A.V.C.

Definiție
Accidentul vascular, cunoscut și sub numele de accident vascular cerebral (AVC), injurie
cerebro-vasculară (ICV), sau atac cerebral, este atunci când un flux sangvin slab
către creier duce la moartea celulelor. Există două tipuri principale: cel ischemiccauzat de
lipsa fluxului sangvin și hemoragic din cauza sângerării. Acestea duc la părți ale creierului
care nu funcționează corespunzător.
De obicei, dar nu mereu, simptomele apar rapid. Dacă simptomele durează mai puțin de una
sau două ore, atunci este cunoscut drept atac ischemic tranzitor (AIT). Atacurile hemoragice
ar putea fi asociate, de asemenea, cu dureri de cap severe. Simptomele unui accident vascular
pot fi permanente. Complicațiile pe termen lung pot include pneumonia sau pierderea
controlului vezicii urinare.

Simptome
Cele mai cunoscute simptome ale accidentului vascular cerebral sunt:

 stări de amorțeală;
 slăbiciune sau paralizie a feței;
 tulburări de mers, vedere (cum ar fi: pierderea vederii doar pe o parte), vorbire (cum ar
fi afazia expresivă, afazia receptivă);
 amețeală, pierderea echilibrului sau a coordonării;
 confuzie, dureri de cap.

Cauze, diagnostic și patofiziologie

Principalul factor de risc al atacului cerebral este tensiunea arterială mare. Alți factori de risc
includ, printre altele, fumatul de tutun, obezitatea, colesterolul ridicat, diabetul, AIT anterior
și fibrilația atrială. Un accident vascular ischemic este, de obicei, cauzat de un blocaj al unui
vas de sânge. Un accident vascular hemoragic este cauzat de sângerare, fie direct în creier, fie
în spațiul ce împrejmuiește creierul. Sângerarea poate apărea din cauza unui anevrism
cerebral. Diagnosticarea se face, de regulă, prin imagistică medicală precum o scanare
CT sau scanare RMN alături de o examinare fizică. Alte teste
precum electrocardiograma (EKG) și testele sangvine sunt efectuate pentru a determina
factorii de risc și pentru a elimina alte posibile cauze. Nivelul mic de zahăr din sânge poate
cauza simptome similare.

Prevenire și tratament
Prevenția include scăderea factorilor de risc precum și posibil aspirina, statinele, operație
chirurgicală pentru a deschide arterele creierului la persoanele ce
prezintă strâmtorare și warfarina la persoanele cu fibrilație atrială. Un accident vascular
necesită adesea ajutor de urgență. Un atac vascular ischemic, dacă este detectat până la între
trei și patru ore și jumătate poate fi tratat cu o medicație ce poate rupe cheagul. Aspirina poate
fi utilizată. Unele accidente vasculare hemoragice beneficiază de chirurgie. Tratamentul
pentru recuperarea funcțiilor pierdute se numește reabilitare în urma unui accident vascular
cerebral și are loc, în mod ideal, într-o unitate de tratare a accidentelor vasculare; însă, acestea
nu există în multe părți ale lumii.

Epidemiologie
În 2010, aproximativ 17 milioane de oameni au avut un accident vascular cerebral, iar 33 de
milioane de oameni au avut un accident vascular cerebral și sunt în viață. Între anii 1990 și
2010 numărul accidentelor apărute a scăzut în fiecare an cu aproximativ 10% în țările
dezvoltate și au crescut cu 10% în țările în curs de dezvoltare. În 2013, atacul vascular
cerebral a fost cea de-a doua cea mai frecventă cauză de deces, după boala arterelor
coronariene, însumând 6,4 milioane de decese (12% din total). Aproximativ 3,3 milioane de
decese au rezultat din accidente vasculare ischemice, în timp ce 3,2 milioane de decese au
rezultat din atacuri vasculare hemoragice. Aproximativ jumătate dintre persoanele ce au avut
atac vascular cerebral trăiesc mai puțin de un an. Per total, două treimi dintre accidentele
vasculare cerebrale apar la persoanele de peste 65 de ani.

Accidentul vascular cerebral (AVC)

Este o boala gravă, în care se produce o întrerupere bruscă a irigării cu

sânge a unei părţi a creierului. În lipsa sângelui proaspăt şi, prin urmare, a
oxigenului, celulele din creier vor suferi, gradul de suferinţă depinzând de mărimea
şi de localizarea zonei de creier care a fost afectată. Dacă în cazul altor organe o
asemenea suferinţă este în mare parte reversibilă, în cazul creierului, privaţiunea de
oxigen de doar câteva minute duce la afectări definitive ale acestuia, mergând chiar
până la deces. Spre exemplu, în urma unui accident vascular cerebral, pot apărea
paralizia unei părţi a corpului sau a ambelor părţi, dificultăţi în mers sau în
efectuarea activităţilor cotidiene, cum ar fi alimentaţia, pierderea capacităţii de a
vorbi sau de a înţelege ceea ce se vorbeşte.
Întreruperea bruscă a circulaţiei sanguine se poate datora fie unei obstrucţii în
interiorul vasului sanguin sau printr-o compresie din exteriorul acestuia. Astfel se
produc cele două tipuri de accidente vasculare cerebrale:de tip ischemic şi de tip
hemoragic.

Accidentul vascular ischemic este cel mai frecvent (80% din cazuri) şi se
 produce datorită îngustării vasului de sânge ca urmare a formării cheagurilor. Astfel
este împiedicată alimentarea cu oxigen şi substanţe nutritive al creerului. Există
însă şi situaţii în care un cheag vine de la distanţă şi se opreşte într-o arteră
cerebrală (sunt aşa-numitele accidente vasculare embolice). O formă particulară de
accident vascular ischemic este aşa-numitul atac ischemic tranzitoriu, care uneori
(în 10% din cazuri) anunţă un accident vascular în viitorul imediat. Simptomele lui
dispar relativ repede (în câteva minute sau ore) prin dizolvarea cheagului mic,
format la locul depozitului aterosclerotic arterial. El poate fi însă provocat şi de o
îngustare permanentă a diametrului arterial, situaţie care contribuie la recidiva
atacului.

Cauzele AVC ischemic sunt:

 ateroscleroza: îngusteaza lumenul vasului şi favorizează formarea

cheagurilor;
 nivelul crescut de colesterol în sânge;
 hipertensiunea arteriala și/sau diabetul;
 afecţiuni la nivelul valvelor inimii: valva cardiacă înlocuita (artificială sau
biologică), apariţia de vegetaţii la nivelul valvelor, inflamaţia lor (endocardite),
insuficienţa mitrală, stenoza mitrală (aparută mai ales din cauza infecţiei cu
streptococ beta-hemolitic);
 staza sanguină-întâlnită în dilatări ale cavităţilor inimii, tulburări de ritm
cardiac (fibrilaţia atrială)
 cardiomiopatie ischemică, infarct miocardic.

Accidentul vascular cerebral hemoragic este cel mai grav, dar mai puţin
frecvent (20% din cazuri). El se produce prin ruptura unui vas de sânge din creier,
rezultând o privare de sânge într-o anumită zonă, cât şi o hemoragie locală.
Sângerarea poate fi mică sau se poate forma un cheag mai mare care comprimă
ţesuturile din jur. Uneori sângele poate pătrunde în sistemul ventricular, din care
decurge o situaţie deosebit de gravă.

Uneori, o asemenea hemoragie poate apărea în plină stare de sănătate prin ruperea
unui aşa-numit anevrism arterial cerebral. Anevrismul este o dilataţie arterială – de
obicei necunoscută, care poate fi şi congenitală – al cărui perete, având o rezistenţă
mai scăzută, la un efort sau o creştere a tensiunii arteriale, se poate rupe brusc,
producând, de cele mai multe ori, o hemoragie extrem de gravă.
Cauzele AVC hemoragic sunt:

 hipertensiunea arterială-valorile tensionale crescute;

 anevrismul cerebral;
 tulburări de coagulare-hipocoagulabilitate: hemofilia;
 tratamentul cu anticoagulante nesupravegheat corespunzător;
 sângerare în tumori cerebrale;
 inflamaţii ale vaselor de sânge;
 traumatisme craniene;
 iradiere în tratamentul unor cancere ale capului.

Prevenirea accidentului vascular cerebral

Probabilitatea unui accident vascular cerebral creşte odată cu vârsta, îndeosebi după
65 de ani. Incidenţa este mai crescută la bărbaţi, la cei care au mai avut în familie
asemenea boli şi la cei cu atacuri ischemice tranzitorii în antecedente. Patru din
cinci bolnavi cu accident vascular cerebral au avut asemenea atacuri înainte. De
asemenea, riscul este mai mare la femeile care iau contraceptive și care, în acelaşi
timp, fumează sau au migrene frecvente.
Există o serie de semne care trebuie să ne atragă atenţia asupra unui iminent
accident vascular cerebral. Acestea sunt:

 oboseală sau amorţire simţite la mână, la picior sau la muşchii feţei, de

obicei doar pe o singură parte;
 dificultate de a vorbi sau de a înţelege cuvintele, pierderea salivei prin colţul
gurii;
 tulburări de vedere sau pete în câmpul vizual;
 mici pierderi de echilibru sau de precizie în efectuarea unor mişcări;
 senzaţia de ameţeală sau leşin care se repetă;
 dureri de cap apărute brusc, inexplicabil;
 modificări ale personalităţii, ale comportamentului: iritabilitate, nerăbdare,
suspiciune.

Dacă asemenea simptome apar la o vârstă încă tânără, de 30-40 de ani, se impune
prezentarea de îndată la un medic specialist. Există însă o serie de factori care sunt
implicaţi în producerea accidentelor vasculare cerebrale şi care pot fi influenţaţi
printr-un stil de viaţă adecvat. Aceşti factori sunt:

 hipertensiunea arterială suprasolicită peretele arterelor, situaţie care, în timp,

duce la slăbirea rezistenţei acestora;
 fumatul, prin substanţele chimice ale fumului de ţigară, afectează
proprietăţile sângelui, făcându-l mai predispus la formarea de cheaguri;
 nivelul crescut de colesterol în sânge duce la acumularea colesterolului în
pereţii arteriali, accelerând progresia aterosclerozei.

Tratamente naturiste în accidentul vascular

Accidentul vascular cerebral, este o afecţiune acută, care se poate trata doar la
spital şi unde este transportat de urgenţă de obicei bolnavul. Aici vom discuta
numai despre cazul în care această afecţiune este cronică sau a doua variantă, după
accidentul cerebral bolnavul este trimis acasă pentru continuarea tratamentului.
Anumite tratamente medicamentoase ar putea să fie perturbate de către tratamentele
naturiste. De aceea trebuie neapărat să discutaţi cu medicul curant despre dorinţa dv
de a-l ajuta în tratamente cu produse (infuzii, decocturi, tincturi) naturiste şi din
cele care le cunoaşteţi trebuie să-i spuneţi ce anume aţi ales să faceţi.

Se vor face clisme pentru curăţarea colonului, câteva zile la rând. Acestea se vor
face din decocturi sau infuzii de diferite plante:

 nalbă: decoct din 2 linguriţe de rădăcină la 250 ml apă. Se clocoteşte timp de

10 minute;
 muşeţel: decoct din 1 linguriţă de flori la 250ml apă. Se clocoteşte timp de 5
minute;
 sunătoare: infuzie din 2 linguriţe de flori sau plantă la 250 ml apă. Se
infuzează 10 minute;
 tătăneasă: decoct din 2 linguriţe de rădăcină la 250 ml apă. Se clocoteşte 5
minute.

Tot pentru curăţirea organismului şi în special al aparatului digestiv este indicat să

se consume cărbune de pomi fructiferi măcinat fin. Acesta se va lua câte o linguriţă
după fiecare din cele 3 mese principale (este indicat să se ia 6 mese sau chiar mai
multe dar reduse cantitativ). Se consumă minimum 7 zile.

Acciedent vascular cerebral ischemic (infarct cerebral, ictus ischemic, stroke ischemic,
ischemie cerebrală acută): perturbarea funcţională şi/sau anatomică a ţesutului cerebral,
determinat de întrerupere sau diminuare bruscă a perfuziei arteriale în teritoriile cerebrale,
provocînd necroza localizată a ţesutului cerebral, ca consecinţă a deficitului metabolic celular
în raport cu reducerea debitului sangvin cerebral. - Accident ischemic tranzitor: ischemie într-
un teritoriu localizat al creierului, antrenînd un deficit motor, cu o durată ce nu depăşeşte 24
ore, în mod obişnuit, de la cîteva minute pînă la citeva ore şi care regresează fără a lăsa
sechele. - Notă. De obicei, AIT depăşeşte durata de cîteva minute, mai frecvent 2-15 min,
fiind deseori un episod anamnestic. AIT poate să fie o manifestare clinică izolată, însă
frecvent precede infarctul cerebral (aproximativ în 50% din cazuri). AIT survine aproximativ
în 90% din cazuri în teritoriul carotidian, în 7% - în teritoriul vetrebro-bazilar şi în 3% - în
ambele teritorii. Cauza obişnuită a unui AIT este embolia arterială. In AIT cu durata mai
scurtă de 30 min embol poate să aibă o sursă arterială carotidiană. Cînd durata AIT este de
peste 30 min, sunt implicaţi embolii mari de origine cardiacă. Accident ischemic involutiv
(minor stroke): ischemie cerebrală acută în care deficitul motor va depăşi termenul de 24 ore
cu involuţie completă a acestuia timp de 21 zile. Evoluţia relativ uşoară este determinată de
mărimea focarelor ischemice cu localizarea predilectă în centrul semioval, ganglionii bazali şi
trunchiul cerebral. în aspect clinic se va manifesta cu dereglări motorii şi senzitive, mai rar cu
dereglări de limbaj. AVC ischemic lacunar: în etapele iniţiale se poate manifesta ca AIT sau
minor stroke, dar uneori are o evoluţie asimptomatică Infarctul lacunar începe frecvent după o
urgentă hipertensivă Clinic sunt distinse 4 forme de ictus ischemic iacunar: motor, senzitiv,
atactic şi cu dizartria şi „stîngăcia" mîinii. în caz de IIL dereglarea funciţiilor corticale
(agnozie, apraxie, afazie) vor lipsi. Cînd vor fi prezente focare lacunare multiple în ambele
emisfere vom stabili diagnosticul de Boala lacunară ca manifestare a unei angioencefalopatii
hipertensive. AVC ischemic în evoluţie (stroke-in-evolution): manifestă evoluţia lent-
progredientă de la cîteva ore pînă la cîteva zile. Sunptomele clinice persistă pe o durată mai
mare de 3 săptămîni, iar deficitul motor evoluează sau regresează în aproximativ 30 zile. Dacă
evoluţia este progredientă, această formă de AVC poate evolua spre AVC ischemic constituit. -
Acc,dent ischemic constituit (infarct cerebral - major stroke): consecinţă a distrugerii
neuronale în teritoriul vascular lezat care se va manifesta clinic cu deficit motor cert instalat -
Accidente vasculare cerebrale hemoragice: prezenta unor colecţii acute intracraniene
netraumatice de sînge, intraparenchimatoase sau subarahnoidiene. - Hemoragie cerebrală:
revărsarea sîngelui în parenchimul cerebral prin ruptura vasculară sau prin eritrodiapedeză ~
"n!T a f e SU ! T hn0idian ă (meningiană): extravazarea sîngelui la nivelul spaţiului
subarahnoidian al creierului prin ruperea anevrismelor saculare arteriale şi a malformaţiilor
arteriovenoase. FACTORII DE RISC AI AVC: - Factorii modificabili: - Hipertensiunea
arterială. - Tabagism. - Diabetul zaharat. - Patologia carotidiană. - Fibrilaţia atrială. - Anemia
falciformă. - Dislipidemie. - Stilul alimentar. - Obezitate. - Inactivitatea fizică. - Terapia
hormonală postmenopauzală. - Factorii nemodificabili: - Vîrstă. - Rasă. - Sex. - Istoricul
familial de AVC. - Istoricul personal de AVC în antecedente. - Greutatea ponderală mică la
naştere. ETIOLOGIA AVC: AVC ischemic: - Trombotic: - aterom, - embol de origine
cardiacă, - embolia paradoxală de la o flebotromboză venoasă prin foramen ovale persistent. -
Septic: - septicemia. - Gazos: - barotraumatisme, - accident de scufundare. - Lipidic: -
fracturile extremităţilor inferioare. AVC ischemic lacunar: - infarctul de talie mică. AVC
hemoragie: - hipertensiunea arterială, - malformaţiile vasculare cerebrale: anevrismele şi
angioamele intracraniene, - anticoagulante şi fibrinolitice. CLASIFICAREA BOLILOR
VASCULARE CEREBRALE (CIM, revizuire a 10-a, OMS, 1990): - Hemoragia
subarahnoidiană. - Hemoragia intracerebrală. - Alte hemoragiile intracraniene netraumatice. -
Infarctul cerebral (Accidentul ischemic constituit). - Ictus nespecificat ca hemoragie sau ca
infarct. - Ocluzia şi stenoza arterelor precerebrale nerezultînd din infarct cerebral. - Alte boli
cerebrovasculare. - Complicaţiile cerebrovasculare la bolile clasate în alte locuri. - Sechele
bolilor cerebrovasculare. - Accidentele ischemice cerebrale tranzitorii şi sindroamele înrudite.
- Sindroamele vasculare cerebrale în cursul bolilor cerebrovasculare. CLASIFICAREA
BOLILOR VASCULARE CEREBRALE: - Bolile vasculare cerebrale ischemice: - acute, -
cronice. - Bolile vasculare cerebrale ischemice acute localizate: - Atacul ischemic tranzitor. -
Atacul ischemic în evoluţie (progresiv, regresiv, reversibil). - Atacul ischemic complet
(infarctul cerebral). - Bolile vasculare cerebrale ischemice acute generalizate: - Encefalopatia
hipertensivă. - Ischemia cerebrală globală. - Bolile vasculare cerebrale hemoragice: -
Hemoragia intracerebrală. - Hematomul intracerebral. - Hemoragia subarahnoidiană.
CLASIFICAREA AVC (după L. Kaplan): - Ischemia cerebrală: - Tromboza arterială. - Şoc. -
Embolia arterială. - Hemoragia cerebrală: - Hemoragia intraparenchimatoasă. - Hemoragia
subarahnoidiană (meningiană). - Hemoragiile subdurale şi epidurale. CLASIFICAREA
CLINICĂ A AVC ISCHEMIC (Protocol Clinic Naţional. Chişinău, 2008): - Accident
ischemic tranzitor. - Accident ischemic involutiv (minor stroke). - AVC ischemic lacunar:
motor, sensitiv, atactic, cu dizartria şi cu "stîngăcie" a mîinii. - AVC ischemic în evoluţie
(stroke-in-evolution). - Accident ischemic constituit (infarctul cerebral, major stroke). - In
funcţie de teritoriu vascular: - Bazinul carotidian: - a. cerebrală anterioară: - ramura
principală, - ramura profundă, - ramurile corticale. - a. cerebrală medie: - ramura principală, -
ramurile perforante, - ramurile rolandice, - ramurile temporale. - Bazinul vertebro-bazilar: - a.
cerebrală posterioară: - ramura principală, - ramurile interpedunculare, - ramura
talamoperforantă, - ramurile temporale, ramurile occipitale. - a. bazilară. - a. vertebrală.
LANŢUL DE SUPRAVIEŢUIRE ÎN AVC: - Identificarea şi accesul imediat la serviciul de
urgenţă 903 (112). - Recunoaşterea primelor manifestări clinice ale AVC şi activarea
sistemului prespitalicesc de AMU. - Promptitudinea stabilizării bolnavului cu AVC. -
Aplicarea promptă a resuscitării cardiorespiratorii şi cerebrale. - Transportul operativ în
terapia intensivă (unităţile de stroke) pe lîngă departamentele de neurologie. - Aplicarea
precoce al Suportului vital avansat - Delivery: spitalizarea bolnavului în unitatea spitalicească
cu înştiinţarea ei despre timpul sosirii şi internarea pacientului cu AVC. - Door: internarea şi
triajul în DMU. - Data: evaluarea bolnavului în DMU şi investigarea TCC. - Decision: decizia
terapeutică. - Drug: terapia medicamentoasă. - Cerinţele pentru evaluarea prespitalicească a
bolnavului cu AVC: - Identificarea şi recunoaşterea manifestărilor clinice ale AVC. - Stabilirea
timpului de debut (al primului simptom) al AVC. - Suportul funcţiilor vitali. - Transferul
operativ în unitatea spitalicească ce recepţionează bolnavii cu AVC. - înştiinţarea telefonică şi
alertarea unităţii spitaliceşti despre spitalizarea bolnavului. - Personalul serviciului
prespitalicesc AM U în evaluarea bolnavului cu AVC: - Va utiliza scala prespitalicească de
evaluare a bolnavului cu AVC: "scala Cincinati" şi/sau "scala Los Angeles." - Va folosi "scala
Glasgow" de evaluare a dereglărilor de conştienţă. - Va asigura suportul funcţiilor vitali: -
Căile aeriene. - Respiraţie. - Circulaţie. - Monitorizarea funcţiilor vitali şi stabilizarea
pacientului. - "Scala Cincinati" de evaluare a bolnavului cu AVC: - Pareza facială: - Modul de
evaluare: pacientul este rugat să arate dinţii sau să zîmbească: - Normal: ambele părţi ale feţei
se mişcă simetric, în mod egal. - Anormal: o parte a feţei nu se mişcă la fel de bine ca cealaltă,
evidenţiind pareza facială, asimetria şi coborîrea unghiului gurii. .188 - Pareza mîinilor: -
Modul de evaluare: pacientul închide ochii şi ţine mîinile întinse înainte, timp de 10 sec: -
Normal: ambele mîini se mişcă la fel sau nu se mişcă deloc. - Anormal: o mînă nu se mişcă
sau coboară mai repede în jos în comparaţie cu cealaltă. - Dereglările de vorbire: - Modul de
evaluare: pacientul este rugat să repete o propoziţie. De ex. "Nu poţi învăţa un cîine bătrîn
trucuri noi": - Normal: pacientul foloseşte şi pronunţă corect cuvintele. - Anormal: pacientul
foloseşte cuvintele incorect, estompează sunetele, nu pronunţă corect cuvintele sau nu poate
vorbi. - Interpretare: In caz dacă cel puţin unul din aceste 3 semne sunt anormale,
probabilitatea AVC este de 72%. - "Scala Los-Angeles" de evaluare a bolnavului cu AVC
(LAPSS): - Criteriile: - Vîrsta peste 45 de ani. - Istoric de epilepsie sau absenţa convulsiilor. -
Durata simptomelor < 24 ore. - La etapa de evaluare pacientul nu se află în scaun cu rotile sau
în pat. - Glucoza în sînge este cuprinsă între valorile 3-22 mmol/1 (60- 400 mg/dl). -
Asimetria evidentă (partea dreaptă faţă de cea stîngă). - Notă. Dacă toate punctele sunt
marcate cu răspunsul „D" (sau „Necunoscut"), se înştiinţează spitalul înainte de sosire despre
un pacient cu posibil AVC. Dacă apare cel puţin un răspuns „Nu", se revine la protocolul de
tratament adecvat (corespunzător sindromului critic). - Scala GLASGOW a comei (după
Teastale şi Jennett, 1974): vezi protocol de diagnosticare a comelor. .189 PROTOCOL DE
DIAGNOSTICARE: - Istoria medicală: - Problema AVC trebuie pe larg mediatizată cu scopul
ca orice persoană să recunoască simptomele de debut şi să apeleze serviciul de urgenţă. -
Aceste simptome sunt: - Senzaţia bruscă de slăbiciune sau amorţeală în regiunea feţei, braţ,
picior, în special lateralizată pe o parte a corpului. - Confuzia subită, tulburările de vorbire şi
înţelegere. - Deteriorarea subită a vederii la unul sau ambii ochi. - Dificultatea subită de
deplasare, vertij, tulburări de coordonare şi balansare. - Cefaleea subită severă fără cauză
evidentă. - Examenul medical primar va fi direcţionat pentru depistarea factorilor de risc a
patologiei aterosclerotice sau cardiace, inclusiv hipertensiunea arterială, diabetul zaharat,
tabagism, colesterolemia înaltă, by-pass-ul aortocoronarian sau fibrilaţia atrială. - Ictusul
trebuie suspectat la orice pacient cu deficit neurologic acut sau alterarea nivelului de
conştienţă. - Simptomele caracteristice pentru ictus includ: - Hemiplegia sau hemipareza
acută. - Hemianopsia completă sau parţială. - Dizartrie sau afazie. - Ataxie, vertij sau nistagm.
- Scăderea bruscă a nivelului de conştienţă. - La pacienţii tineri colectarea istoriei medicale va
fi direcţionată spre evidenţierea traumei recente, coagulopatiilor, utilizarea drogurilor (în
special cocain), migrenei sau anticontracepţionalelor orale. - Stabilirea timpului de debut este
crucială pentru iniţierea terapiei trombolitice. Dacă pacientul se trezeşte cu simptome, atunci
timpul de debut va fi considerat momentul cînd pacientul pentru ultima dată a fost văzut fără
simptome. - La pacienţii candidaţi pentru terapia trombolitică, se va îndeplini ancheta de
evaluare cu criterii de includere. .190 - Acuzele: - Cefaleea accentuată. - Vertij. - Greaţă,
vomă. - Slăbiciunea generală. - Dezorientare. - Disfagie. - Dizartrie. - Dereglările mişcărilor
ale extremităţilor superioare şi inferioare. • Examenul clinic obiectiv: - Semnele neurologice:
- AVC ischemic: - Simptomele cu dereglare de conştienţă: de la confuzie, obnubilare pînă Ia
comă. - Simptomele senzitive sub formă de: paresteziile unilaterale ale membrelor,
paresteziile faciale asociate cu paresteziile unilaterale ale membrelor. - Simptomele motorii:
reprezentate de deficit motor de tip piramidal preponderent unilateral. - Simptomele vizuale:
sub formă de hemianopsie maculară. - Simptomele de dereglări de limbaj: afazia: motorie,
senzorială, amnestică sau mixtă. - Simptomele cerebeloase: ataxie, tulburările de coordonare.
- Simptomele provocate de lezare a trunchiului cerebral: diplopie, disfonie, disfagie, dizartrie,
vertij. - Alte simptomele: crizele paroxistice epileptice, tulburările sfincteriene, tulburările
psihice. - AVC ischemic lacunar: - Hemiplegia motorie pură, lără tulburări de vigilenţă. -
Hemianestezia izolată, sau - Dizartria izolată, sau - Tulburările psihiatrice. - AVC hemoragice:
.191 - Hemoragia cerebrală: cefalee, vărsături, apoi coma profundă cu tulburări
neurovegetative, hemiplegia flâscă - Hematomul lobar: cefalee, tulburări de vigilenţă, semnele
de localizare variabilă. - Hemoragia cerebeloasă: greţuri, vărsături, sindromul cerebelos. -
Hemoragia în trunchiul cerebral: coma profunda şi sindromul alternant. - Hemoragia
subarahnoidiană: cefalee, redoarea de ceafă, tulburări de vigilenţă, sindromul neurovegetativ.
- Semnele respiratorii: - Bradipnee. - Respiraţia stertoroasă. - Auscultativ: respiraţia aspră,
diminuarea murmurului vezicular, eventual raluri pulmonare de staza. - Semnele
cardiovasculare: - Tahi- sau bradiaritmiile. - TA crescută sau scăzută (colaps). - Zgomotele
cardiace atenuate, ritmul de galop. - Suflu sistolic apexian sau alte sufluri cauzate de
valvulopatii cardiace. - Suflu vascular, cauzat de anevrism vascular. - Semne de insuficienţă
cardiacă congestivă. - Semne de hipertensiune pulmonară. - ECG: - Aritmiile cardiace. -
Semne de ischemie acută. - Examen de laborator: - Leucocitoză. - Hematocrita crescută. -
VSH crescut. . . . - Creşterea: fibrinogenului, protrombinei, colesterolului, glucozei. -
Tomografia computerizată craniană (TCC): - Starea parenchimului cerebral: .192 - Zona de
hipodensitate (focar întunecat), în caz de AVC ischemic. - Zonă de hiperdensitate (focar
transparent), în caz de ACV hemoragice (hemoragia cerebrală, hemoragia meningiană). -
Localizarea focarului. - Semne de edem cerebral. - Deplasarea structurilor cerebrale. -
Rezonanţa magnetică nucleară: - Starea parenchimului cerebral: - Regimul T, - focar
întunecat, regimul T2 - focar transparent, în caz de AVC ischemic. - Regimul T, şi T2 - focar
întunecat în caz de AVC hemoragice acute şi focar transparent, în caz de hematom cronic. -
Examenul Doppler: - Ocluziile sau stenozele a.a. cervicale. - Angiografia selectivă: - Etiologie
(ateromatom, tromboză, embolie), localizare şi distanţa stenozelor ale arterelor. - Prezenţa
anomaliilor congenitale sau dobîndite a vaselor cerebrale (anevrismele saculare, malformaţiile
arteriovenoase). - EEG: - Starea parenchimului cerebral: - Prezenţa focarului de activitate
electrică scăzută, în caz de AVC ischemic. - Puncţia lombară (în hemoragie meningiană): -
Eritrocitele 2000-1 mln/mcl. - Presiunea - 2000-1000 mmHg. EXEMPLE DE DIAGNOSTIC
CLINIC: - Exemple de diagnostic preventiv: - Hipertensiunea arterială gr. III, risc adiţional
foarte înalt. Urgenţă hipertensivă extremă (22.02.09). Accidentul vascular cerebral, tip
hemoragie, în hemisfera stîngă cu hemipareză severă pe dreapta, afazia mixtă. .193 -
Accidentul vascular cerebral, tip ischemic, cu hemiplegia pe stînga (20.02.09). - Exemple de
diagnostic defenitiv: - Boala cerebrală vasculară. Accidentul vascular cerebral, tip ischemic,
cardioembolic, în bazinul arterei cerebrale medii stîngi cu hemipareză severă pe dreapta,
afazia mixtă (senso-motorie). - Boala cerebrală vasculară. Accidentul vascular cerebral, tip
ischemic datorat stenozei arterei vertebrale dreapta cu tetrapareza moderată, sindrom bulbar-
pseudobulbar. COMPLICAŢIILE: - NEUROLOGICE: - Angajarea (hernierea) transtentorială
sau uncală. - Compresia trunchiului cerebral. - Hidrocefaleia ocluzivă. - Crizele epileptice. -
Depresie. - Disfagie. - SOMATICE INFECŢIOASE: - Infecţiile tractului urinar. - Pneumonia,
inclusiv pneumonia prin aspirare. - Bacteriemie. - Escarele. - SOMATICE
NONINFECŢIOASE: - Hiperglicemie. - Afectarea sistemului cardiovascular: IMA, ICA. -
Tromboza venelor profunde. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL: - Diagnosticul diferenţial în
AVC se face cu: - AVC hemoragice (hemoragia cerebrală, hemoragia subarahnoidiană). - AVC
ischemic (accidentul ischemic tranzitor, infarctul cerebral). - Traumatismele
craniocerebrale/cervicale. - Meningite/encefalite. - Encefalopatia hipertensivă. .194 -
Tumorile intracraniene. - Hematomul subdural/epidural. - Starea de rău epileptic cu
simptomele neurologice persistente. - Migrena cu simptomele neurologice persistente. -
Dereglările metabolice: - hiperglicemie (coma hiperosmolară), - hipoglicemie, - postcardiac
arest ischemia, - intoxicaţii, - mixidema, - uremie. - Sindroamele psihiatrice. - Şoc şi
hipoperfuzie în sistemul nervos central. Tabelul 4 Diagnosticul diferenţial al AVC ischemic şi
AVC hemoragice AVC ISCHEMIC Tromboza arterială Embolia arterială 1 2 Vîrsta > 60 ani
Vîrsta < 45 ani Terenul aterosclerotic Valvulopatiile cardiace Accidentul ischemic tranzitor în
antecedente Uneori emboliile arteriale în repetiţie Debut - nocturn Debut - diurn Debut -
progresiv (orele, zilile) Debut - acut Deficit motor cu respectarea unui teritoriu vascular
Interesarea preponderent a teritoriului arterei silviene stîngi Coma relativ rar (15%) Coma
relativ rar (15%) TCC - hipodensitatea TCC - hipodensitatea LCR-clar LCR - clar .195 AVC
HEMORAGICE Hemoragia intraparenchimatoasă Hemoragia meningiană 3 4 Vîrsta< 65 ani
Vîrsta < 45-50 ani Hipertensiunea arterială necontrolată sau cu evoluţia malignă Fără
accidente hipertensive sau hipertensiunea arterială cu evoluţia moderată Migrena atipică
Debut - diurn Debut - diurn Debut - acut Debut - acut Cefalee dramatică Cefalee +/- Fotofobie
(uneori cefaleea mimează o nevralgie Arnold) Coma frecvent - 79% cu participarea vegetativă
marcată Uneori evoluţia însoţită de comă TCC - hiperdensitatea TCC - hiperdensitatea LCR -
sanguinolent LCR - sanguinolent - SINUS TROMBOZA: - Forma rară de stroke. - Cauza:
tromboza sinusurilor venoase durale ce drenează sîngele de Ia encefal. - Clinica: - Cefaleea
poate fi unicul semn de debut. Debutează cu intensitatea moderată şi devine violent în cîteva
zile sau cefalee în lovitura de trăsnet de la debut. - La mulţi pacienţi se asociază semne de
focar, dar fară lateralizare strictă. - In 40% prezente convulsii, de regulă secundar
generalizate, uneori cu status epilepticus. - La vîrstnici predomină dereglările cognitive,
inexplicabile şi dereglările de conştienţă. - Majorarea tensiunii intracraniene duce la edem al
papilei nervului optic, clinic manifestat prin dereglări ale vederii.