,rr;e, irr,hibilieif silromrro:ii
u!.1,?,._"l,.lL,r!-cp..9:lt_g!o_i _"_ql1g1oa1q {92.i:1iib1!91i1*pq.l.;;i!e
:]iiDl!_q!l.l*ir_q.!.es r t i ...a1 soci erea unDr subs tan t e
:l
s:dative anriclitice
r!i-c.9...d'q._Jip...bemzodiazgpf4!q,.
C_e._ti evgntuai. cu efect fecl anlide:rc-sir
anti sc: Lr;,drar (alprazoiam - i
r..,J. ;;l;;;-n.u rolet'r ic. d: rip s: Jzr ir. 1': r orre:roa:rzi:r. tiori,Lrzirr. fi urrxo I;. '-
'..-----.:i :,.;:_.:i-:,:_"'..'i-l-__._
-Ir1 de s uiraveghere ta, rnai ales duci alreiiorerea

I- rrll,r .irilp rre rnm. f,, -.r. r ..

--- -,:-,.:r: ---,:-- , i5.t mc
preterinti prin asocrcica
-y-y1r'-: ', -JICct2ta, dc

:::iriciiva a antrdepresivelor
;;;.il. ;;,,;. ; ;:i;l .l:il"Tii;:J:
iriciclice gi linritarea celor retraciclice. .l'
aceasi.'t.virstd se reconandi LitiLizarea anlicepr:sivelor f, r,a r-l1i-u,rr r:io;r n_r;a_,-qces ica
: 'rr1-!]I!!I1t-!19gj9.li!!-$l99il!g:..1i9 .llliiaa-!.lil in prezrn!a u-nei ionrorbrr:iitali di tip glaLic(jn1
..ir afectiune carCiacd grava, ca gi la paci.-:ttii cu adenonr cie prosiaij.
Arrt idcpresive le firi aciiLrn: airolini:a s: illp:rrl in trci c.tlcgo;ii:
I antideoiesivele cu actir-rne siiniti,:rtri:
tlrnoJlne;
- viloxaz_i,ra (,, i ','a l : i-L'r ,

liontii;t : : L

(,i
 1:;
t-: 1
reboxetine'ied'onax);
normund'
.
:' ,l
r
iI
antidepresive anxiolitice sau sedrlive:
-
miattseritra (Tolvon' Lerir Pn):
-tlazodona(Trirtico,Pragmarel.lledicamentpracLic|ardefectarlticoli.nergicce
50 mg' putind fi
," gtttf* *U fot'o' al arajeuri de 50 mg sau fiole 5 ml = .

ut,li-;:;a, o; J. ir"it, *tii p" cale injectabild, intramuscular sau intravenos)'

rarrtidepresilecuaclii-ecomplexd:SSzu'A.D.duale,bupropion... fi43l19li-Tgi'Tul'
Utilizare" i*iutJrei$:-,-,-*' ar99'!-ig.11!:tot*1191-t'"b'i" 'e
s:'i.:. .i?iiili.liii[iisuplral-.'L'-dcsrq-''1-]"9.),' . . cu comportena obsesivo-c o m 2uis ivd 5i
epreil majo'i serotontnergtc3
II

_
'"ti't'n-ta it'iitttita fafi de mtdicamentele ciclice 'obignuite;'
tulburdrile obsesivo-compulsiu. retist"nte
Ia alte mijloice psihofarmacologice;

-trrLbuririledepresivesecundareschizofrenieisausindronruluipsihoorgantc'
I
' deienorativ de tiP demenfial' in
a.',lonou-inoxidazi, chiar a celor reversibili' rimine lirnitatl T
Urilizarea irrhibi;i;;
farnocopeea rool3rL3. iar,.tratan-renlul'"
NeresPe-clarea
c::::esiiior rezistente

Probleme terapeutice in depresiile rezistente i ' ::,^,^ i-

ir,l'-c. Lt' -...cn
l 'J '-!,,
i'
teiapeutici ale rncdicaliei anlidepresive constliuie
Linr:..1i' ':fectelor - l936 qi Schen* - I99l'
o.."ntu"ta iezisienli la medicafia antiCepresivd -Celzer
."," ...,,,,.or.uii o ^r^-ii^;^l
depresive' L Lr5Llr!dI rs ".
-c r rril:l-
c;icentiazi iirniraree " tt" itt"eJ^- titi*iolerapie i sindroarr'elor 't"'*

t:atan-renrului ln subsrupele aritate in

tebclul J I'

Tabel 3l - Cauzele ce delermini liiliie in cirirniotcrapia Cepresiilor I

E rod dirqnostic
Cauz,.t Rrt3 (',/o)
iij
-10
,\u to r
I LYD].^,R,D R-8.
I BR.ODY D.
i
1930
9Si
I
l) KIT-Li-{OLZ P.

F ilsire: i::irjtcr li: 3 clllnllci'r:lPltl ri

-1u^
K:LLER \1.8.
I1-,\\'OU R
I
FEiCF|\ER J-P- l93i
D:lresii re:iaiia:c _s0

7,1
1C
tsER.\ER P.
SCij.\,flT I.C-
\97 4
1935
I
F-i-ecte adve:st aniici:llesrve crn 8eo'i:1!ra I
i Boston Lou
I
1 ,.1
:97 4
D ;-: n S rL-'r' .

SCF{-\4]T I.C. I9E'

-f
iecte ad,,'elst ant td: C i:r : II

F-e4sF:"qqi! l:c:':'ii!- ti p' "

I
,,.",...;r;:';,.,*':t#: ;1;l:'ji"!1ji"ji-dilt "q*:,gtlo,:o'i pt.tt"'-J"'i11a't'"tt*)'l"l:-:,"d-"-ti suficienii ;r
c"-- 'tJr;tii".iuti (:riirimtn 9a99i1i',i11ii'
cr. o-,oirfi:acbirlLieiiii:1 i:r rr.r.."nr",it."iili.il - itlr, ,.,r,or.,
i.prui
"a
J"l'oi'ea cieprt;iei riziirtn::
e:::rc:a ;i o .liftrenliere de caLlze
le subiecii'e -
i
r rira2a ce ll u. arrr-cr l: aitrrl, impuni.,i o de linrie
''
r'sturicrez-istentl" 5i oliecii.''c - ,'erori de ciagrostic
t)1e1or!elt ptr;trtr I r a ! tt rrtt tt I Lt I tlepresiilat' t"ort-respot:si" ''
(rt;islen/e)"te;orlrrtii:tt: c1e Pr ie s:
I
actu;lil
- i.rilI, ritni:lr sLr': selrr'r,-rl il,-luill,iiei i'r i':Lspc.li'e psili'liarir:::'lcg!ci
-
. co;riin:iti: arlil,:i:p:c;i"': : n'rioi:'ll't I
. -.rit:.it" :t.i:-,:,::r, -Lil .O
. 1:.-f ir i:. ; :;:1.:'.- t 'J l^'ro".: ::'pt iv
. td.ipic o:irl r;ciiLrr-ic cu cloLti irrlti-l'::r:sive + t'i''pi:r oi3i't
 diferit de'acliune
terapia cu uei antidepresive cu mecanism sau depri'are de s:::':
:;;;;;;.;i;;pi.i p'in pe'tu2i" cu precursori strotoninici
. antidqplesive non-conven!ioriale
,'ouragiil" medicamentoase actuale
+ SSRI
entipihotice atipice (olanzapina)
. T.E.C. de depresie din punct de
\-:r Praag- l9?5, atr6gea alenlia as-ulra.*-1.::b*0" distincle
existl luficiente zrgumente pentru a pleda in favoarea
divizarii
r:j::: La ora acturll
deficinrlui unui neurotrans mititor in urrni'.oarele
_1.chimic.
sir:::eior depresive d"p;*;;;1.;nla
'-'-:- iabel 32):
c.:t:-ri '
- 1965)
t depresia NA purLney'' Davis' Sctrilkaut
depresia 5-HT (Asberg, Van
Praag - l9E'1) :

r. depresia DA (b'[ouret - 19S8) :

. d.pr.riu GABA [LloYd - 1989)

'r depresia Ach (Janowspr. '19J?),'':.-- -- . '.^, ;.i1. ie.
sau mal mul ,irlems de neurorra n;mis
r. depresia mixti - dezechilibre intre dot.titerapia rezistente presupun''
i."tJ;;;;;tihof"'n'atologit6 act'ali in 'depcsiei
. .linrin.r.u erorilor de diagnostic: - .
. adecvanlatemPeutici;
.recunoattereaadoudsubtipuridedepresie:tipiceqiiiipice'infi'ucliededificitulneurc
tran smildtorului.

depresiilo r

Deficienta

I D tpre sie anrioas:

O"i,..i. ost-iia (aresivitate li risc suiciCrr
? +-..-'_.--.
DDD (m:rl:r t tLU' ns' s*''"-
.. :.:,']..1

Di I
a lJ.orcsie Do it-nc u:u lc P t lca
'

L),:presie delirar,ti r'. I Li l\-'1

rqi-]l
. .r . r: .:1 lhii dc neurotransmi sie. noile
I irrinl c :l: C' :p::iii t 'r':'::sll:ol-
p:]i.:;']:l 2t UilO.

ai.tlidepr.sive siini Erupale ur tlou'r m''': i caiegorii (fabtl 33):

l Anti'lepissive cri aciiune sptcilica prtsinaotici' serlralina
' SSF'l - llttvoxanli'l'(c {liroxttina'
. N.LRI - r:l otetitl' lron:rr)
r::'-'r'ka ln}ribirors
Selrcti"'e i' orrd re nc i Sic Rc
' + AnlrilePlestve cu acliune rnixtd pre 9i postsinaptici:
(effcxorl
' SNRI - veni:frxi;ra Inhibrtors
5-HT AND NA P'euPtakc
(serzoilc' duttllrlin)
' SARI - tlefazoic;la lnhibitors
5-H1-2 Antrgor' isi //R'rrei3l':c
NDiU - buprt- p io:r i 'r'r lliuin )
n

N.t & D.\ !.e.r:.::'.:e lr''l-' rl-'rloi\

NaSSA - I;',iri: l:'-r';l:''l.Itjn:.ron)
:": Se:J:ciii{ic Spccifi c Ai)
l;ur"ar.,.r.,gi.

(,)

-.1*
 asuPra neurotransmildtorilor
sc lectivtr a tt'1or molecule antidePresive
I xDel JJ Acllunea
bopamini
DA
0
AmitriPtiline 0
'#
1

--\
AmoxaPini i
BuPIoPtor]_ I
0l+
Desiprant$a 0/+
Fluoxettnl -
]
1
. 0/+
tFluvoxalrrqa 0/+
0
I lmiPraqtnl
.., ff 0
lNlaProttttna
0
irlirtazaPtna 0/+
Nafazodonl-:
-------a--- -
' +++ 0

1\ ur rr l y:1i.: -- I 0/+
++ir 0
Paroxettnr -
I
t

+
Piotnptt ttn-a -:'"
0
I 0 ,.'' ' 0/+
Reboxettla I
+-ir++
s-4trlrle---- 0
Trazodond, 0
0, t+
I
TriqiP,raTLla
\reni,llcx na
++-1-i )------==* slrbtr; 0 - nula
r'-"- . : :::i;:.:.-_
- j-+ - slrbi; + - loan'
I
m:lii
- trarr'-'
_.,ro.i--ic::l
"'
Legeodi. -;ii

*,,
rar:,:cckir.tli:e petriru
nottc ':1':;;;
.el riurin d iri pun::
iij:;:a',T:.:li :",,'.r.,.,-.,":-..
dc redtrc- teoretic'
ff,:,{*
Lcurcrrr' aniiciparea.
ur':r

uror noi strategii telape\rtrce' :" t^::::t;,::l

u1ornoistrategii,:l.p:.'1.-:lj.'""'i'"lr'9iire,siereacqmp!ial1et'
a ril
::lU:"#;*.r'edere
Jirn:r: -r-l:i ,';i'31{-1q3"i":
*% ' istanleanridepreslvs
Tebei il 60,..,.ri"i ti ft-t"o:-n":t: P.t-ntt

fT,-'t"l:li"*'! .. 1.f ra\

i'..]:i':"'''
I
\ ;,lji*:, \ ";:::J;:':'I :{lti,
I r. I -' rri:
lrrin r/- trt/ I i
I
co d0z3 \
-----1-
Nu

Sei1ralilra
9.1,
j
?s - Ii
1S
F iu o xei u'.4

i ),6
F lur ot:nl ina
I l art:nie
a -1, ^-i..'
N3'LazoJorl:l

I
iEg:t
),l
 Actil itatcg Ste;rily strtc

f
NiyeluI Nivclul de Ne cc:its teg
(h) mqt3bolitul u i '(zile) . plrsma tic legarc (7.) cu rcducerii
ictiv (b) / este direct protcirelc dozei lr
tirnp 1/2, (h) prop orlioral pl:rJmatice

I Rcboxelina l? i
l0 9.;

l-5(?)
cu doz,s

Nu 16-97
]'arsl:

D:

f Bupropion l+
..' 1S -'t1 <

Variabil 80 n- i

t Amiripriiina 9 - 46
ESal /-.
)-115 - 83 4- l0 Da 90-97 D:

I ,Clomipramina 19 - 17
E crl

11
1 - 14 Nu. 91. D:

Tabel l5 - Noi medicamenre antidepresive

DCI llledicament - Clasa -. ."- .. l\{od de prezenta re 99.+",...

mg I zi]
cps. 20, 40, 60 mg
Fluox e tin:. Pro zac SSRI lU - a::
5Or. iu m4i ) ml
F ev:-.in
Fluvoxa:rrina I to\) Iral rh (r-l l a{, -,1 ):J :r, -
Luyox
Sen:: iin a Zoloft SRI tb.50, 100 nr
tb. 10, 20 ng
5 5Kl
l40ns/nrl
S ercx.!t
Parox et i;ra SS IiI t5. ,f) mo L- ,
P:ril
Reboxerina E r
clrc nr NaRl rb. 4 mg
Venial:xin:r Eiieror S\T.i cps 75, 150 nr
Durtri:iin rr 100 Iirl 10,-r or
Nc f3zodontr S;\lU
S e rzonc

B u n:o; i.r; \\': llc,r:il Nr)F.I tb. I C0 rr,e L -l r-r

-j
'
triinrz:r iira Rcncion \rSSA tb. li, i0. 4i nle

Se ccnrureazi iir gcner:l dcLri rnodalitiii de sol'.ri,onare a dccrl;iei, rccuros rancr,r-:: -: ---
r;riiri caiegorii Ce subs ian t: altiti:pr:sive :
t antirlepresile c'.r o singuu actiil:le psii]ofiriilt3cologici (singic rntcharrsri,): ci-: :.-:-:.:
s.. r prc:c;:ltli,l
. i..'::.:tql. :i:-
r:c c l:c1ie :rcborctin.t
p re ft rcn! iel. djsiprairirna, maprot ilil3, n': irnsc n na
. s3rotclii.:gi;: SSRI,Ilt[azoCcI]a, trazcCor,li
t aniiCer:esi,,'a .u actiure C,.L3ll:
. cl'-r:lii:iic I-1A i 5 Hj': nlidrrapilj, r'er,lafaxila, clg)rniPrairlin;1
' du:lirair N.i / ll.\:b';:ropicn, ailtirrt!iitt:t. nomiftnsin:r
I)cnir.r ali:r:a:, f.-,rirr,:Loi fL-zi:ianie sc cpliazii. p.:tifu doui slr:tr.qii t::lpcLriice:
t Srrrleg;i srrotoniirergici, :r,,ind c:r ;i \.iriairre:
- S5,iJ
5 FI-i-: ant:,qrnir,l ' ,i lli - n:l':;:o,icnr / truz-cdona
- j-IiT a,{tirisl - a:.::r:: :,:
 : - s-HTir anta6onisl = pindolol '
: 5-HT secretant = flufenazina
eficienlei transmisiei 5-H-1 :
Combinaf ii podibil" pentru amplificarea
SSRI + busPirona
- SSzu + Pindolol
I
-
SSzu + flufcnazina

,F.nnu,-::H,.,;:H:::il1-ii53T:ii'p. Iiliid 60 1q-3st1,u1".*:ll:'=',T"s""ist

t.rupio uuti,*'tui"infantii' in
tulbt(arile bipolare 9i ca
5'Hr I
urilizat in terapia obezitilir. ; fost
indicator de prediclie "r or"ni;";"i "u
utilizat in
ti,iu in tu]lurl^ea
activ norflufenazina cu timp'iil:"iiat;;;"
de I I -.20 ore
mania.ala. Aclioneazi prin metabolitul
sau

d;n;:i,J-';t',tiil?J.iiil
,-ur'^ U *^
i
-,,r.**:i$I'"J!'ii:"i;""?,1'.J;uii;;il'il:il:' "i';;;i;J'i"t'"
a"
"
'
accerera
t
::::i:;;r;;;ttj:;:,',ry",, ,o *" ,g,.,"j,"?* o.,n r::::r"jii j;;=;"u'-,lilllst ,iJun L

'"';-;:'::^?i
:-Hrrr $i efecte de uo "J""o"'.i fluoxetnet ln torn
minor' Potenteazi aciiune ':.':'"r:,"11],:"jl::.U;iX*iazePntc
"*.i.pii. -. -
-":-" -:--- '

I S r ra tcgiil e nore dienergicc'-'"'---"'

' inliiUirori ri recaptiiii serotonrner

specifici: reboxctina (edronax )'
maProtlllna
Panl:li: desiPr;'rLnr'
. inhibitoii ai recapLarii iiA $i DA: bupropion
ale :
nsoci".i t,1al s1u 1u2
i" f"'-1::::]:lenfe
rn.'Jai"" p::ft 9i adjuvant h
' noradrcnergic utilizat tn ot'*ntio"'uiittiir"
terapeutrc t' Oc.t':t'":,--:]:'llamelor hiperkioetice'
' lromuiui deficitului de "'i;ro'
tnanagetn:ntul
atenlie 9i in narcolepsie)'
met-hy-lfenide: '
slll( I
aL:rfetamln9'
(Srahi - l9 97):
por ulilLz'l a5a zisele combinatii ,,eroice" +

I Peniru forr,ie'Le rezlsten'!e sc

ve nlafax ina + SSRI
- lenldfarL'l: + buProPion
lnirtazaPina + r'eniafa-xina
- mirtazaPina - SSRI
- mirtazaPina + buProPion
- nelazoCon: ' L 'rPioP tor
(ii)r;-1enr i -
olanzapina -i fluo:'.elir':
IUUU')
-
acestrti rnilentu cau::
iaplul ci fundamentala Ia sfir$itul
ce rc e13 rea
Dorinr si srrblinrem un:le beneficiind 'lej r de valldare,
i-n tirnp ce altele su::
ainenie aniid:p res i'"'e,
l)e rritanellt noi medic
, .'aa o1ro,P. dc cons:c:lrc
SI\'E
NOI IVIEDICANIENTE ANTIDEPRE
+ A nritlelr resir u 5 c r o r o n i n e r 3 i c t :
)-t!
AginiSti parliuli ai receplori!or
1 1

'
buspirona
I l: cL: a::i' Lneaq-\l9lit;:9..
---':'."-". sI: srxr
gepli,:rilx
I
- a n t ide P re.s i-r'i

usoapiiotra L

fles i,ro;ia ;l (Jcnkins - l99l)

)
 Acturlmente acest 8r-? dc's-rbstanle esre considerai ca pi anrideoresive
altematiVe Boner -
le9s).
' AEonirri paryiari ai rcceptoriror 5-HT2g - rt-cLoRpHENILpIpERAZth'A
Antagonisti iti receptorilor 5-HT2a2q:
ritanserin:;
.- etoperidona;
- ne fa2odon a.
Ritanscrinr are un e fcct r,rtidcpre:iv / anrip5ibotic compa.nbil cu
flupenrixolul dar superior
rrezodonci.
.Subslqnte ce ntdresc secre:1ia de serotonina:
Tianeptina (l-abrid - 1992), este un modulator al secre[iei serotoninergice
gi se
caracte rizeaza prin urmitoarele efecte:
- antidepresiv echivalent cu amitriprilina;
- excelente rezuitate in depresia alcooliciloi, ,-.
I - scade componamentul agres ir,;
- nu.a{e efecte articolinergice sau cardio -vdscul aie.:. ...- ,..-.
I Este o d ibe nzot iadiazep ind gi esre considerata
Alte medicamente au fost studiare ca gi moduratori
a,rridepresiv l'ici;lic
'n ai transporturui arioic.
serotonini..
, Litoxetina (Roberlson - l g9.l) .are,ica,refect_faffiacologic
cregterea .secrefi:i de ,. _-.
I serotonind 9i in-hibitia captdrii acesteia de receptorii .5_HTra prin efecf
aatagonist; spre deosebire de Ly-2jj70g care inhiba receptoiii i-irr,^ prin
efect agonist.
t EfectuJ r:iodulator poete fi obqinut qi prin t..'' :ir':i :;ecepiorilor 5.HT.,
-<-rir;, receptori
'r. o: er i Ce:
. lonriprrm ini gi anirrip:ilirrj;
I -
c

rita.rserin 5i mianserin:

I , IIL\O-.\ ce inhib; selecliv enzjmcl: distructive aie seroioninei i1:o:loiei:i:.

brofarom inl 5i c lorgvlina).

I r A n tid ep resive doparninergice:

- b ro r:r c i i;.r a gi piribeciil;
rip
-
I -
nontifens ina;
amineptina;
ntedifoxamina;
-
I lisLrrid - are efecte ccntraie, a,rtaqonice D.{ 5i 5-FIT
r'-ccp:orii5-llT6;
9l

- roxirldol, ptrtemi. r.3oltist :ri 3uiore.eptorilor DA, ce in acelagi timp irLhibi

I sccretia 5-HT 5i are actiune agonisti asupra recetorilor 5-FiT1,,; subst3ir:a esi3
con:ic::"rj ca gi u:r pur:::.i: an:iLl:rres. . lCru:nCcr - I't ): t,
- p:adoxal - este un ntedjcament blocant al rec.:piorilor D:,Dt, cu ur
I ,:rrip:ihoric gi :n:iJ. pr;-ir
l.,.ri.mi- er-c.

I r Antideprcsive norlilrcnergice
Efecield antidepresi''e sun! Dtrtinule prin inhibitir s:ltctiva a eliber:irii n,:radrcnrlilei
:: i liz ri pri;
I
-r

r efa,.i r,- NA r, t, r^ri.r.

- -- *t'
' .:1 . i rr \A gi {' \.t :5.;.,..'
a. Eiicrui inhibitor a.;uora i.-:j;-oilcr cr'1 N,A, d::rnlbi c;.ttciea i;rtr:sinrptjca :
I :-rcra.ifelal ine I reducincl e l-rclul i;iit: :.i : : ::::to: ari i acestui nerrorlediaior piodus c1c nrajorii:rr::r
::

:.:t.\i:fics.,c:ur (PirrJcr - ))S.7. L: ... .:.:.-- -.,,,i:.r a mianserinei se daroreaza cfcctuiui blocant al
:.::.-ptcrilor a: )^i a polenrirlului i: :: :,:t.rlir:i! 3 r::eolor ilo: -5-lll-:i gi )-fiT',,-.

, '.)
 rara de
':+:
I
b '
Asocierea unuL an taeonist
cr: NA medicrtiei antideprcsiv't ltlt'-tl':: -a:1lereezl
i_,,oi,.l n;,"J,.u.rin".,, "u*'uus,o;,*:,
c. Recent' se evalu
.##::i:i*tj::
-,j;llfriJ':J.Jll:,l,- 'il?*,,*" i
" ar / cr: (Halliday - 1993):
rtul i,_.,':,::::o;T,il;'
r ap o u
"odr"ntrgi"i I
- idrzoxrn;
- benzodioxinoP)r'o.l;
I
- fluparoxan'

noradrenergice cu e fect confirntat sunr:

r' "
Noi antidepresive
- io.o*.tina (benzenp ropramina);
r iloxazin r (rno r [o lina);
lofepramina(oo ttl::11:]1.9i a'ind un efect psihostimulant
cr1 antagonis(,
modafanil : Gr agonlsr
antidepresiv; cri (Boivin - 199j);
- cu efect lc central al receptorilor Ach'
aciralrnil "lt'1i:'ll ce influen[eazi neuroiransntisia DA' 5-HT 9i
rn irtaP rina - AD notrtrtctcltt

,.'-
-,. ":: ' ':
+
-',"'
AIre" 5ubstan-te- c-q-el-9r-t=aqrid,ep.Jgrir
s i i
-',,'^:
n o tilo
,:
Iu t u r:

t ii i' o,:i i i ifo a i, t t

6
ll1ldo'
-^r, lroliPrum (Scott - 199^l).
- raozitol (Levina- 1995) ' . anglotenslnel: . ,.--'--..
. Li.:.;,rc iniribitoare ale conversiei
- 1990)'
- captopril (Konen - 198E' lu{aain
. iVoei,ioti,i ui can elor de cal,ciu'
c'o r tic ' iai
' ,'ltiragonisti ai Sluco -oi-tilor ':^^r:"r gste fiecvent asociata.cu dcpiesia,
c r ci1,.'j,, :Lil) ;..;; ; ;,; be n e r-rc e in cie pres i e
" " " "
r!'drlcrerea a'esiei actl\'llatll Ji" :: 1T[
:J,f.l",'
alltagonisi slrni:
Su'cstante cu elecl
- emirc;i';i:t'rmici;
- I,.eto:c:.,:tl: ,r--...riilor rezistenie
,,.r d:presiilor (\lurp - l99i)
r.z,jl(r:i (lvlurphv
. iIi tialan--illul
- nielac-\'ion3 - reztrltate erceleare
' A'runtst; s!'.'::,'s""d:,:::(,?ffJ'
- f,:.LaqOI:'lI. fiil]{3i, .'' "r"'
-. 11 ,rr.\.
agcnist pa(iar asupra siteror

r<:la:ore ale 3'icirei ol,':::;:o,t:'"r-;],'ii

-''' iaii:lcprcsi'c lc beri c:l't:r::
- l 'r::ino-?'iosloh:p:a:toic 2'lJ (rrr "".,.
(\\'aidmeier - 199i)'

Efccte secttnclrtre speciare

i'ul::.']-,:::i:1if ilii3r?,:::':3 u't""".'e 'f"t'
induse ce mc
ia ,"a'nott acirLsl trei sindroame
\=,),)',jt
' 'o:t;;;.l: it:tttts tle nte'lic,nr-i't an.riticlrcri;t:
"''"'u'utiv
'';';i';; t" :"''':i.,,j;iJjii':"fi :lli:::
r:

si.,.",,'l cclin::gic:;' ";;;;' c'n-r':I:,; "l':''

1et5) nu ai: I
: il:r::1J,:::i:::,il:'::",;;:!,T:.i;:?:'::::,i';:;:':il;'
ttt''"t,1,.,i,,.,1' tcs: 'r:'d'rfcar:irr:l'-i'"1::";;;:'tt
,,, t'
l, htpocamp'
'tta:';ircrLt:i'
tt""tttlCrtl'T' ntr'i aies in ccncxul leitlcotal ;i
' sc'i'icr';
ine l"'iL7-e i'
. scidcr:a ac' lil'ol s

' sc iCe i':r aftrlititii rcceilloilioi

l-i
 Tabel 36 - Activitatca sedativ! 9i anticolinergici
a medicamentelor antidepresive
(Akiscal - 1991)

Efcct A.tititrt.o anticolinergici

sedttiY
-ff-r- ++
l. Doxepin
++
2. TrinriPnmin +++
# 8;
3. AmjriPtilina
4. Norr-iptili. #
5 tmiprariina
+
K nP<i ncrmrn3
.l++
7. ProniPrilina .#
8. lv1:protilina
1-
9. ArnorcPine
!r+ i 0
t0 Trazodola
0
I L Fiuoxerina'
11 Vilo\:rtn3 + 0
0
1J. Fluvo\amLna'
l.{. Paroxadn3* # 0

15. S.rtnli:1a' ----- o

0
16. lvle Cifo samtna'
17. Zimelidina' ++. .

0
I 8. Rcboxttira
0
19. lv[itrazepLna
Legeudl:. +++ - ma\lmi +i - me diu; ;:sci:,uqU-n'Jt
e' inlibitorir: l;c ri''i ai re: aoti i i se:o toru r.c i (SSRI).
L'rtelecfuale cu diminuarea
Astfel, maj orilarea autorilor coieleazi intensilatea:deteriorArii
-':- \T corticalc nlasurate post-moitem'
Tirrindu-se corlt de aceste dale' pr.cum $i
Ct Civersificarea substanlelor antideprc-sive cu
in al ege-rea -Yg--i111d9,ti? :'-\-. It!!l!i
:.i::.r:itate !intitd astrpra unui sistein de neuro nred iaioii, .
.:::: in ii: unn :r:i ::i io: re le -con' li1il:
- ::
-' I1''r'-'.'---
:" "r;
J:;i.' ;; ;;* ci:r e I i I i rn i i ar ea e fe c i. I o r ad verse, putel,tic exD iiil::t:
. renlLn!:Ir'ia 1a aniiCepresirel" triciclice.' c3:l !rrn efectele colinergice
inteie:tueli' totoCatd riscr.ui :lla.iore prin cftct:)c
iro, u...n,"" dett'io'a"a "'rild
s:ctrlgarc ll s3u 3d\ cr:e:
. resivelor din generaiia a Co,r:, lipsiie praciic de efecte colinergi;e 5i
utilizr.rea antidep
ef: cte adverse;
,t c^t^.;.-.
tu1\Jlil!r e.l id e i:.';
4L!rger!!J iVe- lO: ncconvenlionale
c:rtrar'tzePinr)
b. Sin !rontil se'oronine'gic lSttrnbach [99
- 1)
pe riferice ale 5-HT ti
de 15-20 "'"'
Acest siitdrom est" cl"tetnr-inat d: efectele ":]:,lt-f::"bil
aniideprcsive serotonlnerqlce'
-t :-. j:cesele subite la peclenti; lratali cu combinaiii.dc
Diagnostictrl se baz'eazi pe prszenia
a c:1 pr;i11n trei din urmii'oarele sir;lclonle: aglliltl'
padiaii sart
:,i-:..',rnotorie, confuzie hiponrani:Lcali' ;iili;l;1, 11iie1-teciivitatt
"tinLto'"t'it ciirl:e;-ire nlur'tun; ataxle'
,-..-:5J",tt transpiratie abi'rdenti; febri' iriso:ne '
acestui sinirorn cilspare tn- Z+ or! aipa
--"-siiipto,natoio=gia iutrerupeica rrcdicalrti
(ciproheptadh:r)
..:'--',.rninergice sru in aCmrnislrarea de art.a!g-riitl 1-l-:-rotoii.rn-ci
;ptur la i^ierarei terapiei cu SSRi'
c Sirtt!rontttl 'l' 'tis'o"ti"itnJ 6nt'tuE'- iCil)'postsinaptici 1a^schitlbarilc lnlf us': d!
'::-: --i-rnsecinla adaprirlr neu:oreceplo:rlcr serotcn.incrgici
,:-::ii.a activirilii ,.rotonin"rgi." coi::;!iii,i i;rhibiiiei rccapiidi acesteia in spafrul pi'csrrl3pLrc'
s:olarca tratamenlului' dupa ce SStll aLr
irst
s'niptonttlJ st iilsl:i-:-''zi lr'
l De oDtcel
'--:----;rristrate 6 - 8 sdptinrini (Coup1'ur: 19161
in.rptornalol o gia sirrCro lrr ului i: :l's
S
:crl i nLtltal' c'iprlnoij:
t

c'h:li-'1. t .:
l ,,
-
,
t._rlbLrriri Jc
. sinrpronrt
gailoi:ri-:s:in:
. '-lre:i'rl'
-:
' r'
visiruri);
.
/_t

E
 -fatigabiIitate,letargie,mialgii,fiisoane;
sc dd e rea temperaturii;
- penurblri senzoriale (parestezie, senzalie de curcnt electric);
- tulburlri aie somnului (insornnie, I'ise viu colorate);
" sirnptome psihice(agitalie, anxjetate,iritabilitate).
Young - 2000, rernarcd, sintetizind date din litenturi, ca sindromul de discontinuitaie se

poate instala gi la alte substanle antidepresive; semnaldnd urmitoarele n)edicanlenie:

imipramina 55 % (Kramer - I 961);
- anritriptilina 80 % (Biacos - 1932);
- c lomipram na 33 o/o (Diamond - 1939);
- fenelzina 32 "26 (T1ier - 1934);
- paroxitina 35 % (Oehrberg - 1995).
SinjromuldedisconrinuiatealtratamenfuIuicuSSfusecaracterizeazjprin:.
- insialarea in I - 10 zile dupd intreruperea"/discontinuitatea tratamentului;
. - . pacientul sd fi beneficiat de tratament mai multe luni, : '...::": -

- simplomatologia sd difere semnificativ cantitativ de eventualele efccle negaiil c

obis nu ite ale SSRI;

- simprorn:le sun:: flu like (psc ud ogripale); ameleali, ve;irj; ua-rspirarii profuze; gre:1i.
a gita:ie; penubarea somnul ui ; tremuriiunl con fiuie mi;ira ld; letargiei
pues:ezii'
Stu,liile priv:ind inciden[a sindromuiui de ciiscontinuitate pentru diferitele substanle SSRI
:::zi:ri u.:-n.l o are Ie d:le:
- riscul Denrru Daroietind - estimat la 30 - 50 9/" (goker - 1993: Oehrberg - 1995);
-- riscrrl pentru llu','oxamintr - 2S 9'o (i\'ia)lya' 1993);
- sertralina - 10 % (Lane - 1995);
- fluoxelina - 1,5-2,5 % (Coupland - 1996).
Riscul crescut penlru sindrornul de ciisconlirluitatc lpi:ut lr I L As po:tc sJ Il. cxPllcat PIr;
i --.'-r
rebound-ul colinergic, iar penlru paroxetiri pr-irt afinitrter )c.iunrrrJ(r!a ",,-..;fi-"-;,, P{'.'u rr!!f\v.,,
'aepntni:
r:.u;l.lrini:i (O..,. r:: i9o. - r

Riscul per',Lru reac'rir i sinCrornul ci: discontinuilaie al SSfu poate ti crescut prin reducc;ea
brusci a clozeicr (l-ane - 1996).
----[p a ii t F! i nd io n u I Lri d e C i s co n t i n u i ta i : C uce a c rel tei ea c o i t u u i ing:ij iri)or prin in r'esiiga rii
1 L

c o;rrp lc n.icnl:.re Cc tip neLiroirraSisiici ;i laboraioi (Rosenstock - t//"), .,'' /. ,-'"-""-.--

s::nnificativi a cornplLaltei pe ntiu tratei.lrent antidepresiv mtclicamenios

'Sindronul de disc ont inr,:i'.ai. poiir fi arli,:ipat prir '..'ler;nia cle pio:sij celiiatc a unul ncu
altidepresir, (Roy - 1997) 9i poai: fi preiltimpinai prin supraveghere clinica curenli 5i
:itonilolizarea p:Lcieirtului aflat suc medic:1i: artidepresi'ra. [iscul pe rtru sindiomul de
Ciscontinuiraie creSte ciaii cu relua;ea terapiei cu SSRI, mai ales peaiiu paro):elini 5i sctralin-
Lr cazul SSRI se utiliz.aza ieinienul de sin.irom de discontinuitate gi nu cel d: sevrqj.
,{ iosl consiaia,.a o rclalie s:lnnif;rativi intre srn.iiviail Luroi tnedic-amcnte (fiuoxefira - 2 5
::ile; norilLroretila - 7-1,5 zile; pa;oxerina - l0-2i oie; seiirali;i:t - 26 ore). rata sciderii
corcenirrtiei se:ice a nreCicanenLului in absen!a continuititii 5r :p.Lri1ia_ slndror':rului de
ciscolii;tuiiaie atunci cdnd tei:.pia este iriieupti brLrsc. Studii prospe clir c (Zajec';,a 1993), a'.-t
.itilionsirat ci ocrirea b:usci a I raianrr;ri lLlu i cu flLroxelina nu a fosl asociat5 cu ro:ritia un.'r
sinpirme senr-r.,iilca.ii,"'e , cel puiin pe o p::ioadi Ce 6 siptir:rirr.
Fiz:o;:t.. -i.r cf'-:t.ilrr a-l "c;,- i. Ja..: ,i: rli::ontir.:ita::, ;:r::i'- t 'i -:l '.llpr<; ic cs '
iii:i inceni. Sindicnrologra elerieicr ad'rerse consectrtivc irir';rupcrii 'iC.\s esie, 1n q:ttcrrl-.
:trib'.riri e ri . i i r ! i j i i a : i i co)ir',crgicc;l bloceilci rec:ptolilor colin;:gici J: ciire acerl: subsirn::
fDllsarer - 1931, Toiieiscn - 1982) .Ui:ele ceic:t5i'i a',r sLr-::.at impllcarea iebouao-uliri colinerg::
in :pariiie simptor;rcio:;i s.r.,;l:lor :pir'.ri- lr ir:rcirrl.icu p:r;orciilt:i iLl:rr; - 199'i, P;'ke - 199:.
:'-lr sug-.lt ci hilrcr:rlivii:irr dolanilcrgici qi nor:rdren;rgici a: corLstitui biza aperit:::
I
sinrlion,-rliri cle cl i s c o n I i r Lr i : ;r i e 1a TC,j.; iDilsrver _ ll37). lnhi'i-.i;i:r mcdiai.i seio',onin:rrric ..
r

:::rrrsnrisiei cicplil:rinict a fo:i ;-.r.6p351 j:lpl c:.Lrzrr : siadrorluiL:i c:iir.r;ir.r;niCal :rJr:irui ..:

;
,'
intreruperea fluoxetinei (Stouhides - l99l). intr-adevdr, majoritatea semnelor gi simptomelor
sindromului de discontinuitate au fost atribuite unor mecanisme mediate serotoninergic fBarr -
1991. Lci:er - 1995). Diferenlele in aparilia gi evolulia acestui .sindrom sunt dependcnte de
specificitatea $i potenla recaptiriiserotoriinei de cStte diferite medicanrente dh clasa SSRI.
. Sentnele gi sinrptomele sindromului de discontinuitate
i. Nen olt:re, an-riet-rtc I 18. Nccbordonrre motLarie
2. Viraj hipomaniacal 1 lq. in..iog-ea vederii, sensibilirate oculari
3. liitabilitate | 20. Ticuri
' 4. Pribu;ire bruscI a dispoziliei I 21. Dizar-rie
5. de panici
J. Atacurir qc ydrued I I
22. Cefalee
^Ldi-qr
6. Perioade d: incontinenl5 afectivi | 73. Hipersaliva;ie
?. Agitagie j 24. Vertigo
8, Depersonalizare, dereal.izare | 25. Rinoree
o n;fi.,'lr;ri ,.Ja cnn. enrnrr I ?r5 S"r'.ti- de linri d" aer
,v. rLliporn-oczre
ro. uPUrlUra! I ;; Fricnr ne fahr;
1 l, Oscilapii dispoz-ilionale I 23. SerLzrgie de gre.eti. vomi, diaree

'13. CreEterea produc;iei de vise, co;maruri i 30 lluzii vizule

l,l. Transpiratic | 31. Parestezii
15. Tremurarun . i 32. Hipirest:z.i: ruditir i
16. Tensiune. dureri, crampt musculare | :; Iluzii auJirire qi olfrctirc
17. Fatigabilitate, astenie I

STRA.TEGIILE TERAPEUTICE
IVl E DICAN{ENTOASE A CT UALE iN NIPRT STA IVIAJO RA
. disting dorri etape terapeutice:
Se
1. Terrpir episodului ecut
,J" c!.iqt-ntr e'r'.,Ti "
in a I-:3e re.r unLIi meJicamerlt alltidcpreji\ trebuie si "^"r
r. rn r :l r o r re l o r c 3 t e 2.o ri i d i-s ub \.t-3:'r l 9 _ail! 9 9 1-rJ:: c i : 9 :
r

. ant idepres ive triciclice,

. . a ilt id: L, re s ive terreciclic:;
. inhiL,ilori selectivi a1 recapiirii serotonjnei (SSRJ): fluox:iirq fluvoxanrh:,
parcxelina, citalooranr;
. ir ribirori selectivi ai recaptirii ;roradrenalinei QlaRl): reboxetina;
. inhibitori ai recaptl-ii noradrettalirci 9i doparninei (NDRI): bupropion;
. intibilori ai recaptirii noradrcnalrnei ;i serotcninei (s\iR-l): mirtazapLna (NaSSA),
vciri: iax ina (SNF.I);
- entagoni$tr ;i inhibitori ai recaptir-ii sero"onin.l (SARI): n e iazodon a.
iq ale?erea un,ti qq!!qqpj9-qiy-!a-- y1-llL9--9o-ll-! !19, ,
i c:ra:teristicile individual: ale cazului;
. : l:: va rrtl tcrapcutici:
. tolcr:rnli gifactori de conrplianli;
. e\.i.lrea fcnorneoelor rdvc:se.
' rn ono tera-oie (dozi eficienti);
. rapodtrl cosL/eficientd pe tems:l rreCiu 5i lung'
CRITT,RII D E ST-LE CTIE PEIiI'RT] ANTTDEPRISIVE

Peutru sc urr ti
urti d Loug Ternr
rezciulia simptomelor rcut:, Ca::_.er c! U5r,ri ni5 i

insllla:-:a rapidd a ac;irurii,

tol:ianltr, ;;; ' e::1ia s irr plonc lor apirute
siirrilr rr ir a,jrninr;trrr: ;:ji.lrLiiirei :it rrli cor:rpletS:
 St ra tegii terapeu tice rn eptsodu I acu t

/-\
a,
Reboxctina Ntirtazap i na
Venlafa{ina
l0-14 zile r .v e lazodo na

ETA-PA I]

Ta n c -_:-t- S-S2
']_
r /rr-
-----:t-
TvAi -<- SSF,]

ETAPA III
a, re evalua;e a cez.:lui 5i Crpisrarer ia.iodlJ, ognci
ce.c:ldls-,- s -::. J:ic j Lj ;(r,stji:J',
b. rc:vid:liier;: acesicia Llpure a:ocierea Ia oreCicalia \{oclobcmiC
cic : --i I -:n i:- i :oi:5i:::J:l
"toii
. T -As -= L,
. TCAs -t Tr
. SSiU + p inir lol
. \ -. :i.t::: d.: coi]lb.: I, j ;o:::l rtoJe i-:a.a.r
slra!a {lit saioioiltieiSlaS sau cea adrencrgica
' j
-sjri c : i nr<.2 i s 3 sc c cerl_\LlJJr--r_LCil|i5i{: au
SSRI, iiAF:I

)ro.'. . F-i i ? Lrt;s

!- e r.eru tv

l3
 Observl1ii:
' opliunea pentru . |D.T grupul din B
ca AD d-c linir depinde - de toreran;i, i
ccmorbiditate, caracLeristici indiv.iduale, conitiiuind ,,excepfia ce intire'te r.g"rl ,; .
o
opfiune de trecere de la antidepresiVe din grupul A
la cere ain
"gr"pur
B se va face in
ordinea: AD duale, NARI, NDRI;
.
s-g.pot asocia: BZD cu porengi mare, timoreglaroarc.

, ARGUI\1ENTE
PENTRU TRATAIIIENTUL
'DE LUNGI DUR{Ti AL DEPRESIILOR

Terapiile de intretinerc umeazb episodului acut pi au drept scop:

o, Pre.venirea recdtlerii (re; uf ei,,relapset). ,,..,.=,,, ,..,-,._.,
,.,. - _' "..'.
Reclderea este definitd ca exacerb:re:
_--.--.:- sirnninrnernln-iF,.i depresive Ia LL.l bolnav cr.pisoa
, i_, dupa
.:t de _boali _. , suprimarca
.
inili:la a srmpromelor
simplor r i1
5i reaparlpa
reapariti acestora in 6-9 I uni de la debutul.
-'rs oCu lui acu!.
- ;rso{ului acr La paqiedii Srpcileri;-reciderea poate'iintiidia forma
,,v r ral uJ ur ma,nr- a c.i I l'.
-r.i;aiultri'in:a,',i
iLeclderea estc. fiecventi Ia unipola:i,
1eS ",t;, fiind de.cele :.,r1 rnulre ori c foTnri de
:lifestare a inadecvantei teiapeutice 5i esre favorizati de:
. severrtatea evidenti a bpisodului acut;
. entccedentele heredocolaterale poziii'e pe.tru boala afectivi unipolari;
. numil m;re de episoade anre:io:_r;.
' Prevenirea reciderii se realizeazi pnn traian'rent continuu pe durata
nredie ce evolutje a
- ::odului acut (6-9 Iuni).
b. Pr.'t'e n ir ea r t c id ir'elo r
Re c idjye.Lrrplic-a e-risrenla unLri intcn:l asinlprcxytic_de
minimun 6-i2 luni intre eoisocui
:.:: gr reapa,iiljlunui nou episod.
Rara recidivelor esie de 78 o,'o periru bipolari gi de 50
".,.i penrru unipolaii h ur;natorii 2 ari
, ..r deDaiir.ja episodului acut.
h aprecierea corect-i a evoluliei delresiei . majore trebuie si tinenr cont ce unele
.:rculeritili c Iinico-er.cl ur ive ale acesteia:
. c;-,:soC d:pr':sir m:jor u:,i:;
. ,:.2:csi:-r rc.-Lrrc:ll;. in crre paci::r:l pr:zin.i cel pu.,n do La epi;oaJ:
Ceprcsire nra.,or:
s:lia.:rte de o per-ioada asintptonralica d: ininiarurl 2 luni, pcrioadi in care siarea
osihica
p':rmiie reVenirea la nivelul cie irl.grars social5, familia)d gi proi:sionali a,,rLta anterror
pl:r:r rl'r, episod dc boail.
P:.a_:'S, ,::ity:! rcpreziura rer:;ir sa r rrr,amenr,-rl profilacr,: d,...:iL.r po;ibiloJ.t:i;u
,: itia sai'.rrilor de iltru (SiFoll
- i 953) cir qi a altor t imore g laioa-re.
--T;l tit piofrlactica esre mai bine conrurara qi nrJi efi:ienrj la bi:ol:ri, bcneficijncl dt
.rioarele pos jbilireli :
I taf.lpla lnonodrog cu si:Lrri de l:tll:
. t3fitpiar cu sin.rri de Iiiiu + erllr.:.-lrcsiv saieciiv in firr c lie de iirnria biochiinicri a
cieprcsiei;
. c.r -brnr:cpirrr - incic.i:.. lr b l::'l::il rtzisl:rtr la lit iu saLr iu cci ca :ru coitirrinclicatli s:iu
irri.ri:r riri: lr li:iu. p'cc :nr gi i:'-,::l:;r:ii cu c iclr: r i r ap irlc,
. clonazepa,nul 5i dcrivafii aci,j.:l'-i..:t:roic.

-
!_)
 preconizate, indicindu-
orofilxctice la pacienlii unipolari p::c a nu avea .rezultatele
se fie asoc ierea i,r,,.'i cu sirurile de liti:r' fre numai antidepiesive.-
"ntid.pr.iiv g'rlnlvii ullF'':jrli iii dc rrl c r tc eorii:
Ahiskcl : l?Bl, Eubimplrte .egrrivc pcntru
,;; l';;';;i;;1ii.rd;c;iu. ;1 *,...a.nre irercdocorarerare
boala biPolari;
ftecvente)' antecedenle
. Tipul II cll numeroase episoadc depresive, (recidive
heredoco lateralt po''t'u"- p-nnl'boala
bipolard 9i tendinte evidente de a tace \:lraje
veritabile ara a atinge insd intensiratea unei
:i,jili:iJffi,*i"i[tl.o;..iui
srarihiponraniaca|esauaunuiepisodn-raniacal.
o imporlanti deosebiti:
in acest context' clasificarea lui Akiskal capete pe scurt - 4 lurii de
- la unipolarul de tip L*i'G'ltn* strategiile terapeutice termen
.,u.,*.n,antidepresir,+8sepdnrdnidesupravegher sairuri de litiu
- la tLnipolarii de tip n s"-i"di': terapii peierm:l lTi:."^i1'i:,T,:"'"t' ul''--"ti1
:^;ii"";;tt;rlg'"t''"-t, ltttum 9i medicati e antidepresivi Frecven{a
Frecvenla reciclivelor tt"9tt odute.:" ,:1t::."- "11: ln Virsta
suiwenrle recidivelor
Coodtrin - 19i6, au apreciat frecventa recidivelor v sri. dupi
r, r..-; /,.^i ",.,isodul acut pe grupc Ce
a:::rele l+ u! luJLr \ruPu !f
< 20 ani 20%
20 - 29 an\ - 20 o,'o
c'-:nr se Prezi nt1 aidtufat'
ir.,"riia. risc cc enticipeazi sau cres; riscul i9_c-{y9t9-r:' 30 - 39 ani 50%
- r,Arsta Ia primul episod - peste 40 ani; 40 - 49 ani 5 0 "/'o

. -"-;.rrl rl
-' enisordelor anterioare /,,-i^^l:.i
\u,rPvrel
ri+
v-
I 50 - -s9 ani | 60%
llulllar -r'-"- '.'.,-e
''1 ll Akiskal); -l -t {, .,
",
i 80%
..,,-,. icr ca ur.ei tulburin cLstlr!lcc; iv
a compodamenrului autoAleteroagres '
;, t . i.ootir""ur"i, toticoma-nii !or s au
". "r;;
l t r a tonren / Si s.l.s n d a.r.d i ta r e tt',"' o'
R d sp t t rt s tt I l
: :,'
i'Si:t**fi
ritnine inc:
crioiogi: sa rarnanet""t-111"_"|i.i^.,,,,i,
c?.r: clioiogra
- efectului'
'r,,'',,1_
ilr trInD.
li*,*r+'Ftrt'"u-;s:';::ff :'uHH#::i';;::::'r'
.. ln .u.,,t Lr#-oGstalarea acesruia esre de
I!lj!irr!!9-!jlir9r'.'
Ccz-e te ;aieuticg-gin
r''
'/.:
instalar:a
La !t :::a
.- epi;oJulu:
^^,-^r,,,,,; .r-n,p<,\.,
d:presiv sc \. n(rAre producc
p rr',e nroduce
renl3rcat faptui cL rein.tslt
.i-,r(l ofl nlal lentc r-1 l\JsL
^f'.i,,1,,r -l".ah.r Nalitri]
,""i,",,. .']1 o"':: o
l,l::'.";l
st,'oti3n, litr aparcLrru, .1
':l"jo:li:^','i;,;Ji;l;;;;;i
depinde, se p2':e' *' de tipul.,-r_j_-",,,
"i;- depre siei
,r,0. flllll::i: :':-J"":::':::j::::'::::.:l.XTl
anticipeaze un
Tl::1t:']]'^::i:::]:,:iT:::':nt
r:lipuil:Lirur LL!iPrLrlrij
r,spunsului , '-,---.'^-.-,^tcsiei c.
i'r( - consiiiuii un clelne nl cu pronosltcoronos!,c
r-';cir;',s pozitil' ;i altlelioi'rrea rJ,D:Ll 3 slnlpli).iir'1
i.rvoi::btl- qi sinrpiomelor
practic! este imporiarr <ie stabrr.rt^ ciifcrenr:r ointre relapsa ,:::,:'.::,:
la tralan.ient' reinisiune4 sinrptomeior
r:rresive. .l'nreliorarea clir.ricd piesr-ipune trei fazg: rlspLrrlsul
, i :: - rt; :r;::a cJr.llr:d -cpe:t:r.
' 'R",1u..r"^ severitilii nunirulul silirptomelLrr depresive consiliule ai4!] s:.. t,
;l a
.'-..'.''.'.a' iar notn'aliz^t'1 iitp"t!"i $'iJiis:rtla
!i,q11i9-ry1pl9l,.l.19C,ei estc descilsa-ca-i-9-9iy3' total! este
simprornatologie i inaintide recu'o';atta
, rja1a reprezinta r e_c]g!!!:e.. Racrudescenta
.#;,;;r";,"p-..
.,.r:roscrra s,.rD n.rT.reL,.
ar."'o..urt" sJ^i.. ulterior recuperarii esie .umit:t
"" simpromele prezenie' la rcnrisir:le
tr:ur;ntd. Tr:tiatrtentul Jn:ei autre stabilizeaza :?l-1:T1
a,'t.t ti i it:!tita!eri It atetnenlr!rti are scopul de a
pre"'ent relaosa 9i de a menlile lilelul recupcrartt
' r:::arett!u! de
inrreTinere,cofiiinuat dupa.re:upcrlr1:iL:$;,?,:;:1'j;-1:.T;F;:rre pacienti,
L)upa un episoci deprcsi'i major, calilalea vlelLl
e
(Checkicv- 1996) in nr:joriiater
l::: di.rie ac.stia BC-90.2b sunt susceptibili Cc e. repcl: episodr-rl
20 9i dinlre pacitnii ilr:ztntinii
ci:Lr;iior (7i-g0 9,") tlepresia niajora esl.c o boaia recurtnii, .t,',nr.i ce'itre ntei
fi::*,t nou coi:od' Pciioa'J: inle repisodici scace iar boall
rll ;lir3.1r ':pisocl cltpresir. ;-""',""-'-:.*?,f.fil
::,,:-r: 5i mai rczr:rcnta ,. O-"; ?i,tar-. *turi dczvoliS ot6lrcsic croirici
"*,t:
rir.t-;- ll9lt. -i-.^f.,-,-'- L! t,nli
\,.,'-'
.Li c\)rlsccLIlial, sa tlllilr-lIlc cu nece:;iiaie coirli,r'.uiti'tea
tral3illcntului axal pe rLrL,Prv:'r-
r.cuP.tlrca i,i r.:r-.
r'' - :-
-c: ri -':ri:1tilor. tirrc i'irP''n:lti cle incitiii-rll:li c:l
:L .,iLrd clttpl obitctiv
 medicamentul ulilizat in tratan-lentul fazei acute este indicat, de asenlenea, in cursul terapiei de
irrtref inerc;. astfel, alegerca Lritl:l:l enlidepres ivului capiri implicatii pe termen-lur,rJ
Stabtllrea duratei tratamcntuhri este o decizie clinici inrportanta. Peisisten;.: simptomelor
reziduale cregte riscul de aparilie a relapsei astfeI incet este indicat ca pacientul str continue
lratamentul antidepresiv chiar dupi iemisiunea cornpleti a simptonratologiei. i-n moa ideal, tcrapia
.,'a fi menlinLrtl cel pufin ince. 4-5 llni (prien
- l9S6) Daca, dupe aceastl perioadl, reapare
s:i:rptonatologia depresivi, putent vorbi de recurenfi. itrtreruperea premalwe a medicatiei poate
deierrnina relapsa; decizia sisiirii tratarneniului va apar,line medicului qi nu pacientului, chiar in
eventualitatea apariiiei efectelor adverse greu tolerate.
I^ o,vS!,\a
!, alpo-'-" rLrrur!q.jrr.rLLr-r
--J; -xn,p..\IItL,i d
a.ri,l.^,-.i., .J- pflm:l
Llucuttrrtv rrc - -
Iufornrarer pacientului asupra
e[ectelor secundaie poteotiale, linie, anticipargy:g91igie L e;[eg19!91;99un,Care, a riscului qi
ioclusiv e celor sc,r'ere. nivelului tolarabilitdlii acestora de cdhe pacient cirrstidie
un factor impoda"nl. Srrare3ia terapeurici vr rebui si mai ia
in cons ider.:lie:
i\Ionitorizarea aparitiei e fectelo r .. responsivit3tea ia tratament in istoricul farnilial al
' securrdarc- '-pacientuJui, in eventuaiiiatea - existeniei u-nei heredo-
colrteralit5li;
. pre fe rinlele pacienrului;
iD c:rzul prezeDtei efectelor secundlre
or3jore, se vor considera urmlloarele
op{iuni:
. nivelul de cooperare a pacientului depresiv;
1 suplqvq,e[erg qi expeCrarivA (daca . qpfiunqa pgnfru SSRI la- p4cientii cu sjmprome
rscul rnedical nu esir rnajor); alipice.
. s:il.ir--.t Jc.:ci, [rccvcr;ci .;-. Psihiafrul va trebui si ia' il , consideialic
. .'::rei:llui :d,rtin:,:riri i, responsivitatea pacientului, prinrr-o atenti aralizi a
. sc5 mbar:.r meCi. r1iei,
. balantei beneficiu terapeutic,/efecte adverse, in special in
inilierea tratane!rnrlui specific de
e r:pe rer:piei de intretiner.:.
:irrlbatcre a efectclor seculCarc.
Reugita strategiilor terapeutice in denresie esie
stiins legeta de elaborarea unui plar terapeuric adecvat, d..:
rnulte ori pe duratd nedefiniii. L nod special, Ja p:;i:nrrr
Co n tio u:r rrrt mo n itc rizirii efecrctor la care ili fac aparilia eieci!' s:cunclare gre,J toleraie sj
serundare:
. prodLrcc.o scideie a morivati:i. ciintLnua-'ea incrcCerii L'r
e,,aiu:ie: riscu Lri rn:dical,
. in:.:i.i3 t.i cl co;nriiania la 5airsa Ce recup.rare, coniiicar:d in final ia sciCerea nrasi,,I
:r c o; r:p lir,r;: i a cci to r3.
. ap;ecie;ea stiii g:iciale .l Decizia sistirii tratanlentului aniidepresi\' \'a fi
brz:lj pe i--:;ca in con.iJera::< r r:elorali faciori
nienfio;raii l:r decizia de initiere a lrat:me:rtului de
inclLrz6nd procabilitaiea cl: recurent;, frecventa gi seve;i'.aiea episoaC:1cr airterjoare,
:i:sisisnte -\ irlrpioirelci d isiimicc c1r:r;i recLrp.fare, e\'sntual: contcroidii!ii gi n:,,eiu1 i: cooperare a
.r: ie n tLrlil i.
I'actorii cie risc _nraioi ai ap:ri;iei
1 ___.
F!ctor recurcnteIor dc.lresive sunt constit..riti ci.:
Cc recLreir ii N*rirul e:isoadeior ep resiv e
C -'-':
. m:inpj::: erli03J: c:piejt\j n:llota
a rte:ro lre, c.t nror'cidil:tc;
!rjza:iir s;:lrloi clcr rezir.luale
in :r rr: : c .j I .' e pr,; n,i,; -
t r. t I

intc:,:p:sojic. . persistenis sinlp_yoq:]p.r {itiq_c.

elriorilitof Risc sr ic iJrr-, sil..rj)lr-,..:tioicgie post-recupei:lre Cupi u:r episod cicp;esiv
psilotici: c: ircr : j:1--::iir. n.,., .a: ,
,\di-r:tLi,rra apii:lie in
ie::tt rr] C,l in ire:i n:.c
. '^
,r ,,,-hi,rir.r- ....'-...
' .ih ,r' 1q.,
. c o n ) o r ir i ci i r i ic 9c::raii sonr,riicat.

3l
 Tabcl JI - Caracteristic ile b li nico-psiho farmacologice ale unbr noi antidePresive

j\ledicamert
n\ih
Lr dozc miti '
o f3
Prolll
rmacologic
numai D.:piesie ser erl.
Efec(c adrerse
t - ,l^--
-i-i.^,-"i
LiBritxrer utilizlrii.

Agitalie
Con(rriudiclfii .. tl
Ver.ia-[a':lnr
Depresie reftaclarJ la alte --i.-,:-,ti.a,-.;4

I
aciu)e de blocaic a
ir'ij loacc famracologicc- srnralS, insomnie. Aucuri dc pr.ricl
receptL'ii st rolorinc i.
Deprcsie cu inhibil;e, La dozc mari: lnso rr''rie
La Cozc meCii 1i m:ri - ill
hip erso m,rie, cre5terc io bipcnensiur,e, insornnie SlSbite m3rcaltr
blocMl al rec$lstii 5-HT grcrlll!c
scYcri- agitatie majorl,

II
NA: greulate.
$i grcall llip.i.nsiulle ancr;:]tr
La dozc foane mari _ Dsprcsie atiPicS. ccfal cc, li
Obs. Dozele mici nu o scilentL
blochea:-l 5i rcePrare: DA
la fel de e{icient ca 1i dep15esc c6*citat-::
pentru 5-HT 5i NA. SSRi.
Depiesia asocial: ctl: 5'Jnl oa!e.r]'Jnaie oe Hip€rsofil']lc :
Acii[qe du3ll slimlldnd '
nrn,n, L.rhibiiic psihomotoie
a-1)(i e|3!e. insoiir-tie.
_rccep:orii 5-HT,^ 5i -.-^^-:.-,,1

I
re.ci!orii Hlt s.d3rc, Dclcriorarc cogoiLi\_l
bloc.ind reccPiorii 5'Hfr li agit3ije, pa-1ic 5, scldc{c
in grcutate. cr:f c:c in grculalc. Obcziotc
' Pacicnli cu func1ie
- rctiune al1tiCe?rejiYa D?rcsia 5cvsri*
Llocuiicr at SSRI dacl inu:ritui conPronirl
dubl5. cresciad eFcacilatca 'crel(e naugopanla
tr:nsmisiei Nr\ 5i 5-fn- acesta Producc: gtcaiF
- actrune ajrXioliti-
- induce-sodnul
cxcesivi, disfunclie
sexuali, tr.tlburlri
' T
I
- eiecte de iip djsirncfie. g!5rtointeslinale.
s.ru3l6 pra.lic n'Jlc
- e 1-:.la gastroinleltin3le
(rre:rlf sau dil'c.)
na r:,ni Ira Sl I \-C
3
--
Aaoneiii sau Ci si:n:;ii
l;.4:.-:oconl Putemic blocmt al
r:::pior-ilor 5-liT, 1i -
Deprcsir asociari cul
3nxi.!ale, agitrlie.
Datorut. bloctr;il
cxc:sir e 5-HT;:
sol:]roieilil, pslinloPsre
alc P,i50 ?D6.
Dcpresie cu hip :rsoo'jc,
T
bloca-,r: nlediu 3i rcL3ptin tulbuJln Ca sonrl,

I
t

iasoouri: r:t":ii. (tuii}Jirrc !i:u31, _ ' ir,Ljbitie ti d:teriocr-rc-

leCera sii3iific?ll L.lioleranl-1 sau ii.; s.i c.
Ca re:en'5 pentru SSRJ l_n

C.:l Cisf$c;ii
aDar; dunti). rsl.n ie. coc:ili ii.
Daiorar: ireilboliii jor
s:\urla, intolci3nii. Il PJi
de r!:pun;
5i:rbi calrinl..
sau rlqPLl-rs C. ilr:rr:Ciei irlCP? cc
irrt::cr::.zi
P-ii0 ?D 5:
c

azi!3ie, amelerl a- v.ri;j,-

i t

insoruie,
o cro t uI
t
gr.:i (la 4 9; CLir
poirlar!r d. lD T
il::9,+l l,--
i ii Depiesie inribati iii?Siiiirir
i i.l;":,.r ir",\ibiior al r.caplirii NA
i
I
lDn
Deprcste cu llalenorlia
c og]', it iv5
Agilair
i n to
e
r.r_.ri
conr"..il5rvc
LeziL:rrrcc::bral: ci:: T
t
(p iiirCoC.ne i ir Li Gte3'-r
i
Hiogisotilnla Con flliii {4
o/.,r) Pacienii :git?i; Ij cu .

Depie:ia no rr r espor r;i'"i

_ i:rson-..lie
lr SSFJ sru lr Prci:r-r:u

I
inlcl:rar1i l: S SRJ
Dc-rrc jia G.J d;5fui:oi

I)ep;esir severi inscliti i;lig:lreazi ciiccromll P Depresir cu a3r"rPc

F.ccore:ir,: I Lnhibiior seie;:i"' :l
;i ur'-.-":r:
I
d: in-\ ibi;ic p s ih o '-no lo ric ps iho;notor-ic
I r:caPtirii .''"A
5i i-cnonene de trP izo:r-zirrelor C\? lA-1,
dete:iorativ cognitiv CYP lD6, avin rl

.L'r.iic r :azi ad3P(lI.r i;t:r;ctiiL:r i

sccirl3: dorirrlr d. iu.I--

a.li;i!alt3; r eirjj
socLai.; craSlcI.l
iic
inrihi;l2ra:tla:,
a,rii;;i:orcc. TC.r;.
I
I
illteicsLrl':i plrlli.l
li! ii3ii i:r (.i..i-rle;
ec ci:lo;;crin': tr:!cic lia a.
abiiitliil. J. coniroi al ra tiiu-;i':t, SSI I
(f Lrr orr:r;;t: I

I
l2
 r_- u iriJE xo^ n l..l

,rfllC
':::r'liiIiali:L r: i ili,i "Hj
i
is' :li,-ruj:lf rulllr ,:,trl';p:s :13:j: ?;:s:C ii,
:,r rlr:Jiror-,r rs:sqo rl1,ttq|r;'ql:uei ap r-:;:::; ;i 4)
3;3
"t jj
-.
au)
ri
1

fl.:-:... L .ti . .it:lr .I. ( tL;.: ii ut ':.;rj. : r' .,: ,-:

l' ''r or-r l
I

' I ing q.{ Ils?Z lj

'l
q{ 6,9 clr c 'rl'l
.' I :J. qY : . .l - i-r:, ut Iid . iJf :lluif :t );. lit-'Jl
l
r:J:uo)oiis Iir!tde:r.l erjlqt.+] uud lze:lcrji\
I
! u 0ll !l:llUorLLjrJl ?p le /,lla(
'r-l
\t\tll
tlt
t\ '.r-
\-,/ c,.
-J-l
I

lrrd3xoc
'o)nE tH 1 rll a
rjcIa.l:1i1!0J 'r.rtul:n ; ju:l:.r'
: L!r'\trnE I3 :I I je Jipula!uo j -n,
'3r qo-Jo
toJ '112;;se.:ed';rualse
Z'r.J
"
','. ,( l It '!l?u:)1! ?rJ:]rsLi.:jcoi-.{ ::sj.:.1,p8 ?tf,a-13 ':
9t ?riirtlFe'itqrsd .?)st?D-u€ -l
@dJ
erito'.J:sd lS eJ:tor\:u"L-ntstl;t
r4:s lil gt!trtput I

9t ,-i-!I i rclt tqruods:.Jlq nt ! a-o::ojosqC

l-.1 I
'?llFl?ullo3uue :lJ;J j tl
r-
;e tdrrozu:q;p :E l?.\ u?O
i,4'\ l/ \--l'\
L -\
l.lllll
\.--\
^/\/

frEriliJ e]u)r::Jnsur
:r. C:1:,1e aLTi::Lu :p ui-:;ro l: J
ur f:u:p:ud :rJ ;JTltsr;lL::iy -r.r',rJ-
r tlr 't
cp
:a.ul:Jls
2p .-:rs!un:l lnuud ,u,o:ne18 lnle ll?p ,:tz:81ruz ' \,.,-
lf
':rnoudrq ':oo.tlE nJ . trjpt:\olur ut lplrpurEtuoJ ?rr:
9tJ .Jo: oI Jrl:
rdap 'prru::se
a,ll
il, r: le o L au?ia?ui '.!x0JIloaurlaLu ,
l"rp Fzo\?u Iis:.jd;p u] t?trtpq .l
. ltErrPu z'dJ
PiEJc.:J;1. rt?.1)u)3uoJ 'i.^.r:s;3rp gr-r-.q crlq:osqy
f'r\d"-\
I
.
: ls1!\l ll e
rp ;jr I rl,r.t.tos .'r;-truotoJ!s ea-z;fct.a: u-ud :r-u-rd:y \lvY
' Fnuiq rpouirxr
ap t..\ jrp, rrlrrr14 a rsa.:d:pr1u1:
tilil l
I r

\-,/l.-rz\Z
r:ilri.,irLao: rp zcr ur q1u: jrud nl aj"-&srururpv . eurlrldr:1rruy
t)il B:
, \rr ,-
'tuE^ I srL^uolnu€
:minloutt? ie lE.au?J tuELuudap lrur:.;r grr:lua:od "H:
F,r, rz f ,^
5relr;e r( rseorrr,.e a^.rsa:dap allEts q gtcalpul . -l
4H3
'% 96-ag - artleruseld alau:atord ep ere8:1 I

'% tg" If ?te:rilqillodsrpor g .eartsa8rp grmq !lqjosqv dJ

't jrrol trrz? js?u"'rl4PIu!.{l ')( I
dlt rp qJirl'eu:ltL'e 'g:nruo:o:jsrluz .eH lS ll,i r)runu 4--,..'\-,-S
.llllr'1
-elsr.q!Lrz'9JIilouorpe-D,g:i?::ur1o:r1uz arm{:y I It u I

rl rqnloso.rpl-.{'urrprrdrqol:rcozu?qr? ;p lr.lllrO \,,\ ,/\..';-'

SlrvINSz3Ud
,3( qottJ I]IISftISIJYdV:) YJU/{nil Y'Iflt\"uot

IINYINSZSTIdTtI
 ll LI I s,.j;-l ILrio N
i . :: c.:[, :::],.i. r ',.;:,ir' I . i, .. ',. 'l
.:; c::) i-:) -iL :1 :.rrru,.:- ; ? .i-'.- :; ;. rl.i;i:tl:
' u.'.-* ./ \'-
" l-:,.:15 ;..2t ig r.'r':..r.r .'( J:. ;p :)-_:..:l i'-l
i !;c:so:d;p r;lo-r--:d\ ur ll?liFljrEtluoO lrl
\--.'t)
FtooI
I :ritrs'J:jirl ail -.:;c^-1rE-./,lsircrp :i[!]s iJr'!iclrpLjl
l
I
rt 69'q1 'sd: I r :..t. :. :r.tull= o; tt1 :,::.:LU ,.d :,:.-:;:. :d I
,,-\ --\-
.: 2:t:-l i.,) ; ; - .ll ?1"-c t.rrt ..i:; :'lq:cq1, it,
-
\
r( i:Lrierr:'.rpetcu
'--j )oEUrs a rj,:'_-j.s
l'-.e:Ce:a.t crlrc:g.lr ur.:C czeauorjcy
,,.
u1 ....,,.,
rdJ.ureL- J. ^
? iilI
' q,Jr iouf-']02 ro jpni€Jt:t ;p t€ I rupJ I |: i! te... i-l:o c\,-.-'\/t\/
I
auru

uuasirerJ,\l
: :.:r:u:: r'.= :e :i :r--:;: l,r:.i.1) J;:ir? .
- p:1ji) il::rJ
'r:rl?:eq c : u: : : : :. -.:1 jl-_ -1
_
: :'- :! ni rLurI,-
Lr' JO:-n ?l tr: ;Lrrr:jol
=-:p1:c
-cur._-_ES
E"itLLreJcrujr l9l?p
-...-, n,,..c ^,,../t ,a ..,..,.;,,.,
E* 09
:r'rr ;\::.f): ::):jr :t!rL:sj?\ "t :.:.,;e-t:d .: rl lotl2rr
'0t '02 '01 qr
2tElsL-:luI :p 1i rurScpu: :;rts;.:d:p u! tprrDul
'l\s ur.urq Fr?tr_ulo ./! 05 ?llt.ruscld
...rur::o:-.i ?p i.;i;:l qu: c g.r::<riro :tioioso\r
:: jiL:-l :. :.l ., -::t:-- I- u< Jl a..t jt : :lt)ut otl:LT :::13
: n: rc-'zlo'rize.lt d tt.r u:q
't{ J

eUllrlordcl,{
nr ei.rarlose r1 qleipr--4 .t.rr,,.""ti;l:ir:::
:p ?_:o:u:d:Ll'ruornzl?'g1cur.r'9-r:eC;q ql-r;trgnsLn
!u:J-LS rri-'-i--:ul lliL-u! ul l:rlliulc.j:uoJ H-N-'-
ct;-.ur.:gtlt:r::;
?:lpa1-luur ::u'tllurpsoq.rsd 1!Iqlliqglu's lEr:p ?qDI: zH5
,Ju sl ifuJ :1\:li?)s a:trf,Je :lJnns--9.\ El ;:!llf,:rd n)'i.'r)or^iu
1{,0s 'Ez ql .- ,A .".9^^"- r
" '.. ,1.-
zH3
. rlEr?_I ri g11q Ln:d urlnd reur'grruun ?teuruJrlE
:",," S

! , -1, , , .
1..99.. ?.lgll
'i':_

- , ,
t.'r

-* -
tt

,
^
^r
,
II
!, b
glito&ipor

. ,,,-.+*--,
g lrnq
-,1,^---
p.r r:sr

,-,.J
3rp e r) q.ro sq

---.,,^,1-,
y
'
/ff
l- Il jl ar4
?ra!pEl300i3lrlqo?JeqlP f, p le^ueo \z-\ir^'Z .l

.!rE-+gsr ejulr,igns* eutrue:dtu.l1

n."]-p"*j9.
^-,"-? "l
'?elEJ 'r?19:r-El!d
I):;:lu e Lr.uP.mLiJ)Ll e iFJ?lnicl 3ljE.1l l€sooq
:l I
' q]3
,*. -.._'.-:::. =--:=:=- -l-1 J
glcu,r5iru, !zcuJru .dr!!1PE 4tJciJ
"rJUruu,{
'rrr:d; j..:irr:uz ;rrdrv tw.rsln-ruo:r:uv i:o(o.:lo:la
ry
f dnp'trn:;:9? n o-I- :n'arru-e8lo irs:rdrp' umuatceu lc r
zH
l
r{ qr 'EIruasrjo '?LruoJ lolij"l?uJ Ersejc;P :u! zH
I

"'ur 91 91 nEtrlPul 3
:o L:'O C dJ r;rlt\.luv t
rlrJl-rJrr d-uad L -!-!i.,,--,r
f J -,-9.-
^,-,,,.,^,d -- l.--lJrJJrdu lao trmq arjqrosqv rs
, +l I
'41y :1e ac1?rrorreru i!
elrrrLld;l
^., -.-g^, ulP purr.aAo.rct
^,,-^.^,,{ -,*-
trErer:f, :P eirlx!tqr]J
nt 'ilElqliatr lrz!-dlv earE.lr:rc rrud fzcruorlrV
lrurd?zvu?qrlori.r11,p1rdotd :e.r urq

:.I
.l T{\,INlZTtId IJ[Sru313YUYJ YrflrIHJ Y-rnr\.HOJ
i,- :. 3q ool{
1

'i+
 'FOR\rULA IUOD DE
CtrlllrCi CARACTERISTI CI
PREZENTARE

<Yl'-l
\-\-'\y' Derivat metilat de d ibenzoProPilaorlntr.
Aclioncazi prin bLibilia recaptlrii noradrenalinei gi

serotodnci.
aLr Absorbiie digestivtr burtr. B iodisponibilitate 32-19 %.
Legarc ds proteinele plasmaticc 93-95 7'. tb. 10, 25 gi
Lr}, in stirile deprcsive ar"'Joase qi 50 mg.
Indisar agirare.
CHr alticonr.ulsivent.
t-
ll\t r
Cona-aindicat in glaucom, asocierc cu barbirurice.
sarcinL
CHJ prudcnlr in caz de comi[alitrtc.
Adminiso-are cu

Nortrilen

-'{rt\
ill
VA Derir"t metil[enilat de propi]amina.
'Aclioocazi prin inhibitia,..,specifici..
-0 .
a ":,recaptlri i
t .. serotoninei.
C l-12 T12 - l-l zil:. B iodisponibilitarc 40-70 o/o. Legarc Ce .as ?O mr
t orotcinelc pl:-sm:tice 60-30 %.
' Lnz I-ndicar i,i depresiile inhibate de interrsilale psihorici;
-l
poier.ie3zl acliunea iieurolepticelor, activ in ruiburirile
,r- N .l-r
obstsiv-corn-oulsiv:
- Lt13

Fluoxctina

/"n
tll
(r- )
\- lr-
orys Dei !"t efio\i ltnoxioeozilal de rnoriolhi.
Ac'1ior:a,zi prin irilribilia reca:iirii .lora&eralircl,
^ HC-O I
aniagc|izrrer rcceptorilcr- u2'lirentirici.
.-l: \r/ \zz-\
\,, /
i\r I t\-.'
li
Aciorb,:c Ci-z:s:ir ) b.r,rl. BioC'spoc:til, .ir : jj-:r '.
Legare de p;ol:;nele plasrnaiice 65-75
oz'u

hilicati in sririle Cepresive d: intc.rsiiile nc,rorici 5i

p siho ici.

Reboxetina

L rEJ

o ,,CI
Dtrival t: lral"idror,-te til: t dc rraltilrrnini
r\ciioncai p.in i|-hibigia rcc;tptirii scrotoeiir:i (inaiti
s.l:cii';:3i.).
'f
Abvr:b;r::r'iesllvi c'.iri li 2 -5-10 orc
lnijl.eis .i 53:a..!rentul de lungtr dL{alil al Ce9r.1:iilor
rr. 5C nrg

':cir "::.:-.J lJi:I u's^-i\-cwnl5-L:" 1

C1

Senr:ii,na
 ITIOD DE --i
' FO Fn\rL'I-A CIII]rfICA CA.R-,\CfERISNCI ?R-EZENTA.RE

ll Dirivat de hidrorilat C: dibenzazepini.

I Acliune .ant-icolincrgic! o-adrcoolirici, anti[isIa-
t- minictr, a,r t isero to ninict
t
Absorb;ie digestivi bLr,ri. B iodisponibilitate 2'8'59
a'6- tb.2i
H c : T I-+.
$i

Leqare de proteintle plasnrrtice 7t9l %-

100 mg
I

C t- lnl]cei in s(irii. depresi\e dc irucnsitrte newJtic5 $r

\l psihoiicl.
'Co-nuaindicar
a/ in.glaucora, adenom de prosiaia, sarculi'
TU- C t{-

Trimipramina

T
Deiivat aminat al acidului amino-hcpta'notc
Acgiune,,.dopa,r:inergici; .' nu-'posed5.': proprietJp
aati col inergice, blocherz6 ac'jritatea serolorunel
rn I
dozc man.
Absorbite di gestivt bL:,rI. Biodisponibil irare 45-63 9'o'

Lc3,irc de protcinelc piasraatice

',.:i.1t,.,.;t .u
eciiur€ rapidi
7J-65 7o'
L"' episordele dcprestvc
. I
majore, depresiiie ir,hibate, tulburlti de dinanrici
se
'.u.:
li.
I

l:],:rbilcr purerric . a1 caFlarii scroroninei

/a\
5i

ncradreralinji, ir.icilor slab al caPii'ii dopa;rin'i'

(,<" 0 i'j
,/'-,, ,44-?'
Axr'!ii enilntiocreii posedi actiritaic antidepresiii
c-qaii. Rcp;ezinli carul de sedc ai r.nci noi clase de
re1Ci."r,,.n,. arlid:presi,: - iniibiiori ai recrplirii rb. 2 j; I1.5; 5l:
c- |i sero',onlnci gi nora&:n-aiinci iSNaRJ).
I 75 9i ICO c-:
C l-re .\c;1,.i:1e3 se irs'.:ieali rr^ai npi , iar efeci3l' 3'jr3is'
surr m:i scizule decit ale artiCcprcivelor ri;iciice'
l.i
Ti,T :pui de 1/2 plesnai:c e slc d: aprox T ore'
c fr* I L.- Eiicien;! in tulbura;ea obsesi"'-cornpulsivi 5i aiacul ce

Venl:.faxrn:

,i.go.r:si ;,1 a,licnorec:Piolior c71 piesi;ra:tlct.

'''..- ''' .'':.', |:.: 5-fjfr i -i-ilTr.
5L:b irtrjoilor al cap'j:ii no.3d:.nniinci. lo I i- 1.,
Lr.:emlri cie)iaiaJ .''3iul:ri no.iiixl ll s.c.cii.l rle
ii nr
rnElaioi-ina.
FcioSit in i.ala;ner.,f,rj tui'a'.irliilor if.c:irc, irrlbuf,r!lCr
Ce sortn, ruib,rr-5riior 3ixlcasc

l,iiri:z:rin:

ri5
 FOR,ITULA CIf}IIC.i C.,{.R.{CTtRISTI CI I\IOD DE
PRET-ENTARE
.0
.*- uAr-.*-.*
+-;
9 ci,.
.l:l .'
f-'
N'.
Nlodulator al
receptorilor serotoninici: inhibiror a.l
rccaptarii serotoninci, antagonisr al receptorilor
postsin:ptici 5-HTzl inhibiro: al recaptirii

(.\f-J
\?/\
no:adrcnallnci (in viLr o).
F f-.r- .-,;r.-.-c;.i- .,- ^,,.^-;^-
r-..,.--.: s-au descris de
asemenca proprietal j an-rioliticc gi neuroleptice.
tb: 100
qi 200 mg

,'\l Utilizat in b?tamentul nrlbuririior. deprcsive severe;

poate induce nrlbwii ale somrului.

Ne lazodona

I
I
Uriliza( in tratamenrul Rrlburl'ilor afective gi in
I sind,.oame miocloru ce. th .0 l0 nrr
I S.au- -descris ca:ui. de da-ahilibrc maaboiice'
(hioonatremie)- 5i d:s ;r::r-zii.,sa-'rguiae la intrcnrperca
bmsc-tr a tran nenrului.

N=C1Z\' n
lii
\-'-7'-r;
J^;
] Cel nr:i sciectiI i;'i:-.lo: rl rec:ptarii sc:ororjntr.
I Leg:;:a Ci proteire se faqe in procoqi< dc 80 96,
CFb I rnedicamenn-rl iinC un slro inhibiror al cirocrornului
CH, J PJ id, izo:ru,ira C\? ?16. T:npLJ c-' inj'.nirjr,rc ic lb. 10. .10 r.g
(\ I rn-r'-i<*,--. ,:.-iii ps.ts d- 3I or:.
t-*----*'-
CH"
\-' t_ I Folosit in tratameircJl rulburi'ii depr:sive najore,
r , ft ... ldemenfei senile, LLlc'.uirii ob;csiv-conpulsi,,e,
cp.t C H- | rtrcJlui de I'r1ici. d('r:c5ia alcoolicL,lui.
a:,^!^^.^-.

-\rl1 Cl-tr
n Cilr
Efr cacita:e coniparabili cu antidepresi vele iiciclice.
: - C- N * C- 1.1:::,ris;ul dc'3c;:une, in:i r:::lucicrl, pa.-e a fi Icq:t
i\\) -l
..-'-^\,-.- C H3
Fi '' 1
de noredreir:lini;i io mai mici misur5 de dopa,rtini,
cHr cu ei:clr nii;rine asupra recapti.'ii netu'onale a
I nor J.Jr cr::::,i: ,i s:::or-lo:i

C1 T:rnp- C: , 'l olrs:nrt: - cLj j .rJlllr li:tr,::e otali c;l:

de la lC,l Le ll,E or:.

B r:prop ion
 I
II
I
'- il.- - cH.-

r,,-
LN,
I
{l
ll\N/ I
ill T
Vc'L
Trazoriona
I
4\__,,
oc#s
L"ii:i;o; al
I
A-r:ideprcsiv cii;l a "loua ger:rrllr'e'
^rl
\\>-- /_\\
l- []Ho----
r:c:::.rii Il:: . :a':::'
Electeic articolilzigi" suill nes'iinr
irciilv'-
r). 50, i00 ii
?00 ng I
liivelrL pll;rll:lic nJ esic coi'ltrt ':u
I
c5ci'r'l:1 f. 1C0 Ir'3,11r.!
I
I
t':"; : j: ic:
i
\ )
1:::.::l d, l : p..:; 'l : :'e dc :p:-r'<
j i
'" I
ii
V rloli az 1i]3

!l
 I\{EDICATIA TrM o srAetrt zA'T oARE

PERSPECTTVA CEXENAIA

Gr,rp polimorf de substanle cu acfiune psihotropa cu proprietatea de a stabiliza dispozigia,

:.;ilind disiorsiunile hipertimice pozitive sau negative 9i putind preveni accesul maniacal sau pe
cel

3 epresiv
Degi s-a foiosit temrenul de,,efect psihostatic" fl-ttr.'rarun - 1965), ce.reprezinti calitatea
psihotice 9i de a preveni ,sdel
rrmacologici a unor neuroleptice de a stabiliza tulburarile
-(Lieb e nna:rn -,1 989) sau pe cel de -
recideriie,l unii autori prelerd termenul de psihosthbilizatoa-re
-::abilizatoare ale dispoziliei (Mani-'rse- i99+)'
|n sens psihofarm,i.ol"gi. consideri bi termenul de tirno s tabiliz:io.: este mai adccvat; -
ce actioneazi asupra
subliniind nrecarismele de acfiune complexe ale acestor substalle, mecanismc
* psihism Si nu nu-r:rai asupra "fapJei" timice'
i,rrr.gului
Aceastl explicatie este valabild-gi-p€ntru.a .susline:-unitatea:de agliule psiiofarrnrcologlci" -- -.
a unor medicamenie din clase biochimice sau farmaiologice
diferite. Principalele clase de subst-anle
r imo regla loare. sunt (Tab€l i 9):
'. LititLl gi srrurile de Iiriu
i A nticonr' ulstV:utte (.\E Ds'- A nri-Epiieptic Drugs):
- valProat
cerbamazePini j.

lamotrigind
- gabapentin -i
topiramri ii
- "'egabrtrin
- c lonazcPalr.l
AEDs au fost utiiizaie inca din i 9E3 in controlu.l tLrlburailor bipolare, beneficii;rd ce

r.r:canisme de acliune conrplexe (Tabel 38)'

Tebel 33 - Ilecanisme de acliure pentru AEDs

NloduLator al ca n alelo r
GABA agonist Iohibiror CLUT
peutru Na-
CarbamazePini
Valproal +
ClonazePam
Lamotrigini
Topiramat
Gabapentln --''
+
Veqrbairt n' i

'- inl.ifi,o, selrct,v t: ire"ersi5il .rl C{lA trrirsrrrlrlzct

r Nlodular.ori 9i antaSonigtr ai canalelor ionice ptntru Ca

- nimodipina (niniotop, rb '/caps 30 ng)
- nicardipina ()oxen, rb.20 mg; ry'carder''tb.20 9i 30 ntg).
- (S)-ernop:.nrl - substa;r;i tt' putt""it efect anlagonisi pentru C-a** 5i at-initatc
selecti',.i gi inaili pcIiru rcceptorii 5 HT1
- .' eraPr rr il

39
 a Alte substanle cu potenlial timostabilizator:
- inhibitori ai. enzinrelor de converste: captopril
- rr--rrr.iLPrw tsrnI
^rn Fe
- ^-i.:i
aLr,rr or.<i
5rsJr omesa
v"'-5- J (AG co3)

timostabilizatoare
Tabel 39 - Principalele substanle

t
I
I
i

I
I
l-,oi',.Lr,iri
I
- ie63, deei irci cii'r rele
I
:ss::f.?.:J;I::l..,, in crinica.psihiarrics de ciirc Scholr cu Litiu'
excitaie nta:riacala Acesta a in:pus tei-apia
cac: a reiatat eficacttaiea
icniarcand existenla ""t'
t-iilt"tt
"..r*.
t,.l ria,ile de
-i"'uptutltt''
t-fit"tt' dtrt'nrinate prin dozirile niveleioi I
Iitemiei Ctcianqtu- tL'ttt" ncurotoxice' in lirnp ce sub nivelei:
olasmaiice ale litiului' Depitirea
1".e'":"'":!;::'i:::1,:::'.'J]L r''nr c: 0'6-i nmoli r' i.,r mcit;iac;:-
I
Loo tl?n?'"
..o,.,i''i c-
r:r.t i ac? lc lin'.:tc gJrr"ltiJT-'l
abs:nta efecrului ner'.rioxlc
Birtlei.'L99,i,recornandb17-5.i1'-rn:oii'4inIratarnentulacutSi4-l2FginIlncelcronlc.
I
Nlecattisfielec!eac|iuttesllntinciinsuficieit.""o'.u..,daicercetirileaci'.raleconSidenc]
p s ihoia n nacologice:-
sanrrile Ce iitiu au nrultiple acliuni
siab ilize aza activitalea rec ep lo ri 1c r noradienergrcl '
membr:rr'aic pentru calcitl;
- regleaza a'ctiviratea ttn'Lclo' iortice (litiui are o nra:'
*"*itiuna pttn intt""tnti' pompei de sodiu
- stabiiizeazi tt*i"'-"u celula:d
int'e attiunea intracelula:i - poterr'r:
r-.:ne'.rabilitat: i.t,t""iuL^'i,
o discrepan!i
i'"'"'olr:.,.L":""',l,:,:iiTj:c c: pc:t'r':a-r: a i::i'rl;i
fi rpreci:r pri, c:r:r::-,:r.r i,,iic"lui
tirel'i glolr''Llelor rogii:
l,i io.'.,.,in-o.ir"'
Li -Isr"r"r,. =
Li ri,. -, o.

poten!ialuiui r':''iroio:{i' :
\ '- ' ' \1 i ., rr','tnll ulr indicaliir valoios Peniru evalrtarca
iir iulrr i.

9U
 Iudicaliite tratanlenrului cu sinui de litiu au fost constar:re inci din 19.l9, cind
Cade
r.nrarca acriu.ea sedarivi a acesror3 il-.1_a:ilf C:ggt.iglig" p*slh.9-Rgl9rie. Studiile ulterioare confirmd
aciiunea nornrolinrizania a sirurilor deli-tilill;;il'iJJlii"ptri.i iiectul sedativ al titiutui
nu este
insolit de sindroiuul inerlie - pasivitate specific n euro lept icelo r. Principalele indicatii ale sirurilor
d: liriLr. recLuroscute asrizi. sunt:
. profilaxia fi tratantentul de intre!inere in boala afecrila bipolari;
. tratamentul episodului mariacal; .
' prevenirea sau diminuarea intensitalii episoadeior recurente. maniacale sau
depresive;
potenfeaza efectul antidepresiv in tulburdrile depresi'"'b
5i obsesi,"-compulsive;
tilburiri afective secundare d in sihdroamele psihooreanice;
. co mp o rra rlgll_gn!':o-,c-ia.!J._Cg r35i-r ;

_'. ceialee migrenoida; ":: ' "'

r.Ile dtclna gene
la: _ r'e n 13 N le n iere. ra
tonico lis spasmodic;
tireotox icozi;
. - discrazii sanguine (neutropenii).
...
Lo lraindica{iils tralameritului 'tu' sxruri'de' liiiu'-decr-rrg iri primul land ilin toxicitafea pe
l.rnlen lr'rng a acestuia, datl fiind durata nedeterminatd a batamentului de intretinere. Cele mai
L :aVente conrr.rindicrti i sunt reprczentate de:
. insuficienti rerralA sau Ir,,'r'ic.''
. . fu lburiri cardio-r.asculare;
. d iabet zahar3t dccomoellsa{:
. ::o;ierea cu terrpia eiecrroccn..ulsivania;
a:oci:rer cu utr:l: neuroleplicc (dc cx. Helopcridol,, poa.: cr:g:e rrs;-rl d:
ncu: o:or i;iLlte (a fi rrna 1ic coItrjrtt.t dc rnii e lto ri).
': EJeclele url';erse coincid cu varful conceirtra!iei liriului gi apar probabil prill absorbtia rapiil
. :onLriui.d: li:irr. di;p.irjrd in cjr:va si_ordmini:
. i:.ter i: grsrro-inl. ilLn3la (g:.ate. di:rcri abdornin.rl:, ci:rcc);
. oJJSr-rii nu;cul:r.r, l: : i g : h i i t e , d isrr. ric, r el::c i,rcetol:li, r,,n.;
I r. r

::t:Ii rr flrr al ::.irurnir):ilor, -rc.iterc in greurat:, pcliude, polidipsie. e,C:m:;

r cefaiee, rasit-rri cui:urate, eracerbare: psoriazisului, prur;t, disfi.rncti.i sexuale.
h ipe rglic e rn ie, anernie, a leli;
rr.ie
. pe tennen lung - afcctaic teneli hiuolir'oi,i,irn
'-'_'. "'r""" hinarnereri'nil;.- ^,
h ipe rc alcem r e .

Jn I e r acri t tr: iI z Ineiicat e)ltaose sLrnl mrLltiple. Anumite aSocieri potenteaza actiunea
:..:.peutica a liiiLrlLri, alrelr o dirnin'-lea-zi., cre;cjr:d iotodat3 riscul de toxicitare (Tabel,i0).
Dat fiind tirtul cd in:ti:uir.':r 1i :onducerc: tiatinrcntului cu simri de litiu cornponi riscul
--or a2,rritiei toii i:-rri. cu consc-ir;rj Jc's:iit d: gravc. uncoli J: peric, l r:r:1. Ccnl:r,ul
aL
:.:aDeutic irnp,fi1e trasafea unor reguli de precautie, gi anunte:
i r lnairrt:.r irr.ti:riliir:r:rpici:
;

. cranten-iifiif"geieral cd rr.nla..fslic de.oistarea IIT.\., a senzafiei de qrcati 5i a

i.nttc:derttelor poziti,,c p'.rntn! tremor famiiial sau disfunctie tiroidi:rlra;
. i:ri esligrrca ftrnctici rel:le;
.. ,-onrrol c r r.l ro I o: ir , .- I : . . .' ;: i-.('L,. :

. i :r.,r:nt...
+ fe p aic Ltr-..i 1 tcrapjcl:
. tl rt.rr':.r liiir.l,. | , ., .. : . . Lo:rtrol sonltic gr'nc:.r1,
. :'.';::2.:.r-i::: .-r:.;...:: :.;-rl:l5i t:Ce .

()l
 ale sirurilor de litiu
Tabct 40 - Ilteracllunl medicamentoase
lir*TER\C| IUNI
EXElVlPLE
ITAF}L\COLOGIC lelie sodice
Ketimr nJ
disi. io.jcirtr.t liriului
lctic sodictr
e. I irir-r]ri n
Pri..'-,,i
I'riJ- t-otkirrr
tv."-'_- . ,
--r"t. et .n'I ;i to!:itlle3 lrllurur PL L' r'""-' --
^-:-..irtry-,r
Gpililin t, T.,trti t Ii na
clerr:nce-ului ren:l
h#;;;l*:"t t'ir<lot mcdicartrcnte
-'
CatbentrzePLn:- f enttotn' ic.l, ,i""**r.,o' sin<sic cu carbr:razeptna 5t
A-nt ico nlul sivante
r\cid valProic acidul l JlProic
in dcPrc r:le
;T.cr.",ti."[,iG;-"c
ilplfrf^.Jt*l lclPrarnina
'c itr:e: lid-l'ri;
f f .,""a,ina' F luvorarrLir'a' ibil exccs serotonlruc
in i!,rori ai rc;rntdrii
5er0(onlnel
,dJLt ih iP en eils l\'c fr ;;;r.;6--"41:"4'or"*ii"
Triamtcre n
l'ianitol, Uree ,

ciffi,lot tttutlt
B erzodiazeP ine Cregre ercrtPr rdll l I lr'u."u"
B io r.iro d iiatato rre
ffiofilin.' Teofi1h"
cardrctoricitd(cr
Gr:1ar'ril, Diliiezcm
ffi
F .o t.r:'i :i c.-lrJleltlr d' c3lcru veracanliulu

noliircon:
ffi,''i-"l l:cl:Li
I

Ne:uolePtl;e Crelie na'5oro\icitrtel 5i '

tr aP nni d:1e

I
ex i

Cre;tc rislul d: r l:::r-lociro;:

C lozrP in a

CAI{BAIL{ZEPINA
-i,urr:lu'"pinu crr srfuclura ticiclicS,
al carel ele':
'.:Drlci
(ctsZ) este o 'l'b":rti'.i.1,:;.fl:e;:;";;;"';.1. r*a'i e fcciu:rre in Japonr:
,l,,lnr.giaio, esic diiccl legar dc
acliunta ani icoilvu Ls lv:lr
eficaciiaiea acestei sucsianie
in trat3-mcnlu'
I
;, ii i * : i:i;:i: ;:
.:';",::l :
: r :l i*li+;t:ffi ;J"l
:;*';'a.:;: n ::;;r; liiiTl di-poziriona, s';:
I
,::i*;:;lr;,:.#
:{"i-tr.ett: '.i'B -
"-'*"'Aati""ta
Ei:::;:n";T:jl'il'::ftr;:ii
S: J.r:Oii'-,,-r trr::::o::clor 'arrc:'':i
iinlor3glaioare a
::
carbamaze'in:t
ri::,j
: r
farnacoioSice:. rpir2irli iin ip ra r-'rinei' *
s,liuiiurz biochimica tri;iclicl
f, D\
ist:- G.{BA;
!.*!sr9!1!Sl3-u-19I'
l.rff*"*aaOti9i}r-+;i9;14^f:$-rani,,ellimbi *
I .i"H".,,*."ffi
;I'"-;-'..t.c.'F::nt..1:lY=jl---*"##=i. irICi:;;;'

t
sale
li a l l:r:Pict, Pnnc tP
.r..,r.t,..,.'i'-,c{l6iiilicak:mati'':'iposibiilalrrru-!tr"prcr'
fiilC iir: lr p:rcientii cu ciciu:i reptS' sr'u Li-ieT,lSien!''
rnai alcs
irar,lm:i1iul bolii alectivc'
r r o fi la x ia :pisodu iui
iri."
nian iac 3l a'ui i

.o.o,,1tit't i:n''poialc i alc regiunii

lii:rbice; ,-'
: tii genrir:Ll i)'
t
.';,;;;".,. iiui-ero:'e rrror isiral: (r"e'rral 3r
'u: i -i-di::
tul burari
t.ri distor.'.r':: l:-. uP :t
o: r' -: 13-coPl .

Ciabct ins iP id F

E
'
 f@rlG;Ad rare, se reduc la boli cardio-vascula
.'-:::-ff-=:'L. re
surgume sau h ip:5gngfbilitare
ipersens ibilitate la compupii tri icl ic i.
i::--s-----1 c
cc tele
lI:- l adversll moderrte, con s tau in:
usciciu:rea nrucoaselor, aLax ie, vedere ince!o$ate, diplopie, celelee,
trc,nror,
grea!tr, febra;
o efecte-!9o.a!jr=l9gr9-e (anemie aplastici. Ieucopenie, eozinofilie,
trombocitopen ie,
p rl.-pI Lra, a grarlu l66arozi :

.g+Si, reacf ii dermaroiogice severe;

. icrer colestatic. h ipqnatrem ie-!1to3 icalil c u ap.i;
-.- diskingle_!sl4]$ 5i reac!ii dilpnlc-e acute;
poate exacerba schizofienia, in special la sevraj.
In ciuda realiti[ii aparifiei efeitelor adverse, la pacien;ii varstrici, mai a]es in rimpui
traramentului de lungd durati, se impune
pqrr rurruurur
controlul regulat
rsSutdL dl
ai formLrlei
ru {iLlt9l Sanqulne.
saneuirie.
Prircipalele interacf iuni mecicamentoase ale carbamazepinei iunt cuprirue in tabelul
4 i.

'r^L^r fr
I aDel -ll - lnteractlunlle medt13mestoase ale cerb:mazinin-i
GRUP
FAR}LACOLOG]C
' '-='1;"' INTER.LcrtuNI i -:-:
An l iS io tice Crc5:c ni',e l,tl plasn r:ic :l cerSr-nazcpinei prin
red:c:r€3 c;cf,:3J:ce.ului
Antrcoigulante Dicun::ol, Warfarin; Crqtc ;r< r:bol.t tr i rl u.t.co:gr.il".rtclor ;i s;adc
r

rispursul
iiipoo ro tro mb ine n ic
Ax I rc_on !1.]l si va nte Fenjioin, Primidon3, Scade njvelul carba-irazephei 5i
Fenobarbital anicon,. usivantului
Clonazeparn, Etho:uriniCa. El:ct riirorcelator sineigic
\/alproal
Fiuoxetioa, Fluvor:l,rr. Cr.,tc :u-/:: -: pl 3.tn:l::c al c3.: J: tlili-:i.
rarcxeilnn
-. --_. i
5IVt:rJ C(; JL L 1t: C -: i 5 !.1j. t: rr:t injlc;::
_' |

lmiprami-na, Anrj'ririiiL:la, e:l-r.m li -_

Doxepha
n.-:1,,. ";- '::r':-:*', : l.s p ia : m : I ic ai.; r a:oi :.n uJ ui p rin 1t
$;d.,:.,t ;J J
.al
litcuc;te etztjtt3 ilct ..
Biocenti ai ca,raJclor ce calciu Vc-:c:rnii. Diiti.r::-r C::s:e ru r :l:l pi:-;n:::r: r ct:l-:-az:lin:i
Cir:r:iidina a:,cri
t .c)t: .;, tct-t
I: r1 ,! eJTIJI_;ttt:tr-iel
,l i( U.t::lc.l
LlCiarspofroe Sc:de rivel.ii pla:r,-raric Ai eficacitrie:r
ciclosporin.'i
LrIiu Crc;:e toxic itate: ajnbclo: nreCL.:n)..ri.
Ncrirol<ptrce f erotiazine, Hricpei'doi Scade.nivelui ner.roleliricului, cr:5te ai,alisir ;i,r
C Loz ep ina tglici,iaica ambeloi- :
C,-rn:5irr i" f. rcnr.d-; a.;nJ ;r .-l
Corir3ceptivt orale Ci.ite n).iaiiol isntul cooira.epti!..]iui,
scizindu-i el'icacirrlea

irt r:lrirnii ani, o scric.i. substan:e 5i au dovedit eficienia ca stabilizatori ai disooziriej. fljr:
.:lrlri-13 benzodiazepinelor, cldnazeprnr-ul rcticn3rzar in principal datoriti propr;etaiilor
::folorrilrf 13;.e 5i.Frlrt fucilirarer acliunir CIAB.\-ersice prin legarea siielor receptorillr CAB.r,-R,
':Lrcir:ielc s:rlcll)r,1ic_Eir_fiinC: eicci a;tt jconnrl:iivanr, in special irr crizele mioclonice irriantil:;
:liiriia ntaniaca)a; proiil::ria episociului ;:ruircal din boala afectivi bitoiarl; an;<ierate, atrcuri Cc
i:lillca, rgoraFbie; tLrlbLriiri cl;e,.i',c'corlp',rlsi.,'c; i:rsonrrie, psihozr aripict: "iIjiisie
: t rt c - r^ l.li i c i : deprc it cq r.'i'.::c f r :.. ,c:je: 1(.,r.ti--ic trige:n.:,t .i
.

Atiaqlr.,ilpi6ic rco:.r -rl:.. i::.:r-..:.:. r:jrir.rn. brll:i)'erc.) :cr.cirre-zi di rjc;r..nc.,, :r i:rpf .,

i:ccpror-ilor" GAB,,t, pil;rr;i;r:riclr slrl: jr:,litttii fiind: absentc cpilcprice; episod
nraliecel acLrt,

9l
 ;#-:
T 1r
i
I
profilaxia depresiei; agresivitate, alacuri de panicS, ne uroprtii; in-rco5-nbin"rli: :Y."1:Y..*$i::ll Lt
scade fertomenele paranoide din schizolrenie
..:
'litiu, firi riscr-rl efectelor li
;,. iorJra-n1u aciJutui viiproii eitb btinzi in comparatie cu sirurilc de astenie,
s"i*d.r. i"n"le. neurologice gi psihice alc acestora. S-au senrnalat totugi fatigabilitate, li
I
disfunclionalitali
hipotonie muscLrlard, ,ur.o.i ionfttie mintala.la asocierea cu antidepresiVe, I

':
hepalice.
::--'in ur efect
psihiatrie, asocierea acidului valproic cu neurolepticele gi litiul exerciG
ale altidepresive lor' I
potenlator asupra acesiora- Toiodatd, el accentueazi efeclele confuzionarte
in tabelul 42'
irrincipulel" inieracliuni meclicamentoase ale acidului 't'alproic sLrnt prezentate T
l-
Tebel42-IrrLericiiunilemedicamentoase'ale.aciduluivalproic

EXENPLE
I
:-
I
i!IE

Ant ib io tice
D ICA]\lENT
Eritroniicina
---"- .
-I
Cre.:te rur ciu
merabclismuiui
acLqulul YJlPr!rL piin sciderea
I
,d1ilc o n\.ulsi! air te Fenobarbit:1, Frinridcnr
Carbamazepina
Ec;te
: met:bolismului
.' valp<oic prin scirJerea
n:velul aciCuiui

Sc:d: n:rclul acidulr:i vrlproic pi-n

cLearance-ului; efec! tinloreglalor sinetgic
crelterea I
-r-:..Ld.presive u'ic ic I icc
F cni io in

-Afliiriptilin3
Fluvolerninr. Fluoretlr:-
Cr astt efe:ru1 a.r:i coo rll:ir':nt 5i to ticin::-e
CreJte nivcl ul pl35n"l'. .sl electele auYsr5€. 4rc
rl^r
I
I
^-'i,r.--.c;r
1i-.,roliorl.ar . - .f .*.il-
Pf,ro::ellna Cre5te nivelul-oirsrnaiic al valPioan'rlui
Decresant"- al: SNC Alcool, Benzodiazecine Ctelte sedaiea, d:zodcnlere . .

S:edc rnclabolismul 5i cegtc rimPul c'

Cinl.iidinr

Liiru
illu'nirt lire aL valProarului
fi- ,tmi:egl",- t*crgrc in
rszist:ile; valproerul Do3ta e::reva tt3morul
afecri'u:Lilt
i
.-.'-.--'.
\.-:r'0lePtice
I
Se iic ilati A.cid:ceiilsaliciLic O.*F.t" acid:il vairroic Ce proteineie de
lcz:-': gucirC la scad:rea dvelr-]ui d: acrd
r,:lqroic liber, c'.-r po;ibil1 iox:citate I
. trlcc:;:ismclt . de':-ecfiune.. al: :v:lprortu]ui st::.: t.l;*:: 1 I crcSir::l
::;n rari:i.'i C.\3.'\ (Po't - lqgl) f rin:
r:urJ-'rmctt:uii '
I
- cre$terea
-
'1":q|t.i:l.S
t.l:i': Ii'::::lu:' C I' D j';
tiio::idif's'.,,"11i91pA-gA L :-"q:''3j:*!-i'--,11'r: e tum-over-uluir
- cre;:erca densitatii receptorilcr GaftsA B
I
C.\BA
Toaie ace sii-e iec tJll,Uiiliaia
-fapi'l
ci ialpioaiul i;rduce cre;ierea ni'eluiui cerebral C:
gi aihitatea rte'.rrortilor peniru a.esl neurcr;tediaior'
I
\$-rylll-p:t-q iq q4 a-9 o Io g ic e se c-u-r d

-]_i.lar.. ir,fluxul !g!l.a.n 3.1-.d-9-t-\-q, cre scintl,qiI-b-e-:-ari..q-dn-K;

.s
t-nt-o ':r -ul D-r.;
-.1.j;:
4 1e i nd use Cc

(; r:-..' a a -rii3f:i]tli;
i' a Ip ro a ! la nirel n:urcnal:
I
,J.,:^\.'\il)l
?:duce activitalea rec"[ri']rilor gl utanrateinici tL. rri' L\..ru.1 ti trr, !-,; dir- ''
- r.!iuc-- ni','ciul slcnlrlosirtillei in LCR T
St,.rdiil: clrnice au dernonsir:.i trliliiatca le;apeuiici a valproaluLui in:
- ntania a:,_rri (Bor,.,ilc - 199.i), avi d in sludiile controlaic trn eieci superior phce :.
litiLrLLri. car'ir:rrrrazepi;r':i ;i hrioperidolului (53 9/") La doze d-- 2C mrr"4:g:o rp'lzi'
ciicl:. t
iirtirn:nic s-: inilLice rl5:iil in aprorint:riiv 5 zile cu nliriiillut-tt de eiecie sccurlJ:::
l\l-:.:.., - . r :. ..\:: .:. i: t-:liclii r'ii ,:clni:lcjl \ Il'ri 5Lr:l p'itr asu'i:r:: t
ei t
,r
 carbanr'?epinei sau a asenlilof
,T"illT i$;ll''' anripsihorici din genera;ia a
doua
- cfectul antidepresivesle nrri skb decit al
medicaliei a:rridepresive, varproarur
un elect profilactic de bund calitate exercir.ind
fC"f"U.;* - lg93).
,.,ro.u,r:.t113,il,"1#rtciaza de dorl'iti-o' produsul nretaboiic activ *'ou"'iT'l:i.,
*,,#f**T.J,:,#[l';*:jilir:.1:,.::m.4**:#,r:; ;:ruy:fi

3 - OH. VPA
mrtocondriel
\/D
^ -;--..d are
----> j-oxo-\?A
,l_oxt
'd2
vpA*
mrcrosomial d" VpA 9i aitii merabolili iracrivi
\/D
^ _::-=_-_-.}
p_4i0
Uttocrom
A'u vpA
* merabolit activ
cu timpul de inj umitilire prelrLngir

r:i ! -T-ru PI9 ll)tlr-;rr], r ce -,-: i acli unc r imorrg I rto; re a fost s3mnelate
urrrlaroarelc i,i,ii iii i i, " ". de Chuin:rd _ 19s5,
. poienfeazi efectele liiiului ale
5i neuioleptiicelor in episodul
or rn eni nlaniracaJ ac ui;
pot
rv !v,1r! dz_d crcsrur anudepres t ve
:;::if ::::::ll,:,:l"^e^r:s] "
v,"llo r iin d ep resi i,, ., i"
ui.,l,-. J
" "*,
u,
9gry: :-g::.i-".i{.atea r i comp o (am(enlul anlisocial: ".,
lsoctai; "
. drmtnui akalis.
I rr I e r n c r i t t n i r e, r,, o i, o,n r'i,,)rlYt,:t:::'::::t", .,,,.
l:t:t d .JJ:'fi::ii;:i: L-triprora:rurui -'- cu nedicanrcnre psihoi,o:.
":::,':'",:::::':Iloii,i:::'""'
Tebcl 43 - iareractiunils medrcarr:r:tca;t air
L_tii:rol:nului
FxF\rprl- 1 T\TF rr
,.,rLlL1Lrlt:\l /--r'i \- .
-_ ^ _+
1L r:,' crci:i ir:, :i-: r:: r'-"_.:_: .j.l
I
- ,-- . ------ ne llro ioxJ c
/-\r'l-Iinpilltfla -; ------- - -
1 :'- : .r-:. i cfc-:._t .rnr, J,., .-
i :: _ -----_
;
i r&'t],t cy?r ?.n in:l rl::
' 5-n L_:::t s.i -:t:JF-c a., ,ra=.,
lvlocloberr ii: cjfl : t:. t:r-::. Lj:1. -. :,
:r \.::..:(:. cJ:ri-_ira. a :t,.::
;i-*i -;,- -:'--. -. .';::;:.irr:1.
r rLrvol.l]lti-t:1- 5a:liali11?, -i-.
_::o:o
nin: i
l:rc-::t:cr,.:o;..:t:
-
Pr-ro:iciirr i

l-lbe1 .14 - Aspecie farni:col .-ri-c ii-: u'or

sLrbir.lntc ii'toslabilizatoarc
u:iliz"rr: i:t | _.: rp.c t :l .L:.-.:rilor b.uol.r;e
Peak-ul de f irup t)e liI
rt)sorbtic l-egrre de Nir rl te;1111.r11.
IUnri;r r; e
protcioe
(h) pltso)jli,:
( n,r
( ".'.)
l-' r r 1!. ,
_ (jLq,rnl)
i1 l_ r - r.__l
^
' :llrort 1-r1
7j-ss l-il
\
. r:i:t:/aclull j,2 J) -s LJ li'l
'.:ni
:l-5 7i s0
\u {1, t, , i.1 r,.r..t,,i
 ,E t
LANIOTRIGI}IA are actiune inhibitorie a eliberirii de glut:rm:rt lr nive! presin:rptic, din -'
,.grr con's-i,]il|n-ffii] .o,., ca u1 efect de slabilizator dispozilionalokin tratamenlul tulburirilor It
bioolare de tip .l sau 2 refractare la altb tratamente. in propo4ie de 25 ilj monoterapic Si'75 % in
asocierc cr.r alte substanfe antimaniacale (Calabrese - 1995)'

la inceputul anului.1995 (Pledger - 1995), are o acliune

complexi
TOPIRAI[AT;ul, utilizat
pentru glulamat
ce incl'idil'biocarea canal.lor pentru ionul de sodiu, efect agonist GABA.-inhibitor
5i anhidLaza carbonici
1999 9i Kusamakar 2000, remarci faptul ci studiiie preliminare
.
- privind
Hussain -
topiramatul au demonstrat eficacitaiea acestuia in:
: .. - mania acuti;
tulburarea dePresivi biPolari; '
tutburirile bipolare cu'cicluri rapide;
'
- mania refractari (Calabrese - 1993)'
par a fi substanle cd eficacitate acceptabili in
rG4E-4IpltTl\-LlL-.9i.fEG.t!'fTry{ryitl,
rulburarea bipolard. CuUup."ii"uf - utiiizaf ii njbnoterapie
a amlliorSt sinpiomelg maniacale.la
-'
tulburdri tiporur" l99i).fiind da asimenea util in'controlui co mportameniului
bolnavii cu lniUtck':
sln$-lm.ul AP.T? (N{cEiroy -
in:ermitenr impulsiv air*plii i" tulburarea afectivd organici 5i
I Qil r

ACIZII GILASI OI.IEGA 3 (SLoli - 1999) par a avcd o eilcacitate evidentl in tulburirile
bi,oolare gi mai ales in unele fomle refractare'

ANTAGO\I5TII CA\ALELOR iONiCE CALCIU i9i erercitl actiunea prin

PE NTRU
diminuarea excitabiiitalii neLrronale gi au fost ulilizate pentru
printa oari in terapia forrnelor
r,:zistent: <ie nranic d: carrc C:mtan 9i \\'.valr - 1979 (Tabel 45)'
Studiile.ecentelDubo,,uy.-Lqg;)cctiptloubie-blinde|ectuateiapacienliibipolariau
su3eiat efc:till c:rli manic rl ve:rparnil:lui

raber 45 - P,inciparere ionice pcntru caiciu

',0',:'ll;.'J,:'::,:I:::Til:::::canaleror
Pi-ezentrre i tlrtt uzurle 5i
D enu mi re cornerciell marimi (mg

\- r,41, i>vfru' 120; 240 SR 120-480 (480)

Nimorop 30 60-120 (180)
N imo<iip ina
ifedipina Procardia, hdaiat l0; 20 10, r20 (130)
N
20.,30 60-120 (120)
Nicarpidirta Ca;Cen
Card ize ni 30 3C- i20 (i6o)
D iit iazenr

Aitr: substenic u filize ie:

L o rez-ep r nt r: I este acredliat c'.1 eiecie antimaniacale soecifice ;i
seclative non-specifict' fiind
c ns ice ra,. supe rioi c lonazepa rnului in i.riamentul episoCului
c.r
maniacal (Bradrveijn - I990)'
Oxca rb aze pin a (1'riltPtr)) aie o eficacitaie co;riparabili cu
cea a litiului sail
haiopcridoiului ir ep is odLrl nianiacal acut Cupi l4 zilc clc lratamenl (Er:iricir ' - 1990) Eiictul
lntinranic optirLi estc oblinLrl Ia doze (1. l.,i0C-2.1C0 nte.'zi.
Substrnir cste li;rsili cic acliune artidcl;rcsiva' dar Jrv.r-,,,,.nrr:r
LUi PU!!iri
:.,1
_' tir:oila: :.i:-rt tr ,': bu;ri
i^ O,r ni^ ?; ....- L.', r-..
:alitatc ir, iLrlbir:r;r:r bipolari iCabrtia - 1936). Dcz:le (-lq 7./v lil! / r P: l , I.jn:l ::j: .l
accestrlui nrroiacirl, cir gi a cclui dtplcsi','.

9b
 t.6

ti i-
:i
_i=
y I'
t7- t
;:
:<-/ ..4:-;
!:"-:i .::
: : r. - 7 i 62 =-'a(: -a
2 =4.';Za-a
?i -E a:;
- -:,i
i:ii!:--
r 9 - - -q:
:-;

i i:
Jg
-{
i: ":
o

=:
=-a:,. l=,:C:=_!-1
x,

=l:t i:.A.ia<:
--: . g . : ; >: lYt
? -o.-

= . =: a-
-t- <61-
: r- a
- a = oa

,_

t. ; :; : . :
l=^'^;::--
I a= ; ; J .
-

" 4..;
-=
= i=21:.:3;
r= o i <
=
.:z:;-:;
,:- ; o
v--.J9

Jc-
;C\
l

l'
+
:.

'=
g i i i t=:i:t l; ll- 7i aa;
;i ,i; .l;:i;! ,iii
i;ii
*i=i g g
:
,1,i i== ;? ,!
c
l'o :.-
.o
t3

':- ;

,.= ?!O,>,: > >u:J !'

.5
.z
::!.i:.*
:3,3,8
q3
:=
-=
jE
::E li+li,E,3,zili
;.i; j?. 1
ri
,:1i'E:::6ri i4 af i la
:e :-
z -! :1.'izre
;:
:-: ii Fq8;t
s:+ F,; =.
E --:-t 2

-
1
cc_
:9
x
5Ei'.4 E i; *c
3F
;ii ;f iF iixS,9i:l
s:n 6i. ;5 16ljt:!i,l z?;
F:i.!
!:tt \
i
:.! 3 :: x
;18S.:
o>.
6s'
d:
.t
i>
<=
qb.
qi =a:
9S ':r ={s
goi;
iEi 9r Bi lerq:Fs:i 9!' 3i
iiE t:t :! ;+.?3:i6i :."\i
;E!i J ^
is
ER a> !a d:::ii
*:6-

uI alii :i I; ; +!;! ! E.: 3E I'i

Fia ;=
i3t
+:' ? " i 'a
'+
o-B ^
=;
X

i F
1' -9 ?F H;
fo
I ?;
I t=i= :<
::

-r -;:.
- ar.=
?r
-l . t'
=a =
3

=
(-:
a
ol ;

e' -;^=- -: ai c
= 1-== 2 -_7==E -;=,
:= -- ;_.;-
;g
;; -9

3 -,4

;:-;=

=q

5 :l_
;:q ; o; i;!-6 ! .'a
i';i
9 2.: d

=, /' ;il,i;:'='ie - : :. - :.
:ii ;ig?i1-1=i
:15 i:-.3 ia
:.1

t:
l
! J=
6-=: ; -
=^<; ; -:-a =*
;!" "_ - ..'
c {;;s a
fn
'' :r ; i= .-- f, i\
'i6 :' -^
-' z ;F
;'

8l =;'o !*q=Bo
: ai ? dq
i-i'si !;; R ia
.;
;,;3
Xe3
aX 6 ;
- v 3! 3;a s
E' ;-e B
-3' t'=

6i :? ia ;
iF :J:-=\=5-
t:5{ !'
;;9 rBS
: d: ;3'
ES <f x i :< ?€ :\-
::-=.! ; i-o:l : E. Ht 3
-sE d ; !
o
Fi i. i; i': 3i
ei
= !. F:.:
:.:'
=t{ ;q
Y
i:r i-
=:
i !
r i is gF
d-2 :6i
Y
EI ! F'' =! --i
E-\ I i
=
:5
- i
Ei
.6F:'
*; Z;
6;
=J
:3i
:. .r 1r. ;!
'$ E;^-E 3i
! ?.i
E:.
=i\
-i"
=rE
i

;; l; 1:
^ !.= =?i
 TULBURARILE BIPOLARE iN prnspncrlvA
PSIH OFARI\IACO LO GICA SI NEUROBIOLOGICA

Ipotezele privin d imptica rea neu ro mediatorilor- in tulb ura rea bipolari
' Ipoteza catecolarninicd lansald de Schildkrut - 1965, a fost reactualizari de reliefarea
necanismelor de heteroreglare NA . 5 HT - DA cu actiure mezolimbicd gi prefrontala in reciderea
C:presivd determinati de depletia cateco]aminelor (Berman - lggg).
Alte rarea balan(ei Acfr,DA a fosi sustinuti de Janor.r,skv qi Risch - l9g4, prin
demonstrarea
eiectului antimaltic ai in-hibitorilor de colines:erazd. Hiperactivitatea receptorilor.DllD5
Ia nivelul
nucleului accumbe ns a fosi subliniatd de Romach - 1999.

Principal ii n euro I ra nsmif i{ori implica fi !n.,

tulburirile afectiye bip o I: re

Activitate c res cu ti Activita te scizu ti

- dopanrini - aceti lcolina
- noradrenaiini - serotonina ,
- glutarnat - GABA

Trensducti.
ransduCfii celulari
c seinnaluiui ti
a sernnaluiui ri nr:
nr:tabolismul in tulburarea lipotu.l
La nir''elul sistenrelor dc mesrseri secundari. exista pricese-cheie ce consi constituie tinta
ntedicaliei t imosta biiizatoare- ir.{ai rrLrlti autoii au inaintat.inoreza
..-. .r -._-- ci
.- dp?.-.h;t;h.,,
----...,,,,...1 ho_r!!qs,!a.2i
cllciulLii intrace lula r constilui. rin factor irnporrant in g.-re za n;[bqiq4.je1b ilo lare (Cnunze _
i 997). I

i-ecria poaie explica de asemenea gi de ce tulburdriie bic'olare se r:anifestl sub formi cle oscilalii
ai:
ciispoziriei.
irlobilizaiea depoziteior de calciu iniiecelular 5i exiracelular esie un monear. chrie h
tiarsntisia pre- 9i postsLraptici, elal in schinburile intem:uror':ale tranzitcrii, cit gi i; pote11ure 3
r.e
:.:incn lut?. La nivel piesinepii:, nrobili:r':r c:lciuluj reqleazi eiiberarea nerrioiransr jtitorilor
::.t: c-zir:::. ir;r Lt.:,::,r;'t.,1. con::u:JI F.'.,i,::.ii Si al croiitozti ,, c z i _.u I I .r: c: r.: rrotr:r.;rr:itj:ori.
._.

, ,,:,.::;!.:-. r: "r b i I i ., i r c : -:lci:.lL.i c::(. u:t cl..;:.r<;,1 ei-l:r:i:l i;r a-:ir..r:...r e;::r,l:r:iclr;ci s:
. .

;::ittein-kin:zti C cc'cl:lemritra tra:rsiuciia gtr:iici tinrcurie caie, lr rin itl si:t. nrojul.:azi exprssia
':llzlnle lor, recepiorilor gi ; altor p;erterne inrplicaic i;r ira;rsmisia rleuronali, presinanticii
(Fig. ru. 9).
.L.niroacizii. tiroziae gi t;iotol':rnrri su;rl inelabcliza;i clr o hicroxila.z-i 5i o Ceclib6xilaza In alinele
b;ogene respecr,ive , fiind Lrll..-rior depozitagi l: nivclul ',ezicrrlclor. Dupi elibeiarer in i.rrra sineptici,
acesie moiccule pot urma lrei cii difciite:
+ Acii'.'at ee receplcrilor I,oslsi ap:ici Prin nredier: dc cilre protei|:r C, antinclc biog:ne
voi activa adenilciclaza, transfornind ATP in ;\Dp 5i cA\.1p cart, l: rindul lor,
ntrgreazi la ni,,el nuclcar, act;rind erprcsia gerciici tim,;Lrri: (transducria),
+- Acri.,area' clioreceptarilor t-,.e:,n,1['ltci pnit-, care s. reduce clibeiaiea
neuro transim taiori lo r;
+ RecaplQrea presinactic:i a vor ir,rJt.:l il r':cicpozit:rti in
nti!t ()'t xltstntltdt,.trilor. cafa
vczicuie sau transtitm-raii in piodugi nreiaboiici in:rciivi I'fil iniernrediL:l
n,on,.r;nin, r i.ll r_c r.
Eljbcrarca calciului intr:ccliri:r cre;ie l:r mai:imuin n'ct:tllr-rlrrl t:lLrl r: Cu roaid a.astca.
:.rvclc rldicat: ale calciui,ri irrlrace lr.liai:.r: iililucnla ncgati!,acii\,iratc:r celulci ;;iirL dcui cii;
r iniibilia adenozin t,-ilosi.rl...zei)ia- K- cicptnti: rt: (\.'.,r' K- r\1-t' ircrJ i; tdenilar:iclazei,
ince tinind iata i;;ctlboli-i::ruilr. S : s,.rg.r:rt o sensibilil:ri: splci:rii a l.ia' K- ATp-aze i l:
pacrenllr bipolari, ctre 3i" i,lli l: ia:iiilarer acestor ef.cie;

l)t
 '"f9-
..i:
_
5 ::i
fr excesul de calciu intraielular deternrini moartea celulei prin activarea proteazelor.Ca- -
fJ dependente gi a fosfolipazei A, mecanism irnplicat in citotoxicitatea glutamatului qi :
I
U
apoptoza.
Cu alre cuvinrc, calciul constituie un conrponcnt esen!ial, poten!irl citotoxic in exces, in
loate c6ile majore ale transducfiei semnalelor (ex. calea ciclic adenozin nlonofosfatului - c.AMP,
inozitol i.4,5 rrifosftrt d ioc ilglycerolulti i - IP3-DAG 9i acidului arahidonic) - Fig. nr. l0-

postsinaptic :
Nircl

POS
E
+
Ga.Prol9tn

+
ALol.tl c/clas€ :
A-4. - aminoacid .c
.'.''
H - tuOrOXl lirza ATP
Y
DC - decarboxilazlt
R.\ - ,-i.P h;6oP.r
E-^.a-ri'rnrere:rnr ' C-AMP - ! Exprimart
pfes inaptrc llrhus geneiici
POS - recepior posisio3plic
NL\O - nloo o s nt in o ori Caza

Fig nr. 9 - Acf iun.a sioaPticd a amin:lor biogene (ciupi Grunz'e - 199?)

Cregtcrea conccntratiei calciului intracclular, in cc,rndiiii bazale sau dupi stimulSri specific3
esre frecveni intalnita in plachetele gi linifocitele pacienfiior bipolari, alii in episoade maniacale c:':
gi depresive (Dubovski - i9E9, Berk - i994). Cregteri u;oare ale calciului intracelular influen!ea:-.
orocesele filetabolice, de exemplu prin activarca adenilatciclazei
young - 1991, a ciemonslrat cregierea activiidiii adenilatc ic lazei prin stinrulare iosfocol;"ni'--:
ir, cliieiiie regiLLiti ale pacienfilor bipolari studiali posi-morien, ceea ce ar face sistemul r'-'
..llnerabil la c|eSterea nivelului calciului iltraceluiar. Aceasia af duce la crelteiea slll'!t.::.
caic.ol?.nrinclor (ci:penCenta de cA it'l-P pioteinliinaz3 C) prin lbsforilare sau tirozinhidroril:;-'
d:ternriuind ciefteiea excit:rbililit;i ncuronaLe. Excitabilitat:a rnai poale fi crescuti prh inhi'oi:
pnfiiala ir acliviretii fJr- K- ATP-azei, manifestatrl ciinic prin sindrom ms.niacal (N4all:!-h - 1995).
Cre;i:re r,r1te rioard a calciului intiacclLrlar r':ciucc activitater adenilciclazei (chiar sub nir,:,-.
ilornral) p-i-irr sciicle re a siniezci carelol:nrinici ii,'ipcietic, poaie dLrce la o slare fiilall :.
iie:,olariza:e neLronala prin iruilrigia la nra;<intum a Na* K* A'fP-azei. Aceastd sirualis s,: ntaniz -
-
clinic sub iorina .lepresic-i. Deca l: pacientul il;it Cin episodLrl de presiv nivclul dc calcir-r ;nlr.:c:,-..-
tc0
se pre bu$eite, aj ungind sub nirelul le crrc adenilciclaza
mai porte fi reactivatd, se produce starea
Iiponraniacald post-depresie, trecvent oDscn ata.

Sistem cA-\'lP Sisr.m IPI-DAC Acid arahidonic

Senural estem
'/^.;h,'l n\.c. di-\

S;pal(r
e\tIaaceiu Iar

Tra:]s- Efec tor

d ucldr prinar

cl

A1 doilea mesager

Efector secu-ndar

G E}iE TI\,fPURJI

Fig. Dr. 10. Principrleie cii irlracelulare de'.r':nsCuslie

Aceastd ii6tezl combila poteniialii factori de wlnerabililate la pacienlii bipolari (aiterar-::

ac r iV iii !ii Na- Kr.A.-fp-azei gi adeniiciclazei) cu
posibilele efecte ale cre;terii nrobilizirii calciului
intraceiulrr;i al: influxului de ca.lciu in ceLuli precunl 5i cu inplicarea sceSioIa in mcCLrlaiea
s ii l3 m.lor de ne urotransn iliioii chiinici CiA
/ 5-tl'ir i D'\ / GABt' i CLLI)

Timostabilizatoarele 9i sernnrlele tle calciu intrscelulrre

(mec:rnisrn e psi h ofa rrnl colo gicc)
Litiu
Diierite studii au dernonstrat sciderea activila!ii Na- K- AT?-azei in acutizirile din caclrul
bolii bipolare. il acesie conclitii, liiiul ie acLrnuieazi inlracelular inlocuiiid sodir-rl care, la rdnc'.'rl
benefice (l'laliakh - 19-8,'l' Lr conirnuare:
siLr. dete|mina sc;dai.a crlciului inlracelul:r; cu rezullaie
a:csteiactiurliirltlire:te.litiLrl;icarb:rrnazepinastimultazicjirectaciiviiat.aNa-K.AT?'aze],
t'Na- K- I'TP-rzei a foll
:l:tcrrrin:ncl toiodiita o stradci. a calciuiui ir''l::rceiriiar. Scdr.lerea actiViial:ii
consiCe13li ca un markcr a1 slr.rii pe':icr'1ilor bi1;olari
(AnLi: - 199-5)'

Ador.raiintiaac;iLLniilitiLrlLliocoilsiit.,liecaleailrozitolfosioiipiduiui,custnsibi]itaIe
lle niveluri, liiiul crtgte piol'olizr, inhibi
:rescuii la pacijntii bipolari. Aclionirrri la rnai mjnozilol
tr;iosfalului (lP3) carl' la rintlul
1.4,5
iiansforTliarea inoziiol iosiblipi,lLLlLri 9i, asiiei, siniez]
:itr, nobiltzearl:l ceirclzl',cLe Ce calciu i:ttrlceliLlrlr' sirirls legaie dc proteinele eftcloare C:-
icDendenre.sercclu;edaaserilcnexr.i::.:l.ti\.4:ii.Cacainrodulinkinrzei[licAitf,(Ii),o':nzir''-
:.riemicinrpiicat:iinschin',birrilcir'l-'rrrr-'I"l'-rng):niveisinaptic(l-isnran-i99'1)C'-i'iloitprt"lu;
sc:dc d: l:'-:nlcilt'L L"
.1. l,on.io,rno,c, D.a.G, scli\':lzi'' l i-' i i l k l l l z a C' e cirei aclivitiie
' '
i i

::etane nlul cu litiu.

Acliunealiiiuluilsul-'r:rsi:le:r:ri''rlIi'r-DAGexplicanrainlulle a spec t.,- ale tiziopltologi':i
qi
.-it, ' rrrri'rl n.i', :-tir ,r-,
:,;iiunii ntedicanlcrlt:ioi ;lr lilll-'rL::: l' bilr':iarc SistcrnLll F;-DAti
i]irrapIiciilr..epiorilorl]1tJs.]]ii]]i.i.::.:ci'::.:lcetilcc]ina,hiperac(i.',iindep;e:ie.lrlaccslrno.l,o
l0i
hiperstinrulare siniptici relativi a acestui sistem poate fi contracarati la nivel intracelular de citii'.-
liriu. Totlgi, nu rrebuie onris cd litiul poate, dc asemenea, sd creasctr acumularea IPj prin activnl!,-]l
receptorilor N-metil-D-asparlatului (I.INIDA), cu un influx consecutiv al calcir,rlui in neuroni. In':
opozitie, Berk, lyleitzer qi colab. - 1996, au demonstrat sciderea recaptarii calciului la nivel'
piachetar in prezen!a litiului. Acest fapt poate fi atribuit diferenlelor funclionale dintre rcceplorii ..
NV{DA de la nivel plachetar gi neuronal, arltind aslfel cd studiul celulelor peiiferice nu constituie
nrodelr-rl ideal pe ntru studiul funcliilor neuronilor (Franconi - 1996). Subtila reglare a ciii IP3 6a
catre liliLt, in special la nivel neuronal, nu este complet.elucidati-
Sciderea mobilizdrii calciului determinatd de litiu influenfe3zi direct activitatea CAMK TI
inhibrtnd astfei ichimburile strircturale netrronale in cursul bolii bipolare (Tabel 47)

'Iabel 47 - Timostabil izat oarele 9i modalitifle lor de acfiune

Su bstan
Liliu sintezei IP gi a

4".h"-:zanin:

Valproat .

Lamoiilglna

Caoap::ttrna de Na .,si-propricti ti indirccts GABA-

N tmodlpLns ia canalelor de Ca de tip L.

C n r b't ttta lep irt ti

i., in."."u.." de a gasi noi rneCicanrenie pentru pacienlii non-responsivi la litiunr lera-oje,
carbanrczepin: s-a irnpus ca unul dintre priine Ie antiepileptice care gi-au demonstrai eficien;a atit in
i::.lrrne;riul accesului rnaniacal acut, cii gi in scop profilactic (Okuma - 198l). Diferite meca-eism:
a,-, iosl in-rplicaie in aciiunea tcrapeutice a carbamazeplnei (ex. inhibiiia c:naielor de Na, canalele c:
poiasiu, giut:lnraiul, GABA gi recepiorii a.denozinici)
Ca gi litiLrl, carbanazepina recluce aciii'itatea pro teinkiirazelor ;\ gi C prin scidere:
iosforilarii proteinelor cAN{P depende ic. Acc3sia reduce, la rindui sau, expres ia genetica a
proteinellr responsabiie d:' neurotransrnisie (Jensen - 1991 ).
-
Rol;i calciului este de asenlenea Plile''ric sugei:t: iair-ad:vir c arbarnazep ina ev e"i i
lroprietati antagoniste serioase a.srrpra calciLLlLii in vitro, aclionanC si;ieigic cu v eiapa m ilu i, prtntr- r1
a:tiune asupra cairale Lor de Ca cie tip L (Walden - 1991).
Vu Iproat
ivie c an is rne le irnplicate au fosi blocarea caral:lo;' de N:, cre;lcrea efluxu.lui de !l
intracelular, cre.ti.r-a turir-ovei-ului C:\BA 5i dirniruarsa ntetabolisnluIui serotoninei. Valpro:ll'-i
1:rc a e.,.erciit o til:ull: arriagoltisli a efectelcr calciulLri prin blocarta unui canal eiectric al aceilu,.
(tanalul T).
i\toi atrliepiieptice
Printel': irialrrri asupra utilizdrii gabaplntinei in ntanic al:i: pror,-rilatoarc (Stanton - 1991
T..anr,ririgina poate fi cflcientd in cpiso:rdcie deprcsive ;i in sioo p:ofilaclic, piobabil p: il
:i',t:r?onizar.r cfe ctcierr cal,;iuiui qi p:in crcltei'ea irrfllrxului cie K (Giuitzc - 1995).
I'o:ri. tinrosrabilizatorrele poseCi proj)i:ciiii dii:ct.: s;..u inilir:clc Ca-antagonisie, aie LUt-l
ioi.-,sirea mia=oni,,tilr; Cc crlciu in tralam.liul lLrLbrrrrrilcr bipolarc. Lrtr-ade','ar, vci":rpamilul -'.
ciilrirzenrul gi-arr arii:rt ef;cacitatea i;r episoclirl nrrliacol (l'ioschl - 1991). Verapanrilul igi exeic::-
ciccl,.rl prin ;nir-'qi-..rrizlre r carralclor Ce Cr ce tip l-, r.:ticnind lr li'.'ciul cilcplrsn.atic aj mentbia:-'

"0)
I
I
I
c?ltrlare (Bingmsnn - 19S9). Ca gi nifedipinr, r'erapamiiul tra\erseazi bariera hematoencefalicd,
I
I
ceea ce duce la hipotensirrne odostatice in caz de doze mici irr tratantentul maniei.
:
Niledipina. !.ntagonist al canalelor caicicc de tip L, produs inah liposolubii, a demonstrat
eiecle benefice atat in episoadele maniacale cit gi depresive la pacicn!i bipolari 9i unipolari (Bruner
- r990).

Acizii grrgi cca in tulburare:r bipolari

Cercetdri recente sLrol'rp^zi ri rnrin.it.r"" -.r{i;6ngnlglor tim ostabilizatOare poseda efecre
i'i,iui,"'ii"r" i,;J;;r;r ;:;;i;,;";;;;;;';;:;; consrrtare a dus ra iporez-a cj si arrc sisreme
'de transmisie pot implicate in mecanisnrele fiziopatologice ale tulburirii
fi bipolare (And.rew
1999). Pomind de la nrodelui de actiure al timos tabilizatoarelor, bazal ps supresia transductiei
-
"J;.
s-'rnr:alului neuron:1. se pot dezvolta ipo;eze in r ederer dcscoperirii de noi agenLi iin;;.;1r,;;.
ci;:trc claselc de sub.;r:-r;e cu perspecrive p:omilJroa:e esre grupul acizilor gr:yi o;. oblinuli ci'
pl:acton sau surse vegct:)e. S-a obsenar a irgestia uror cahritiii crsscurc de AC o. se asoci:zi cu
o Ciminuare, generali a transductiei pe ciiie fosfatidilii-rozitolului,. acidului arahidonic
ai alror
sisterne (Tappia - 1991). Deci, AG co3 pot fi utilizali in condiliile tulburdrii bipolare, unde procesul
iiziopatoiogic irnp)icd h ipe rac tiv.itatea_t-ra..rsductie i se nml lulu i c elu lar.
Nlecanisnrul d.e actiune al t imos ubilizatoarelor in tulburaiei bipolari conjre in sucissia
cl:iior de transduclie aberanti a semrelului. in caz ci sludiile ulterioare vor confirnra eficaciiatea ior
i:itttibttrareabipoIara,AQc];iqv'orco4stituiin!I:onqqecategq!ledqq9mponentg1nemb.ralare
l,rihotropic activ., c3p Ce serie al unei noj clase de ag,::. , tirnostabilizatori.

--Y prolein: C

s
Fo:::l ii ilir.erritc i

Fcsioiioaz.:

A
I
I

I l
I

n
-l L,
I

V I

--___> ] Calciu I
I

L
Piole.n\ inr:: C
I

l-

f i;. rrr. )l A. :r ..rti: r:s:r'rIi.,.reI - r r2:.ic,.. j: rI-..1-. 'r:lfo ,:..,i. /: .:,1..

SiLrCiil: biochinric.' alc l:::cocl::lor au alli:rl ci tcr:pia cu doz: m:;i d: AG (,)j (i'.i.!' ll
::-.;otporrrea contoonenlelor poiirtsaitr:":rlc in nr:ilbrara fosfolipidica cu irnpiicetii ntrjorc i1
:':;iin:riLri ceiul,rr (Suelling - 1993, 1.1:iii;ri - l9!1,i. Ccncenrr3tia crcscuia r AG i.,: il nt.'ntbraq:r
::;iolipicicri Lr3fe r .supresa c.Li1e tl: tran;drr;Lie a sei-lrneluiui asociatc fosfllicijinoziloiLrlLri.
''i::lni;lllirl claai :tl aces',ttt. pi,r::S rini:te inc:rt. CL iOiLe accs'rea, csle Siq:lr ca irr--ori,, rtrc I

:.Ci c,-.3 polin,:satLrratj in pL:,rtLurer ii:i:ii.;: a riren..bi:rr:'i celuiarc :lt:rcirzit oioprie::iiile fi:icrt
;,ir:ri:c alt areslei:, ciucaird Irorll.:, ,' ::c:rr::r '-r:rri iocus i;r clr.- foslclipjdci,: r--r::lbrarr:rr-c dc..iir
la:
 ]F
mai rezistente la tr!drrjliza prin-fosfolipazi. Rezultatul ipotetic ar consta in reducerea cantitifii:-'
moleculelor celui de al doilea mesager - dircllglicerol 9i inozitol trifosfat, determinind sciderea
activarii moleculelor responsabile de senrnalul ihtracelular - proteinkinaza C (Fig. nr. I I).
in studiile pe animale, AC c.,:3 s,Lnt incoqporafi in propo(ie mare in fosfolipidelj neuronale
din ;esutuiile periferice (Boune - 1993). Este, deci, posibi] ca AG co3 sa inhibe mecanismui
,..-rsd'criei semnalrrlrri irr SNC. Studii reccnte suge re azd ctr mecanismLrl de acliune 2 it
rimoreglaroarelor clrsice (lititr,.valprort,1 implici o inhibitie similarl a transductiei senroalului post-
sinaptic lSroll - 1996, Chcn - l99l). ltii
ir condigiile in care AC cl]; poseda actiune t imostabiliz3toar e, sc conture32S noi explicatii ti
cre,jibiLe penrru mecanismele fiziopa:ologice ale tulburarii bipola;e gi, imp)icit. stratcgii terepeutice
de viitor. : -
il
ii
T
TRATAI\iENTUL TULBURA.RII BIPOLARE. PI}RSPECTIVE '
i1;

STRATEGII GEI\TR{LE
I
TRATAMENTLIL EPISODULUI ACUT DEPR.ESTVA,LANTACAL
P RE V'E NIREA RE CA'E RTLOR S I,'S AU A REC L,REN TE LO R
I
TULBUfu\REA BTPOLARA CU CICLLIRI RAPIDE
F.{CTORI] DE COI'{ORBIDITA TE I
'Iratamentul cpisodului miniacill ecut / hipolneniacal
t
Exist5 pai pulti variante privind strategiile tcraptutice, fiind neces:.ra o iie<ibilizere 5i
::. i;ril::a.:z,rc a 2i€i:"rr. iS.r1 ;c. - lr;S/. n-.)i:\'p(::llL c:rt Ic pi'z:ntim pe ccl: m:i itrpon:r't:' i
Icirera:1 5i m.thtLi'cl .rclelio;rrii dl.Polilioo!le
NivelLrl sedc ai liti,:lui: 0,6- 1,1 mr:ol"l
I
crb: ::l-.ir:: 3-1 1 n3,'l
Etaia I
valpicr:: 5li I CC rngil
L\: j-J: ,3 t + 5J;:J-: .ili i
l. -i ;. ,.?'rr::: c ;..r. i: l :::i-:j
. ID |rod ! cerra ?Dlipiihoiicului
I
dis gener.li') I _ | dic gere
.\-{P Cin l Tl :
i
,.\-{P r:r i ia
Xereralta
__.aAP
E:roa a ii a i:i. h:lopedCoi -5 ng'zi i Et.ola.ruapin)
clcrpron:ziai - 100 ir-z'i i ,ispeiidoni
Elrl'.Laic dupi:'l sa:I., a.roi sistzre ltnii ] aripipn:,:l

I
Iolroducer(J ait or 5ed:l live
Lx- lcrazep:nr - ) rng,'li
Eiare a IIi-: T
clor3zitarn - I rf. ialzr
Si;lre dupl 2-1 s.i'Jiirlir'.i.
T
)\aa ia!luars

Erllr e l,-t
Ilif 0ducEi'm.de 3gec tj rD1ir:r3liIIr Ii pottntirrit
E i.
C,.-rn
r'Jnrodipini, i:norrigini, grbrrtnlin
oin:qic litiu/c:ro;rnrazcpirir,'val proai
t
!
I rl.1

I
 Strategiile terapeutice in episodul manircal acut Dr. T^luli ChsT
lik ndkorjirhUb,)rd
C od. 7S 9.1 g/

!'orna .lia:ct c! rimptoo,c Liriu (0,8-l,i lr,1Eql)

mcdii lru rnodcrttc s3tl
vrlpro3r (5c+t :j }]g/nrt)
RJspuns insoficicnr s:u
ag'Etj< FilomororiJ

VrRj (srop ,\D)

Suplimcnor:a frncliei riroidie::c .

'IR;puns insuaioini
,Y
sinrplomc nrcdrr:re sru scvcrc
,r-a? C;n.gci-4ia a !l-: - Li sau r.lpro.rr
- 5implomc psihcri..
'ruiburajc s(hizoa.c.riv: de lip biFtr i r19!ns rnsu ficj.rr +
' a{P di r 96.'rti, I - Li sa!, ! alp{o.rr

C?rb:reipinJ-BZD+AP

Cori5,n.r:r d. i:irosiri.)jliz-rrcrL - flZj - .A r

C c:-:ir: I vaipiori sru Lr

(n! CBZ)
'::scci3i

TEC (brl:r:i3lnri .ri.r.ii C..:ii ,rnil:l.rrl in

. ci-ai:rul ncr-dciinL.ri)

Scopul terapiei ilt episodul acut:

-J rernisiurea rapidl gi bura corrplr:rn1i 't..

---p prevenirea recdcleiilor ti e fscurentelirr

sr.rJir.e p-, ic:nr'Jn I.lnr eiecrr:xti c.:n.r r I :in:.::.r; .r lr:i:lui li: rLl r \.,1f -o)l:r,Lrj z.r ar...rar cr
-l:re a PKC (prottinkinaz-a C) in codl;ilrl iro;rlrl ;i iriooc:rlrrp. I)KC are rr;r rol ilajor in reglarce
:rlabiliti;ir nci-rronale gi in eliberarea pi.siijpir.:j a n.uioiiansmilarorilor. Scicicrci ItKC sLrstinr
'.2 ; o : i . , : n t t .i : : i : l c r e ; -r c r y i : 1 i ..rl: : .,: :tr :cl-:etr'l rnli ..tt:S i:..:iisr,-,..j
.
'
L J
r:Lrr.
 I
I
Tabel nr.
TrtrsIturi
4S - Nledicagia aCjuvanii in episordele mariacale, mixte gi hipomani:cale
NIanic ftrrI simp t ornc Hipom:'tnic
I
i\laoie c u'simpto tnc piitrotice
clinicc Dsihoticc

Sco p terapeutic
ontrolul simptonrelor psihotice
C
lnducerea somnului 5i a sedirii
lnduccrea somnului gi
sedlrii
a Inducerea somnului
sed5rii
ti a
I
Adiue]lcr lJ tin:oreql3ior J r.!:ui AP c! I

Linia I
potenll mare sau medle.
La AP 5i timor eglator se Po:tc aCi::gr
Adtugare )r rimoreglaior
a ure i BZD-
Adiug:rea la
tijlql.gcla.!q.r.r 94e!.q-40 I
o BZU ln YeSsrea seoafll.

AIle rlterDrtiYe
Trecrrea un AP cu Polenli mic t
ir
(ctorcrcmazint) in vedereg accerruSrii
,{di.rga-.- la timoreglator li
BZD a unui antipsihoiic cu
Adiugarca u.'rui AP cu
potenp mare seu mcdie
/
\t -.-^;
d !v" -r^-...i
'r!\!Jd4.4r
drr
I
seoafl t. poten5 nare sau rnedie- uncori folositorre)-
T

Tratamentul ePisoadelo r acute hipomaniacale, maniacale sau mixte

I
re2laloar z
T itno
.'Nt-i"c]asici,euforici'.-,liiiu;valPr'oa!--.-_..
NIanir mi-rli seu disforici - valproat, litiq carb:nazepir'5 T
i\1arur cJ ciilui npidc - vrlprort. carba-:razcpin!

.Ile:licatie attjuvaiti i siniptomclor psihotice, aSilaliii s' " irL'omntet

|
^ ^
. ,
^, - -
, : ,L , .
^ ' -'o-.1'-j ?JLC:I,tl -c)_:" r': iJ' -1r-
dqrrsd
'
'-"1 L r"
I
i}:i -
silt:ptome psihcticc 0ZD; sc lor r3j'.l41 ar'lip;1i'oi:''in cazun sc"'crc
irtania
I
:\[ania r ezb le n li: schinbar e s /itnoregla!orului
Rispuis nulirrl dupi 2-4 sipi l:: - Iitiu: + vahro:(l + c a'-banraztp ini .
- \alplo3i: ' iil:u
I
- crr'calrlz':pin3: - liiiJ
\oi-rirspur-.i d-pj i-i sipt. lr: ' liliu: ti.aei': l: s:l adiu3rrc d' rliiroa:
- !3:p.o3i: recere la s:u aliugare dc iiiiu
- cllurrzcpiri: trec::; ir liiiu sau valprcai i:au = li-ju)
I
I
Strategii terepeutice pentru rulburarile bipolare cu cicluri rapide
T
\/AI-PROAT
I
Linla I LIT IU C.\R?AT, L{ZE P N,.\.

Lin.i: a li a Conbiiare: f, coua n.ii:2lilel:e tiir li;!r I

T
Linia a lll : Se ad.,ugi lhirc.iina (ir vtCtrca cju5lirii nivclr.rl,.:i liber al pr':cusodloi tiroidieni)

T
S top tijrorjn:.
L-inir a i'r'-r Sc lr :.lu3i :.i rnJi;':r.l ( i l o -'.r ''

I
I
Srop rj moiip: na.
Lir:ia.l V-: ?:tnii rni:p:jiioll.i rt:pici - o)rrrarrnl ;rtr

'Y
I
I

,-;l'..'""-'. --l
! - -"_'ri -' I

105
T
 REPREZENTANTi
J\TOD DE
FOPn\tULA CIUIIICA CA'P.-\TTERISTICI

tr\.\
PREZEi\.'T.\-R,T

Subilanli apar;inind clrsei iminoslilbed lor, sgent

llllll
Lrl ilI
anticon rr.:ls iva-'r t.
Timpui de l/2 plasmatic este de aproxirnatir' 34 ore, i:-''
cel al metabolitului principal (10,1 I-dji!CroKi-l0,ll-
\,--\N,''\ eporid) de 7,5 ore. rb. 100; 200:
lv{edicanentul este foiosit in t:i3-rner,a,rl duicrilor i00 5i .100 mg
I
|L/- intense (ei. n:rralgi: dc tri;:men); Lr psihiri: s-a
-tl
LJ utilizat in l.rapi3 tulburArilor afeciive. in special
I episoilul inaiLiacal, precurn 5i in sch.izofrenie, in
NHz co:rple:area mcdicelici bc-.rzodirzepinice

Carbr-n:azepha

OH ivlecanisilul Ce ac FlL.re .:,: 9.-4 11.:"-€i.l

pri I i nh b i 1i a

G-{B A-trans air-r inaze t. tb. 100; ]00

Tirnpul de l/2 plasmalic este de apro$m3iir )i oie, i3r gi 600 mg

C.Hr.-CH--C:0 s:r.irial.ldc l6:3 ore.

Medicanenrul a fost fclosit in lrate-'rent'-rl sinoroarncior
-, :.;, in psih.a:ric
cps. 125; 250
9i 500 mg
I cor'ii 5i-: doreJit c5ci:r'1a in t:la;i.r solufe 20 ?t
6;f,i.ef o,, cu ct:ciCrrc :e;:sodulri n:.rniac.rl Cin
boaia alcctivl bipolari. De ascmcn.a, csie ulil .in
%Ht pro filarir m:":en:i

Acid valprorc

Art? go r.jsi :i gl,.l::nrr'1 L:i, ac ; ioneai p:ra siabi I i z:rc:

I
meinbra:".elo; nerrolale la n:i'elLil c:n:irlol Ce Na, p;ll:
r i,-
Y/'
lllltln .'\
----"\ I
lirbi;ie eliberlii sluisra-tului 5i :.:anrliui;
necanjsu-,ul de aciiun: esi. as.$:niioi caiui ai
l:-:- r,< i.
(;. 25; 50;
5i 2O3 ng
1C0
I

"\ TirnpLrl Cc ilj.ni:5|i:e a1 prir:ip:lulri n3i:rolrl

-I-----\'-'-\" ['J.giuciror-idaz3) este ],i or'-.
i
|.

: Rrcolla-rd:i ir lfaLriilctful criz:lcr geler:liz-a:: citil I

Larnotrigina
epii-p;ie, in asoci:rt cu alic rnadica-tleii.
an: "t i '::i::
I

*
Sulsi:nle 5i-a Cove:it el;l'jlatta in tral:''n::llt'rl
e:iscirL,.-ti nrrlircai (0 8 - lB r;tnol '/ l); i;r cauuri
reir:ci..-r': se poait ajung< pinj lr 1.5 n:oro) / I tb. ?0C; aC0
|L.;J' .. :....'. , :i17,- "J.n.l .ci n l'i ti J j0 niJ
Li: iu
Nl;rlrlr r,l:srrtaiice se Ior nrcirili-'riza t1- ll -'':t- C-93;
r, it r: rtl tl,:]-i.
S r-jll-ri.l i:r:i esl,: foL.rsiti l'rr

^.:. '.- .;-, ..j. .

r0r
 ]\IOD DE
!'oR\lLrLA clntlici C.\RA.CTEzuSTICI PREZEi\TARI

Medicernent folosit ca anticpilep:ic; dc asemer.cl c:t:

utilizat in scop tranchilizalt $i alrxioLitic.
in psihiarrie, utilitatea sa a fosr demonsratl in tb. 02 j; 0.5
Noz Ealamentul 4i:tstl.se.l tardive, d e lin LlrD -11! q i ..trelrl e ns'
li 2mg
akatisiei, episoadiior marLiacalc ai, retent, aiacului ?e
prnicj-
T l/2 plasmaric este de lli0 ore

Acgioncazi pr-i,r activrea.--recepmrilor ".GABA-B;

posibil printr-r.r,r mecanjsm hdepend:nt Recenl, s-a
desci-is o ac;iune la nivelul u.nui sirus nrembran:i
locaiizrt la nir el ne'-r:onal.' tb. l0O; 300 ti
CH: CH., Reprar;d un pniEidc ag-nr -ti-on'rrlsivani' foloiit 40O rilg.
I I
I 'in nirra3cncnru! epiico:ili De a"'. '-", po-'eCr
iin2 2C;:Lin: axtidePr 3sivi
T 1.1 pl:smetic es:c dc apror.. 5'6 orc
OH

Subsla;rp rspre:inli Lur iri'ibilor al carbonri-Cei'.idnzti

aviid dr ascnel:a efe:i d: blocrre a ca::aitior de Na
y: an::. -'ri::--: z gI:.:-; .r::Iu:. cu a-: -rn: l.l 1ru,j
tr :;ra C.{L{. S.ic.c a t.':: ci::::ii ll;lL:.ef, li;i:l tb. 50; 100 ii
,jltlA (quisq'-uiare), subiip al recePlorilcr
giuranan-lJ. Slab inl.Libjtor sl arr.icrazei ca-'bcnice.
trledic:L,-.lcn acdcneazi prin limitarca coorr'LIsiilor,
corstituinC un poi:niiial ag.ni a:.rlicJi l.? : rc

l1r!l
J
I
J
I

NTEDICATIA ANXIOLITICA $I HIPNOIN:DUCTOARE

IN PE RSPECTIVA PSIHOFARIVIACOLC G TCA ACTUALA

PERSPECTIVA GENERALA
A,nxioliticele reprezi,'rtd o clasi de substan1!e ce se distinge prin ir,fluenterea prcdominrn..5
a

l:::lfl::.:" rlllice asfef,diminua anrietatea, r.educ srarea aJt."i*" f"i-,;;,;;""';;;;;

staril.or de exciiatie - agitalie psihomotorie, ar,.re lio reaz d tulburirile oe, comportarnent, echilibreazj
i de cqmp
:e:rciiiie ernotionale. De
"sem"n"",
3ft\ietilii sau depresiei rnscate.:
liii..in
sunt .--.
--------r.ril"rtUi"'"o;r;;;';;:i;i;;
s glgE e _q!_!-qu!!!_!9_tMr s i :

-_==_=-
nele substanfe banchilizante du au gi atLlLLill _
alte actiL'ri
': r:-1-q. n." , 'lr'; rnn,r,l.i1n2l
)L.artc - rnloretaKalte,
miorelaxante, antlcon\..ulS
anticonr..uls Iivante,
vante, prin
pnn
con!ursronal, eiect. antiepileptic
c.c-r J,,t-.t-r
dubiat J.
de -^:r
sciderea ;rirabiliiatii gi excitrtiei
t,t=t,.rttt"rur
r,sihonrotorii care apar adesea la epileptici.
"-ri--il-^ri-

i. rccepliunet clasicj a primelor-clasificari [:rmacologice pe:m.r subsirntc psihotropc

ircute de Delay gi Deniker, au fost denumite ,,tranchilizan,a n,inor"" pentru a le Celimita
de
n e uro lept ic e
-,.tranchilizante majore".
Prin aceasla'duhld definire, se incerca b dJlimrtere intre efectul antipsihotic ex:rcitat de
:.':urolcpticc,5i cr:e .ui --.J:iiv pi rrxioiii;c exerriial d: tr.r-rchiliz:nirle p;opriu.zis.,
cu preciJerc in c:zul rulburiilor de intensirare ner ro:icI. ":iir.j,. ;,1;l
D;zvollare: psiholarmacoloeiei a moCificai in ultimLrl deceniu ;r:casij cl:sii;a:e inigiaii.
n|rlte din substan!-ele tranchilizante dovedindLr-gi utilitatea gi in afectiuni psihotice, iar rlescifi:rea
:iecanismelor neurobioiog:cc penlm fulburarile a,rxioase
9i obsesivo,compulsir.e a dir.,ersiilcai
:i:seic de medicatn.ntc an_xiolitice in perspecrit.a utilizirii loi clLtice.

] IO IJE L N E U RO BIO LOC I C r B fOCl{ I.\t I C A L Tt' L R ( rR\ t? I I_OR

\s
ANXIOASE $I OBSESIVO_COITPIJLSIVE
\1od:lLrl n':u;o'niochinric :l tulbuririior rr,.;iio:,;c gi o5s:.-<rr,-corn':Lllsi.,.e esi: corrirle r
;;rlrlica-nlul.tiple.sis:eIlt ie nerLro ir:r s nisic. i;r r;.:ui cenlal iri:ri sir:l:i:-a mecjiatia C,{B.{-ergici, ,si
I;r dinr.n',ismul siu funclional, sis',en',ri G,-\BA se inierfcrc:rz:r prin siste inele jonc:iJ:ralc cu
'::ielajle su'csistel;te de neuronteCiatie: norad:energic, se;oioLinc;qic. clo;antin.-igic;i
acelilcolinic_
&-U.!gll]igegr/s,,portul neuro'oiocirintir prezinti rrrrrS:cr;lle cisiu:r::ir-.nalirati:
. diminuarer giobelS :r tuajtsinis;ci GABA-ereicc, avirrl c:l rczultar interjiri alteia_,3a
s-:."ibii:r.Li: c nu'lc.rul ri reccprorilor (i,,1.BA.r.cr:_ .Ci ,::p!r,.. c.. ,-d.-.,.,.i
rur:iii ut.\'i a n:nrirt.i,ri r: - -p to; iIO r
_-__:-_
alierarea sirucftuali a locusLllui cocr,-rle rL;, cu orsfun:ti:l trarunrsi:i N.A;
clsfunclionelitdii seroloninergice ce irnplicb receptor;i 5-H-l'1... (aurorec.ptori), _<-LI'l'2
,i -HT: c;

all',rare: coefi c ieniLiiui d.: ira::snt i s ic la ni.,'elui Copaninei;ic,

' I cresterq:r act!'"itilii arniiroacizllor activaloii gi a gluiarnltului, c,-r pot:nyrrl Cisir-l:tj.,
penlnr strLicrulle cercitrale conlJOl:lie , ilt rnod ironnal, de sisltm,-rl G.\Bi.;
. hipcrsc:rslbilitatc la iitrxiCul iie caibon (aciivirrer iren:inisici N,,\l;
. oer.iur'orri'r:r metat,olisntLrlui l:claiilor.
Penir'.r contpr,--hcnsiuni-.t :cr-i ri :t- l-l ncrrc,bio;hir:ric corn;lex, D r .,: a n i ir r r nrurliir.; jr-il: gr
-.:
;

. :r t.-irel : t i j le f, ;ci r'.: i sLbsistc;]l

rl g nc _r;c;l :.-l j :t :ori.

LA.)
 I-.:
Sistemul noradrencrgic
Ipoteza etiologiei noradrenergice a rulburiLiii de panicd este suslinuta d,: Gomran - 19E9, pe
t--,- urro r drte.obiectivc: . T
.
-..
. alterarea neuroitructurali a locusului 'coeruieus, ce favoi.zc.az.tr disfunclional itatea
sistemului NA ii c(?-NA
l-!ec I
preflrontal.
lt;;;;-a
torilor NA din sistemul limbic ai cortexul

ansmisiei noradrenlrgice este obiectivatl prin urmltorii i'dicatori biochimici gi

I
I
A
i :iho fa-'nraco]ogic i :
. cre$Ierea nir,elului plas;rratic NA dupi administrarea in pe;fuzie a lectaruIuii
. .lfrilrC - principalul metabolit al NA, esie semnificativ crescut.in plasma bolnavilor cu
.
tulbur5rianxioase9idepresiv-anxioase;'1'':''
hiperactivitatea gi sensibilititea exageratd a-recepiorilor cr2-NA 5i
p-NA;.
I
. nivelele DBH gi NLAO plachetare ridicate'
ipot".u noradrenergica ientru tulburfuiie .arxioase esie sufinuii
r^rlnoir n-i- crre tulb anxioasd de panicd este indusi de agoni;ti a
5i mo delul I
- :r ^f,-
I
Lr:.,.u r lr l IrdLU rv

l",r,ou.r-ul de NA la nivelul'locusu.l f 9o",u!C!E;delgrt"",t3!d 39

Etapele modelLriui p s ihofarm acologic aplicatii' pentru acliunile Xanarului

I
efectul anlagonigtilor o2-NA este blocat de benzodiazepine;
Xanaxul (alprazolam) reduce acriviratea NA ia nivelul loqus!-rlui coer\.rleus
uternic c [eci an t.rc clonidin:i:
*--'"fit"t * p" lvanI
I
a.utorecep lorilor crz-NA, Cetem,ing"d t.eC.,t" nit'
atat in
@in atacul de prnicl. Acest fapt este corelat cu T
ce consiuie !n indicaior
scideree niveltrlr-ri plfsmatic ai IIIIP G (Chemey - 1'96), probd
biochirrr.c f iti:r eilci:nla medic:tic: a-rxioliti::;
T
Ian: itl (,lpr.:zo.:rr'r csid co:lsidcrat. pc buri dr:ptete' ca ce: mai pu:e:n;ci
L"-n.,.. a i"..oi. i ctr ac(iune ,,antipa,rici" clatoriti eiec"ulu i-!!9:u1ilry:tfit Igt^gtilgigig

temul s ero to nini c

S is
I
implicarca sisrenlultri serotonin;c est: sem'rificrtivi atir in tuitr'.Lririle ar-<ioase, cii ;i in
celc
oi,s:sir o-conrpulsive (i-lurnbl-: - 199?), ipoteza seiotonii.tici
Ci,,.l r, q1i611:i I'
'i' tr..rrJ:Off<.e
* _''_
I
1.73r.3 r-iilor s.:'to:l::li.e rs-l'tce :lr;iic::l:, lTtc-c- - lgS
l) lpotcia s:rolonin:;:ica a
anxielatii sc bazeazi pe fapiLrl c5, in sldrile anxioase, esie o e vidcrttd crettere a elibsiirii I
--i HT in falie sinapriil (sitLr.lie
co
a;-o-red,'6oa z; scrctoninergice in perioada ilteraccesrLali- Din acesi
lransmisiei
pun-ct c1e vedere; medicamenlele se rcton inergice, de tipul a'rlid:prest-yg19-!lcrcrcc tl I
terraciclice. nrSicsc sensibiliratea rcce-ltorilor posi-sinaptici -r-llT:..\, 5-HT26, exectrlarr.i
o'acliLuJe ce rcgl:]j indireci a eliberdrii serr-ricninei La nivei piesiiraltic; astFci' s: expiici
efeirul an;<ioljric al acestcr clase tlt antideprtsi','e. lnhibitorii seiectivi al-t..tp,1li
t
seroionili. <iar c:e.cind nir"elul seioionin:i )l niyclu
:'li r ainr:ni:::i;ii Cc SSRJ, rnornent .:c'c ji'
c. nacesIia
nt ca
I
irrslific:r cresiere? anxietili
iiaiar'neni :iireci ila cl to rr Lo: i -l l'f t

triinsirisi: 5-l i-f e s!:-Stg!!LgI111fg!L!-? nx ie i llq g r ol ric a (Creist - 1995)' avind d r:,r: T
cor,sc:iitih creslcr.:r n'-'.mirrulu! si ;r s r r: i b i I i I i I i i r: c t I 'o r i I c : 5 HTl..'"rc;
---'.--
I
I
 se j a
95qgilgl9$-$$$!cB (Srvedo - | ee2 ;
' !rter3ciiunea fi-rnclionali c.{Bd/5-Flr justifici, cin pr-urcr de veder.e farnracologic,
anreliorarea transmisiei seroroninergice prin unu.le prcparate benzod iazepin ice. Xana-rul
(alprazolanr) igi exercitd acliunea prin sisteme de hereroregiare complexe, antrenind
stinrularea di tip agonist a -autoreceptoril or 5-HT11, dependenfi de autoreceptorii crr-N.{
pe care ii bloche;za in mod specific. ln acest mod se rcalizeazi efecrul anxioiitic specific
necesar ir combinafiiie terapeutice complemenrare ale : SSRI_
Studiile PET gi )IRl au evidenlia: div:rse modificiri h tulb.uarile arxioase:
cre$terea acti,,'itatii metabolice 1a. nivelul cortexLrlui oiEiI elrontal pi in ganglionii
bazali (B axter - 1991);
. rnodificdri citoarhitec turale indr.Ee de dis ftmciional itatea sistemuiui 5-HT in cortexul
preftonral, orbiG, in amigd:la cerebrrl.r, in hipocamp ii nucleii bazsli (Fig.
_- t 1. *.
-
S\'L,\ : aria preurotorie suplimenrard
ULPfL _ !orlc\ui prc5onr:1l Jor_o-:r:,a13l

OFC : conexul orbito-&ontal

,\C - eirusul cing:rirr :r::ri )r .. ..
-Pg
= gimsul cingulat oosierior
PIJG = gimsul parahipccanrpaI

.. -C.i = nuclcul cruC.':

PUT = p utanr cn

N.-\c = nucleul acc rurbens

:'Fig. nr. 12 - \{u.Cih.-lrile ceuos:-ucn.-.le in rulc-rri,.il::r..;i..;-s: ti ocsc-si.,,o,c,-rr:pllsi,, e

A::iiirat..i iJrc:cn;nici c.;tc penu;5rrj i-:ir:;.l: l, ni',:lul si,ren.-:lui lir::...., i;..lrrz:::,-:

qi't.,i)r. imel:ir.:i:;:
sisiernul seroroninerqic in-hibitor compodarlenial. Sc:jd:r:a nj',eluluj cje nei*onreciiatie --i-l-lT ir
aast srsta ificaiir cu red-uceree nirelului 5-lilr,,\ in LCIi !i si.i 1" b:;-:- riCc'rii
';osibilita; oi cic iryii1:e. Nomrali;rarea nivelellrr 5-LllAr\ sub i:rapia meCicailiittqsja rcp13zinrs
tLr, indicaior biochinic dc i;ialtd fidelitate pentru eficienta t:-rrD;:i coililiti\'-co1r;Driari)3ntale.
-@k ;" - 1. l',..,-,'.ffi
I-. r - ; i a! cu
c:i clopacrine:lic ;i
ce1 coline:slc.
"\stiel sr explici implir:re: s'.r.rcturilor
Coprmir':r.'lic: in
eiicpatcgenia tuLbu::rrilci a,.lxioa;e 1i ci:irciitle 31,gniti',e qorin blccaCa colinereic;i) - Fig. nr. Il.

Fig. nr. lJ lrl:r;el: l i.i ;,.rla:ii,lirrle rll si'1,:-:ei,-,r Ce n3u:o...draj;:

in :'.rlr.:;,:i : :r','riorra ji Lroiiii iJ acfilpulii a

lli
 Sistemul GABA
La nivelul sistemului limbic, prin intennediul rectptgjtlc[ l{lAbe1zgli
.r
:,i exerciti.rolu
:si .i#ie. Receprorii

'""""";.{;'';.;;;,su,1r subsis@ip
;;z;Aletfim "j GABA A tnit lll,-,.i
posibiliteti
sunr iniestra;i cu carale ionice pentru clor qi prezinti -.-ir.,ir,rir,
;;;^-A,
be.yogi1:epinellr' alciruind
cr ncculare allostericd, profri.,ili ce ie pe.mil legarea. specifica a
.o*fi"*"t receptor CABA-benzodiazepinic ce esre alcd.fuit din
doui mari-unitiri:
receptorul GABA-A;
,"."pro.ii benzod iazep inici, ce prezinti treisubtipuri:
f '" T;ilTil**i i";i;i,:;..d".r;i"i".t"1iur .rim!1c a i cere ber Ei.
c o nst rui e i

sub=t utul actiunii anxiolitice ii sedativ-hipnoinductoare;'

r\ - bi-ne reprezentat, 13 n'Yelut.^
striarumului 5i ntiduvei
tipul [ (omega ^ 2 norma])
-: --r-w.nri npnrnl

Canalc iodcc PL Cl

ReccFlor C.\ts {-A

\'
0
0

(Slai:i - 199;)
Fig. nr. 11 ' Scr:'l'r rec:pto:iLor C'-3'r'-b't r.lodi:z:pidcr

Si'trrrrul tr \ rlop:rritinet gice slriatal:'

Esie irnpiica.t ir tulburiiLe a.r',xio:se piin iriernediul sirucLu;ilor
cliir rucleul uc.u,nb.ns, sistenlui 1i;nbic;i ccfi'xul f:ontal'
\'loCiflciril: pe.c',;rt.':1c cl ir-L alxietate, Con;inal: Ce hi-ocr:sttzia 1T!l'tia;i i;lriicatoi 1rliCl:1:a
crI'ero3si, surit corelaic cu re:-q-1i! 195f - !4j rlFr":rrrriuiui
P i:'-!::1!j-i i,'.nlr\r sensillililaisr.
/I-{''''\\'
h''n:c":r'llr''rr'l' li:
^, ,-p::t ;.i. i::t,1,i'\.a iC: ! -
',,, IJescri:rla
a.:er'iui llroCtl l''.tuic'biochi;;-ric ''lni:ri iulbL:ij:ilor
aliri":ls': lli obsesr"'o

c (\ I I :) I :j i . r)'jL)zilij p::ii;,-L)ara o;in iill-:r:'cfiuliie i\!ir-rr'jr

r |/ I
sis"em;llrr cj': neit;oir:;l:;lttisic' tajrt 'e
.xpirii i.zrst.nta reilLrrs!-.rii a .ccsto.u 1:i terapiiie sirrrpionraii:t. firlirrd coni ie 7:rsi;cctivcl-e
psiirolrrittecologiie pe care le sittercaz:-t p,....nt'tl nrocitl, ieralli:r p:ihot:opr 3
aieslur tillburirr
'io.rl--: il corc,:tsi ciirt tLIrt. iririt;lri e::actc.

)t2
 tranqant 9i
Efectele farmacodinamic e tranchilizant, sedatil hip,n:t,:l nu ,t9 .-31if::ti
la diferitele grup" d" substanle. Fiecare dintre acestc efeite predomi.i,le
u.ele substartfe,
"*"l,,iiu
uneori se modificd ao- 9i frecvent se intiica' De e'remplu' hipnoticele.'". O:1" nrici au efecte
".t Din aceste motive'
sedarive, sedati'ele sunt anxiolitice, trarchil izantele produc inducgia solnnului
(Tabel 49)'
r^n farmacologian.rodeml subslanfele respectivg sunt rcunite in rcelagi capitol
]Trbel{9_Acliuneecomparatir,ianewolepticelor.gitralchilizanrelor
(modificat dupl Poldinger - 19El) '
Actiunea Neuroleptice Trenchilizante
Inhibilia activitalii motorii +i+ +
Lrliibifia refl exelor condifiooate +-* .L
LJ.,L
+
Inhibitia agresiviritii
Potenlarea hhibitoareloi SNC (alcool; -"'.-''-''
barbiturice, morfLnomimetice) : .
Antagonizarea amfetaminei rr:- '\ : : :'':
'::i' : : --r i -
+
Efect a ntic o nvu ls ivan t
Sindrom extrapiramidal
'=
Efecte asup:a SN veget:tiv :.. .. ....r.....
Ac titrne miorelaranti
Efcct ant iPs ihotic
Tranch ilizantele cuprinrl la ora aituaid * 'g-P heterogen de subst3nie cu actrL:ill

1,rn.'u.6lc,gicediferile,da:aicl-;lincipelefecttcrapeLiticesleregucereaarlxiete!ii-air-rioii'-'
p"niru care majoritatea clasillciriloractuale prefc.ri f enyrile 1
an-riolitice' O"::il:"T-T1:
","tiu Aceastaesteacfiuneaaxi:lS,lacaleseasoclazdefecteterapeuticesecundare:sedarea'
:icilur,ea aitico nr'"u lsivanra 5i hipnotici, acfiunea nliorelaxan"i-
Clasa s ubsianielor anxioliiice cuprinde:
r B enzodiazeiine
r A zosp irodecanclione: Buspirona' Gepircna, Roxindol
+ Carbanali: ir'leprobarn:t 5i Tetra,bama'r
o S Lrb;: r,r lc b:L:'blo;a-nlt
r Ahe substanle cu efect trenchllizlnt sau alxiolitic:
- .A.ntih is iaminice ieC:live: lliCroxizin' Ceniirizin' Captt-'dialr
Benz,,lciamine:'faciine
ari iconvr'rls ivant
- Earbiturice, care au tn e3ali rndsuri efect hipnotic' a:lriolitic 9ian-xioliiice: triciclice'
- Alte psihorrope: neur-oleptice seiativc' an-tidepiesive
teiraciclice, SSRI 9i noi antidepresrr.e'

LTI L]Z.'\REA N] ED1 C.\TI E I ANXIOLITICE

$I HIPNOINDUCTOARE ilr ci-lxtcA
Benzodirzcpine aruiolitice Farrnacologic i5i
Reprezinti gmpul cel mai reprezenta'iv al rneilicamentelor
r^\ ercice obtiruti prin blocarea selectivi
a celor
crtrcila ac iiun e a prin a39]je!qE3

obtinuti prin
,',,'-, "t' 'l-qi:ry:'"::T!l"j'
',,1,r,ff?#.""l5,il,-'1.*i;C-eJ'[6
r.,.,1-c f":r:rLr rt"
cl': ; :: l L1ditLl pln'-p:l t(-rl!'c lilc o-blln'l' Frr;l
pl11i:rd: -:!ii.: l-!ti:r "
b l Lr c a f e 3 a c c s io r rec ep-.'Q ri es le-arx i ol i za
;,'., i.t;ft-.r, :. rrr:l Lir' :al::u $i b.'- c:1:cr l\Jr pir(luic sr9"t*-t f '
a-J.rr-tj
'.r;^.,'1 ,, ,.,r
L" hi,r'loi:rdrr
Lltrrrvrlv"-.' .io: si
r a:ii..

1tl
 al al bcnzodiazepinelo
I
- Receprorii benzodiazepinici .au fost descoperiti de un grup de cercbtitori (Bossma,'r,
Birestrup, Squires, N{oller gi Okada: 1977) erplicandu-se astfel inalta afinitate gi saruraliq, ca pi
I
ofoorictalile sLereospectrale ale acestor sit: de legare, corelate cu dive;sil3te3 acliunilor
psihofarmacologice gi clirice ale benzodiazepinelor. Situalia speciail a sitelor benzodiazepinice ce.
s.rnr locaiizate chiar pe receptorii. GABA a deterrninat denumirea lor ca gi receptori
t
benzociiazepinic i-GABA (Young 9i Kunar - 1990).
lvlatizia qi Nutt - 199i, au evidenfiat la nivelul receptorilor GABA-A mai multe tipuri de
T
r:. :ptori bcnzodiazepinici :
' . tipul I, cu inalta ahnitate pentru triamzo lopiridazind 9i B-ca;bolile;
. tipul [], cu . afinitate scizuti penrru cele doui substan;:, dar cu sinrere
I
. neuioaratomictr predomLnenti la nivelul hipocampului qi sfriaiului -" '--
- Receptorii GABA-A au o structurd pe:itanomiq! alosterice, cu 5 subunitili (cr, B, y' 6, e),
situare la nivelui ntembranelor gi Ceterminfud pote nf ialul de deschidere
-al canalelor ionice pentru '- - '
t
Cl-: (Zorumsk - 199i). Aceasia hererogenitate a;'oitecturali Celermind acfir.rni seiective diferite din
p*,.i d" vedsre clinic, ceea ce detennini cercet3-rea fi.rndamentald in perfec{ionaiee conli'rui a I
sLrbsianielor de tip benzodiazep inic.

Propriete fi frrmacologice diverse ale tipuritor de liganfi

t
-\.^.i.r i./ rl
pentrd reqeptorii b enzo diazepi nici - GABA
ir zen r m) .{'rL3Eonist
^ ^^^i;i,:i,--"i
(total sau pa,tirl)
_

I
Pariitrl xeo st
RO - t9 - 460i
I
Depiinl r:r,.smisia G,1ts.\
I
I
E;:c l:
- arl-\i o liiia
Iilochr3z:1 eiic:il
Ei.-;t:
_ a_rl\ losen
Y
I
- ar:i col'.-:,ti
- irlpao:ic
- nrioreiltarl
-
si va:rt
aacrijiilor ir al
-..-i.,:r..;. ,-."'i

-
- ccn ,^-: is t! 3nl
- spLjri.0 e iil
^-^,.i--
pioarulalla
S i rc
I
I
al_].rileZlC

Prirrele be:',zo3iaz':pin: r'.1 fosl sirleiiz::e l.r a;tul I955, ia: in 1957, R:idai1 d:scopcri
itiJriictar:ile seCaii.;c, hipncticc 5r :rn-i;onvulsi'.rnt: alJ clord;azepox iduiui (rr-apoion)..'\c3sia este
;r.,;n<::tul d-i rrrgli'c a n. ilo: s::b t-r:.:: r.'rxiclit;:: - bcnzod::z:pin:.
in 19 j9 est. sinletizxi Diezepantu j, c::r der.ine medicamentul cel mrl utilizat in luinea
I
cc;ide nrala. ln i 972, in SUA, exisieu 77 nilioarc de re iel. p.nt.u sr.risianiel: benzodia;e oinic;,
:: ::3:n:ir:\i u:: ci Si t.'lJi jc l'-r J::riii. , r: S
Din acest niotil, belzcdi:zepiireie cons:iriit un :lrup C3 sub:tantc psiholrolc cl ris: cr:scut
I
irclir',r cepenientl toxicorirair:. i)eci&air: n:carisr:elor G.ili.{-cr-gr.-c inrplr:at: in paloicei:l
l ;ihiii;ici nr..tord a cl:1.:;rninri r:'.:onsiarraier. b:uc,iir;::pine Ior ca li tciaDie coi'nDlair:i;ri-riJ.
BenzoCiazepineie igi cr.:r-ili r jiiLrnja !rn a::r:liorarca transilisi:i G.'rtsA-ergicc, rerlizati
;:riir blocr;ea s:ie.:rj,,'i a receptorilo; Cr\B,-\. ilclul C.\llA a fosi scirur:lat t1: fu:rjcvrc - l9il.9i
c:;rfrrnrai rilterior Cc siudiilc ci.- p,if..,i:ir:r::coiutr: ili;rica ;i experiireirirli ce aLL evicl':n1iai
irnijo.laiiia nrrjo;a a accstui amirracii. Stever - 199j, corrsicleri G,.\ B,r, ca amlnoacidul irthrbjtor

lir
 c.l mai.-__-___;_,
_,__- inlportant.
,_ _
Acesta se e la nivelul tuturor structuri lor cerebrale, cu o maximi
concenF3re ln doua zone de -e - suDstaata rlea inucleii cerebelos i pro
A -ergici sLrnt repreze nta fi
t (Receptorii GABA-A post-s inapticr) cu mecanisnre de tip canal ionic pentru clor, cu doua

tipul I - cu afinitr.te crcsculi penrru clor, respon$bili penlru efecrul sedativ 5i

hipnoinductorq
. !ipul Il, - cu efu tal. mai ,.scazuta" penrnr clor, lo.'alizai in hipocamp, poLenr5nd
efecrul anxioiiric prin diminuerea secrciici noradrEnergice. Xanaxul pare a avea un
. efect predominat asuDra receotorilor GABA-A d-iltl|
|.--- -%
t i Receptarii GABA-B preslnoptici ii pos t-s inapt icijdelermini sciderea eliberirii GABA in
niveluL presinaptic prin htemrediul canalelor ionice pentru potasiu, iar in ni,i,,eLul post-
. sinapric prin intenenlia piorcinei C (Andrade - ilti6,.tsoweri
di:ecri a piote-u1er.U
er!'enfra drrecti 19S6. Bo*eri -. 1993).
I99J). S,e_
S_e_
le nivelul hipocampuiui, explic;nd astfel ef:crul prelominent q!.!iqliric
s1:!rr-d€g!!1r' al beEodiazepinelor. --- ----r=-- '-
lnilirl, neurotransnrisia G.A.BA-ergica a fost implicala in tulbur:ui neu:ol0gice (epiiepsic.
'r:lb:rr;i-i e x t rr n i rr q^ i d r I e) Prin .erli'.rrcr lnor i^nrti rni frrrciii'r.ale multinle c'r celeialte cai de
neurotransrTisic, ca o !eritabili placi tumanti a r:euromeCiatici.ccrebrale. mccanismele CAB.{-
ercice sunl inrpiicri: in etiopatogenid suferintelor psihiairice majorc. - '' -

Schizofreni:r
Prin joncfiunea funcfional6 DA/GABA de Ia nivelul srrhilant.i .nr"r'e G.\B{ pr''
'--:', -:_:j - 1iri pl
'
!ro tructur iior Dr\ nigrostiiate , detemrinA,rd i;fribltia'neuionilor dopa,iiincrgici.'
{in":"rion:nr inrroie sner-i ilc i <chiznl'r:niei nn:i. iiinn a acL\fli3 i c are
f
scade activitatea neGonllor dooaminersici si reduce eli la nivel prcsinaptic. Blocarea
presinabtici a DA prin GABA este meirt,n-uta chiai area ln ecta a secretiei .DA prin
siinlulare3 sistcrnuiui de heteroreglare NAID.\ cu anfetanini.
Se evidenfiaz.{ o tripli jonctiune DAfr\A/GABA in care acesia drn unna are rolul Ce reglaj.
Ne urorii in',crnieciieri de tip colincr-cic ci::t s:ruclu:ilc srirnle f.:,- jon.-ti:.r:: Ci:c.r cu G.{ B.-
(joncritnea acelilcolinri-CABA). Diminuai3a actiVitdrii GABA cre;te lrecvenra fenonenelor
.:::rrapiranriCal: p:ccoce gi tariii.,'e, in.ius: de ncurol:lli;: prir blo::::a re..ptorilor D: li
s rmprorlatologia neqativi din schizofrenie.

Wol-kovitz - 1991, renarcd ef;caciia:e a b:r zoC iazepinelor ir traianrentul schizofreniei, atit
;r, episodul acut $i in r:ducerea simpton3lor neqaiir': :----_---.---
c.'. I tn pr a fenomenelor
-:: x lrapiran iCa le.
------ f-,glxneni. pe ntru utilitatea benu odiaz:pinrlor in tratan.ntul schizofieniei:
poi.ilteaza cle:iui neuroseci;ltiv aLn:urolepticelcr rtCLrc2nd aqiiatir p;ihotici auuti;
m:ririfesla Lrirei. efecle ertipsihotice nropril interfcrind sistrr;rui CAB,{
. dozcle relaiiv mari Ce BZD par a se ccriela cu raspunsuri teiepeuiice fauorabile;
. cf cctul tcraleirtic se.insiale:rza r:piC, fiinci util irr fuu:.r acLrti a bolii (in 6i a,i dirt c.rzuri) 5r
i illrinteazi pozitiv: alxietalea, agitalia psiioi-noiorie, disfunctionalit:ilile cog:triiiVe,
sirill.,: rnr:lr p:ihoti.e pozitirc si neg 'rivc
Tri:j zolob.nzo(1ia zcp inele (eiprrzolanr'Xan:x). prin propr;eti!ile ianr.".:ologice pc care le
i:1i1, au acriune ciubld CAB,{-ergica it itorad.c.re;gica, cottcii.n'J cicpresia cie tip NA Cin
scir:zofrenie gi aciionind rapici asu-ora siilrliom3lor n3gati\'3 (l-ingialde - i995).
In lr;rt:.:rientui schizolreniilor rezisitrtle-rciraciarc, bertz. otliaz:pinele s : Iuirl in L1/l
s a:i li tLrri de a qcn istii i\, ca,,t.r:pLi rIierir.rIir', In ii3iim.ntul dt intrclinerc long-lcnir,
i.rliiole rzl reciCerile pnn ,,proleclia fal.i de t:rctorii s1-sorr" (Ciotrrpi - l98t).
Bcnzodiazepinele, in specirl c.ir dj tip triazrili, cxirciti un dLrolLr control asuprr
i;r:.sinisiri C-rrDi\ ereice qi norrdienciui:e, cu rr'jte:cLr:irlri l'-rt :t'' r :ri; ':su;tr . sistcntclor 5-l-l-f 5i
i,r.r. qi efectc ter:pe uticc irnpod;mte in schi,'-ofrenie:

' anr:iolrza ;;i scidcrea l:nsiunii illirepsihi:e,

ll_(
 .
diminuarea
:slillteiil manifesierilor de tip impulsiv-exploziv;
gi
.
rcducerea iritabiiita;ii 9i tendinlelor agresive; i,,
o
con trcjlul simp_tomelor depresivc;
.
influenid pozitivd asupra sinrptonrelor psihotice prin mecanisrne indirccte,
cu
ameiiorarea calitd1ii vicgii boLrar.r.rlui.
. Efectele anxioiitice, hipnoinductoare gi anticonvulsivante ale benzodiazepine Ior, se coreleaz;
cu acliunea lor farmacologictr:
. h iperpolarizarea indusi de. deschidcrea caralu[ri
r innir-
ruruL nentnr .l^r
clul cu
,-.--i..r:.--------,
EXclraDllltaut
PcrLLlu ^,, sciderea
,

neutonale:
t,t"stit"", tl.nogl,ll ndogen, ce
{Iplrygg1trg$mrsie: cABA-ergice lr
reglarea heterologd asupra sistemului dopaminic, prin reducerea eliberdrii i
ib€ $i. tumover-
ului DA in sist:mul.nigr-ostrirt. hioca."" .:t".cririti!ffi .u il
I

cataleptic ai neurolepticelor.---
' Suportul asocierii benzodiazepinelor la tratamentul neurolepiic standard sau atipic in it
s::rizofrenie:
. pcrentarea efccrului sedativ aJ neurolepricclor , '-,
. au3men:area efectului anripsiJ-roric prir mecanismcle CAB.{-erqice;
. relucerer irrsomniei 5i ameliorrrea somnllujl
I
!educerea hiperkineziei: d3i!i"i gi diskineziilor piecoce provocare de nertrol tice Ie I
. anreiiorarea sirnptoinelor negative la pacienlii cu schiz i lezionalirate cerebrali.
Xanrx, ir rsocierc cu niuffiriccle, pr.ziudl .or.,plenr.nurirarir.m-Fr ciTi
' 's r ;i \t olkovitz - \991), corect rd c:pr,:sia. simptomele nrgati!c 5i fenomencle @ giEdi: - t
ri'..ri ales sindronrul akatisie-disforic (Lipinski - l9S6). "rrrrpir"inid"l.,
r Asocierea Xanax cu neLr;olepiicele alipice (risperidona, olan:zpina) este indicar.i mai ales in I
i l':azLlrilc ctt r.z-isienta tefapeutici primaii, cu Iezionaliraie ccrebrali denronsbata nrin strrdii rJe
j ;l cu rc-5Jeri frl,vcrte ird,rsc d: incircirl;a cmolionrii ncgativ) l: niyeiul
: "- -lrolilJ5:sil-'
| ::...'rr:rul-.:lri f:nr ilial.
I
Aceste - efecie ben:fice s'.mi drtoiate ampliilcirii tint:lor psihcl:rrrr.coloqrce aic
t. ..:.r:e1tulr.i n:rtrol:p:ic.

' anleliorarea se :nniflcativi a transmisiei GABA, cu dimlnuarea aglcsiviiiiii l:zionale a

I
sisiemului slutarnat-a.ninoacizi excitaiori;
. atrplificarea rransnrisiei j-FiT prin efec: sinergic cu neuroleptic49 zr!,?r.-c'
, dim inuarea efectelor NA.

Episodul depresiv mejor (Llo;d - 1991) I

lniplicarea sisiemuhri GABA h episodul depreslv najor estc susiin,rr3 de ipotezi GAD,{,
'-:-:ici (Llo),d - 1 990), iar ameliorare a tra'smisiei GABA-ergice poale fi re alizau de:
' - an ticiepres ivele triciclice gi TEC crssc nunrarul rece plorilor GABA-B cLt c6ilexLrl
I
frontal,
' bt:nzodiazepinele GABA-crgice gi GABA-nrimetice crcsc eliberarea noraCrenalhei.
Cjr:rinuiad activitaiea adenii-ciclazei la nivejul rebepioriior NA 5i exercit:inC astfel o
I
puteilici acliune antiCepresivi, conrpriabil:i cU cea e aniid.presivrlor noraclrcnerEic:.
-
d]!-t{g!li prL! 4ii?:e-.la ciiu;re__C},d.{-ereica si noradrenergica, ar fi enticig!{csrvul
..'.r.i:tv f r' n : o .i I a z : Jr I n : C.: c l:: tie ,ri,r in C:::: i: o:I?.:llcil \A tcjco:r.ic jnhrb::j
r
"
I rlL \!'"/f crr. drL\iuir5u. ;i osiilar; esOCle fea '\ana\uiL _pq i!4e-4_z a al:tt aCtiLllr:t
d. LrlcLrfcS i.,
I c.lor ir.r:.rl;<.c:gi.:, cit gi : idi-i^:i,,,, s...cc r r,, i ri rrc.r:ririi Folonin::
A.so:iertffi-d;-Tn-l{tr..\ c u-inrirbr toilr--sc re c i.,,i :ri rccacra.r
r
r'..rrrlroir:riinjl (i,jA RLl, C: tilul rcbo;i:tincr
1na1. ciie rndicati in trAiaii)tntl
tra -ri d epr-,:s ic i prin,Jc1l:itN,\,

116
-'blin6ndu-se un efect noradrertergic sinergic.. in plus, Xanaxui produce a:xioliza prin acliunea
,;Lrpra C.\BA-A gi NA, iar reboxetin:, alituri de efectul pu:en::: antidepresi',', imbunitile$te
::otivafia trrapeuticd, crc5ie incredcrea in sinc 9i amelioreezi in n-rod sernni{icativ calitatea l'ie1ii
-rc ie ntuiui
llul cu llcPl ssts NA.
delrresie rrr\.
Dubili - 1997, utilizind scala de autoevaluare a adaplS.rii sociale (SASS), ce inclLrde 2l de
.,.nii .u referire la calitatea vielii bolnawlui, a demonslfat ci foiosirea reboxetinei amelioreaza
. j11.nificativ percepfia negativd a propriei persoene gi lipsa ntotiva;iei, ducand astfel la o calitate
:-:licali a rcmisiuniior 9i o fi-unciionare sociali superioari.
Farmacokinetica benzodiazepinclor este raporiaG de obicei la durata lor de actiune (timpul
::iiter.t intri.irsral:rea efcciului terapeuti; gi eliminarca ntedicarnentului;, a dcterntinat grup:lt3l
-':rzodiazepinelor in patru nlari categorii (Tabei 50):
r Bcnzodiazepine (BZD) cu actiune Ce lLrngi dunia. pestc 50 o:c (clordiu:poxi.1 -
Diazepam); .
a BZD cu acliune i.r.'f.1;'.I i.f .> i-?l nrc r/nit:,,zrrem)
. + BZD cu ac!iLne scufli, intre 5-10 orc (alpr.rzoltnt);
+ BZD cu acliune ulirascurti, sub 5 ore (triazolam, miCazolam)-

Tabel 50 - Clasificarea'BZD dupi durata. de acliune gi e.iectul-clinic

DUR.\]'i DE PROD US UL A\}lo LtTlc SEDATIV/ ANTI-

ACTIUl\..E HTP N OTIC coNla|Lsl\'.{)ir
Ultr!scurtl N{irJazolarn (Versed) +
Triazolan (Halcion) +:+
Scurtj .\lnrazo lrm (Xan:x
lntermedi!ri E).^.,..,'-.-,rT .. ^"itl ++
Estazolant (PloSorr)
Halazeprn (Pariprrn) +
Lorazeo3-.J f Ati \'3i1)
9xazeiirii lSeitstr)
Temaze"r-ln ( R.esion i)
l,ungi Clordirzeporid
C lcnazeDen (fuvoldl)
C lor azep;t (-fra:,r:re)
D iazepar ( \'a li'.rnt )
I I uraz:.rarrt (D al'r:l:)
K clrzcl:r, iLo fu::)
\ilr-r ze ;rnr (I'log: '1cr)
Prazcp r,,n (Cexiis):)
Quaz:prur (Dorrl)

Cunoali:rea aceslor date esle imocnanla din dou-: puncte de

"'cdere:
-, <i inr-
r Teiriiin de acLrnular e lil l'.,ZD c''t ,er: rr'e lrr' rrrrlirri &r'o:iz,i':d apari 1i:
i sa: rDllen l; lf.r:li:r:::.
i" au.ui intoxicetiricr rulilrrair cu acestc sub::anle s. poate :,-rticipa riscul Yit:i.
conirolul inloric:liiilor Vol,int3f. cu aglllt: !,- specllrcl illci :i-ar rec-iDlcrlior-
N!-t-r.q'ut,
p'9

benzciiazepirrc sitLi:r1l p: r?cci)icfii G'{BA tFlLrn:Lz':ril' i 0'5 mg / 5rli 5i 2 r*l"! l!.)

a co.dLrs ia posibtiitalea d:lri',:arii rcirtiei BZD-- situs de lelare ilu;rrazeniilll acticnrirltl
.,,',, ,,.,1,'r-, -r.j:, r:.#,t:.T-FiJis-:,-r:i-rt .,11.1;rli'i.,
"-i..-T,;.BZD
iflolici lrcLirr gi riispiLnc dr proprictafi a;rticoirvuisil'ailtc.:rsccieiea - alcool firnri
ilr:: ctc-':;1., i:r irt :riirilc aL::tiili r'
Be nzodtar-e 1-'inelc cLi C'-rlaia lurgi ci: rcliLine, rctiorl'-:zi. rri;r rnetabolili a:tiii cu tcnciint:r
.:,-le
'rtila acuinullte, Car .,.i iu ri.;cirL rpe:iiie i iencmtneior clt ,., . r, j'' 1., i.' : :: ; ::-r I ;.rr - , it

: ,i-Lc a'+..1
Stlnl s'-rb5 i:1rl le grcLr (lc suPl-)fte'! i-'3ntru pei'so.rilele iavlir';li, L-r care se irr:lalcrz:i rau iri
r-r!,rnre n tl I i]: allltltrtlltl: cu j'"'"'i''-"
i "' :'i
- i ':': :u;c:l' '
l:,'
 Cele mai cunoscute medicamente otn aceasta categorle sunt:
- ClordiazepoxidQ.lapoton)
- Diazepam fValium)

actioneazl rn,ri nlltin nrin m.'tahnliri

,..*. r..1...
riscul de acumulere este mai scizut.

Medica.mentele cele mai utilizate sunt:

- Flunitrazepam(Rohypnol)
-. Bromazepam [-exomyl, Cairnepam)
Lorazepa m (Temesta)

- Ov ezenem /Serecte)
-B enzodiazepinele cu acliune ultrascurte: .. , ,

- Triazolam (FIalcion) utilizat ca l-r-ipnotic

_ '
(:.r^-^r^- ,..;r:-^r ^- inductor anestezic
\t:g!9414s{r!st!,Ll4l_!-L
Fermacodinamica medicanentelor be nzod irzepin ice este caracterizali Ce urmatolrel:'
nrnnriet:tan:
ifi '
-i; La administrare: inlravenoasi .-ezinli o c.,.rcit.le rdicari de a cle-isi ba:jem
l'..::nr:oirceFrliA pn" d' frrziu"e pasine dependenta
:ndentd de liposolubititatea
liposolubitit: $r pl.!!
luosiallel gi
ruDliiialea substangei pH-ui acesteia.
19e1ela.
O mo.leculi ira*l lipof l- este di:zepamul, care difuzeazi foarte raoid insta . ,::' i; efcctul
'-,": Di r acesi h'nriv utoLePDi.,'enamul rimine mcdicame:tul de electie in
psihozele -
siarusui eoileptic sau in alcoolice insotitc de crize comiiiale.
! oralgpnr'-rl arc o lipofilie moderrt:r, cu c[c'ctc le:tpeurice instrlale rnai Ient. dar'care
-.,-..iq:r,
r LJ,d n- o ...r:nrdi mri i..t,r,...^-.; ^, i-r ^ i:-r-ihl|,:e d. irrlri 2fin;rr1.
P -. P- ^pj1-g
i' 1q.l l n-i\ nelt., c;:d csL: uiiliz:t in tra:aln.:n-r'l s';rirn- d- aoi'a'ie r.<:ltomoiori- dirt
:.-hizofrcnie.
. b. Ll:inrin;s:r:rel intr:r\u:clrlr:1, tca:-'b.cn:oJiaz:nir:ele, cu crcep;ir miC:zol-rnului, el o
.5.^rhr;- I..ri ,,..irhil,-, qi

a In Ln istia in nruschiu
re a I o acsorbtie mult ntai eficienti.
- Cel r,ai rapid efect, ia adminisirarsa o: calc intra;nus: ul:,-5, esie rerlizrt de miCazoiam in i0
rninLLt: dc le ini
i\-'/
c).\drnlnistrarea pc cale orala esie deprndenid de o rnrrltitudine de laciori ce .,in Ce
.:,)--i-f il;l- F ': .r-, 1-:-:.'- i1. ;-i..i ..i i. -'-r ,, r .:r-."nlo-,:, i _a l.ePlJs.uju.r
nrenrr:-,rlrri d;r <i rra irrc:rir r,-r
i:.r-:u.-ri gasrro-ini.'srinal yi r f'rrc:.ci hepa:i:<. D;-:r:rrui qi prrzep::nul (Certr:i\, Lrsanxir) s,,r::
rredicanrerriei: cu abs o rbtitir r-,.r nr: i rr pn ida pt celc o ra lA.
i

(e',r A .l r1 ; r. : s i -. .p r r, .., a,: ,, bc:rzociiazepinelo:- poaie conduce la feno;nenul de toleranta sau

\-:-7
:d,nl;re . rer-e.'rnrilnr nn<r.cinr.:iri ..F. .^ --,-._,r.n., n!.ccjit:rea cre tte jii-dsr-.,-1..,,
, - .-l-..-.,, dJ=loi p.r::u
.rli:nc:el cfectului anxio]itic. Acc:t nlci.lrism >:: Ir L:z: fcno:nenelr,r {- i'; ,
p('t3nii,rlului tox icomr aic
Bcnzodiazepinele igi exerciti eficte asuDfal
- Si:ie;nului n:nos ccrrtrll
- > Sisrernului carci io-vascr:ia l
- , Si r-'",'1,,iI .-.^;, I LJt]r.:1[(\T
l;-- -- ---- ^--=.
I-e nivtlrLl
u-3_II1_"r
t1::__1lli sll]:J rrlglga3cp'n:!jni|en
jllll__n"l:J
SNC]]'e j323. apafr!lt
rz_odi:zc.oinel: anilen:azL npidi pe tt
aparitir r:rpioa EEG u a rlirnuilloi
ritrnuiilor bcta
bcts .LlcLr
a::p4d,cl!nu'!i alia. Este u;r ]niict',or;l'.@ratilnEzD .'_-.'. _'-_-

ireccslr'.rlui Ct ori grir. Benzodiazclincl e proiei,:a :_i i

Ll-'. i: l-' !.,' :lo \J-_,r Jr. :.:i,r .l ,rrir:r:c Jc o Cct; ,s, a ;;1t.,,ilirii. c,r s::dc:,:r pr._,iiuct,
: . .i::c i: a 1':u"i:ur:i pi:l::,r.r,-r:c r rir,:r .rr c:-:: i .,,b,. : r::..'dii::.r:cr. R:Ci;-. coI.rilul
.

i 1tl
:. oxigen. Din aceste considerente, bcnzodiazepinele sunt medicarriente utile in tratamentul unor
l..:iuniJuaio-vascular:.
Flunitrazepamul adnrinistrat inlravenos provoaci o scidere spectacr:loaii a tensiunii
::eriale la persoanele invArstd. Efectele respiratorii sunl denrne de luat in consiCerare, intrucit
.::zodir:epinele au un eft'cr d_gprelgi-gl_$jrp]ci rg:pliglgl "bg lPlr ce nu depindc de doze utilizatS.
-.)3.asentenea, benzodiazep ine le sunt riscante la pacien;ii,cu insuficienld
respiratorie obstructivi,
.
-.:.r -c6t anlren eazi fe;romene bronhop Ie gice.
Principalcle efccte clinicc ale BZD, dife:en1i:te dup!. su5sranii, sunt redete in tabelul 51.

Tabel 5l - Efecte diferenfiate ile bcnzod iazep inelor

An ti-
Nledicanrent An:iolitic llliorelaxant Sedrtiv A mnestic
convukivrnt
+
+
+ .l.#
C lonazep a:n ]--i ++ +
+ +1-+ +
C lobaza;rL .+i-

Benzodiazepinele pot fi clasificate dupi actiu;rea lor farmacologicd il mai muhe subrtlas e:
. r\nxiolitice: diazepam, meCazcpam, clordiazepoxid
. Hipnoinducto:rc: nirrazepam, f'lii:azcpa;ri
Nliorelaxante
Antidepres ive: al prazolam (Xanar:)
Sid:ti', e: clcrszep.rt dipot.rsic ffianxene), lorazepam (Temtsta)
.T irr cre glatoare: clonazepam (Rirotril), rnedicament ce pare a avea 9i aciirne
antimaniacala
. lnd'lctori ai anes:eziei: midazolan.
O aiti cl:sificarr a benzoJil:epinelcr es:e rerlizatl in functic de actiunea sedativS. fiinC
.: . izate L,r trei ciitegorii (Tabel 52 ): :iit

'i'abei 5?
- Clasif;ca:cr IIZD in functlt cie a'ciiLrnea sedativa
Reni:oCirzcpile cu acli[ne se1.:1:i\ ] brorraz:pa:l (i,e1o g!4);
slabi t3nrtz,.p3Ii1 (.\ibeqo),
c lo:JL azt pox iil (LiriLrn, Napoton):

clolrz;iir (Urban;,'l);
c ior azo iant (Oicrdii),

djaze o: rr 1\':liurn):
kr i:: zo ien (Sc1:tan).
Benzcdiazcpilre cu cf:ci scJi ii,' nr erl:zecan_Qicb ro iun, Rudo:9i).
nrediu irorJ:,re p: rr (Vcg:s:,r),
o.\32:olin { S'r rJIf ),
alprrzclan (Xan:i:)';
il-+ru,l f15,,.".iiO,
icrllsoF,:1.;r (Se n': I),
clo tiazc ir in ('r'crrrran).

Bcnzcdir;.::pinc cu
stCrtir'(ciercnticnt l_qL" z:_L::l1 (Tcne si:r)',
I

i mi.1.rz..i.rn'
': hig-ir pol,:nr fJl-D ('ccnu odirze p inc ctr pLrt':r-: marc)

rL9
 Ittdica]iileterapeuticea'e.BZDsuntlegatede.principaleleacliunifarmacodinantice_
anti. Pentru fiecare efect trebuie alese
anxiolitica, selativ - fripnoticd, miorelaxanttr, art icortvulsir De aici rezulti pe de o pa:ie
acele substanle .ar. a-if"rta'ntai intens n.1ir.,n"* corespunzdtoare.
de a cunoa'te iprrnut qor^nrot{inortic al BZD, iar pe de
alg parte,.posibilitatea de a
nccesitarea
Un al doilea criteriu de Utilizare 9i seleciie ii
acoperi nevoile terapeutice cu cete;a substallls active-
aie diferitelor BZD sunt:
constituie prol lul fir ntacocineri c' Indicafiile de bazA
. . stdri psihice caracterizate p.in enl]gEte.-t.M- i1e
(diazepam, clordiazeporici'
,l
tulbura.il" arL-rioase gi unele tulburiri obsesivo-compulsive;

I
.

ttari mantacaLe $l rol tllrrutsBr'1tur'

controlul stirtlor
c-onttotut
tratamentul srndroalneror g'qltlt"lqt]iggl1g53?Tl d razolam, midazolam);
". re irfantile (clonazepam, dlazeP:m,
convulsii: status. epileptic, petit
n itrazepam, clobazam):
insomnii gi alte tulburiri de somn (nitrazeparl
drLratd de ac!iune scurtb sau intennediard);
flunitrazepan' tetrazepam - BZD cu
t
spasme musculare, distonii (diazepaT);
;d*" p*q"*"tor*G*^ffi-ulg"ti"
...
(d]-'.pltl midazolam); - :
tl
I' a!4:te-P9*!ssryE!Ear 1r
r.J*" in ugi*li. t* eri (Midazo)am i v ' Lorezepam)l
m:nie);
jr
I
p.crent:azi efeitu! neurolcpticelor (schizofrenie'
,lrpres i i (A Iprazolam);
ri
l rit-'l"to Uolii ut*tve (Clona'zepam

catatonis (Lo razePgm)-

I
lEirrlrk ",I*^e/sunt reiuse ca nuntir 9i, cle obicei' dispar
ffi"_ix.c'.fatigabrlitate,slabicir.Lqe'con]!rz!,ltulbu:arideconcentn;e,
i: aju;lar''a dozclor:
I
nictimr''rs ccfalee. drsai,rie, oboseali lltusculaii' rnffiare' atntrezie
antctogrt'c:;
. eEG ant ico linergici: vederc irtceio;aid'-uscdc iunea mucoaselor;
. agitafie paraCoxalr - {:qmnie haLlrcinatii' tos*u*ti' "ufoti"'t ]gl]Jt;
I
. co:.iir7i:
.- 5i dezorien::re,-iqs:$i:l lr
I i:::nici;

' d i;:unc rii s:;ualc; / apnee Ia doze erceslve'

I
' cleoresie r:spiratorie
'I'abel 53 - Inieracliur-Li rnedicamentoase a|e BZD
I
TIIIDiCA\ IENT INTIR{CTILINI
S..r. lF*.,n'-l PZo- ,rg..hq ggi:i ace rr -
:r
I
AlLocurirol
S;;lie'.u't, i,;" ul B ZD, crtsciiid eiecnr I ac esror:
I
Crf:ir.a
C lorr in t":ilic ci
Ct',tri=_-a"ra.t;t"dttia.crescailJinsonf ia'
S';. *--" j.--l BID' cr-:-:J :i*-'1.tr:t :Jr':
s.iG *..= ,'., tt-,t nZl.c::r-j:1ct: 1i1ltt'
I
int t idiila
I
C
Dcpiesralt:Lc rntidcp:.-si".- -:-cCeprim:rc:SNC
S.N". C. Alcooi
Il arbiluricc
jDie or in:r
iiisuiirrrr:r
:;.J" "".'t-,'-t-l ri c:ir: i:r'::' i '^rin:i
Sc; ir mci.lbulrstn-'l ZZIr'
I
il-.arrc-.nl..a-t-"ulmidazolanrrlrri,crcscindnivei'-ri
r_ l r I i1) rlll9ln.l
l:sr:r:Liic.
I
llJ
I
, ,r
 ,
i!IEDICANIENT EXENIPLE tr\iTER.\CTIUNI
Contraceptive Scad metabolismul BZD, crescdnd efechrl acestora.
orale
Is o nia zid Scade melabolismul BZD, crescind efecful aceslora.
Litiu Cregte incidenle disfunc;iilor sexu:le in asociere cu
CIor:azspemul
,r-euroleptice CreSte scdarea, hjpersrlivaria, hjporensir-rne. dclir, creSte
auua Si rdvilirl aiprs:olarrlii.

O
" a:.'ntie
"'"'^!'- soeciale trebuie acord-rti asocierii R7D c'':lre n<ihntrone drte fiind efecleie
:ir erse riscalt e:
l.
I

(Xanax);
asocieiea cu substanle barbiturice este nerecom:indati, _intru-cit lenzod iazep ine le
diminud efecrui barbituric: ': -- -r- '
asoci"r"a a doul benzociiazepine este indicati in situliile de urgenli, cand se poate
utilrzi.combinatiq 1]t!ie r:n lelzodlazepinic cu aclir,ure rapidi - midazolam iltramuscular,
urmatS la ] 5 minLrte de administrarea .u1rii benzodirzatinia cu rbsorblie niedia -

l,usl,lr uu.r
Este o substanli recent in{rodusi in teripia psihiatnc-. Ivlecanismul de aciiune nu este
ccrtrplct elucidat, dar s,a consttt.:t Llr efect nr:ucri ];uFr:r transnisiei scrcloninergice (adninisirarca
'r.-'ricaprod.cepi1{!gL-!liV.rr'ffi{c;eltei:;'rlac:i\i:::i.
:oiaCreneigic: $i Copaminergice (Goa gi Ward - 1990)
- ----E"rptr""" (Buspar, Stressig:l) este un putemjc arxiolitic, putAnC fi adrninislrai i!-!93!g-1-
trebuie utilizat in doze moderrte le pr:ie ntii
fjg,,.i, pe niru o perioada d" Ul r"*l,iZilS. Prep:.iaiu) grave
r':irs:nici gi cei cu insuficienie heoatice sau orguice
lnrlicarii!e buspironei sunr ntuitiple. datori'!e ei.cieirr clhice cornpler'c 5i p;opdelitilor
-i
- : . i : : ., : i n : : i , L.r:'ttJjO.:Sc 1r-rrS
:l-.i: rrrrl.l rari.lj 1i co:t:l:!. biOti-arsforrrarc irl'-r;j la p rin:ul
ir:rsaj hepat ic):
. ani: iolitic in: - :rtl ic l: r,' c|oit.:'r:
- siiualii cdnd sedarea coal.e f; ptriculoas-;
- paci:nii cLr ani3cedent'e Ce c<;nsunl abuziv <le aLcooVmedicam:n'rc;
Doten i3 ezi e i---ctrll antl
cionicrainine i;
ciect antiCep res i v ci-nd coexistd erl-xiclatc ;
cl.cacir::: ir, irr'rr:nrLi r cu ar-\ic:3::;
. poa'!c fi [olositor in sel'raj nicotinic;
. r,.r,mp.r:rl r-.ir:ri.i ":,raIi,, it:', isi cOnl:ror::tn:rtr.lur r:lliso:irl.
i-fr.ntt di: Lniensita:e rtlei!e: seclar': fiia afectr:ea functirLor c (, In it ive

-;1:Uqpex'.i-apirumida i;"drruez.sLmt
c:fa]4- rf4qli. -ir1 1-biIi141e, !1!.grbiIir;it,
prrcsi'ezitI
''"''" -;
'.]i:c',eI or - le dalo riti a:
*'.:;..-'-
" -r1 -a:l 1i urli i
doIrnlin r':s.I::
lnlerQctlrtnLte tneu!camcttloJ-se c: aite g''"lle cle suils''lr'le psihoirope
criIt nr. ?,-nf -'fP rr1

i:rleiLrl 5 -1.

1tl
 -
fabe] 5{ - Principalele interacIiuni medicarnentoase ale buspironei

I\fEDICAIVIE]\T EXEj\lr?LE INTETLACTItDii

Antidepresive IN{AO Phenel zina, Tran;-l cypronirr /-recre r--ci',--. a-t-.i.1 ;
Lrhibitori ai recepririi 5-HT Fluoxetina, Fiu,,;oxamina Cregte efecn-r) anti-obsesibnal
Diazepam Cre5te nive Iu I BZD
Neuro)eptice - Haloperidol Cre 5tc nivelul ne uroleoticului

Crupul azospironeior. (Gepirona, Ipsapirona, Tandospirone) o ferd nni narcnaniir,- i^

medicalia anxioliticS.

Derivati de tip carbamat

Illeprobamat @quanil), este un prbparat derivat din tioalcool cu acfiunb anxioliticd,
seCativa gi miorelaxantd..Este indicat in tratamentul sind,romului de sevraj alcoolic ai in psihozele
rlcoolice acu:e, in doze de ll00-1600 me'zi. \{ai este utilizat in a,socierc cu esrrhsf:nte :nriaei,Ja i-
ireparatc conrplexc penrru rulburlrile psiho-somatice dir boal: ulceroa.i. Are o toleranfd relativ
Iuri, putdnJ fi folosir ia p.-rsoanele in virsrl. Riscu] de dependcnri esre pronuniat, utilizarea sa
tlind iimitati in clinica psihiatricE. '
Tetrabamat (Atrium), este uri iomplex de liniez-a, Crupand doui niolecule de febarbamat
cr o moleculi de difebai'bamat gi o moleculS de fenobarbital, aceasti ultime moieculi fiind eliberati
pr(-,3iesiv. !ste un qgd!game4t cu ac'lirrne tranchiliz:nti qi toleranti bund, nu are actiune
llipnoinducio:19 Esie un preparat utiliz.rt fiecvent in tri:-,. rr-.,,1 sindromulr:i de sevr:j aicoolic s:u
r.: ji::mentos, r.c:iorlnd spectaculos asupra urmato3rclor simptorne:
., trc arurd lure gen:ralizati;
hipe:ernc tiviiaiea qi an-riei:te a;
;: :r:; t tnr:lc nruro'.'e3cnti,,':i
:t:':csivil"::.
it, doze nrari, Atriunrul poate inlocui Clorrnetiazolul in traLunentul preCeliriumului treir.ns.
l:l:ri ales cird acesi pf:ptrai are contrainCicelii. Atriumrl se gasc;te sub fornra de capsule de 100
mg (iebarbamat 50 ms + diieba-'banr:i 35 mg - fcnobarb j::l i5 mg) c.rpsule de _100 me (Atrium
: l',t Doze i: uz;,le: :l.: 1i

. slnJrorrne anrioase - 1-300 nrg/7r;

. srnCro;:.rul Ce s:vi:j - 100-900 ri.rg.'zi;-
. piciie liriLirr licrnens $siiroza alcoolicl sri'i)acLrta) - 9C0-1200 ne/zi.

i\leriicanrente b eta-blo ca n te
Prirlcipelul ior eie ct consi: ir Cjminuarea a;r-rieriiii i;i-soiit: cie. rul'nu;iii sorir:ricc, ce i:r
ci)rlbat.r.a eilrct.ior p.siho-someiice inClsc de sires. ;i
Inrlicl;i i ie lsiirirt:ice aic beia-blocant:lor sunt urnr jro:rcl--:
. S: J- i::.1\::tJ..:, cr: ..r'-r flla Sini:.f On:: SOm:liC<;
':i
. C, -t:t.r:: crio_lr;r r..a adiu,,-r;.: rl t:t{:n-.::ru]ui :;.ridc1 rrs:.,:
. :rlcooiism gi d:pencl:niila drog, inclusiv sind:o,:;rr:l: cie s,r\frj;
'rrri:nteltlui unor iorine iczisl:nte cie schizofrerit in cozc rnrii.
Prirlcip:iul rePre:.I-ririri ai acest'ri clase esic Prcp::to1o1, cu ulilizaic lintiirrii iit cii;i:lr
;,-t i;l iliiiic5 cirtlori i:. ii sc uri lor c: frj io-r,asc ul are.

:\l te su b.sten tc psihoir.opc cu oiect .Jrlriolitii

.\ n lill i .:.r nriric: si.Jr tir,:
IIir!rt:;i;itt (.e'iar;x) csi'-: r:rr rn::icliric cir eflc:.cir:atl ciirici rnilt.rnii,r:r:: in s1:rrilc n:vroiicc
i-,ril:zer'::r s:? r':ir iirii!.:lrai i;r r'rrrLrr.:-. l:rlrr:io.r : ps:iL,,g:nc,:i,j J toisi:lirll
j la : :rsc:r;rclr in ',:rs: j slu j:r cci cu at:.:liurri
ruri, puiinci ir uiilirrili
:;
caidio-i:..;c..1:r: s:iu sarrliiirca s.j.,'c.c

\?2
 Dozele uzuale au o fiabilitate mare; oscilAnd in fi.rncfie de intensitalea tulbuirii anxioase
.::re l0-400 mg/zi.
Administrarea de lungi durati antreneaza e fecte sedative nepldcute.
Benzoctamide
Tabitine, este reprezentantul principal ce poate fi utilizat ardr pe cale orala, cit gi pe
cale
:3rdnteiald, i.m. sau i.v' Poate fi asociat in perfuzie cu substa.nfe antidepresive sau
in tratamentul
'evrajului loxicoma.rilor dependenfi de heroinS. Tacitine se gdsegte sub fonni de drajeuri de 5mg gi
. ) n-.-e. fiole de 2 r:,1 Ce I0 nrg. Doze zilaici Lrzua li este de
15.50 me.
Unele substanle barbiturice au u-o efect a,rxiolitic evidentlnrai ales dacd sunt prescrise
in
:cze mici repartizate pe rnai multe doze zihice. Acliunea este insi inconsianti, iar efectele
.'',!- -1.." ;-^^-.-.-
- ' -Lrr!rd1c rl,rPUt(i{r!c t:-:+---;
ttmtteaz^i ..,:r:--
utilizarea baibituricelor ca gi substa,'rfe anxiolitice. Degi pulin
' ':liz:te actual datoriri efectelor secundrre pro;runfate, se folosesc toru5i, in special ce hipnotice
,.de
. :ze rvd":

Captor!iotn (Covatinr, Co', i:ix) - tb. 50 mg - eire un purcmic tra-rchiiizant qi a.rxioliric ce

r:iioneaze Ia nivelul sistemului linbic, fiind aproape rotal -lipsit de proprietipi hipnotice.
Doza
-zuali este de 200 - 400 mgizi.
Antoborbita! (Am1'tal) - tb. 50 mg; doza 100-200 mC
Indicalii: tratamentul pe termen scurt ai insorrniilor severe qi rezistente (de obicei secundare
:.lor afeciiuni psihiatriie majore):'- ---: - -' r ''"i - - .t
Tuinal - preparat combinar contirind Quiral bprbital sodic 50 nE + ainylobarbiial sodic
: I rag; tb. 100 rng
Doza uzuald ecte de 100.200 mdzi.
Indicalii: rr3tirrr.L;ltul d"- scu,ti'd*iii al Lrso;;utiilor rczistenre gi severc ii pc,soanele
. : o ns umatoare" de medica-'nenle barb iturice.
Bulobarbitalul (Soneryl) - tb. 100 mg. Doza uzuald este de 100-200 mg. lndicalii: insomnii
: , c:i.
A Ite subsrinle psiborrope:
+ neuroJeptice sedative, ce in doze mici au un puternic efect anxiolitii. Cele nrai uriiiz-rte
sunt: levomepromrzina Sozina.r), iispidezin6 (ivleleril), perimetazina (Leptryl) 5i
alimenrazina ('Iheralene) - ir,lont gi Ruppa,rer, i 99-i;
t nerirol.ptic. atipice Dlocantc ale rcccl;torilor 5-HT; (odanseiiona, Gre.liseLron).
t agen!i antipsihoric i at ipic i : C)oz.aoLne, Ola.rz:pLra, fu speridona,
I ariiciecrcsive sedative sau amiolitice, triciclice (Trimip:anina, Arniriptilura),
tetraciclice (lvlapiotilina, iv{ianserina) sau noi antidepresi.,,e (i'razorion, lvlinazaoina,
Venla ina, SSRJ).
la-x
Substante anxioljtice cu efect hipnotic
EfectLri asucia anxieiilii al acestor substante e5te m3i s1:b pronunn:, prtcionrinarC efccruL
.:lotic Ai, prin aleasta, realizind air-riolizz indirecti.
' Zo lpirlcn: (S rilrt o.r)
Derivat irridopiridnic ce inciuce so;rnul thiooird,-:ctor). cregte durata somrului dar nu
- .:clfica starile trziologice ale ac:stuia,
Nu drspu-ne d.e efect anxioiitic, miorelaxa.rt gi anticonr-ul:ir art, deli are c3 nle canlsnl de
. :L.re un moJ, l:propirt,l: b e . z o d i a z c p i n s . b l,r:r;, d si:us-u'ii: tlc icgarc GAB.{.ri..icc.
r

f)in punct ci: reJ::: f.,rntJCoill.:ic se ,rbsoJrbc raprC qi re.rlize.rz5 u;r p:lk pl.irr.rric l:.
-l or: d'.t.ri admiristrare. Tirnlul de irjumila!irc este de 2,5 orc, r;retabo iiz;rrea este hepatiri, ia l'
':::aboiitii sLurl lipsiqi Cc aciiune psihotrol5.
l)oza urilir este dc 5- l0 ng.
Nleciiclrleniul estc bine roleral, dar poate prodr:ce '-n:lc .: jri conlirzion:l< i:, I :r .,..ui: je
'-:3:? la virslr ici.
$i
Riscui de depenile nt.i este lnic, iar fiabi iiratca este crcscura {t I A^?r L..rF- +Lv,tr-5don .,.,- -i.t " .
-,, r-J-l
::::3rstrai cazr-ri'i letlle). A;ttidepresivel: uiciclice, neuioleplicele gi ai-o(,lul po:(ltr r,/i s:.1.r:e.r
$i
o rizc az-a sidrile conl-uzionaic
"

t2i
 ZoPiclona !f1noYa1e)
Este o .,.'oo,.o,oia cu proprieti!i famracologice aseminitoare..be.nzodiazepinelor,
sedariv-rnxiolilic, miorclaxanl,
actionaii asup.o ,*"p,orilor GABA; are efect: hipnotic,
3 i t i: o nvuls i\'3li t.
E|ectulhipnoticsecaracterizeaziprincre'teleadurateiqicalititiisotrl,ruiui,micgorind
rrumirui trezirilor noctume'
FannacokineticasecaractbrizeazE'pnnabsorbliarapidS,merabolizare.hepaticdcutimpde
cu suferinle hepaiice cronice 9i ia varstnici
*
- '-
inlumirdtire 5 ore, timp n1rt;;r;;;tl;;olnavii
;:';;;u"i, """ de 7 ,5 m{z:' iar intreruperea brusc, a unui tratamen! cu
Are un risc moderat a."ulp.au." dependenfi,
zoPiclo"aPoa\e;i"#:Tiffiil"tTtl'.:1i musc.lari',, a,trnezie anteiograde; a1e1eii,
lipotonie
o..,do,-ind.-'ebrios;ce|alee,asleniC,iritabiiitate'...-:
Metiprilona (noludar) 'din-- pLrnLct'-de vedere - -
" tarbinricelor'
Este un hipnotrc liperidhdionic (asemEnitor utilit3tea'
ce ii lirniteezr
r:,n".oiogic1cu efette "t'nd*t muitiple
efecr de scuria i;;,
Are i; timpul de injumitit're este de 4 ore.
tr{eraqualot.to (rct'o al) .' , eiel
-.,.,". hiororice; sedalive-:rn-x iolit ice i ancsrezic
Este un derivat quilazoionic cu umliloarele
I : a i ; antihistam i nic ;
antisp astic 9i a:rtitusiv'
sau medre 9i produce modificiri a1e
somnului cu REN{'
Efecrul hipnoti. .r," i.ll,"tt scurti
-.-

iar timpul
- !i:. avaiigio aetiune enzimoinductoaie,
Si absoarbe ,opia, "ri; metaboli,jjf b-. f"nom"n.l" sec,,pdare sunt frecvente 9i are
ri: iilumirifire este marc. ( iil;';;).^ i" "o"r*i"1i,
Doza utili este de 100-300 mgizi'
ccre;rtiai de a provoca p"ttJ""t"futiiperiierice'
i medicanentoasi, rar utiiizarea este ,,cu risc" datoriti marjei de
D.ruolti dependentd-
:i::itruti limitaic
I (ltzrnit:ettrin' hemitrtrrin)
Clo r n:e t iL::o
puiemic' filnd indicat in liatamentul cle scurla dura"i al
;;;ptt;" d: un efect hipnotic
nlcclie Doza util! este d;250-500 mg
lr,scrrniiloi sevei* la virslnici; ptovoaci o seciare
I
'1 abel 55 - Proprieliiile fannacolozice ale principeleior
subslnr,i. hipnolice r':cornandate de 'r\PA
I
llzuale )i e:rb oli t aclil
D oze
(Ing) I
\,3 :s;.1!-; i-ilu. rzer:rr
:r lo-rarc )
2 -o:,.: 11'..t .'.:e am
I
P

Doral
120 i N-de salh.'l'2-cxa
,,/
B eirzodiazePi;t:
Eslazai:ut _t
i8 - i0
|

|
L-oxvesirazciam I
T:-fi]37-cP:n
(i<,esloili I
Triazo larn
, H:lc ir n)
;;T
rl,'i : :n i?s
'),
( S lr l:r.'
c,n-be r,:o,.lia z-r nile 7';;.1-,., Ij
i -i
lr-r')\airi:l I --:
 I\IANAC NTUL TE
E IVItr AKi}'I A L UL(J L'
Rq.P E Ti'I t U TFARN{ACOLOGIC
TER\PETiTIC
44t*" H

ix r uL,suRAREA,{\xlo^A.si c Exe zuurzarA """

' !"yias4o.]
-d7Bi'''t+,ql

i,r tulburarea anxioasS generalizatl datele de neurtrbiologie 9i neurochirnie evidentiazi l

t-

.:.:.-rto.r;<ic aspe.':c :

A. DATE NELIIOBIOLOGICE
+ Siudiile PET si.SPECT au dernonstral o activitate nr.et:'oolics crescuia pcntru elucozl la
nirelul iobilor o;cipitali, temporali,.hontali 9i irt cerebel, in general in faza ini;iala,
unnat.i de o scEdere a acestci activirigi la nivelul Lobului temporal, in ganglionii bazali ,'i
girusul cinEulat (B rarvman-Nlintzer - 1997). '
+ Asocierea testelor de sustinere a atenliei a dentonstnt o dcscrc;tere a raiei m'-tabolice in
. lobul parietal drept, gangiionii bazali 5i a acrir:italii ryomlqle in ariile 1!mbig9 gi.cortcr.
Tratanrentul cu benzodiazepine L clenronstrat scidcrea nletabolismuLui in cofiexr-:i
l 'occipiral, .

sistemul limbic gi gan-elionii bazeli ()'\'u;.i BLrchbaun-r - 1921)' :

B. D.4.1'E hTTUROCIilIIICE .

Au la baza d is func tionalitlf i ale unrldl'olilor neuro nreCiato r'r;

1. Sistemul GABA - p.in i"rpt;farii'p.Jdomin*t. r rcc:ptorilor C,\8,\-.{ in .anxietate'

1l-ig. n:. I5)
Tiinocn,.Kuikka gi Rasansen . 1991, in studii SPECT u1l]1zAnd radio liganzi specifici oetrtru'
:r:.rl,io: ;it;cnzodiazepinici l?l] l{N C li - 824 I au raPortal l: c,tci:n
:. ' ''.{D:
. descre$teiea acti'"'ilifii in lobui tcmporal sii;rg:
. creitere:r activitifii in codexul preftontal drept;
. acliviiaie generald de tip hipoperfuzie;
. creitt.ea gradului cie ocupare a siieioi endo-qele benzod iazcpin ice la ulilizerea
agoiigiilor inversaii - p-carbolina (Toi,'ulaga - 1997)l
. recaptoi'ii bcnzociiazcpinici la pacienlii cu GAD r-3r a ave a o diskibLriic mai oeloq-::rl i'r
eririsferui siArq.
?. Serotonine (5-H1') e rgu me n te:
. nivele scizure cle j-HT in LCR ia boinalii cu G.{D (l3r:;ertor - 199--'), c:e a ce ildi;i
sLrlitzifia ro 11i1i centrrl jqcat d. scroicnini in tulburare a ait:iioasd (Lu:lti - i99--'';;
, roiLrl r:cepiorilol ,-s-HTt li -i-lf i r.r :Ustsirapr::i i:r CAD 3 fosi deinoll-(',r:rt orilt a:ii'..1r--.1 -
rec:cio:iior s:rotoninici cii rn cloropenvipip:rziila (:l-(-l)P) ce c::ti;liea rrn inolel
ihrniacolo3ic e;<peiinie nl:l p.n:Iu ilrlxieiatea ge:''traiizetl (Clmi;t1 - i t92l
ce SSIiI' bioc:lnJ
Buspiion:. 'olccir:az:: selecriv autorcceptorii 5-HT1 r presinapiicr' in tirnp
:.aptar.:'l saroloilitlsi lr ac:la9i nivel oreiin:ptic, rl'1;c;:-l 1:rin :c'-;ic irl(-:rniir:re et-ici:nta
,:rmLrlirir nir ch.rlui prslsinr;iic (l-ig. ru. l6)
. r:centciii :,-IiT:. f':-!]!4r!!q:l+:gbs.31!:'d iv rs c (clonipi'irnina' arnitriniilira'
c

oirrrz..;ir:.r, :i:p::i..'':. r) alL cte:l: :'nr

- r:.cprn.ii 5-!li,.,u iol il enxie:.rrer majon gigL- l;
. uiiiiz:rrcr p. term€. trr]---5Sit tru Li l l O c.ondrtce l.r dtse nsibiliz:i':l ac'sioi
rtctptori, ceea cc cxpiica pierd:rea caliteiilcf t'rxjoliiice'
3. Noredrenrlinu
Iie;cnte sl,tdii delioit"iiclzi i cr\D a, hii-.,,,"tsibiliza:e I rcccpiorilor cll'i-ro
t-'rr r:L; cc
"i
:t:.'r:rinri o cre;1.i. excesiva n elibe rlrii NA (Fig. nr' l7)
'1. (.ole .r'r kirtirtrr ie(.Kl t :c .' pep:i'' i t'u ]i': r; :' i : lip : l' lt :lr''-:i r c
trtleiltclioil:ez-i cLl 2.li\ it2iea GAB'\ i ]JT ;i )('A !'r"r ''ln rol nirilri:'ioi ii
il' corltrol
incir.:ct al t,.tlbLfrlriior anxioasr. Inje:tar.:r d. p 3 i I I a 3 I s I i i , url a3oni:l al rcc:lliol ilrrr
r :r

UCK clt lip iJ la;-':rcicrlli suferintl de C'{D ilrluct ai:rcr'rr-i ii:'Jtrice

1ll
 Etanol
Cloralhidrat
AgoniSti (barbiturice)
scaderea anxietalii fl Clormetiazol

\\
Pentilen eletrazol
q-egterea Snxietalii

sciderea anxiqtdlii

,dr ta g on i gti ( bicucu li n a)

cre;te rea anxieta tii

Agonigti (benzod ia zepin e) Agonigti inversali (b-€arboline)

sciderea aoxieidlii .
cre$terea anxiete:;i
1]
IJ

Fig. nr. L5 - Roiul receptorilor CABA-A in alxic'-ate

Fig. nr. l6 - Acriu;rca psiholrmrecoiogict a buspirc'nei

r)6
 r'tg.nr. l7-Rolul joncliunii a. Nd/GAaA in D-ir--ninrur a,.,j.-:.rrii gjrcraiiz_r. (Gr_D)
-
C. ASPECTELE NEUROENDOCRL\iOLOGICE
A::ui c,onico -hipotalanro-h ipo fizo-supraren aJ iar (Ftr.{), orir inrplicarea sisicmului linlbic.
:r't in 33 9i Cut cazuiile GAD o evidenra disfunclionalirare (f ig. ru. l g).

Co rp

I
I

l-t
.,] .{- - -r- -.,- -
i1
1

I
\-l
l
l

I R-lspunsli:ltres:-. I :.
'.I
I

] -.t+t'-r.a ":rsrqiei ': '-

,,.,,=;..,,; 1,- oC..-o;" I
-:r.it.:.-rcogarial., .

< .-- -l
(-)---

CLil: lr.:r-::rL-.all dt elireiric a c:tiic,-.:rc!i:raii .{CTFl: hlliloriri liar, r . r_- ir . : ,l lr L .r ;

' ;-c,'r l: ;o.::ti',. |.:.,.- ncr:lt..
Fi g. n r. I 3 - /'\\:i ii:nt:tlxt j -r-;t:1.:ii;lL o,;.rlti arcn: ll il ::rrl
117
 Toate aceste date au condus la realizared
modei nruroa.'ratomic pentru CAD.

A.I\](IETATE Control C.ABA t LLN

A]-TE ARII LINGICE ARIII tr. qE.pT.\rJ mnli 1r ftr,

---) , _.._ -",-.,.,._r rCE
-------- l t_I.

r''A IN?UT h'PUT

(Locus coe ruleus) 'HT rafeului)
(nucleii

in fin.tie d.
a. tuale .l--i----^:-:l bazele

!:".t..:1".",",i.,,.0to,-"tu-1-,.-r,oJ"rfio.*-_-i.,Jf
,"..5CClereit.

NO:... R.i, S I LrN S

SS ili r ,.r--iy, iO i3iLZJlItir.j

IleJtaatt3ttr C: -:l'tl.l lrr,:. lrpcliix.ri I Ccze r.-r iil; \ Lr.il; hiiroxj;ir:r, 3,b toc:rni:.
I

C)bserralii:
. ,\ lgorirrit,l) esle eficieni in
corIitijle rbs:l1ei cornorbiCiriiii.
. r\ io.: ie.e1 c,om.plclll.r)tr:l
a rc r...pr iii .r i ;t o r-f1r1,.16 rlr,:i:.-: l.j^i:r lL:ck,
cog:titrva, -::: lli,:.i. , r: llt ia: c, teia:,.ie
.,..i.. : .;,,;,c ri:

tli
 I
I
'*li,#Htr'ffiS"""x'YEi^" :

@
NGDICAJIE:
. SSR]

'BZD
- If
, IIILAO __:=:
A SSRI:'
- Paroxclina
- senralina
- fluoxeiina
t> ':1' - fluvordminr
- ciuloPrr.tr'
H. . TCAS:
'- imiPr:nlna
- clomiPran-Lura
- nortriptilina
cu Puttrc
c. HP g2O (b:nz:ciue:in:

alPrazolan
- cionazePan
?4 siPtlmaoi n h,L{o:
- non-r:r ersiSii: (uucYl2rom:u'
' fenarizina)
tDt - reversibiie (rc'o cl obcnltc.'
b ro fato fi"ine' lol
a-\ciine.)
seu
Obs.: Pieferi nlonoteiaPre
se
asocterea: A i C
rt-|-

Li l^ d; .,1
"S5I ' CgT Procuc e:e:L<. uLv'"-''-
^

. --. ,l' ' -_- a\a HP:tA lr

5.'r-' 5r"" ":r.:lizend
activitatea NA'

129
 .11
TRATAMENT{.IL IrEDICA.I\4ENTOS AL ATACULUI NT PAUCA
rN AsocrERE comon_emA curui,euRiRri,E AFEcrM,

Obs. Asocierea benzod iaze p ine 1o r cu nracrotilina, buprop ioir ui trazodona, nefazo dona
.sie Ciconsei?!i penlru cd scede sermificativ efic ac iiatea acesl0ia (Clp
-
lr n re9t)

lt0
 Ll

DE PANIC; AsoclATA
TR{TAMENTUL M-EDrcA-ilfENTOS AL Ttrlty}A"lrOBSESTVO-COMPIJT-STVE
SAU
CO}IORBID CU AITE TU;S.URARI ANXIOASE I
I

I\.Oi\.RISPUNS

t. i."u diaorostj:i
"lr't-"u
?. Cre;:cre.r dozel''r li dLr':ei
3..Asociarea clo
-xLn3r_cvblinl7?'51

NON'RISP UNS

L V e niaia:ha
2. l',liriaz:rPina t BZD

-(reu i lr:tan''enrul CcPr''si<i)

tr
 Factori comorbizi anticipafi din datele snamnestice,
' ce pot fi considerafi factori d e refracta h eredo cbla terCle gi/sau personale
-
ntI gi-coieclie Ior psihofarila.of Jgi.i'^-'
aT&le-psrli"; p""ril;t b,;;;G"r",i
l++,
C rclo rim ie
Littrium
Acid valproic
Carbanrazepind
Lezronatttate lob te ntporal Carbamazepinl
Acid valproic
I rlOromlalsle -- -=-_---_^__'
: L lonazepam + paro \e lin5
,r\rx I eIate genemllzatd rez_idualj
fusperidona
-
Olaruaiina
rrolaps valva m ltra le -
.
JlnJrom oc hlpcrventllape cu parestezii
P-OtOCantl
Antagonif ti.qa'-
L onIOiDlOl tate dep res I vd
tr\1AO reversib il
tllpottroiJre / cre5tere in er€utate Substituenti tiroidieni

lERAlrA MEDICA]VTENTOASA A TULBURIzuLOR ,

posr-TRAuivraiicn fn si'REii#i"):'frYl\ ':i
.', :,,r; :
. '

PTSD (Posr-Traumrtic Strcss Disorder) a fosi evidenriat

ce enrirate nosolo3ica de sine
st:t;toare in.DSM m (i980). :
o::lj,::l cli;rice p:niculare a purur fi corerari cu psihouruare inrense
repetate, condigii ;'::l.T-":i.::""_,."i1,
de stres vital_observat pentru prima oard ra vete ranii ,,,prrui"g..ito.I;";'b; j; 9r

ciin Vietnam fKulka-- 1990). Uherior, acest sindror'

a fost rccunoscut g;'i' t.gr,,,ra';"f,"";;
etiopatoeenice, dispunind de o inalte semnificantd iraumatici
Dificultatea recuroagterii acestei maladii- esle legatd gi de ld..rr"ri
de stess Dl r;
&ecvente asocier: comorbide
psiniatrice (Kessl:r - 1995): deprcsie anxioasi, ;uir.
i" droguri, compcrtainenl neadecvar antlsocial,
seu ,/gi so*atice, a,l:sea consecirte dirccte ale pri'aiiLr,rilor
gi abuzurilor fizice
DS\1 IV 9i ICD l0 remarci faptul cd fenorn:nel
plrcind de ra r:aumaiisr..rur rrzboiurL,i. iagirui ,; ,.1"T'lTlt1-*L:lilil::.:"li
opresiunea curnulati' abuzul sexLral, dezasir.le rlo,oul., XHiili,
accidenie rutiere sau de rnunci (mai ales
colective), situarii sociale de criza, agresiune sau deprivare
informarionaii etc.
Principaieie simptonre ele pTSD (dupi ICD 10) sunr:
+ e\pcri:x!a urti trrurr: m:jor::
+ re:riir:R i lc:tivi : momcn::lor r13.rr..rrice s:-l lunnr d: idci ohre.i.,,- .^c-.-,";
rerl in is c cn le iterative (flash_back); "'
, uuli,j.- ul I )l

i aplatiz:re aiectivi, enrofionaii gi cond,ite rrnezici evazir e - c. ,.fr"rinu

in.-er--iri ile
a:ri::re periru a evita ,,reiriir:a traunei,,;
t ,,:rrous.rl" gi hipervigilenli ia;e dete;rnina insomnie ilt:nsi gi hiperactivitare
negaiiva la
sl.:n.llr ,,.-r:irrrCincJ Jc qlel:Ji. i ln:i. ip.r:e pricolulu: r ir:l,i;
r e'''enirnentele P'fSL) apar numai dupi o traumj, _a
cu o late nti dc c6te .,,a sdprarnini sau Iuri,
dar nu mai mult de 6 ruri qi nu m:i puiirr Jr o rLrn.r (reactiile acure
de 9oi .'si sub-goc).
I)iferente frti de prtologia clasjcl reactivii:
r P-ISD este o reactie a indiviziior nonnali 1: o psiholiauraa;
f retriirca idcaii'i, aplaiizrrea enoIiona1i, hrlen,igilenla
,,a;ousal,, fatA de trarrrni,
r int6lniri ale gruoulrri clu stipravieluitorj ilr cicrul ci;ora se5i discLrti scurf despre eveninrent
-ir ziiclc inrediat urmaroare acesriria (r,e.,.oia cor:runicirii
,,lrrriitate,,; iu pl ,Juron,l
:rI rt,J-rI gi a.r:o,rjui.r:ul,
r irJtlnlatlicli ls hoj,gic,. pot fi bcrel:.., j:ir: t:l.,ti:i ( ):nf o- rr;rcnialc
retiatreJ t rr uine i;
c: i.tntrolclzi

l_ll
 efect este cel
I
r artidepresivele sunt psihotropele de maximl eficienfi, degi principalui
adresal dePresiei simPtomatice
., Simptomele PTSD apar'la o lunl .dupi eYeniment 9i nu dureazl mai mult
i"aividuala qi
de 6 luni' in
joacl un rol mzljor
I
contrast cu patologia ..uoiJi,-Ga" pr"Jirp"tiri.
in riscul de a dezvolta o u'"^ttttu tt'ibut"r" 9i
':lnerabilitatea
in con turarca simptomatologiei manifestirilor'
':,fusculderulnerabilitat€poatefiluatin.consideraflLgiinPTSD'darconditionatde
I
expunerea la stres. s.
cepresive, fulburarr ot
Alli factori
p"ii.t""fi^, reaclii

"""d;i;';;;ii"#'i
preflisfrz;il;;;;;ti.ai
depresir'" (scurle:sau'lungi), reaclii mixte

PTSD
9i / sau compo'rtament
-tito;ale sunt:
anxioase gi
adictiv' ' -
$ocuri culfurale' experienle
afectiv
I
emolionale ne!ative t "tiiil't,1toll"Lt3t^"3*riqlti'
prSD
in clasificarea oMS -.ICD i0,
cuPrind:
marewe medicale dureroase'
grupului tulburirilor
apa4i-re newotice
agresiurLf
5i celor
'
legate
I
de stres, ce.tulburarea
- | arxioasi generalizatd I . ,
T
. I , tulburarea,mixtd
anxioasi 5i depresivd
tulburarea de Panicl '' : '
'
-t

r
I
ruibwarea fobicd
tu.lburareaobsesivoicompulsivi
I
t tulburarea dc stres posr-rraum.atic
Acrual s-a demonstrai (Stein '.J.997)
,,,,".irU)f ii"i"
c!-sindromdl PTSD porte fi "totll-' sau ''Odtl^:
;ali"ia"Aa cu rol penrrisiv de amploare mai mare
sau ma..'
I
re flecti.nd o anumiti

. n ror-\ ,
l'rc\ atcnu r I JL'' '11\ltal' este ep;eciati
la I I
.. t , -,'-;:;'.iqont,'" dep"'"'ente {e.i'+ %,1"i:*:l t:l:lY:i i::j::" ""-Ililnt.
psihol:::t tt culturale'
" *r""i.iL,i;ir" individuale l-iorol9e' sociale'
Tiriand kaumatici; intewalul scade T
pf SU .sl" A" reguid in prima l'na de ia ixpunerea
apariiia simptomelor
cteg tJ i,t"la"tr"
prso-r a 39 'Q/' - 84 9'" in dndul
daci evenimenrele s,Jnr repeiate 9i irrense, put*a
uneicomunttailsilpusepsihotriumelorpermanente(Bresiau.I99:.'Kessler.l995).Aceasti ce T
;.:; t;y puidnd h clecian;aii la dista'rti mare
sitr.rarie se referi Ia ;;""i;, ,a"aiuia:'
'TSD
.'-"''"il';];0""i;,1'.;::-;;'::,I;+t'"'ll'3
#"=''"' ra ?'tj e'o (soLonrcr
ce poate ajunqe pini Ia 60 9/o
re?Dr s;u e'r e
-
(Kessler - 1995)'
I
(Breslau - 1991) cu risc n'"1or de cronicizare de profilarie a':
dt d'"g;;;i" ;i p'"al"fi" a dscului pt'ntru ltso in incercirile
Diflcuitetile suili:
' mente dt'lu"'u iscale .,- d: evalLrare)' dLlire care cele mai cuj.loscuie T
i;ipus urilizarea unor rilslru 1^?c,.
1979'' -'
lmpeci Of Event Scale (IES) - Ilcroiritz'
Sta.te An;<i"ry (SA\l() - Saeilberg'
i 933;
(PDEQ); I
Peri-traunatic Dissociarion Ques"iorneire
. ivlississipi Scale For Conrbat l(elai:d PTSD OIISS);
. CiviLian Traunla Ve:sioir - Keanc' l93S; Veryen l99>; I
'i;';:;;tPTSD Scale (CA?S)' PTSD in urrnitoaieie '1 saprSmini c: l '''
' Clinician Administred
Scaia IES '," tt" rol predictir'^ai.
er,eni.rentul stiesa^r, senzLrivita.te de r0o 9r" gi specifici',ate de 87,5
% (Fsinsitin - l99l)- I
Cualutorutunorasemenes.i]lStruilleot:starld:rc]i;r:reEngda}l-.|99l,deoiste3zlt:
lrizonierii arnericeni dittV;;';';,''.lpuli
to'ttrrilo',"it*t"""tt""tipfSC dz61 9i:de539'oI
de 59 66 ?'o la persoaneir agresate
in scop crmt;r'" I
cadrui gcolari)or victime ,r. ,-..,i
",r.'.;minai
5i
sau ia manorii urrei crirne cj' ontor' in;l:',
u"ui i"'r"totn1'c]e silbi speciircilaie DIS (Diagnosiic'lnteni':rvl lcir:duic)
',i,1;;i.
Utilizarea
in ccrnparal,. .u .pld"n., iologic" de caliraie [\atiol:' I
o iaLi a p.fSD clc nr-:rnar 1,0-l,j ?i,,
t"*"'?lll;:jl;:).;Ul;,lil"l::;:;"X;1ii;;'e,,i'" p..''r"'PrlD:-'l:ir:::'r: r: 17 !'c (\es:r:'
I
- 1995).gxrsitnlaacesioraperini":'insitue!irr.t'nott"'iirl'-nt:psi-hciiaum:iic:"i:,th-:::Cu::;f"
poi'ntlalLr
lerorist'' ripiri ctc )' estit;rarca
qra"., accitlentc de ri'uncir' ail'r'rr i
r,.rriere
I
lll
 PTSD, permiland
.misuri de profilaxie specifice. Validitatei cre$te semnificativ.; daci u..rt. '
instrumente sunt utilizate dc cliniciar (Gelpin - 1996).
' Pentru PTSD existi gi un model neuropsiho farmacologic in care locus coeruleus este
considerat un veritabil ,,centru de alarmS'.'sau ,,pivorul" ceotral in etiopatogenia prsD.
.:
Medicamentele psihotrope eficiente in PTSD trebuic si blocheze ,,centrul de alamri,.
noradrenergic ce dezvolti u.'r comportament de neajutorare (,,leamed helplessness") la persoanele
expuse la gocuri existenliale inevitabile (,,inesCapable shocks" - IS). ,
,
Altfel spus, simptomele PTSD depind de valoarea raportului mediat de NA: - gocu;
inevitabiie / comoorament de neajutorare (,,inescapable shock / leamed hclplessness',).
-_.
ln cadrul acestui model prircipalele medicamente ce blocheri sistemul NA sunt
antidepresivele triciclice gi tetraciclice, clonidin5, i1\4-AO, neiloleptice gi substanlele beta-blocante
(L7son - 1990).
Cercetdrile ulterioare au demonstrat ii in absenla stimulului, .la persoanele cu pTSD
i,rtervine o sensibiliz:re a circuitelor limbi:e ce permit- expuncrea imaginari la traumi - .

..reexperimen tarea", interv'enind mecaaismele de declangare gi sensibilizare (Artelman - l9g8).

-Aceste cezuri rdspund terapcutic la ca-rbamceep'roi sau derivati G.lB.l, -ergic i. -
lmplicare: sistemului opioid (endorfmic) este' susfinuti de obsenalia ci.stiessui ildirce
analgezie, iar naloxona utilizati la veterarii expuii s'.ressulu.i de lupti reduce sensibiliratea acestora
la scene. trauniatice.
in autornurilirile - fcnomene frecvcnie in PTSD gi corsecLnte ale unei autoagresivi.,;gi,
secundare urlor comportatnenle inadccvrte ca r5spLrns nenrodular la sbess, s-au relatal re zul r.uie
excelente cu cloniCini, methadoni 5i naloxon5 fVan der Kok . I9S7), sru inhibir._rri specifici ai
r::arririi serntoni-.i lPlri - 1c,v . ..

Teo:ir inl el3:ii are un rol bi-oc sLabilir ia PTSD. llind lu'rerirurrr'd
inrrlirinnr,i rJ.
"" l.' ipcrcxcitebiliate
c,rnrrr; er, r.^,.ir:f."
vr.J,r.d vLr !dpd! rdlc <.upsrafionali
^-- dc evit:re (Friedmari - 1938). . . t. ji
.
L

' Aspecle pr o.cI ice:

;
',,dezastre
1. Delimitarea entititii PTSD 9i tendinti . ictualg de a..fi coreratr cu
.
cotidiene", indici un potenti:l de prevrlenti de7.8 "/". :
2. Cre5terer continuui a stressului lrsumrtic gi e situetiilor de aceit tip impune
. depistarea ,,persoane)or cu risc,'.
3. Existerr{a instrumentelor psihomerrice permite depistarea acestor persoane..
J. Frecrerrtr conrorbidir.rte r PTSD cu: depresir, enrielerer, edictie pi
c?nrprrtrmenrul rntjsoci:l pot aducc io prin-pl.ro sirnptonre
adsr f,rrr-r c: rrzi c fi o p :r r o g e n i c i
.Cc mrscberzr
.

5. Posibilitati'a denoliirii unor str:rtegii terepeufice mulrirnocllle cu eficienti

rcmrrc:bili.
Acccptaref c: enlintc nosoJogic5 e PfSD r fosr serrririficativ intbrlrir-liri de exi:t::t:
::s::.or psiSo'rr:rri:c specificc pcnnirdnd int:n:nria tr::pnuric.i ral,il; g.;; r:..... :cropi.:t: Cl
exreiienta tratrna i ici. Prevaien !a Pi-SD se situeazi intre 1 gi 9 ot'o, at,2nd un risc C: croniciz:.rc pi
cornorbiditate crescu'. (Davidson - 1991).
Trat:merrlrtl PTSD.esle muliimodal, in centrul siiu siiuindu-se irlervenlia frrm:colo.lica, la
ora actuali fiirtd recunoscut u.n model biologic peltnr aceasti tulburzre (Van cicr Kok - l9t j),
moCei ce iinplica Ctscircarea masivi de noradrenalini dupa gocuri existcn!iale ine,,itabile (lS) - dar
intensiiatea sinrpiornelor depincle Ce sensibrlitatea incliviciLrali la acest neuronediator.
Se realizeazi astfel un sistenr de invi.tare nonasoci3ti\'5, in carc rolui oiin:ipel ii rerir.
sisi:niului sefolo:lin.rsic 5i eficientr tc;ale uii.: j rr Lict,.- prin utilizarea SSRI $i NjA-SRI.
Da';is - i985 gi --ru;Gson - l990 au rele',ai rolul recerioriior 5-HT1r ?n I''l'SD capabil sd
.
.loitctioncz-t cu sislctnLrl CRF, endorflnic, crtecolanrinic ;i i s:rLr inColaminic (LLn aqopist 5-HTr'
blls.l;.rna, 3r .'.''ta lr.rl rol ps iho iarrlra co logic cvident in P-iSD). ca gi a subsiartr:lor SSRI sair ir*,{-
s l(i.

1l-i
 I
i
din incurc6turi",
. . -,Se considerd cd in terapia PTSD procedeele qi al elementelor
ia.r medicalia permite controlul asupra poienlialului
disoc atrve / proouctlve.
)c iative Productive.
/ t.
'-'- Pr"r.n1" elernentelor iisociative productive i::di"-tl ^"f:::::::- 1.,i.,'^ic.^,i"a
r nimentului

traumatlc tislrdrrld'rl
tfaumatic
modelul psfiotaimacologtu'
semnificr. un potenlial major !1
declaneant rvrrsrr^
srlualro j1
psihofarmacologic, situalie r deVine S ingu::
lSfiOtrOpi
ur \'dre (wlgvrq r"'--
:T,^':t::t:^: n '.ai nrezenre,
pOSr
tlcallva d.
oe
:l:li:::j: tj":,::t:ij;l;i';ili;i",,t]; :: I
i
prezente cu atst olul medicaliei
argi rrolul
Cu cAt aceste elemente psihopatologrcg vor fi mai '
;,;;l.it":
psihotrope este dominant
iu*u.ot"r"pi"
rerTnacot€l
^-^^ aie unnltoarele obiective:
dPrdin PTSD :- -
tr..lior"i"u a Dolrr'
r iemirificarivi a simptorrhlolbgiei in fazr inlllaia
r imbunltilirea comportamenrului de evitare: ronic):
I
; Lffi ;i;;;.".,ir"i J" r'ip.rexcitabititate tonic (hyperarousal

'
t
tr
reducerea depresiei 9i arihedoniei;
dirninuarea conduitelor impulsive;
.'(lltllrlr\4v'"-^^"-"-_--'
I
- '
- '
I

i
r
.
simPtOnt:lOr
controlur asuprafenomereior.disociativeacyl"r]."*l!Y11:,'1:*,::::;',",.eitudinala
;.";"JX$' i::i;.':H't:J";""';il;" ;;*;Ft;11 IT::, ^:::':li,,l":i""#1'J,l
-1:l.i'i:"i "'::"';:.,.;;$i';.;;;;;;.;it
l'I ) l-'' csts r-ru
de factorui timp in contiadiclie
cu,ceea ce i
clasicd : : ":
reactivd claslca ',t..lt,.t.
I
,rrti.,.u il patologta
sustinea patologia reactlva .l f,",..e
..t--i- -ri
fluctu diverse e;e
fo".t. diveise poienljalui de
e,:e potenlia,ui
: Factorul determnant al 'acestei d?olut'ii -r" : .:-^-^ r- acest eiernent.
T
-^A ".e.i:l
i;r.*Te;J:1li^ I":4";fl::"::"T,1:l-'":li
, ,"r",,#'"l""Tlffi:'ffifr"..i", l';ilr,"I,iilj;
l'fl'".'"";"i:il'TiTl,ii;iii,i#il;n+;ilT",':^0",i:::',:1,::lli,l,l'dromului
i
'...
TER{PLA i-iI TTSN ACUT Drr-r-i o '
s-ar putea lezunta Ia fornrula nnen:oteh-nicl a lut \\ lse - IvoJ a
S:raregi:
- Brief (scurt); ' - .-..
.Irnediale (imediat);
- CentralY'arrrtni't'otta lsoitatiit;;
i
- Expectarron ;i;t;;J;"'-al furction (reveniiea la furctiiie noirnale);
Pio''in'a:.:l-' gir cn (aj'l::r inrec::'l;: a
r'rnu-i conflici abisai)
Supei-ficial 1ti'a a ttuta rezbil area
(acuii) a bolii sunt:
Scopurile ,,'.-ii.o!i.i din aieasia f:za
I sedarea 9i rcduc:t ea sennilcaiiv5 a agitaiiei 9i d:zorgaul
izdrii; I
+ d'r:n::rca
dininuarea :L:;Tl'I -:ruL discciatrl'e;
e lemenielor
'''"']"'"."'...-,, --^ .-. ,_",^:,u:itc rtr.l liaz.j:!j: i.r:r. (i.:: ,,:::
lnitial, pentru a realiza abre:c';tr tt,"ullt."i"- f,i",i." aiulaiea s'.aii c.:
^o -..,rriie
;it:.:;;'ii,;,;'ii,"p..l"i, u,",.:tl::ll:::l:;tll".;';i;;'ffi',i,':l:,::"
bi-. .u e,?or+oror 11 :?pii currS') prS,,.:: ir dcz c--)
il;;i;i$:ti; ;;;i; ;;;;ii;,. ,.: :, r-;^-*',-"; r:hilirat: si hi oaIriciliia',e.
^

TERAPIA iT N'SN CRONIC

Irnp,.Lnesirat:giicomple;iebazliepcoioced:e'psihoie;apicegimedica-n:erelsiho'ucp:"
-
1990)
ciror eilcaciirte esie r.lnallim "ct'no'"uil (Davidson
'

+ AniiCepr:sit tauo"bil'-nr:i ales cinci s''nt fenonrere conrorbiCc -: '

"'t "lt"ij"" 'u "ittt
'.ipulrleoiesiairroiadlanergic:cleepLrizar::Frank'193S-irlipraniri-ilrlCrnelzi;Re::'
igSc - C :;i; r:: rr' le 0 rr: zi
d:.l:r iPia aniid':pr:':siva N'A' ntc:siLi tt lll:::: .
Ades:a enonte't"it tl" ' i;iiittr: inttlse
f
cie ei::1i:;'niru:Lri:-
|ue. indicati:l triciclicelcr ar ramine
r,r,.lrolepiice arxiolL,,.ice ro,, i"..Jiir..l
.-rc P-l SD a:oci'eli cu cicpresia ilhibaii
LY'g "" j:::t bereflc':
+ .'\nriile liesivcle relracl:lic: 5i c':le t"rrt-I;:ciciice ":tt
siirlarrilcincareciorninianxi:r:rrta;iexisraasocierir:rorbidesornalicecclirrrii:'-
u: ii ir:r te :t I ri.: ic lice Lo r"

lt5
I
 sSRI (fluoxetina, fluvoxarnina, paroxetina, sertialira) - sr.L1t actuxlmente superioare
anridepresivelor triciclice. Studiileprivind SRI-NA sunr inci neconcludente. l
? 4".h"-".-^;-. .-- -r-^. de bunl calitate cinJ 5(! n---ani-
suri. pr rzsuttr !-:F;--v.;..kir:..r
|Ltlct(\cirJolIt!atc:1,
modificarile majore de somn 5i ostilitate.
t Beta blocantele diminUeazl semaiJicat.iv agresivitatea.
t crj agonigti (clonidina) in doze de 0,1-0,4 mg/zi diminui mult tendinla de auromutilare.
Kinzie.lQ89.relaieizirezrtl|eteexcelentecuasociereacl.'n;.l;frl]l]ffi
....-
t B enzoC iazepine le au o larga indicatie, fiind medicalia preierata in pTSD3tat in faza
a.-r:ti (clorazepat
acuta (clo13zep.rr diiotas
dipotasic - Trrmene, lorazcparn - Temeste), cat $i in f3z3 croniti, cele
eficiente fiind alprazolamul
mai efrciente Xanrx 2-3 mglzi
alorazolamul - Xanax mslzi gi clonazepamul - Rivoril
si clonazen;mul fuvotnl, ll-5 nro/zi
-5 ms/zi
diminuand insorruria- hinervieili
.....:
mri relatat rezultate
S-au mai saruri de liriuAchner - l9S5)5i neurolcpri::
incuraiatoare cu siruri
reTultate incurajatoare
(Lr:r rs - i9S5). \/ '.'
n:dicamentoasi rebuic si fie C: durati medi\(2 Iuni!purend fi prclungi:j arunci
Ter'-rpi,r
cind depisteazi simptome asociate (depresie qi en-rietate)..,., . \-,2
se . . ,, .
Psihol:rapia estc uiil;, f;ind complemcntari aiit in fazr acuti, cir m.:i rlei in r:z.r croi:ici,
tu rol in reJuperirea gi re ir.sertia in vialr normali.
Precauliiie necesare, fati de.abordarea larrnacologica a PTSD, lor fi luate la pacientii cu: , ,,-
traumatismecranienese.',ere,bolisomaticegraveconiecu!ivesauasociateevenimenhtluitTrunatic,
c:.er:zii sanguin:. consun]tori abuzivi de alcool sru d:oguri. .

Tratamentul de lqrgd .dqrala qI PTSD q5!e q4eo !,absolut 4ece;4; gi :pendent de

u:nitoar ele crirerii: ,:- ,, : ' ..

+ Eti.'a, i'atce tcr;pici furmecolo3ice in eirontprrc3 s.ru di;prriiia si:n,oronrelor PTSD.

t Reclucerea sernnificativi a recidgriloi sau a manlfestirilor p-: dula'.a te rapici;
a Rcl:-, an'.a s:nr,,rificativ n'ei Flri a f.rr.co'errriei in comrar.rr:e crr n ri:roieren r'
r Corrorhidi;:,ter nsihirtrici ce imnrr.rr terrnie niih.rtrnni'
+ Spe:r1:::rrelioridi progn)s:icului, rrit Cr. pr.:::e su5iecL-rl.:i. cir ;i r psiJLrre:.rpcurului.
Terapia psihoiropi poate fl discontinua i,n u:miioa:ele condilii:
+ Gradul iriaLt de alreliorare:
t Progresul eviCcirt al pacientr-rlui suD,.rs metocelor psi,hottr:pice ;
I Sirbiliratea sitLlatiei sociale Side riaga;
I Prezc;ria efectelor secunJ:-rc lt:Llic:;iei,
t Cre9re:ea cvi,lenii a cap:c;tipri d:: ,,copy'Ltg" i;r c onCiliile rnei siirlliiin sir.:?-nt.
: Lrblir: ,ln:. rc.
L:r peisprcir!'a creglriii scrlriilcative a sitL,;riiiloi gi i:,c,dcl;ic: l' I SD iLr I it:.r crti l.-:t ,.
rbordarea fa:nracologici rie,". i:r: o necesitaie in-rericrs:r ci-r rol curr'ir. d:r ;i pro::1.::l s:cu C u.
 AarrT'\ti
l\ lL ''\ fl

UTILIZAREA IUEDIC,LryMNTELOR PSIHOTROPE

LA PACIENTI CU PROBLEME SPECIALE

1. Afecfiuni cgrdiovasculare

I
I
I

2. Diabet -
 Sarcini

Aliptr re

i. Risc sciiut Risc rnediu j Rjsc meirrr

\,.:LJoicirrlc
'' r^i-- ; ,------
',,.' i lFi;iopcrdoi 1 Ctoz:p;J
i Loxrp:n5 (?) i tus.rerioni
' IF.-.._.i,.-

i Srip,r-id
I -iior::r
lene I

,\Jlicor !rl! iyarte a r.ir ' - r,-^,. i B : r:-od i ezep in e Ba-.bi:u.ic:

Eihosu:<intiC !-eniicirl; Gab ap cn rj n
Va Lprca I l) P. \/alprcat D\l l opir.jrat
Lniidepre;ile ,:\-ntolie!inil
F luper.:i.roi DR.
iviin-rserin ).1.:.rrrp.n.i l\elru l,c:
Moclobernic
1l-370Ct)n:t
TCAs ( rn:j o rir. ) DFt
Trio:rfrn
i':\rt o iiii:: + iripnotice tser;'.oLliaz.:pine DR B.:r-blocari. lBus;ironi
Chior:i Br -r i,::;inc I Zroiclori
1-elnriu,epa,l L)R Clr r.nctiazL: i l

Zc riCcn
| ' ,-i..i 1,.< l.
I ,, AcJrtcl-!,sitl
i i.: .::, , U.{ | r,.r -Jlr-.:...c: ] t ;.,.,
I D.arrorirl ]

Nl:irdoi;i )
 5. A fecfi uni b epa tice
Risc scizu t Risc mediu Risc malor
Pirnozid C lozapinA Loxap inI
Sulpirid Fenot iazin?
Zuclopeniixol fuspe rido ni
Alt ic on rtls ivant e Carbamazeoitrl Benzodiazepine Barbiturice.
f motorna LJK Ethosurimid
-r^-:---,
Paraldehid i
A,rtidepresive Miarxerind Minazapini
Paroxetine Moclobernid L\L\O
'' Nefa2cdonS
SSzu
I razooooa
TCAs
Vcnlafa\iri
A.r-riol itice + hipnotice Benzodiazepine R a-zn,ti:r+inr R,n'^.1;i,r-i-> ..
DR AS NP AP D& D\,1
Propralolol Dlvf Chloral
Clormetiazol P;opranolol D\{
Zolpidern 'll:r'n::i.'_;:,.:'

.4oplclorr3 -r.
Altele _
Litiu
Anrienlinerdra
ursulllfa"n
i a.= ldei.ic i
. 6. Virstnici
fusc sclzut Risc mc'diu Risc mr jor
N.urolro iice B utirofenor:e C lo zaD rna
Loxerin-i
Fenoriezin:
tuspcndoni (?)
Tiox:,rtene
.rLniico n !xiS il'an k- Cr rhrr:;enini B arbinrric: .Ac e razo la.r-,i di
V"lai, - r d. c..Ji,, tr..rnli".^i.- FeRiiolna-
Vigabatn n
Lanorig.ini :
Pirace';-.n (?)
Axir,ie pi esi\,. Desip ranin i Flupeniixoi
Lofepnmir.ra INIAO
lul ina zap in i. .ivl i 3Jl.: e.rn i
ir{oclobe mid ,
i.{efazodonl
Nor,riorilini (?)
'>\
SSRl ',

Trlzodond l

Tqpiofan I
I
Vgll3la\1i13 ) i

.r.;.-rioiilice Alpii-TG Clocmetia:ol

B usp iro ni R.n?^.J,r,.-;.,- Ap

C lobaz:rirt rl,,riez.-'nr
Lorazepam FILLrazcpa.-t;:
uxazepan i
i Piop rano io I
OxprcroLol l
Tema zsp an
zopr a ton-r l Zo!p iderr
.\lr:i: Or{ir:Crin:r Berahtroi .\ca-rllp.o:al ('l )
.i Lltiu .
P:rllidtiid.'
l ProcicliCirl
 0i I

ri]l 'nr. i
! lns:o_ I
r::5;:ur1o-.rt"ry : I?t iY
|
i Lj:rr.l,o7
j tor",,.*orJ
i plro:rdsng
I -.:r;:c1q-r;:6
-i', i-i) i ::rd:z eipor.;:g ,.t0.t,.:oZ
| >r::.-:l-r j :.:t:io:\L-\.
EUir-liiJr?\
!uoPc:"rI
iTSS 'i!jolcu I
E ira p czEj: N
e ,n d;z r:.i r
1rq prj;o0ilol.{
o tl.\l Eln::S_,rer].\ :.^, r s:.r J:: l t,-,-\,
UL!iC'; I \
I f i:'r-n col
'rirli;lc,'td
u i t.i:i; qt C
Pru'D.:L(!r.i]3
.s'L-. r Jrq_(._, l
-.-;.- -. -^-.- ^
::r-rnt qr.Eg
'i ; co.rC ir,1
I lulolruiJ :::j;.\ i: lir"\ lr o J r tl.]\,

aLnJ"rl ou?j
!u r dE\ ol :rltd? lojns N
rolEE )se{ I nrn)n rcry :. r-r s lsnl
- g lE oa"i qio:1:gnsu1 'g

arsdrlrdl .i