DREPT INTERNATIONAL PUBLIC

CURS NR.1

Notiunea si definitia dreptului international. Aparitia si

dezvoltarea istorica a dreptului international.
Consideratii generale.

Dreptul international a aparut si s-a dezvoltat din nevoia statornicirii unor anumite norme de con-
duita bine definite dupa care statele sa se orienteze.De la aparitia primelor reguli de conduita cu caracter
international pana la formarea unui sistem de norme obligatorii capabile sa reglementeze cele mai impor-
tante relatiile internationale s-a scurs o perioada indelungata de timp.Pe masura evolutiei istorice, relatiile
internationale s-au dezvoltat si diversificat avand loc mutatii profunde. Datorita acestor mutatii care se pe-
trec in relatiile internationale, dreptul international public trece printr-un proces de innoire si dezvoltare.
Astfel in prezent suntem martorii unei noi etape in evolutia relatiilor internationale caracterizata de dispari
tia confruntarii ideologice Est-Vest.Dreptul international public trebuie adaptat noilor realitati vietii inter-
nationale prin imbunatatirea continutului normelor sale si adoptarea de noi principii si norme pentru ca el
sa devina un instrument eficace al statelor in consolidarea pacii si securitatii internationale. Relatiile inter-
nationale se desfasoara in toate domeniile in care interesele statelor isi exercita vointa lor si ca atare aceste
relatii pot duce uneori la divergente de interese.
Rolul dreptului international este de a asigura functionarea armonioasa a comunitatii
internationale , de a contribui prin mijloacele sale la o dezvoltare armonioasa a acestei comunitati de a
preveni si a soluti ona aspectele conflictuale. Acest rol rezulta din faptul ca dreptul international
reprezinta ansamblul prin cipiilor si normelor juridice faurite de statele existente pe baza acordului lor de
vointa in vederea regle-mentarii relatiilor dintre ele.
Relatiile internationale cuprind un domeniu vast si diversificat al contactelor dintre state, ca relatii
de putere, prin care statele colaboreaza si se confrunta in marile probleme ale vietii internationale cum
sunt cele economice, culturale, de familie. Aceasta gama variata si complexa a legaturilor ce exista intre
state confera un continut deosebit de bogat relatiilor internationale. La aceste relatii se mai adauga nume-
roase raporturi care iau nastere intre persoane fizice si juridice apartinand diferitelor state, intre institutii si
organizatii de stat.O data cu aparitia pe scena internationala a unor noi entitati, respectiv a organizatiilor
internationale si cu participarea lor la viata internationala, dreptul international a dobandit dimensiuni. Pro
cesul aparitiei si evolutiei istorice a dreptului international este strans legat de aparitia si dezvoltarea state-
lor a altor entitati internationale si a relatiilor dintre ele.
In ceea ce priveste evolutia dreptului international public dupa cel de-al II razboi mondial, ea este
marcata printre altele de aparitia si dezvoltarea reglementarilor sale cu privire la promovarea si garantarea
internationala a drepturilor omului si liberatatilor fundamentale.Prin urmare existenta unor reguli de con-
duita si asigurarea respectarii lor reprezinta o necesitate vitala pentru societatea internationala, pentru rela-
tiile dintre state ca raporturi intre puteri suverane, precum si relatiile intre celelalte entitati internationale.

Notiunea de drept international

Dreptul international reprezinta o emanatie a statelor care se afla intr-o permanenta interdepen-
denta datorita relatiilor dintre ele.
Acest fapt determina atat trasaturi generale cat si particularitatile dreptului international in raport
cu dreptul intern. In timp ce dreptul international reglementeaza relatiile ce se creeaza in raporturile dintre
state, dreptul intern reglementeaza relatiile sociale din cadrul statului. Prin principiile si normele sale,
dreptul international reglementeaza conduita statelor stabilind drepturi si obligatii reciproce.

1
 Prin urmare obiectul de reglementare il constituie drepturile si obligatiile partilor la relatiile
inter-nationale, relatii care se creaza intre state si alte subiecte de drept international, precum si organele
repre-zentative ale popoarelor care lupta pentru eliberare, pentru crearea unui stat propriu.
Notiunea de drept international a fost folosita pentru prima oara in Anglia. In lucrarile marilor ju-
risti a predominat expresia « dreptul gintilor », mostenita din dreptul roman – jus gentium. Jus gentium
avea un continut mai larg decat cel al dreptului international contemporan, deoarece el cuprindea si norme
care reglementeaza raporturile dintre cetatenii romani si straini.Cu toate acestea, notiunea dreptul gintilor
va fi mentinuta in paralel cu cea de drept international , desi notiunea in cauza a avut o anumita semnifica-
tie istorica, proprie dreptului roman.
In secolul 17-18, gandirea juridica atribuie dreptului gintilor cu caracter voluntar, fixandu-i defini-
tiv sensul de drept a relatiilor dintre state.
In doctrina juridica romaneasca s-au folosit termeni ca : drept international, drept international pu
blic, drept international contemporan. Termenul de drept international insa apare mai adecvat, atat prin
continut cat si prin frecventa sa, in doctrina si in practica diplomatica.

Definitia dreptului international

Definirea dreptului international a facut obiectul a numeroase studii si opinii, ea reflectand concep
tii si orientari politice diferite. Numerosi autori il numesc ca un ansamblu de principii si norme create de
state prin acordul lor de vointa care reglementeaza raporturile dintre ele si alte subiectelor de drept inter-
national. Acesta definitie evidentiaza trasaturile cele mai generale si totodata esentiale ale dreptului inter-
national public. Astfel se subliniaza ca numai statele ca subiecte principale ale acestui drept sunt creatoa-
rele normelor de drept elaborate. Organizatiile internationale care pot avea in mod limitat calitatea de su-
biect de drept international nu pot participa la crearea de normelor generale ale acestui drept.
Raporturile sociale reglementate de dreptul international au un caracter specific intervenind intre
state sau/si intre alte subiecte ale acestuia. Din sfera de aplicare a dreptului international sunt excluse ra-
porturile juridice dintre state si persoane fizice ori juridice care se supun dreptului intern. Sunt excluse
raporturile juridice in care un stat participa nu ca purtator al puterii de stat, ori ca subiect de drept interna-
tional, ci ca subiect de drept civil cum ar fi de ex : incheierea unui act de cumparare a unui teren, cladiri.
Rezulta deci ca raporturile juridice trebuie sa fie raporturi in care statele se manifesta ca titulare
ale drepturilor lor suverane.
Sunt unele definitii date dreptului international care se refera la norme si principii obligatorii pen-
tru statele civilizate in scopul de a exclude unele state de la aplicarea acestora. Alte definitii se refera la o
ordine a comunitatii internationale « care se ridica deasupra statelor si popoarelor si le leaga intre ele ».
Considerand dreptul international ca un ansamblu de principii si norme, se are in vedere intreaga
varietate a raporturilor carora statele le confera obligativitate juridica.
Stabilirea si infaptuirea acestor raporturi are loc in cadrul politicii externe a fiecarui stat ca ansam-
blu de orientari si actiuni in relatiile cu alte state si alte subiectelor ale dreptului international. De aceea
exista o interactiune intre dreptul international si politica externa a statelor, dreptul international fiind si
mijlocul de influentare a politicii externe , dar si instrument al acesteia.
Eficacitatea normelor dreptului international se asigura prin interesul pe care-l au statele de a regle
menta raporturile dintre ele din punct de vedere juridic. In caz de violare a acestor norme ele pot fi garan
-tate prin mijloace de constrangere exercitate in mod colectiv sau individual de catre state. Aceste norme
ju ridice pot fi cu caracter general, obligatorii pentru toate statele si cu caracter particular, valabile pentru
2 sau mai multe state intr-o problema sau alta a relatiilor reciproce. Dintre normele juridice generale se
des-prind principii fundamentale. Acestea sunt obligatorii si determina caracterizarea dreptului
international contemporan ca un drept general, aplicabil relatiilor dintre toate statele lumi..