Sunteți pe pagina 1din 49

SUBIECTE DREPTUL PROPRIETATII INTELECUTALE

Dinca.
Subiecte 28 ianuarie 2015
I.
1. X titularul unui brevet european eliberat de Oficiul European de Brevete solicita
protectia juridica pentru acea inventie si in Romania. In consecinta, la data de 1
septembrie 2014 in Buletinul Oficial de prorpietate industriala(BOPI) editat de catre
Oficiul de Stata pentru Inventii si Marci este publicata traducerea in limbra romana a
brevetului european insotiti de anexee sale.
Constatandu-se ca traducerea initiala a fost eronata, la data de 15 ianuarie
2015 s-apublicat in Bopi traducerea corectata. Y care a folosit inventia, fara ca
aceasta folosire sa contiuie o incalcare a brevetului european in traducerea
initiala(dar care intra in coliziune cu brevetul european dupa publicarea in BOPI a
traducerii corectate), va solicit o consultatie juridica in cadrul careia urmeaza sa
precizati, motivat:
a. Daca dreptul lui Y de folosire personala anterioara poate sau nu sa fie
transmis untei terte persoane dupa publicarea in BOPI a traducerii
corectate?
b. Care este volumul in care volmul in care Y poate continua folosirea
inventiei dupa publicarea in Bopi a trducerii corectate?

a. Chiar daca art. 33 alin. 2 nu mai reia conditia punctului b al aceluiasi articol,
„dreptul de folosire nu poate fi transmis decat cu patrimoniul persoanei ori
cu o fractiune din patrimoniul afectat exploatarii inventiei” acesta este
aplicabil si in ipoteza reglementata in alin. 2.

b. Persoana poate sa foloseasca inventia fara sa depaseasca volumul existent la


data la care traducere initiala a avut efect.

2. In ipoteza in care X este titularul unui brevet romanesc, la data de 1 septembrie 2014
s a publicat decaderea din drepturi a lui X pentru neplata taxelor, la 15 ianuarie 2015
s a publicat mentiunea revalidarii brevetului, iar la 15 august 2014 Y a inceput sa
foloseasca inventia, continuarea folosirii inventiei de catre Y dupa 1 septembrie 2014
atrage dupa sine sau nu inalturarea caracterului ilicit al faptelor savarsite de Y in
intervalul 15 august – 31 auust 2014?

● Daca incepand doar cu data de 15 octombrie 2014, Y a luat masuri


efective si serioase de folosire a inventiei ( dar nu a folosit inventia
pana la 15 ianuarie 2015), aratati motivat daca mai este necesara
existenta bunei credite a lui Y pentru a dobandi dreptul de folosire
personala ulterioara?

In cazul in care activitatile ilicite au inceput anterior publicarii decaderii din drepturi a
titularului de brevet, adica la un moment la care inventia nu se afla inca in domeniul
public continuarea acestor activitati dupa momentul publicarii decaderii nu atrage
dupa sine inlaturarea caracterului ilicit al faptelor savarsite de Y in intervalul 15
august – 31 august 2014.

● Desi articolul 33, alniatul 1, litera f) precizeaza express conditia bunei-


credinte doar in legatura cu folosirea, si in momentul luarii masurilor
efective si serioase de folosire a inventiei existenta bunei credinte a
tertului reprezinta o conditie pentru recunoasterea dreptului de
folosire persoanala ulterioara.

3. Presupunand ca X a obtinut un brevet care nu poate fi exploatat fara sa aduca


atingere drepturilor conferite de un brevet anterior apartinand lui Y, raspundeti la
urmatoarele intrebari.
a. Cum poate x sa-si exploateze in mod legal inventia sa, fara a savarsi acte de
contrafacere impotriva lui Y?
b. Y va putea sa foloseasca inventia lu X fara acordul acestuia?

a. Conform articolului 43, alin 7, in cazul in care un brevet nu poate fi exploatat fara
sa aduca atingere drepturilor conferite de un alt brevet, o licenta obligatorie
pentru exploatarea brevetului ulterior va fi obtinuta prin indeplinirea
urmatoarelor conditii: inventia revendicata in brv ulterior presupune un progres
tehnologic important, de interes economic substantial in raport cu inventia
revendicata in brvt anterior, titularul brevetului anterior are dreptul la o licenta
reciproca, utilizarea autoriaza in raport cu brevetul anterior este netransmisibila,
cu exceptia cazului in care este transmis si brevetul ulterior.

b. In conditiile in care lui X i s-a acordat o licenta obligatorie, si Y conform art 43, alin
7, pct b, are dreptul la o licenta reciproca.
4. Precizati care va fi soarta unui contract de licenta de brevet in ipoteza in care mai
inainte de a expira termenul contractual, intervine nulitatea brevetului.

● Daca mai inainte de a expira teremenul contractual intervine nulitatea


brevetului sunt aplicabile dispozitiile privitoare la imposibilitatea
folosirii bunului din cauza ca acesta a fost distrus sau nu mai poate fi
folosit potrivit destinatiei art 1818 NCC.
● Aceasta inseamna ca daca nulitatea este totala contractul este
desfacut de drept, neputandu-se concepe o licenta fara obiect.
● Pe de alta parte cand nulitatea este partiala, beneficiarul poate, dupa
imprejurari sa ceara sa fie o scadere a pretului, fie desfacerea
contractului.
● In toate cazurile trasnmitatorul nu va datora daune-interese daca
intervenirea nulitatii nu ii este imputabila. Dimpotriva insa daca i se
poate imputa o culpa, el va putea fi obligat sa il despagubeasca pe
beneficiar.

II. La data de 1 februarie 2012, X in calitate de cedent si Y in calitate de cesionar, au


incheiat in forma scrisa, un contract de cesiune cu titulu oneros avand ca obiect marca „A”
formata din cuvinte culoari si elemente grafice, La data incheierii contractului X i a predat lui
Y un inscris pe care este reprezentata marca A, iar Y a platit pretul de 20.000 lei. A 2 a zi, Y a
inceput sa confectioneze ambalaje purtand marca dobandita de la X.
La data de 15.02.2012 X in calitate de cedent si Z in calitate de cesionar, au incheiat in
forma scrisa un contract de cesiune de marca cu titlu oneros avand ca obiect tot marca A.
Contractul de cesiune a fost inscris in Registrul national al Marcilor in aceeasi zi si tot in
aceeasi zi a fost publicat in BOPI.
La data de 20.02.2012 dupa ce a observat ca tertul T foloseste marca A, Y i-a adresat
o notificare acestuia prin care l-a somat sa inceteze de indata folosirea fara drept a marcii.
La data de 25.02.2012 Y a primit conomitent 2 notificari de la T si respectiv de la Z. T
l-a informat pe Y ca va continua sa comercializeze produsele ce poarta marca A intrucat le-a
cumparat in mod legal, la 15 ian 2012, de la X si a anexat notificarii contractul de vanzare. La
randul sau Z i-a solicitat lui Y sa inceteze de indata folosirea marcii A si in plus sa-i plateasca
despagubiri in cuantum de 7200 lei reprezentand profitul net(beneficiul) pe care Y il
declarase in Ziarul Financiar ca fiind obtinut in saptamana 16-23.02.2012 prin folosirea
marciii A. Z a anexat notificarii contractul de cesiune incheiat cu X, inscris la OSIM si publicat
in BOPI,
La data de 26.02.2012 Y va solicita o consultatie juridica in cadrul careia urmeaza sa
raspundeti motivat la urmatoarele intrebari:
a. Daca o actiune civila in contrafacere intentata de Y impotriva tertului T este
intemeiata
b. Daca o actine civila in contrafacere intentata de Y impotriva tertului T este
intemeiata atunci cand tertul T face dovada ca produsele au fost cumparata
de la X la data de 5 februarie 2012
c. Cine va avea castig de cauza in procesul declansat de Z impotriva lui Y
d. Daca X poate fi facut in vreun fel responsabil din punct de vedere juridic pt
problemeble lui Y generate de disputele cu T si Z

a. Actiunea in contrafacere este neintemeiata deoarece cf art 38 alin 1 din legea


84/1998 dreptul asupra marcii se epuizeaza iar titularul nu poate interzice altor
persoane folosirea acesteia pentru produse care au fost puse in comert in UE, Y nu se
poate opune comercializari produselor de catre T, produse puse in comert sub marca
A de catre X anterior cesiunii

b. Raspuns negativ. In privinta contractului de cesiune incheiat de X si Y nu au fost


indeplinite formalitatile necesare pentru opozabilitate. Or, in lipsa acestora,
cesionarul Y nu este titularul dreptului exclusiv de exploatare a marcii din punctul de
vedere al lui T.

c. Intr-un astfel de proces va avea castig de cauza Z. Potrivit prevederior articolului 42,
alin.3 din legea 84/1998 cesiunea este opozabila terilor de la data publicarii acesteia,
Z este cesionarul care a inscris primul contractul prin care a dobandit marca, astefl ca
el va fi preferat lui Y.

d. In ceea ce priveste disputa lui Y cu tertul T, X nu poate fi tras la raspundere juridica


intrucat comercializarea produselor de catre T nu reprezinta evictiune. Astfel dreptul
transmis prin contractul de cesiune incheiat de X si Y nu poarta asura produselor
puse in comert de catre cedent anterior cesiunii intrucat in legatura cu aceste
produse dreptul exclusiv asupra marcii s-a epuizat.
In ceea ce priveste disputa cu Z, Y poate sa formuleze impotriva lui X o actiune avand
ca obiect angajarea raspunderii pentru evictiunea provenita din fapta proprie.
Contractul de cesiune dintre X si Y este valabil si opozabil din momentul incheierii
sale, iar din aceasta conventie se naste obligatia cedentului de a garanta contra
evictiunii. Aceasta obligatie a fost incalcata de X prin incheierea unui alt contract
privitor la aceeasi marca cu o terta persoana care a inscris prima cesiunea la OSIM.
De asemenea daca Y este actionat in justitie de catre Z va trebui sa il cheme in
garantie pe X pentru ca acesta din urma sa nu invoce ulterior exceptia procesului rau
condus.
III.
1. Explicati ratiunea urmatoarei reglementari (doar ceea ce este subliniat) dand si
exemple care sa justifice ratiunea:
Sunt excluse de la protectie si nu pot fi inregistrate marcile constituite excusiv din forma
produsului care este impusa de natura produsului sau este necesara obtinerii unui
rezultat tehnic sau care da o valoare substantiala produsului.
a. Este necesara obtinerii unui rezultat tehnic – scopul este acela de a nu aplica
protectia nelimitata prin marca in cazul unui produs brevetat, brevetul fiind
valabil 20 de ani
b. Da o valoare substantiala produsului – scopul e acela de a nu aplica protectia
nelimitata prin marca in cazul unui desen sau model industrial ori in cazul unei
opere de arta protejate prin dr de autor.

2. Ce inseamna ca in materia marcilor „anterioritatile sunt limitate din punct de vedere


profesional”?
a. Anterioritatile sunt limitate in timp in spatiu si din punct de vedere
profesional. Limitarea din punct de vedere profesional presupune faptul ca
acelasi semn poate fi folosit ca marca in 2 industrii diferite de catre titulari
diferiti.
Regula specialitatii marcii permite folosirea simulatana a aceleasi marci pentru
produse diferite.
Exceptie – marcile notorii in conditiile art. 36 alin 2 lit c din legea 84/1998

3. Explicati sintagma (din mat marcilor) „pentru a stabili existenta riscului de confuzie ce
include si riscul de asociere este util a preciza ca nu trebuie dovedita si retinuta
confuzia insasi ci doar riscul ca o astfel de confuzie sa fie produsa” referindu-va la
confuiza directa, indirecta si decizia soel-puma.

● Confuzia directa – consumatorul vede un produs ce poarta o marca si


confunda produsul cu un altul ce poarta o alta marca tocmai din cauza
identitatii/ similitudinii marcilor
● Confuzia indirecta consumatorul distinge marcile si in consecinta si produsele
insa din cauza similaritatii marcilor sau produselor e convins ca intre cei 2
producatori/furnizori de servicii exista o legatura comerciala.
● Decizia sabel-pumna – simpla asociere pe care consumatorul o face atunci
cand intra in contact cu marcile in confilict fara inasa a asocia si originea de
provenienta a serviciilor/produselor nu este insa prin ea insasi suficienta
pentru a stabili existenta unui risc de confuzie ce include si riscul de asociere.

Speta Marci:
Societatea S inregistreaza la OSIM marca EROS pentru clasa de produse 5. Depozitul
reglementar al marcii EROS s-a facut la data de 1 noiembrie 2015, cererea de marca a fost
publicata in forma electronica la data de 2 decembrie 2016, iar marca a fost publicata la 3
martie 2017, certificatul de inregistrare fiind eliberat la 15 martie 2017, data de la care
societatea S a inceput folosirea marcii.
La 4 aprilie 2017 societatea S cedeaza marca EROS catre societatea C. IN urma unor
investigatii societatea C constata ca tertul T folosea marca ETOS pentru clasade produse nr 5
incepand cu august 2014 si ca la 1 octmbrie 2016 aceasta a constituit depozitul reglementar
al acestei marci pentru produse farmaceutice precum si pentru servicii de educatie instruire
si divertisment.
A) La 8 aprilie 2017 C va solicita o consultatie juridica in legatura cu
mijloacele pe care le are pentru:
● A bloca inregistrarea facuta si folosirea marcii EtoS de
catre tertul T
● Pentru obtinerea de despagubiri pentru actele deja
intreprinse de catre acesta.

B) Considerati aceeasi situatie de fapt cu modificarea ca Nu tertul T ci


societatea S a constiuit depozitul reglementar al marcii ETOS pe care
o foloseste pentru clasa 6 de produse incepand cu 1 ianuarie 2016.
In calitate de avocat al lui T precizati ce atitudine ar trebui sa adopte acesta in cazul inn care
ar fi actionat in justitie de catre societatea C.
A) Pentru a bloca inregistrarea trebuie sa vedem daca a fost sau nu inregistrata.
Conform art 19 l 84/1998 in termen de 2 luni de la data publicarii orice persoana poate
formula opozitie la inregistrarea marcii, insa in speta cererea lui T s a inregistrat la
1 oct 2016, nu mai suntem in termen 8 aprilie 2017

Conform art 47 daca marca a fost inregistrata putem cere anularea ei

Contestatia care se face la OSIM in baza articolului 86 - in termen de 30 de zile de la


comunicare sau de la publicarea marcii – daca s-a publicat inregistrarea marcii
putem cere contestatia pe art 86.
Cu privire la motivele de la artiolul 6.
Art 59 – prin act in anulare instantei voi cere anularea de produse EtoS pentru clasa nr 5,
pot sa l impiedit pe T sa foloseasca marca ETOS pentru clasa de produse
farmaceutice, el putand continua activitatea pt clasa de produse nr 41.

B) S-a inregistrat cererea la 1 ian 2016 pentru marca EtOS


S-a cedat marca EROS si a ramas marca ETOS, conform art 41 alin 4, daca 2 marci similare
apartinand aceluiasi titular si care sunt folosite pentru produse sau servicii
identice sau similare nu pot fi transmise prin cesiune decat in totalitate si numai
catre o singura persoana, sub sanctiunea nulitatii.

Grile: 05.01 2017


1. In materia marcilor:
a. este valabil contractul de cesiune avand ca obiect o marca deja folosita la
momentul incheierii contractului, care este similara cu o alta marca inregistrata de
acelasi titular(cedentul) dar care nu a fost folosita pentru produse identice sau
similare
b. este valabil contractul de cesiune avand drept obiect o marca inregistrata care nu a
fost folosita pana la momentul incheierii contractului si care este similara cu o alta
marca inregistrata de acelasi titular, dar care a fost folosita pentru produse identice
sau similare.
2. In materia contractului de cesiune de marca:
b. cedentul are calitate procesuala activa in actiunea in contrafacere introdusa pentru
reprimarea actelor savarsite de terti intre momentul incheierii contractului de
cesiune si momentul inscrierii cesiunii la osim.
c. daca cedentul exploateaza marca cesionata ulterior incheierii contractului de
cesiune, cesionarul va putea obtine repararea atata a prejudicizului previzibil, cat si a
prejudiciului imprevizbilil.
3. in ceea ce priveste obligatia de garantie a cedentului in materia marciclor:
a. cedentul nu raspunde pentru evictiune daca, ulterior inscrierii cesiunii, un tert
savarseste acte de contrafacere prin care foloseste marca cedata
b. cedentul nu raspunde pentru evictiune daca ulterior inscrierii cesiunii un tert
inregistreaza o marca identica sau similiara cu cea dobandita de catre cesionar.
4. in materia marcilor:
a. in anumite conditii chiar si o singura culoare poate fi inregistrata ca marca
b. prin marca necesara intelegem acea marca ce a dobandit o intrebuintare comuna
si generalizata pentru desemnarea produselor respective
5. in materia marcilor:
a. au calitate procesuala pentru introducerea unei actiuni in decadere si simplii
concurenti comerciai ai titularului marcii susceptibile de decadere daca acestia
dovedesc folosrea unui semn identic/similar cu marca a carei decadere solicita a se
constata de catre instanta.
c. folosirea neechivoca presupune ca marca, in forma in care a fost inregistrata, sa fie
efectiv aplicata pe produs sau folosita in legatura cu serviciile protejate.

6. in materia marcilor:
b. in principiu este admisa folosirea ca marca a denumirilor imprumutate dintr-o
limba straina, cu conditia ca denumirile sa nu fie necesare sau descriptive
c. in analiza similaritatii a 2 marci, prefixele comune sunt mult mai importantele
decat sufixele comune.
7. in privinta regulilor pe care instantele de judecata le aplica pentru a stabili ca exista
contrafacere:
c. actiunea in contrafacere va putea fi admisa chiar daca titularul marcii nu va dovedi
ca pratul a fost de rea credinta.
8. in materia marcilor:
a. notorietatea poate reprezenta o etapa in degenerarea marcilor alcatuite din
denumiri
b. notorietatea reprezinta o exceptie de la relativitate in spatiu a noutatii in materie.

Subiecte 28.01.2019
I. La 17 ianuarie 2015, A a demisionat de la societatea S al carei salariat fusese deoarece o
alta societate B i-a oferit un salariu mai mare pentru o pozitie similara. Prin contractul de
munca semnat cu B la 3 feb 2015, A isi asuma obligatia de a cerceta in vederea gasirii unui
procedeu de realizare a produsului „p” produs care face obiectul unui brevet care fusese
eliberat in urma cu 3 ani in favoarea lui S. La 15 iunie 2015, A informeaza pe B ca a realizat
un procedeu care nu este cuprins in descrierea brevetului asupra a aceluiasi brevet. B solicita
la OSIM brevetul asupra acestui procedeu pe 10 iulie 2015, obtine brevetul pe 17 ianuarie
2019 S introduce la tribunalul Bucuresti o actiune impotriva lui A si B prin care se solicita:
1. anularea brevetului obtinut de B pentru lipsa noutatii inventiei
Raspuns: Cererea se respinge pentru ca procedeul creat de A si brevetat de B este nou chiar
daca are ca rezultat realizarea unui produs pentru care s-a obtnut deja un brevet.
2. anularea brevetului obtinut de B pentru incalcarea conditiilor de fond ale subiectelor
protectiei cu privire la inventia de serviciu lato sensu
Raspuns: Cererea se respinge deoarece brevetul a fost corect acordat lui B in temeiul art 5
alin 1 din legea 83/2014, art 5 alin 3 si art. 3 alin 1 lit. b din aceasta lege nu sunt aplicabile
deoarece nu rezulta din faptele spetei (dosar) ca A ar fi folosit informatii la obtinerea carora
ar fi contribuit S, descrierea si revendicarile brevetului lui S fiind publice. Proba cauzei de
nulitate ii revine celui care o invoca.
3. in subsidiar fata de solicitarea de la 1) si 2) S solicita si transferul brevetului obtinut de
catre B de la acesta din urma S
Raspuns: 3. cererea de transfer a brevetului obtinut de B de la acesta din urma catre S se
respinge deoarece brevetul a f ost acordat in mod corect lui B pentru motivele aratate la
pctul de mai sus.
4. incetarea pentru viitor a exploatarii de catre B a inventiei ce face obiectul brevetului sau
Raspuns: 4. Cererea se admite in limita duratei brevetului lui S si cat timp B nu face dovada
ca a solicitat si obtinut o licenta privind brevetul lui S deoarece aplicarea brevetului lui B
conduce in mod necesar la producerea produselor p, deci exploatarea brevetului lui S care
este ilicita daca nu este autorizazta de acesta din urma
5. obligarea in solidar a lui A si B la repararea prejudiciului suferit de S ca urmare a
incalcarii brevetului
Raspuns: 5. cererea se admite in parte cu privire la obligarea lui B a prejudiciul decurgand
din vanzarea produselor p care reprezinta o exploatare neautorizata a brevetului lui S. In
schimb realizarea inventiei constand in procedeul brevetat de B nu reprezinta o fapta ilicita
nici a lui A nici a lui B deoarece folosirea produsului p in acest context pe de o parte nu s-a
dovedit iar pe de alta parte o atare folosire ar fi avut oricum in stadiul cercetarii caracter
experimental si necomercial conform art 33 alin 1 lit e din legea 64/1991.
A. in calitate de judecator solutionati motivat fiecare dintre capetele de cerere mentionate
mai sus
B. in calitate de avocat al lui B precizati ce poate cere acesta pe cale reconventionala in
procesul declansat de S si daca trebuie indeplineasca vreo cerinta prealabila acestei cereri
Raspuns:B. daca procededul brevetat de B implica un progres tehnologic important, de
interes economic substantial fata de procedeele anterior cunoscute de a obtinue produsul p,
poate cere pe cale reconventionala o licenta obligatorie asupra brevetului S pentru a-si
putea exploata in continuare brevetul care are ca obiect un procedeu de realizare a
produselor p ce fac obiectul acestui din urma brevet, conform art 43 alin 7 din Legea
64/1991.
II. Grile 28.01.2019
1. poate avea o functie exclusiv tehnica:
a. un model de utilitate
2. din reglementarea speciala cuprinsa in capitolul relevant din legea nr 8/1996 rezulta ca
opera audiovizuala este de regula:
b. o opera comuna
3. o solutie tehnica noua constand intr-o substanta chimica ce poate folosi ca materie prima
pentru fabricarea unei bauturi racoritoare acidulate poate fi protejata prin:
b. brevet de inventie
d. secret comercial
4. o licenta de marca este in principiu:
b. netransmisibila
5. Contractul care genereaza obligatia principala de a transmite un secret comercial in
schimbul unei sume de bani este:
a. Nul absolut pt lipsa obiectului
b. Anulabil pentru lipsa cauzei
c. Un contract de cesiune
d. Un contract de vanzare
6. Retragerea cererii de brevet:
a. este un act juridic solemn
b. este un act juridic unilateral
d. se poate face si cu titlu oneros
7. conform actelor normative in vigoare se poate elibera un titlu de protectie juridica
uniforma pentru intreg teritoriul UE avand ca obiect;
c. o marca
8. Sunt susceptibile de a inceta prin decadere drepturile de proprietate intelectuala
decurgand din:
a. brevet
c. certificatul de inregistrare a unei marci
9. conform jurisprudentei actuale, nu pot fi reprezentatne grafic marcile:
a. constand dintr-o combinatie de doua culori a caror repartitie in cadrul marcii nu
este precizata
c. olfactive
10. inregistarrea unei marci similare cu o firma netioara fara acordul titularului acesteia si
care produce confuzie in randul clientilor firmei:
c. reprezinta o incalcare a dreptului la nume al comerciantului titular al firmei
d. reprezinta incalcarea unui drept de proprietate industriala.

6 ianuarie 2016
I. la 15 noiembrie 2011, A a constituit depozitu national reglementar privind o solutie
tehnica. Utilizand procedura exceptionala accelerata A a obtinut brevetul de inventie la 10
sept 2012. In conditiile in care nu a ajuns la o intelegere cu A privind conditiile si modalitatile
comerciale de aplicare a inventiei la 23 noiembrie 2015 tertul T a introdus o actiune la
Tribunalul Bucuresti pentru a obtine acordarea unei licente obligatorii asupra solutiei tehnice
brevetate de A. In vederea depunerii intampinarii pana la data de 15 ianuarie 2016 si pentru
pregatirea strategiei ce va fi urmata in cadrul inaminarii pana la data de 15 ianuarie 2016 si
pentru pregatirea strategiei ce va fi urmata in cadrul procesului, A va solicita o consultatie
juridica in cadrul careia urmeaza sa raspundeti la urmatoarele probleme:
1. cerearea formulata de catre T este sau nu este prematur introdusa?
Raspuns: 1. Cererea formulata de catre T nu este prematur introdusa, potrivit art 43 alin 1
din legea 64/1991 „la cererea oricarei persoane interesate tribunalul bucuresti poate acorda
o licenta obligatorie la expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de
brevet sau a unui termen de 3 ani de la acordarea brevetului, socotindu-se termenul care
expira cel mai tarziu, in speta a expirat mai tarziu termenul de 4 ani, care s-a implinit la data
de 15 noiembrie 2015. Cum cererea a fost depusa la data de 23 noiembrie 2015, ea nu este
prematur introdusa.
2. in situatia in care A foloseste inventia pana la 20 noiembrie 2015, iar dupa aceea nu o
mai foloseste pana la 31 decembrie 2019, incepand cu luna ianuarie 2020 licenta
obligatorie ar putea fi solicitata cu succes de catre un tert interesat?
Raspuns: 2. licenta obligatorie poate fi solicitata cu succes si in ipoteza in care inventia a fost
aplicata pana la 20 noiembrie 2015, dar dupa consumarea termenului care expira cel mia
tarziu, in speta cel de 4 ani, aceasta aplicare este abandonata pentru cel putin 4 ani.
3. in cadrul negocierilor cu T pentru acordarea unei licente contractuale, A a motivat
refuzul de incheiere a contractului deoarece T nu are capacitatea necesara pentru a
exploata inventia intr-o modalitate efectiva si serioasa. IN acest context aratati motivat
daca refuzul lui A de a incheia contractul de licenta poate fi considerat de instanta de
judecata ca fiind unul justificat
Raspuns: 3. deoarece dispozitiile art 43 alin 1 si alin 3 din legea 64/1991 pretind ca actiunea
sa fie formulata de o persoana interesata instanta judecatoreasca poate sa cerceteze daca
solicitantul este o persoana apta sa exploateze inventia ce constituie obiectul cerereii sale,
fiindca nu poate avea interesul obtinerii unei licente obligatorii decat persoana care se afla in
pozitia de a putea sa treaca la exploatarea efectiva a acesteia. In plus solicitandul trebuie sa
faca dovada printre altele a faptului ca nu s-a ajuns al o intelegere cu titularul brevetului or
realizarea de astfel de negocieri de catre un solicitand care nu detine capacitatea efectiva de
exploatare ulterioara a inventiei ii poate permite titularului de brevet sa isi justifice
inactiunea de a nu fi aplicat inventia prin intermediul licentei acordate acestui solicitant
necalificat. In sfarsit la aceeasi concluzie se poate aunde si prin invocarea alin 3 al art 44
potrivit caruia Licentele obligatorii vor fi autorizate in principal pentru aprovizionarea pietei.
4. presupunand ca Tribunalul bucuresti va admite cererea lui T, aratati motivat daca mai
este posibila acordarea si a altor licente obligatorii altor terti interesati?
Raspuns: 4. este posibila acordarea in conditiile legii si altor licente obligatorii fiindca
exploatarea realizata de beneficiarul licentei obligatorii acordate nu il scuteste pe titularul
brevetului de a-si indeplini propria sa obligatie de aplicare a inventiei pe care a brevetat-o.
La aceeasi concluzie conduce si art 44 alin 3 care subliniaza ca Licentele obligatorii vor fi
autorizate in principal pentru aprovizionarea pietei.

5. Ce inseamna ca licenta obligatorie este o licenta neexclusiva?


Raspuns: 5. licenta obligatorie este o licenta neexclusiva inseamna ca dupa acordarea unei
licente obligatorii titularul brevetului isi pastreaza dreptul de a conefri licente contractuale
altor beneficiari precumsi ca este posibila acordarea in conditiile legii si a altor licente
obligatorii persoanelor care indeplindesc conditiile prevazute de lege

II. La data de 12.05.2011 societatea X titulara marcii combinate „fara egal” a formulat o
actiunea in contrafacere impotriva societatii Y solicitand interzicerea folosirii semnului REAL
pentru produse din clasa 11 si servicii din clasa 35 potrivit clasificarii de la Nisa. IN motivarea
actiunii X a aratat ca marca combinata „fara egal’ cu element figurativ beneficiaza de
protectie din data de 06.04.2004 pentru produse din clasa 1(aparate de iluminat, incalzire,
producere a aburului, de gatiti, de racire, de usare, de ventilatie, de distributie a apei si
instalatii santiare) si servicii din clasa 35 (publicitate, gestionarea afacerilor comerciale,
lucrari de birou, administratie comericala, comercializarea en-gros si en-detail a unei game
variate de echipamente utilaje accesorii si piese de schimb pentru instalatii termice, sanitare
si de climatizare). Reclamanta a aratat ca foloseste aceasta marca din anul 2002 pentru
servicii de comercializare a intalatiilor termice sanitare si de climatizare ale altor producatori
fara a fi producator de astfel de instalatii. S a aratat de asemenea ca societatea Y a inceput
folosirea semnului combinat, „real fara egal” in anul 2010 pentru produse din clasa 11 dar si
pentru servicii de comercializare si publicitate din clasa 35, iar similaritatea existenta intre
marca anterioara si semnul folosit este de natura sa produca un risc de confuzie pentru
cosnumatorul vizat.
Raspuns 1. intrucat pentru solutionarea cauzei se pune problema de a stabili existenta
riscului de confuzie e include si riscul de asociere, precizati ce se intelege prin confuzia
directa si prin confuzia indirecta si ce s-a statuat prin decizaia SABEL-PUMA
● Confuzia directa – consumatorul vede un produs ce poarta o marca si confunda
produsul cu un altul ce poarta o alta marca tocmai din cazua identitatii/similaritatii
marcilor.
● Confuza indirecta – consumatorul distinge marcile si in consecinta si produsele insa
din cauza similaritatii marcilor sau produselor este convins ca intre cei 2 producatori
de servii exista o legatura comericala
● Decizia Sabel-Puma – simpla asociere pe care consumatorul o face atunci cand intra
in contact cu marcile in conflit fara insa a asocia si originea de provenineta a serviciior
nu este insa prin ea insasi suficienta pentru a se stabili existenta unui risc de confuzie
ce include si riscul de asociere.
Gradul de distinctivitate al marcilor si caracterul dominant al elementelor componente ale
acestora reprezinta elemente importante in aprecierea riscului de confuzie de care
instanta trebuie sa tina cont. La stabilirea riscului de confuzie incluzand si riscul de
asociere al marcilor in conflict trebuie sa se tina seama de toti factorii relevanti si
anume : identitate/similaritatea produselor, i/s dintre cele 2 marci, gradul de
ditinctivitate al marcilor, elemente domninante ale marcilor in conflict, toate
aceastea din prespectiva consumatorului obisnuit rezonabil de bine informat, de
circumspect si de atent.
2. intrucat in aprecierea riscului de confuzie instanta trebuie sa tina seama de reactia
consumatorului mediu, precizati ce se intelege prin consumator mediu si cum se apreciaza
in practica acesata notiune din perspectiva tipului de produse si servicii asupra carora
poarta marca
RASPUNS 2. Consumatorul mediu este un consumator cu nivel mediu de inteligenta atentie
si perspicacitate.
In practica se decide ca atunci cand se solicita inregistrarea unei marci particularizand
produse din clasa respectiva, dar aceste produse sunt de uz general, pentru a evita confuzia,
diferentele dintre marci trebuie sa fie mari
Tot astfel cu cat pretul produselor este mai redus si cu cat consumatorul este mai neavizat
riscul de confuzie este mai ridicat. Spre exemplu in cazul produselor de consum uzual,
produse cu pret redus care se cumpara in mod curent si in graba de catre toate categoriile
de consumatori nivelul de informare si atentie al consumatorului mediu va fi mai redus.
Dimpotriva in cazul produselor de valoare mare care se cumpara dupa o temeinica verificare
nivelul de informatie si atentie al consumatorului mediu este mai ridicat astfel incat confuzia
este mai putin probabila.
3. presupunand ca marca societatii Y este inregistrata societatea X poate intenta direct
actiunea in contrafacere impotriva societatii Y sau este necesar ca in prealabil X sa solicite
anularea marcii care apartine lui Y?
Raspuns 3 – Raspuns afirmativ, in jurisprudenta europeana s-a statuat ca titularul unei marci
anterioare poate intenta actiunea in contrafacere impotriva titularului unei marci ulterioare
fara ca in prealabil sa fie necesara anularea acestei din urma marci
4. presupunand ca Y intentioneaza sa introduca o cerere reconventionala prin care sa
ceara decaderea lui X din dreptul la marca pentru neutilizarea acesteia respundeti la
urmatoarele intrebari:
4.1 cine poate intenta o actiunea in decaderea marcii
Raspuns 4.1 – Actiunea in decadere poate fi intentata de orice persoana interesata. Potrivit
jurisprudentei prin persoana interesata se intelege: i) titularul unei marci sau al unei cereri
de marca identica/similara cu marca susceptibila a fi supusa sanctiunii decaderii; ii) simpli
concurenti comerciali ai titularului marcii susceptibile de decadere, daca acestia dovedesc
folosirea unui semn identic/similar cu marca a carei decadere solicita a se dispune sau chiar
intentia inceperii unei astfel de folosiri.

4.2 in ce consta conditia ca folosirea marcii sa fie reala si neechivoca.


Raspuns 4.2 - folosirea reala – marca trebuie sa fie folosita in modalitatea in care a fost
inregistrata si nu intr-o modalitate care sa modifice esential aspectul marcii. Exceptia de la
aceasta regula este prevazuta de art 46 alin2 lit a din legea 84/1998 care permit „utilizarea
marcii intr-o forma diferita dar care sa nu afecteze caracterul distinctiv al marcii in forma in
care a fost inregistrata”.
Folosirea neechivoca presupune ca marca in forma in care a fost inregistrata sa fie efectiv
aplicata pe produs sau folosita in legatura cu serviciile protejate
Grile 06.01.2016
1. In ceea ce priveste decaderea din calitatea de titular de brevet de invetie:
a. ca urmare a decaderii dreptul asupra brevetului de inventie inceteaza cu efecte numai
pentru viitor

2. in materia inventiei:
a. licenta exclusiva absoluta este o varianta a licentei exclusive prin care bentiatorul
se angakeaza ca pe perioada derularii contractului sa nu mai foloseasa nici macar el
insusi inventia pentru produsele si teritoriul la care se refere licenta exclusiva.
c. daca OSIM decide revalidarea brevetului, titularul de brevet redobandeste dreptul
subiectiv de proprietate industriala cu efect retroactiv si cu opozabilitate erga
omnes.

3.in materia limitelor dreptului exclusiv de exploatare a inventiei:


b. licenta obligatorie de dependenta presupune ca titularul brevetului ulterior poate
solicita Tribunalului Bucuresti autorizarea unei licente obligatorii care sa ii permita sa
isi exploateze porpria inventie

4. in materia inventiei:
a. prevederile referitoare la inventiile create de salariati se aplica prin analogie si in
privinta invetiilor create de unctionarii publici
b. in privinta inventiilor de serviciu calitatea de salariat trebuie sa coincida cu
momentul crearii inventiei iar nu neaparat cu cel al constituirii depozitului
reglementar privind inventia respectiva.
5. in materia marcilor:
b. regula specialitatii marcii permite folosirea simultana a aceleiasi marci pentru
produse diferite
6. in materia drepturilor de autor:
a. subiect al dreptului de autor poate fi si o persoana juridica
c. autorul unor traduceri neoficiale ale operelor mentionate in cuprinsul art 9 lit b din
legea 8/1996 se va bucura de protectie in aceeasi masura in care autorul traducerii
unei opere care a cazut in domeniul public se bucura de protectie

Grile subiecte 12.12.2016


1. in materia limitelor dreptului exclusiv de exploatare a inventiei:
a. pentru ca tertul sa poata invoca in raport cu titularul brevetului de inventie dreptul
de folosire personala anterioara una dintre conditii este aceea ca activitatile constand
in aplicarea sau dupa caz luarea masurilor efective si serioase de aplicare a inventiei
sa nu fi fost publice
b. daca titularul dreptului de folosire personala anterioara foloseste inventia titularul
brevetului nu are dreptul la o remuneratie.

2. in ceea ce priveste contestatia administrativa reglementata de art 48 din legea 64/1991:


a. chiar daca i s-a acordat brevetul solicitantul poate formula contestatia
administrativa daca nu i s-a recunoscut o prioritate exceptionala.
c. si o hotarare de acordare a brevetului poate fi contestata de catre solicitant
3. in materia incectarii dreptului subiectiv de proprietate industriala privind inventia:
a. daca termenul cuprins intre data constituirii depozitului si data obtinerii primei
autorizatii de introducere pe piata a produsului medicamentos fito-faramaceuit e de
8 ani durata certificatului suplimentar de portectie va fi de 3 ani.
b. in situatia in care angajatorul renunta doar in parte la brevet iar inventatorul preia
dreptul la care s a renuntat angajatorul si inventatorul vor deveni cotitulari de brevet
4. in materia inventiei:
a. infractiunea prevazuta de art 59 alin 1 din legea 64/1991 poate fi comisa si de
consilierii in proprietate industriala, chiar daca sunt salariati ai OSIM.
b. renuntarea la brevetul de inventie este un act juridic irevocabil.

5.in ceea ce priveste decaderea din calitatea de titular de brevet de inventie:


c. ca urmare a decaderii dreptul asupra brevetului de inventie inceteaza cu efecte
numai pentru viitor

6. in materia inventiei:
a. licenta exclusiva absoluta este o varianta a licentei exclusive prin care licentiatorul
se angajeaza ca pe perioada delurarii contractului sa nu mai foloseasca nici macar el
insusi inventia pentru produsele si pentru teritoriul la care se refera lienta exclusiva.
b. pentru reprimarea actelor savarsite de terti intre momentul incheierii contractului
de cesiune de brevet si momentul inscrierii cesiuniii la osim are calitatea procesuala
activa in actiunea in contrafacere numai cedentul nu si cesionarul

7. in materia cesiunii de brevet de inventie:


b. atunci cand cedentul exploateaza inventia ulterior incheierii contractului de
cesiune, la alegerea cesionarului, raspunderea cedentului va putea fi angajata atat pe
taram contractual cat si pe taram delictual

8. in materia licentei de brevet:


b. licentiatului ii revine obligatia de exploatare a inventiei ori de cate ori licenta este
exclusiv absoluta
9. in ceea ce priveste conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca opera pentru a beneficia
de protectia conferita de Legea nr 8/1996:
a. autor al operei nu poate fi decat persoana fizica una sau mai multe, insa unei
persoane juridice i se pot cesiona drepturile patrimoniale de autor dobandind astfel
calitatea de subiect al dreptului de autor.
c. pentru ca o opera sa fie protejata nu este necesara inregistrarea ei la organul
administrativ competent simplul fapt al realizarii acesteaia fiind suficient
10. in privinta trasaturilor juridice comune ale obiectelor proprietatii industriale:
a. aceste obiecte sunt bunuri incorporale
b. ubicuitatea sub aspectul folosintei desemneaza aptitudinea acestor obiecte de a
putea fi folosite chiar in integralitatea lor de doua sau mai multe persoane
independent una de alta, in acelasi timp si in acelasi oc sau in locuri diferite

11. in materia conditiilor de fond ale subiectelor protectiei in materia inventiei:


c. desi potrivit legii nu incheie contracte de munca functionarilor publici li se aplica
prin analogie prevederile legale referitoare la inventia creata de salariat

12. in materia licentei obligatorii:


a. pentru a se acorda o licenta obligatorie este necesar ca inventia sa fie brevetata in
Romania neavand importanta daca titularul este subiect de drept din Romania sau
din strainatate.
c. exploatarea pe teritoriul romaniei poate fi reprezentata fie de activitatea
desfasurata de catre titularul brevetului, fie de aceea desfasurata de catre
beneficiarul unei licente contractuale.
13.in privinta licentei obligatorii:
b. licenta obligatorie nu mai poate produce efecte juridice specifice la momentul
incetarii valabilitatii brevetului de inventie
c. daca beneficiarul licentei obligatorii nu si-a indeplinit obligatia de exploatare a
inventiei chiar daca a platit integral remuneratia stabilita de catre instanta se poate
pronunta o hotarare prin cacre sa ii fie retrasa licenta obligatorie.

14. in materia licentei obligatorii:


a. in ceea ce priveste licenta obligatorie de dependeta titularul brevetului ulterior
poate solicita Tribunalului Bucuresti autorizarea unei licente obligatorii care sa ii
permita sa isi exploateze propria inventie
c. licenta obligatorie de dependenta ca atare este personala fiind insa admisibila
transmiterea sa accesorie deodata cu transmiterea brevetului titularului inventiei
ulterioare.

Subiecte 27 ianuarie 2017:


I. la 1 martie 2014 „L” in calitate de titular de brevet asupra unei solutii tehnice constand
intr-o genta de laptop cu sistem de racire incorporat si V in calitate de beneficiar au incheiat
un contract de licenta exclusiva atenuata de brevet pentru o perioada de 5 ani licenta fiind
inregistrata la OSIM si publicata in BOPI. Prin acelasi contract L a autorizat pe V sa produca si
sa comercializeze produsele care incorporeaza solutia tehnica sub marca combinata GEALAP
inregistrata de L la OSIM in data de 27 iulie 2014sub nr M011216 pentru clasa de produse nr
18(geamantane si valize bice si articole de selarie). La 1 martie 2015 OSIM a publicat
decaderea lui L din drepturile decurgand din brevet pentru neplata anuitatilor. Ulterior L a
obtinut o decizie OSIM de revalidare a brevetului, decizie care s-a publicat la 18 noiembrie
2015. La 15 martie 2015 tertul T a inceput sa fabrice acelasi produse care incorporau
inventia si sa le comercializeze sub semnul GEALAP si la 6 deecmbrie 2015 a transmis lui M
cu titul oneros pentru 3 ani , dr de a produce si comercializa respectivele produse sub
aceeasi marca. Ulterior T a consituit depozitul national reglementar al marcii GIALAC atat
pentru clasa de produse nr 18 cat si pentru clasa de produse 09(acumulatoare laptop
aparate si instrumente pentru conducere distributia transformarea acumularea reglarea sau
comanda curentului electric). M este un co-contractat importat al lui V inca de la 10 ian
2015. Potrivit contractului dintre acestia incheiat pe o perioada de 2 ani, M a obtinut dreptul
de proprietate asupra produselor fabricate de V pe care le revindea cu amananuntul sub
marca GEALAP. La 12 decembrie 2016 L a incheiat cu C un contract de cesiune de brevetcu
titulu oneros, cesiune publicata in BOPI la 5 ianuarie 2017. Prin acelasi contract, L a cesionat
care C si drepturile cu privire la marca GEALAP. Rapsundeti motivat la urm intrebari:
a. va putea V sa continue folosirea inventiei brevetate de L dupa data cesiunii?
Raspuns: V poate folosi inventia in conditiile contractului de licenta pana la 1 martie 2019
pentru ca licenta ii este opozabila cesionarului C.
b. avea posibilitatea T sa produca inventia brevetata si sa o comercializeze sub marca
GEALAP
raspuns: cu toate ca T poate invoca in favoarea sa dreptul de folosire personala ulterioara
art. 33 alin 1 lit f din legea 64/1991 acesta va putea folosi inventia doar in volumul existent
la data publicarii mentiunii de revalidare a brevetului si nu va putea transmite acest drept
decat impreuna cu patrimoniul sau sau cu fractiunea din patrimoniul sau afectata folosirii
inventiei.
De asemenea dreptul de folosinta personala ulterioara nu va putea justifica actele de
contrafacere svarsite de T in ceea ce priveste utilizarea marcii GEALAP. Decaderea din
drepturi a lui L pentru neplata taxelor de mentinere in vigoare a brevetului nu aduc nicio
atingere exclusivitatii drepturilor pe care le are L cu privire la marca GEALAP. Ca atare
comercializarea de catre T a produselor sub marca GEALAP fara acordul lui L va constitui
contrafacere in temeiul articolului 36 din legea 84/1998
c. Se poate opune C comercializarii de catre M a produselor care incorporeaza inventia?
Raspuns: Chiar daca dreptul de folosire personala ulterioara nu poate fi transmis decat cu
patrimoniul persoanei care utilizeaza inventia ori cu o fractiune din patrimoniul care este
afectat exploatarii inventiei art 34 alin 1 lit f legea 64/1991 in privinta produselor
comercializate pe baza contractului incheiat cu V la 10 ianuarie 2015, M poate invoca in
favoarea sa dispozitiiile articolului 34 alin 1 litera d, in sensul ca referitor la produsele
vandute cu acordul lui L dreptul de proprietate industriala s-a epuizat.
d. Care sunt mijloacele juridicec pe care le poate folosi C pentru a anula inregistrarea
marcii GIALAC de catre T in situatia in care certificatul de inregistrare al acestei marci a fost
publicat in BOPI la data de 21 noiembrie 2016, iar T a inceput sa foloseasca aceasta marca
imediat dupa inregistrare atat pentru clasa de produse nr 18 cat si pentru calasa de
produse nr 9?
Raspuns: C poate introduce in instanta o actiune in anularea marcii GIALAC in temeiul art 47
alin 1 lit b coroborat cu art 6 alin 1 lit b din legea 84/1998 – marcile similare inregistrate
pentru produsele identice sau similare pot crea in perceptia publicului un risc de confuzie
inclusiv riscul de asociere cu marca anterioara.
In principiu actiunea in anulare poate fi introdusa doar in ceea ce priveste clasa 18 de
porduse art 47 alin 5 din legea 84/1998. Anularea inregistrarii marcii pentru clasa 9 de
produse se va putea face numai daca se dovedeste caracterul complementar al produselor
in sensul ca intre cele 2 produse exista o stransa legatura – unul este indispensabil sau
importanta pentru utilizarea celuilalt, astfel incat consumatorii pot crede ca raspunderea
fabricarii acestor produse revine aceleiasi intreprinderi.
II. Grile:
1. Cesiunea de marca:
b. poate fi intotdeauna opusa tertilor care savarsesc acte de contrafacere
independent de inscrierea acesteia in buletinul oficial de Proprietate intelecutala
2. O cerere avand ca obiect protectia prin model de utilitate a unei inventii va fi respinsa
intotdeauna daca:
c. inventia are ca obiect un procedeu

Set 1 grile:
1. in ceea ce priveste inventiile de serviciu:
b. dreptul asupra inventiilor de serviciu stricto sensu poate apartine angajatorului
persoana juridica de drept public.
2. drepturile nascute in legatura cu marca presupun:
c. oricare dintre co-titularii marcii are dreptul sa ceara reinnoirea inregistrarii marcii.
3. Substana activa din nuroefen poate fi protejata:
b. prin brevet de inventie, daca intrebuintarea respectivei substante este noua si
implica activitate inventiva
d. niciodata prin model de utilitate, la fel ca si in cazul oricarei substante chimice.
4. cat priveste marca semn distinctiv al activitatii comerciale:
a.aceasta poate fi constituita din denumirea stilizata a unei rase de animale…
b.porecla unei persoane nu poate in nici un caz sa fie inregistrata ca maraca
c. denumirile pot fi protejate ca marca dar nu cele arbitrat alese deoarece aduc
atingere bunelor….
d.notorietatea acecsteia poate fi dovedita prin orice mijloc de proba lucru necesap
pentru ca OSIM…
5. in materia desenelor si modelelor:
b. poate fi protejata forma noua a unui produs vechi
6. in materia limitelor dreptului exclusiv de exploatare a inventiei:
a.daca a acordat o licenta obligatorie instanta de judecata nu mai poate acorda si alte
licente obligatorii
b.titularul brevetului are posibilitatea de a acorda numai cu titlu gratuit licentele
exclusive atunci cand anterior in legatura cu aceeasi inventie s-a acordat o licenta
obligatorie
c.titularul brevetului nu are posibilitatea de a acorda licente contractuale
beneficiarilor daca….
d lienta obligatorie inceteaza automat la momentul la care beneficiarul nu isi plateste
obligatia de exploatare.
7. modelul de utilitate:
d. poate fi anulat, la cerere, daca se constata ca protecta conferita prin acesta a fost
extinsa
8. in ceea ce priveste inventia:
b. simpla formularea a unei porbleme fara realizarea unei solutii finale si complete nu
reprezinta inventie brevetabila
c. noutatea aceteia este intotdeauna absoluta in timp si spatiu
9. in lipsa unei clauze contrare in contractul de munca drepturile patrimoniale asupra operei
de serviciu:
a. apartin in principiu autorului salariat chiar daca acesta a fost incadrat in munca
dupa pensionare
b. apartin angajatorului chiar si persoana fizica daca este vorba de o opera constand
intr-un program pentru calculator.
10 pot fi inregistrate ca marci:
a. picturile daca nu se incalca eventualele drepturi de proprietate ce poarta asupra
acestora.
Set 4 grile:
2. autorul unei opere de arta plastica ce consta intr-o statuie amplasata intr-un loc public
are, de regula, dreptul de a se opune:
c. reproducerii desenelor pregatitoare pe care le-a realizat in procesul de creare a
statuii
d. inlaturarii permanente a statuii din locul public in care este amplasata.
3. ideea care sta la baza unei telenovele:
a. este disponibila spre a fi utilizata de catre terti
c. poate fi protejta prin secret comercial
d. poate fi protejata prin regulile de combatere a concurentei neloiale
4. retractarea unei opere ce a facut obiectul unui contract de editare in curs de executare:
b. il obliga pe autor la despagubirea editorului.
5.dreotul de comunicare publica a operei;
c. poate fi instrainat prin acte intre vii
6. in ceea ce priveste dreptul de autor:
a. este un drepe nepatrimonial
b. poate fi exercitat de mostenitori numai daca a ost exercitat de autor in timpul vietii
7. in materia drepturilor de autor:
d. dreptul autorului de a decide sub e nume va fi adusa opera la cunostinta publica
nu poate fi in nici un caz instrainat
Setul 2
1. un model industrial nu poate proteja:
a. un produs
b. un procedeu
2.secretul comercial poate fi protejat juridic prin:
a. dreptul de folosinta personala anterioara
c.obligatia de confidentialitate
d. obligatia de a nu folosi inforrmatia secreta decat in scopul in vederea caruia a fost
comunicata
3. renuntarea la un brevet ce face obiectul unui contract de licenta a carui durata ar urma sa
expire dupa data renuntarii presupune in principiu:
b. modificarea contractului de licenta
d. inregistrarea la OSIM a declaratiei de renuntare
4. presupunand ca autorul unui portret nedivulgat a cesionat dreptul de a expune portretul,
inregistrarea acestuia ca marca nu se poate realiza decat cu acordul:
b. autorului
c persoanei portertizate
5. Anterioritatile nu pot fi combinate in sistem mozaic in vederea aprecierii indeplinirii de
catre o inventie:
b.conditiei noutatii
6. Tribunalul Bucuresti are competenta exclusiva de a dispune:
a. ca instanta judecatoreasca, anularea certificatului de inregistrare a unui model de
utilitate
7. riscul de asociere prevazut de art 6 alin1 lit b teza finala din legea nr 84/1998 reprezinta ca
publicul:
a. sa faca o legatura intre semnul ulterior si marca anterioara
b.sa nu observe diferentele care disting semnul ulterior de marca anterioara
c sa considere ca produsele sau serviciile la care se aplica marca ulterioara sau
semnul ulterior
d sa considere ca producatorul ori furnizorul produselor sau serviciilor la care se
aplica semnul ulterior este acelasi cu ….
8. sunt in principiu retroactive efectele:
b. hotararii de decadere din dreptul marcii
c. hotararii de revalidare a brevetullui
d. hotararii de anulare a certificarii de inregistrare a unui model industrial
9. Principiul specialitatii marcilor:
a. limiteaza protecia marcii numai la produse sau servicii identicce ori similare celor
pentru care a fost inregistrata
c. presupune ca noutatea marcii este relativa sub aspect profesional
d. cunoaste exceptii in cazul marcilor de mare renume.
Setul 3:
1. licentele obligatorii:
a. daca sunt acordate pentru cazurile exceptionale prevazute de art 43 alin 4 nu
presupun indeplinirea conditiei ca inventia sa fi fost insuficient exploatata in romania.
b. pot fi retrase de Tribunalul Bucuresti in prima instanta atunci cand circumstantele
care au dus la acordarea lor au incetat.
c. pot fi acordate numai persoanelor care demonstreaza ca au capacitatea economica
de a exploata inventia
2. nu constituie contrafacere desi nu a fost autorizata de catre titularul brevetului:
c. fabricarea artizanala de catre un tert a unui singur exemplar al obiectului
brevetat in scop necomercial
d. donatia produselor contrafacute de catre un tert
3. Actiunea in anularea inregistrarii unei marci se respinge in toate cazurile atunci cand
paratul a demonstrat ca:
b. reclamantul desi este titular al unei marci anterioare identice cu a sa nu a folosit
marca respectiva in ultimii sase ani
d. si-a folosit marca timp de 6 ani inainte de introducerea actiunii in anulare si ca a
participat cu reclamantul la traguri de profil in toata aceasta perioada.
4. in materia desenelor si modelelor:
a. caracterul individual al unui model inseaman ca acesta are anumite trasaturi
caracteristice care difera
b noutatea mondiala in timp a desenelor si modelelor nu este viciata prin divulagrea
c in cazul in care desenul sau modelul a fost facut public prin faptul ca a fost dezvaluit
unei terte persoane
d. sunt intregistrate desenele sau modelele a caror forma…
5. vor fi considerati coautori in cazul unei inventii:
a. 2 sau mai multe persoane care au realizat aceeasi solutie tehnica, contribuind
creativ la realizarea inventiei chiar si in perioadde de timp diferite
6. in materia drepturilor nascute in legatura cu marca:
a.titulariul marcii are atat dreptul cat si obligatai de a si exercita dr exculsiv asupra
marcii incalcarea …..licente obligatorii
b. nu poate fi inregisttata drept maraca un semn ultilzat anterior…de catre titular
c. oricare dintre co-titularii marciii….in acest sens de la toti co titulariii
d.dreptul provizoriu exclusiv de exploatare a marcii se naste odata cu dr la elibrearea
cert de inregistrare.
7. titularul dreptului asupra marcii nu poate interzice:
a. orice utilizare comerciala a marcii
b. utilizarea marcii in cadrul unui discurs politic
c. utilizarea acesteia de catre terti, daca aceasta utilizare este necesara pentru a
indica accesoriile necesare functionarii produsului comercializat sub respectiva marca
d. utilizarea unei marci identice pentru produse identice in cadru privat si scop
necomercial.
8. modelele de utilitate:
a. se deosebesc de desene si modele prin termenul diferit de valabilitate a titului de
protectie
d. pot fi considerate inventii mai mici presupunand un caracter inventiv inferior celui
cerut pentru acordarea brevetului
9. inventia de serviciu:
d. poate forma obiectul unui dreptde folosire personala ulterioara.

Grile 26.01.2018
1. in materia marcilor:
d. folosirea neechivoca presupune ca marca, in froma in care a fost inregistrata sa fie
efectiv aplicata pe produs sau folosita in legatura cu serviciile protejate
2. in materia contractului de cesiune de marca:
c. daca cedentul exploateaza marca cesionata ulterior incheierii contractului de
cesiune, cesionarul va putea obtine repararea atata a prejudiciului previzibil cat si a
celui imprevizibil
d. cesionarul are calitate procesuala activa in actiunea in contrafacere introdusa
pentru repirmarea actelor savarsite de terit inter momenul incheierii contractului de
cesiune si momentul inscrierii cesiunii la osim
3. licenta obligatorie de brevet:
c.poate fi solicitata doar de o pers apta sa exploateze inventia ce constituie obiectul
cererii sale
d. este o licenta neexclusiva in sensul ca se pot obtine si alte licente obligatorii cu
privire la aceeasi inventie
4. anterioritatile in materia inventiilor:
b. reprezinta orice divulgare opozabila a inventiei realizata anterior formularii cererii
de brevet
d. pentru a fi distructivede noutate trebuie sa fie printre altele suficiente adica atat
de detaliate incat sa permita realizarea inventiei
5. in materia marcilor:
a. contractul de cesiune de marca poate avea ca obiect……ale aceluiasi cedent
b.dreptul asupra marcii confera intotdeauna….sau a adresei sediului titularului
c. reinnoirea inregistrarii marcii poate fi certua numai cu acordul…marci
d. pentru a fi respins de la inregistrare……termen descriptiv
6. in ceea ce priveste dreptul de autor:
a. in lipsa clauzei contrare in contractul de munca, drepturile morale asupra operei de
serviciu constand intr-un program pentru calculator apartin in totalitate autorului
salariat
b. reprezentarea scenica a unei piese de teatru in cadrul unei institutii de invatamant
superior este permisa si in lipsa consimtamantului autorului chiar si in cazul in care
accesul in sala se face numai pe baza legitimatiei de student.
7. in materia brevetelor de inventie, este supusa termenului general de prescriptie de 3 ani:
a. actiunea civila in contrafacere
8. cotitularul de brevet nu poate in nici un caz:
a. sa exploaeze inventia singur in propriirle ateliere
b sa renunte la cota sa parte din dreptul asupra inventiei
c sa depuna in instanta singur……de valablitatea a brevetului
d. sa perimta unui tert folosirea in baza unei licente neexculsive.
9. Anularea marcii:
c. produce efecte retroactive
10. in materia dreptului de autor:
d. dreptul autorului de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica
nu poate fi in nici un caz instrainat cu titlu oneros.
SUBIECTELE PENTRU EXAMENUL DIN 4 IUNIE 2018

I. (4 p) La 1 noiembrie 2011, inginerul A, după ce fusese admis la școala doctorală de 3 ani, cu frecvență
redusă, a unei a unei facultăți tehnice din Universitatea Politehnică, a decis, spre a se susține financiar,
să se angajeze la fabrica de confecții F din apropierea campusului universitar în calitate de ”tehnician
reparații și întreținere echipamente”. Potrivit fișei postului, A avea în atribuții repararea și întreținerea
mașinilor de cusut, activitate care l-a menținut conectat cu piața muncii, existând și dublul avantaj că
locul de muncă se afla foarte aproape de facultate, iar șeful de unitate, cunoscând interesul lui A pentru
cercetare-proiectare, îi permitea utilizarea laboratorului de încercare în afara programului pentru
realizarea unor experimente practice asupra unor probleme conexe subiectului tezei sale de doctorat.
La 15 octombrie 2013, intrând în anul terminal al studiilor doctorale și spre a se putea
concentra aspura finalizării tezei de doctorat, A a decis să demisioneze de la fabrica F, ceea ce a cauzat
diminuarea cercetărilor efectuate, în condițiile în care rezultatele ultimelor teste realizate în
laboratorul de încercări arătau că se află într-o etapă foarte avansată pentru obținerea unei soluții
tehnice la problemele conexe subiectului tezei sale de doctorat.
La 15 mai 2014, după finalizarea tezei de doctorat, A reușește să identifice o soluție tehnică
ingenioasă la problemele conexe menționate, soluție aflată într-o strânsă legătură cu industria
mașinilor de cusut. De aceea, A îl contactează pe consilierul în proprietate industrială C, solicitându-i o
consultație cu privire obținerea protecției juridice adecvate asupra soluției tehnice pe care o crease.
După ce îi descrie lui A, pe scurt, formalitățile ce trebuie îndeplinite, C îi solicită, de asemenea, să îi
trimită prin email, pentru verificar, proiecte de descriere a invenției, de desene explicative și de
revendicări. Conformându-se, A comunică rapid aceste informații către C, cu precizarea că așteaptă ca
acesta din urmă să stabilească data următoarei întâlniri.
Peste câteva zile, la 20 mai 2014, A înregistrează la registratura F o comunicare prin care
informează cu privire la obținerea soluției tehnice și, totodată, adresează multumiri șefului de unitate
pentru condițiile create, exprimându-și interesul într-o colaborare viitoare.
După vacanța de vară petrecută cu prietenii la mare, și-a susținut public teza de doctorat în
octombrie 2014, eveniment la care l-a invitat să participe și pe șeful unității de la fabrica F. Deși, din
motive obiective, acesta din urmă nu a putut da curs invitației, i-a transmis lui A la 10 noiembrie 2014
o scrisoare prin care în numele unității l-a felicitat pentru cele două succese obținute (susținerea tezei
de doctorat și precum și crearea soluției tehnice menționate în comunicarea din 20 mai 2014) și,
totodată l-a anunțat că este așteptat ca să încheie un nou contract de muncă cu începere din inauarie
2015, de această dată în calitate de inginer șef al secției de inovații.
Având în vedere aceste evoluții, A încearcă să îl contacteze din nou pe C (de la care nu primise
încă niciun răspuns), pentru a relua procedurile de constituire a depozitului național reglementar.
Astfel, la începutul lunii decembrie 2014, deplasându-se la sediul profesional lui C, află cu stupoare că
acesta se mutase și profesa la Cluj-Napoca. Apelând la un alt consilier în proprietate industrială, A află
că la data de 2 iunie 2014 fusese publicată în BOPI cererea de eliberare de brevet depusă ăn calitate
de autor al invenției de către D (fiul lui C), iar la data de 3 noiembrie 2014, ca urmare a parcurgerii
procedurii accelerate, fusese eliberat brevetul pe numele lui D, care încheiase de îndată cu X (societate
din domeniul confecțiilor, cu sediul în Timișoara) un contract (publicat în BOPI la 20 noiembrie 2014)
de cesiune a brevetului.
În acest context, A - dorind să se consulte cu șeful de unitate de la fabrica F - află că acesta din
urmă trebuise să se pensioneze din cauza unor probleme grave de sănătate, iar la n la 15 decembrie
2014 noul șef de unitate îi comunică lui A o notificare prin care i se solicită ca în termen de 48 de ore
să pună la dispoziția F descrierea invenției și desenele explicative, împreună cu revendicările, întrucât
este vorba despre o invenție de serviciu.
În consecință, A vă solicită o consultație cu privire la demersurile judiciare pe care le-ar putea
sau nu le-ar putea întreprinde în relație cu (în această ordine):
a) consilierul în proprietate industrială C;
b) D (fiul lui C);
c) societatea X;
d) fabrica F.

I.a. (1p)
În raport cu C, poate fi atrasă atât răspunderea penală, cât și răspunderea civilă.
Răspunderea penală, pentru:

● săvârșirea infracțiunii stabilite prin art. 59 alin. (1) din Legea nr. 64/1991 (Divulgarea de către
personalul OSIM, precum şi de către persoanele care efectuează lucrări în legătură cu invenţiile,
a datelor cuprinse în cererile de brevet până la publicarea lor constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.)

● săvâșirea infracțiunii stabilite prin art. 304 Cod penal (Divulgarea informaţiilor secrete de
serviciu sau nepublice);

Răspunderea civilă delictuală (în temeiul art. 1349 și urm. Cod Civil), fie în cadrul laturii civile a
procesului penal (dacă A se constituie parte civilă), fie prin acțiune separată introdusă la instanța civilă
competentă.

I. b. (1p)

În raport cu D (filui lui C), poate fi atrasă atât răspunderea penală, cât și răspunderea civilă.

Răspunderea penală, pentru săvârșirea infracțiunii stabilite prin art. 55 alin. (1) din Legea nr. 64/1991
(Însuşirea fără drept, în orice mod, a calităţii de inventator constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.)

Răspunderea civilă delictuală (în temeiul art. 1349 și urm. Cod Civil), fie în cadrul laturii civile a
procesului penal (dacă A se constituie parte civilă), fie prin acțiune separată introdusă la instanța
civilă competentă.

I. c. (1p)

Societatea X a încheiat cu D (titular al brevetului) un contract de cesiune, care produce efecte juridice
valabile în temeiul art. 42 din Legea nr. 64/1991.

Dar A are dreptul să introducă o acțiune în anularea brevetului, pe toată durata de valabilitate a
acestuia, în temeiul dispozițiilor art. 51 alin. (1) lit. e), coroborat cu art. 52 alin. (1) din Legea nr.
64/1991, acțiune prin care să solicite: anularea în parte a brevetului (exclusiv cu privire la indicarea
titularului acestuia și a identității autorului invenției), eliberarea unui brevet modificat care să îl indice
ca titular pe A), precum și obligarea lui D la plata de daune-interese.
În ipoteza promovării de către A a unei astfel de acțiuni în anulare, în cadrul litigiului astfel declanșat
societatea X poate să cheme în garanție pe cedentul D, în temeiul obligației de garanție contra
evicțiunii.

I. d. (1p)

Este adevărat că invenția ar putea fi calificată drept invenție de serviciu lato sensu, având în vedere că
sunt întrunite condițiile reglementate de art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 83/2014, aceasta fiind
realizată:

● în interiorul perioadei de 2 ani de la încetarea contractului individual de muncă al autorului


salariat;

● prin utilizarea resurselor angajatorului;

● de către un salariat care nu a avut misiune inventivă.

Cu toate aceste, trebuie să se aibă în vedere faptul că, deși salariatul l-a notificat de îndată cu privire
la realizarea invenției, angajatorul nu și-a manifestat intenția de a revendica dreptul asupra acesteia în
interiorul termenului de 4 luni stabilit prin alin. (3) al art 4 din Legea nr. 83/2014 (în condițiile în care
notificarea unității de către inventator s-a făcut la 6 iunie 2014, iar prin răspunsul dat la 10 noiembrie
2014 - cu depășirea termenului de 4 luni - angajatorul nu își manifestă intenția de revendicare a
invenției, iar a doua manifestare de voință a angajatorului – din decembrie 2014 – a fost făcită și ea cu
depășirea termenului de 4 luni).

II. (3 p) Societatea A, prin consilier în proprietate industrială, a depus la OSIM o cerere pentru
înregistrarea mărcii Orbit pentru coloranți, lacuri și vopsele (clasa 2 conform Clasificării de la Nisa),
cerere publicată la data de 1 iunie 2017. Două săptămâni mai târziu, directorul general al societății
germane B, titulară a mărcii comunitare Orbit înregistrată încă din 1995 pentru gumă de mestecat (și
alte produse din clasa 30 conform Clasificării de la Nisa), decide contactarea unui consilier de
proprietate industrială C pentru formularea unei opoziții.
La sfârșitul lunii iulie 2017, C promovează în numele societății B o opoziție la înregistrarea mărcii Orbit,
invocând anterioritatea mărcii comunitare și riscul de confuzie. Fiind notificată, societatea A solicită
respingerea opoziției ca neîntemeiată.
a) Arătați motivat ce va decide Comisia din cadrul Serviciului de Mărci al OSIM;
b) Presupunând că opoziția ar fi fost promovată la data de 1 septembrie 2017, ce apărări ar fi putut
formula societatea A și ce decizie ar fi pronunțat în acest context Comisia din cadrul Serviciului de Mărci
al OSIM?
C) În ipoteza în care societatea B nu ar fi formulat opoziție sau opoziția ar fi fost respinsă pentru aspecte
formale, ce alt demers ar mai fi putut întreprinde cu succes titularul mărcii comunitare?
d) Presupunând că marca națională și marca comunitară poartă asupra structurii „Albul pur, albul
sigur”, iar nu asupra denumirii „Orbit,” celelalte elemente ale situației de fapt menținându-se, precizați
dacă s-ar modifica în vreun fel răspunsurile date la întrebrebările anterioar.

II. a. (0.5p)
Comisia din cadrul Serviciului Mărci al OSIM, în temeiul dispozițiilor art. 21 din Legea nr.
84/1998, coroborate cu cele ale art. 6 alin. (1) din același act normativ ((1) În afara motivelor
prevăzute la art. 5 alin. (1), o marcă este refuzată la înregistrare sau, după caz, este
susceptibilă a fi anulată pentru următoarele motive relative: a) dacă este identică cu o marcă
anterioară, iar produsele și serviciile pentru care marca este solicitată sau a fost înregistrată
sunt identice cu cele pentru care marca anterioară este protejată; b) dacă, din motive de
identitate sau de similitudine în raport cu marca anterioară și din motive de identitate sau
similitudine a produselor sau serviciilor pe care cele două mărci le desemnează, se poate crea,
în percepția publicului, un risc de confuzie, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară.),
va emite un aviz de respingere, având în vedere lipsa identității (similarității) produselor asupra
cărora poartă mărcile (marca europeană vizând produse din clasa 30, iar marca românească
produse din clasa 2).
II.b. (0.5p)

Având în vedere că între momentul publicării cererii (1 iunie 2017) și momentul formulării opoziției (1
septembrie 2017) s-au scurs mai mult de 2 luni, avizul Comisiei din cadul Seriviciului Mărci al OSIM va
fi în sensul respingerii ca tadiv formulată a opoziției, ca urmare a depășirii termenului regelemenatat
de dispozițiile art. 19 din Legea nr. 84/1998.

II. c. (1p)

Titularul mărcii comunitare ar putea introduce la Tribunalul București o acțiune în anularea mărcii
naționale întemeiată pe dispozițiile art. 47 alin. (1) lit. b) coroboarte cu dispozițiile art. 6 alin. (1) din
Legea nr. 84/1998.

Având în vedere lipsa identității (similarității) produselor asupra cărora poartă mărcile (marca
europeană vizând produse din clasa 30, iar marca românează produse din clasa 2), instanța va respinge
acțiunea în anulare.

II. d. (0.5p)

Sloganurile pot fi înregistrate ca marcă, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru înregistrarea
unei mărci.

Prin urmare niciuna dintre concluziile de mai sus nu ar urma să se schimbe.

1. În materia încetării dreptului subiectiv de proprietate industrială privind invenţia: C) revocarea


administrativă produce efecte retroactive.

2. În materia încetării dreptului subiectiv de proprietate industrială privind invenţia: B) decăderea


poate fi decât totală;
3. În materia mărcilor: A) deceptivitatea reprezintă un motiv absolut de refuz ce presupune ca semnul
supus înregistrării să fie de natură să inducă publicul în eroare cu privire la originea geografică, calitatea
sau natura produsului sau a serviciului; C) noutatea este relativă atât în spaţiu, cât şi în timp.

4. Dintre semnele care pot fi mărci, legea română nu permite înregistrarea: A) denumirilor necesare,
generice sau descriptive;.

5. În materia mărcilor: C) marca descriptivă este aceea care nu sugerează decât calităţile produsului
sau serviciului, fără a-l descrie într-o manieră directă şi necesară.

6. În niciun caz nu se poate înregistra ca marcă: A) un termen evocator;

SUBIECTELE PENTRU EXAMENUL DIN 18 MAI 2018

I. (4p) La data de 15 aprilie 2012, S (o societate înființată de curând, specializată în reparații auto, cu
sediul situat la periferia Municipiului București) a constituit depozit național reglementar cu privire la
o soluție tehnică extrem de ingenioasă, constituind o cotitură radicală în domeniul sistemelor antifurt
pentru roți. Utilizând procedura accelerată, S a obținut brevetul de invenție la 10 februarie 2013.
La 1 martie 2014, în calitate de titular de brevet, S a încheiat cu P (o societate din Municipiul Călărași,
având același obiect de activitate), în calitate de beneficiar, un contract de licență exclusivă atenuată
de brevet pentru o perioadă de 5 ani, această licență fiind ulterior înregistrată la OSIM și publicată în
BOPI.
OSIM a publicat la data de 15 martie 2015 decăderea S din drepturile decurgând din brevet pentru
neplata taxelor. Ulterior, S a obținut revalidarea, care s-a publicat în BOPI la 15 noiembrie 2015.
Începând cu 15 aprilie 2015, societatea Q din Municipiul Oltenița, înființată de foarte puțin timp, a
început să exploateze aceeași invenție în activitatea proprie.
Ulterior revalidării, asociatul majoritar al societății S, încrezător în potențialul invenției și în vederea
sporirii profitului, a încheiat cu societatea V din Lehliu Gară (având ca obiect de activitate vânzarea de
piese auto) un contract în baza căruia V va cumpăra timp de 3 ani de la S produse care încorporeayă
invenția, pentru a le revinde.
1. Constatând însă că așteptările sale cu privire la creșterea profitului nu se îndeplinesc, la data de 16
aprilie 2017 asociatul majoritar al societății S decide încheierea unui contract de cesiune de brevet cu
titlu oneros cu C (o societate foarte importantă din domeniu), contractul fiind publicat în BOPI la 20
aprilie 2017. Aceasta din urmă, observând că pe piață invenția respectivă este folosită și de P, Q și V,
vă solicită o consultație juridică care să indice eventualele demersuri pe care le-ar putea întreprinde în
scopul de a înlătura sau diminua continuarea de către P, Q și V a exploatării concomitene a invenției.
Expuneți conținutul consultației.
2. Considerați situația de fapt descrisă în preambul și la pct. 1, cu deosebirea că la data de 16 aprilie
2017, ca urmare a eșuării negocierii cu S, societatea C renunță să mai încheie contractul respectiv și
sesizează Tribunalul București cu o cerere de chemare în judecată pentru obținerea unei licențe
obligatorii asupra soluției tehnice brevetate de S. Indicați motivele care ar putea fi invocate în cererea
depusă de C și, respectiv, care sunt apărările la care ar putea recurge S.

I.1. (2p)
P poate folosi invenţia, în condiţiile contractului de licenţă, până la 1 martie 2019, pentru că licenţa îi
este opozabilă cesionarului C. Preţul licenţei va fi plătit – după 20 aprilie 2017 – lui C. (0,50p)

Q poate invoca, în favoarea sa, dreptul de folosire personală ulterioară (art. 33 alin. (1) lit. f) din Legea
nr. 64/1991), însă va putea folosi invenţia doar în volumul existent la data publicării menţiunii de
revalidare a brevetului şi nu va putea transmite acest drept decât împreună cu patrimoniul său sau cu
fracţiunea din patrimoniul său afectată folosirii invenţiei. (0,50p)

V, în privinţa produselor comercializate pe baza contractului încheiat cu S ulterior revalidării, poate


invoca în favoarea sa dispoziţiile art. 33 alin. (1) lit. d), în sensul că, referitor la produsele vândute de
S, dreptul de proprietate industrială s-a epuizat. (0,50p)

În acest context, C îl poate chema în judecată pe S pentru evicţiune, pentru că nu i-a adus la cunoştinţă
faptul că există un contract de licenţă de brevet în fiinţă şi nici faptul că Q este titularul unui drept de
folosinţă personală ulterioară. (0,50p)

I.2. (2p)

În vederea încuviințării solicitării C ar urma să susțină că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru
acordarea unei licențe obligatorii:

a. invenția să fie brevetată în România;


C ar urma să dovedească îndeplinirea condiției cu extras din BOPI; (0.25p)

b. a expirat un termen de 4 ani calculat de la data constituirii depozitului național reglementar


sau a expirat un termen de 3 ani calculat de la data acordării brevetului, socotindu-se termenul
care expiră cel mai târziu;
C ar urma să arate că la data de 16 aprilie 2017 ar trecut mai mult de 4 ani de la constituirea depozitului
național reglementar – 15 aprilie 2012, respectiv mai mult de 3 ani de la acordarea brevetului
– 10 februarie 2013); (0,25p)

c. înăuntrul termenului stabilit conform condiției anterior expuse, invenția nu a fost aplicată sau
a fost insuficient aplicată pe teritorul României;
C ar urma să arate că preexistenţa unei licenţe exclusive atenuate nu reprezintă un motiv justificat care
împiedică exploatarea invenţiei de către titularul de brevet. De asemenea, încheierea
contractului de licenţă exclusivă atenuată nu reprezintă prin sine un act de exploatare a
invenţiei, respectiv că exploatarea realizată de către S (o societate înființată de curând,
specializată în reparații auto, cu sediul situat la periferia Municipiului București), P (o societate
din Municipiul Călărași, având același obiect de activitate), Q (o societate din Municipiul
Oltenița, recent înființată), V (o societate din Lehliu Gară – având ca obiect de activitate
vânzarea de piese auto) este insuficieintă având în vedere arealul redus în care acestea
realizează exploatarea (suburbia Municipiului București și câteva orașe din județul Călărași),
respectiv expunerea redusă pe piața relevantă datorată lipsei unui istoric al celor 4 societăți;
(0,5p)

d. titularul brevetului nu poate să justifice în mod temeinic insuficienta aplicarea a invenției pe


teritoriul României; (0,25p)

e. eșuarea negocierilor dintre titularul brevetului și persoana interesată, privind condițiile și


modalitățile de utilizare a invenției;
C ar urma să arate că între acesta și S au existat negocieri care nu s-au materializat într-o convenție.
(0.25p)

În vederea respingerii solicitării de acordare a unei licențe obligatorii, S ar putea susține că:

Producerea de către S și P a soluției tehnice brevetate constituie o aplicare suficientă în sensul art. 46
alin. (2) teza întâi, nefiind neapărat necesar să se facă dovada şi a vânzării acesteia.

Utilizarea brevetului este suficientă, având în vedere multiplele forme de exploatare folosite, respectiv
metodele de marketing competitive promovate de conducerea societăților.

(0,50p)
II. (3p) 1. Societatea A, care își desfășoară activitatea în domeniul producției și comerțului cu produse
de îngrijire și întreținere autoturisme, a decis să procedeze la înregistrarea cuvântului AERON ca marcă
pentru această gamă de produse. Constatând că există deja înregistrată marca AREON pentru aceeași
clasă de produse, având ca titular o terță persoană, OSIM a emis o decizie de respingere a înregistrării
mărcii. În aceste condiții, după o cercetare amănunțită, solicitantul A a descoperit că marca înregistrată
nu mai fusese folosită în România din anul 2010. Managerul societății A vă solicită o consultație juridică
având ca obiect indicarea posibilităților de acțiune care să fructifice această nouă informație. Care este
conținutul esențial al consultației?
2. Ce demersuri ar putea realiza societatea A dacă ar descoperi că marca AREON nu a fost utilizată
pentru produsele pentru care a fost înregistrată? Dar dacă utilizarea ar fi fost realizată pe teritoriul
Ungariei, deși protecția era obținută doar pentru România?
3. Ce demersuri ar putea realiza societatea A în situația în care termenul AREON ar deveni uzual pentru
astfel de produse? Cum ar putea titularul mărcii AREON să preîntâmpine intervenirea unei astfel de
situație?
4. Considerând situația de fapt descrisă la pct. 1, cu singura deosebirea că marca AREON a fost utilizată
constant, indicați ce demersuri ar putea realiza societatea A pentru lansarea cu succes pe piață a
produselor sale?

II.1. (0.5p)

Societatea A (având în vedere calitatea de persoană interesată, deoarece urmărește înregistrarea unei
mărci proprii, cu denumire similară) va putea formula o acțiune prin care să solicite decăderea
societății titulare a mărcii AREON din drepturile conferite de aceasta, câtă vreme, din motive
nejustificate, nu a realizat o utilizare efectivă a mărcii pe o perioadă mai mare de 5 ani, din 2010 până
în prezent scurgându-se aproximativ 8 ani.
Cererea va fi întemeiată pe dispozițiile art. 46 alin. (1) lit. a din Legea nr. 84/1998, competent fiind
Tribunalul București.
II.2. (1p)

Societatea A (având în vedere calitatea de persoană interesată, deoarece urmărește înregistrarea unei
mărci proprii, cu denumire similară) va putea formula o acțiune prin care să solicite decăderea
societății titulare a mărcii AREON din drepturile conferite de aceasta, câtă vreme marca a fost utilizată
pentru alte produse și servicii decât celele pentru care a fost înregistrată.
Aceeași posibilitate va fi la dispoziția societății A și pentru ipoteza în care societatea titulară a mărcii
AREON utilizează marca în alt areal decât cel pentru care a fost obținută protecția, în speță folosirea
pe teritoriul Ungariei nefiind o utilizare efectivă, câtă vreme protecția fusese obținută pentru România.

II. 3. (1p)

În ipoteza în care marca AREON ar deveni uzuală societatea A (având în vedere calitatea de persoană
interesată, deoarece urmărește înregistrarea unei mărci proprii cu o denumire similară) va putea
formula o acțiune prin care să solicite decăderea societății titulare a mărcii AREON din drepturile
conferite de aceasta tocmai pentru acest motiv, întemeindu-se pe dispozițiile art. 46 alin. (1) lit. b din
Lgea nr. 84/1998.

Titularul mărcii AREON ar avea la îndemână următoarele posibilități:


● aplicarea alături de marcă a unui semn care să ateste că marca este protejată ® ™;
● folosirea mărcii ce tinde să se identifice cu produsul ca atribut substantival, iar nu ca și
complement – ex. odorizante auto AREON;
● aplicarea mărcii ce tinde să se identifice cu produsul și pe alte produse – ex: accesorii auto,
articole vestimentare pentru șoferi;
● aducerea la cunoștința publicului, prin mass-media, că AREON este o marcă – ex. anunțuri la
radio.

II. 4. (0.5p)

În speță se pune problema unui eventual refuz întemeiat pe dispozițiile art. 6 alin. (1) lit. a) sau
b) din Legea nr. 84/1998. În acest context, societății A nu îi rămâne decât să încheie un
contract de licență sau un contract de cesiune de marcă cu titularul mărcii AREON.

1. În privința trăsăturilor juridice comune ale obiectelor proprietății industriale:; b) ubicuitatea sub
aspectul folosinței desemnează aptitudinea acestor obiecte de a putea fi folosite de două sau mai
multe persoane, independent una de alta, în acelaşi timp şi în acelaşi loc sau în locuri diferite.

2. În ceea ce priveşte decăderea din calitatea de titular de brevet de invenţie: c) decăderea poate fi
doar totală.

3. În materia dreptului de autor: c) autorul unor traduceri neoficiale ale operelor menţionate în
cuprinsul art. 9 lit. b din Legea nr. 8/1996 se va bucura de protecţie în aceeaşi măsură în care
autorul traducerii unei opere care a căzut în domeniul public se bucură de protecţie.
4. În materia mărcilor: b) regula specialităţii mărcii permite folosirea simultană a aceleiaşi mărci pentru
produse diferite; c) pentru a se decide că există contrafacere nu este nevoie ca titularul mărcii să
dovedească faptul ca oponentul său a fost de rea-credinţă.

5. Transmiterea prin cesiune a drepturilor asupra mărcii nu este valabilă:b) dacă nu este făcută
în scris, deși contractul este cu titlu oneros; c) când cesionarul dobândește marca pentru
teritoriul Ardealului, iar cedentul păstreze marca pentru restul teritoriului național.

6. În ceea ce privește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească opera pentru a beneficia de protecția
conferită de Legea nr. 8/1996: a) pentru ca o operă să fie protejată nu este necesară înregistrarea ei la
organul administrativ competent, simplul fapt al realizării acesteia fiind suficient; c) nu reprezintă o
condiție pentru ca o operă să poată fi protejată, aducerea acesteia la cunoștința publicului.

Subiecte 31.05.2017
Dupa ce salariatul sa „I” l-a informat despre realizarea unei inventii constand intr-o substanta chimica,
A a calificat-o drept inventie de serviciu lato sensu printr-o notificare adresata lui „I”, dupa care a depus
la OSIM o cerere de inregistrare a unui model de utilitate. Ulterior in urma corespondentei cu OSIM, A
depunde o declaratie d e retragere a cererii. OSIM publica hotararea prin care a luat act de retragerea
cererii despre care „I” afla din buletinul oficial de proprietate industriala.
A. ce masuri trebuie sa adopte I pentru a obtine protectia?
Pentru a obtine protectia avand in vedere dispozitiile art 17 alin 2 din Legea 83/2014 „i” va putea sa
procedeze in felul urmator:
a. sa obtina in contradictoriu cu OSIM si cu A anularea hotararii prin care Osim a luat act de retragere
pe motiv ca OSIM nu a verificat indeplinirea conditiei de valabilitate a declaratiei de retragere
prevazute de articolul 9 alin 3 din legea 83/2014.
b. sa obtina in contradictoriu cu A constatarea nulitatii declaratiei de retragere pentru neindeplinirea
conditiei de validitate a declaratiei de retragere prevazute de art 9 alin 3 din legea 83/2014 si
convertirea acesteia in oferta irevocabila de transfer al dreptuluide a obtine protectia sub conditia
acordarii une licente neexclusive gratuit de folosire. In cazul in care regulamentul intern prevede
conditiile acestei licente ele vor fi considerate in oferta lui A in caz contrat se va considera ca licenta
neexculsiva este nelimitata intrucat A nu poate fi presupus ca a consimtit limitari ale drepturilor sale
legalepe care nu le-a mentionat expres
c. sa accepte oferta implicita a lui A de transfer substituindu-i-se in procedura de acordare a modelului
de utilitate si sa solicite lui A transmiterea inscrisurilor necesare continuarii procedurii potrivit art 9
alin 3 legea 83/2014.
d. sa converteasca cererea de model de utilitate in cerere de brevet de inventie in temeiul art 15 din
legea 350/2007 deoarece in caz contrar cererea de model de utilitate va fi respinsa in temeiul art 1
alin 4 lit d corob. Cu art 19 alin 4 lit a din legea 350/2007.

B care ar fi fost raspunsul la intrebarea anterioara in cazul in care in loc sa declare retragerea cererii,
A ar fi omis sa plateasca taxade eliberare a certificatului de inregistrare a modelului de utilitate?

In acest caz „i” nu ar putea sa obtina protectia prin inregistrarea modelului de utilitate ci, conform art
19 alin 5 lit e din lg 350/2007 osim va declara cererea lui A ca fiind considerata retrasa. Pe temeiul
acestei hotarari a OSIM „i” poate constata intentia lui A de a renunta la protectie astfel incat A este
obligat sa ii transfere protectia in conformitate cu art 9 alin 3 corob cu art 17 alin 2 din legea 83/2014.
Astfel in calitate de titular al protectiei „i” poate introduce o cerere de brevet. In raport cu data de
prioritate a acestei cereri conditia noutatii va putea fi indeplinita deoarece cererea anterioara
introdusa la OSIM pt inregistrarea modelului de utilitate nu intra in stadiul tehnicii decat cu conditia ca
aceasta sa fi fost ulterior publicata, conform art 9 alin 3 din legea 64/1991. Or in materia modelului de
utilitate cererea nu este publicata cat timp hotararea de inregistreare a modelului de utilitate nu este
luata (art 19 alin 8 legea 350/2007)

Grile subiecte 31.05.2017


1. marca uzuala este:
c. marca degenerata
2. o culoare:
b. nu prezinta caracter distinctiv intrinsec
c. pentru a fi inregistrata ca marca trebuie sa poata fi reprezentata grafic in mod precis
d. pentru a fi inregistrata ca marca trebuie sa poate fi rep grafic in mod clar

3. pentru a fi considerata notorie, marca trebuie sa fie cunoscuta:


a. pe intregul terioriu al romaniei
b pentru majoritatea locuitorilor romaniei
c. la nivel mondial
d. pe baza publicarii in BOPI

4. cedentul unei marci raspunde pentru evictiune fata de cesionar:


b. daca un tert a folosit o marca similara pentru o perioada de 5 ani cu stirea cedentului
inainte de data incheierii contractului de c esiune si continua folosirea si dupa aceasta
data

5. in materia contractului de brevet de inventie:


a. daca dupa incheirea contractului……..este lovit de nulitate absoluta
b. daca dupa incheirea contractulu brevetul de inventie este anulatu in totalitatea
aceasta anulare nu produce nici un efect asupra contracctului de licenta
c. daca dupa incheirea contractului brevetul este anulat…..cere doar o scadere a
pretulii
d. daca dupa incheirea contractului brevetul este anulati…..asupra cntracului de
licenta.

6. protectia juridica a unei inventii poate fi asigurata printr-un:


c. secret comercial
d. model de utilitate

7. cotitularul unui brevet:


a. poate exploata inventia in propriile ateliere…..peceilalti cotitulari
b. poate acorda singur licente exclusive neaboslute……imparta redeventele cu ceilalti
cotitulari
c. poate renunta la brevet cu efectul caderiii….a cotei sale parti din inventie
d. poate ceda cota sa din brevet numai cu acordul celoralti cotitulari

8. Licenta de dependeta:
d. se transmite numai impreuna cu brevetul de perfectionare.

Subiecte 27.01.2018
I. „I” inventatorul produsului „p”, inventie de serviciu lato sensu a incheiat cu angajatorul
sau A o conventie in temeiul careia in schimbul drepturilor lui A asupra inventiei partile au
stabilit ca inventatorul are dreptul la 10 % din veniturile rezultate pentru A din exploatearea
respectivei inventii. La 19 noiembrie 2014 a constituie depozitul reglementar al inventiei p
pentru care obtine brevetul la 20 august 2017. A nu a exploatat insa brevetul deoarece
costurile de productie a produselor p – inclusiv sumele datorate lui „I” sunt cu 10% mai mari
decat pretul pe care l-ar putea obtine din vanzarea acestora. De asemenea A reuza
acordarea oricarei licente pentru exploatarea produsului p. Dupa ce a demisionat la 17 mai
2015 „I” se angajeaza la societatea B pentru care realizeaza la 30 septembrie 2017 o inventie
de serviciu lato sensu pp. Inventia pp este un procedeu de fabricarea a produsului p care
aduce un progres tehnologic important si economiseste jumatate din costurile de productie
ale acestuia. Raspundeti motivat la urmatoarele intrebari
a. inventia pp poate fi exploatata de B in regim de secret comercial?
Raspunsul este negativ deoarece exploatarea inventiei pp presupune exploatarea inventiei p,
produsul p rezultand in aplicarea procedeului pp or aceasta din urma este ilicitafara acordul
titularului de brevet.
b. care sunt mijloacele juridice prin care „I” poate obtine venituri din exploatarea
inventiior pp si p?
Conform articolului 4 alin 2 din legea 83/2014, „i” trebuie sa notifice realizarea inventiei de
serviciu lato senus pp catre angajatorul B (chiar daca in realizarea inventiei pp s-au folosit si
date ale angajatorului A, respectiv produsul p.) inventiapp nu reprezinta o inventie de
serviciu lato sensu fata de aceasta deoarece a fost realizata dupa expirarea termenului de 2
ani prevazut de art 3 alin1 lit b din legea 83/2014.
Daca B nu revendica inventia in termen de 5 luni de la notificare „i”poate solicita brevetul
asupra inventiei "pp„ urmand ca, dupa obtinerea acestuia sa obtina o licenta obligatorie de
dependenta impotriva lui A pe temeiul art 43 alin 7 lg 64/1991. Cum licentele obligatorii
sunt oneroase „i” va putea obtine pe langa veniturile rezultand din exploatarea direcata a
brevetului asupra inventiei pp si 10% din remuneratia acordata lui A prin hotararea instantei
prin care se acorda licenta obligatorie. Aecst drept se poate stinge prin compensare cu
dreptul de a plati aceasta remuneratie, aceasta reducandu-se in mod corespunzator. Chiar
daca remuneratia acordata lui A se limiteaza la licenta reciproca pentru exploatarea
procedeului pp la care acesta are dreptul potrivit art 43 alin 7 „i” va avea dreptul si la 10%
din veniturile obtinute de A prin exploatarea acestei licente.
Daca B revendicca inventia, B(iar nu i) poate exercita dreptul de a obtine brevetul de
depedndenta si licenta obligatorie asupra brevetului lui A conform precizarilor de mai sus. IN
acest caz pe langa cele 10% pe care „i” le va putea reclama pe temeiul contractului cu A din
remuneratia cuvenita acestuia ca pret al licentei obligatorii si din veniturile obtinute prin
exploatarea licentei reciproce asupra produsului pp „i” are dreptul de a-i pretinde si lui B o
remuneratie conform art 6 si 7 din legea 83/2014 in raport cu orice venituri obtinute de B
prin exploatarea procedeului.
c. ce drepturi are „I” in cazul in care A incheie cu tretul T un contract in forma autentica
inscris la OSIM conform caruia fara contraprestatie A renunta la brevet in favoarea lui T
care poate exercita in continuare drepturile ce decurg din acesta?
Articolul 36 alin 2 din legea 64/1991 nu este aplicabil deoarece contractul dintre A si T nu
prevede o renuntare in sensul acestui text ci o cesiune cu titlu gratuit a brevetului care are
natura unei donatii directe incheiate intre A si T. Din aceasta donatie A nu obtine venituri
care sa faca aplicabile prevederile contractului incheiat cu „i” privind remuneratia acestuia.
Totusi din articolul 7 lit a din legea 83/2014 rezulta ca remuneratia trebuie stabilita luand in
considerare si rezultate economice ale exploatarii inventiei de catre terti cu acordul
angajatorului, inclusiv cesionarii de la angajator al brevetului fie si cu titlu gratuit. In
consecinta pe temeiul textului mentionati „i” ar putea pretinde angajatorului o remuneratie
stabilita in raport de veniturile obtinute de T prin exploatarea inventiei, procentul de 10%
stabilit prin contractul lor in legatura cu veniturile obtinute chiar de catre A putand fi aplicat
prin analogie pentru identitate de ratiune.
Grile:
1. un model industrial nu poate proteja:
a. un produs
b. un procedeu
2. secretul comercial poate fi protejat juridic prin:
a. dreptul de folosinta personala anterioara
c. obligatia de confidentialitate
d. obligatia de a nu folosi informatia secreta decat in scopul in vederea caruia a fost
comunicata
3. renuntarea la brevetul e face obiectul unui contract de licenta a carui durata ar urma sa
expire dupa data renuntarii presupune, in principiu:
b. modificarea contractului de licenta
d. inregistrarea la OSIM a declaratiei de renuntare
4. opera audiovizuala este de regula o specie de opera:
b. comuna
5. presupunand ca autorul unui portret nedivulgat a cesionat dreptul de a expune portretul
inregistrarea acetuia ca marca nu se poate realiza decatu cu acordul:
b. autorului
c. persoanei portretizate
6. anterioritatile nu pot fi combinate in sistem mozaic in vederea aprecierii indeplinirii de
catre o inventie a:
b. conditiei noutatii
7. tribunalul bucuresti are competenta exclusiva de a dispune:
a. anularea certificatului de inregistrare a unui model de utilitate
8. riscul de asociere prevazut de art 6 alin 1 lit b teza finala din legea 84/1998 reprezinta ca
publicul:
a. sa faca o legatura intre semnul ulterior si marca anterioara
b.sa nu observe diferentele care disting semnul ulterior de marca anterioara
c.sa considere ca produsele sau serviciile la care se aplica marca ulterioara…..aceeas
orginie comericala
d.sa considere ca producatorul ori urnizorul produselor sau serviciilore….. la care se
aplica maraca anterioara
9.sunt in principiu retroactive efectele:
b. hotararii de decadere din dreptul asupra marcii
c. hotararii de revalidare a brevetului
d. hotararii de anulare a certiicatului de inregistrare a unui model industrial
10. Principiul specialitatii marcilor:
a. limiteaza protectia marcii numai la produse sau servicii identice or similare celor
pentru care a fost inregistrata
c. presupune ca noutatea marcii este relativa sub aspect profesional
d. cunoaste exceptii in cazul marcilor de mare renume.

Subiecte ianuarie 2017


I. a. La 15 noiembrie 1997 X a constituit depozit national reglementar asupra unei solutii
tehnice. Utilizand porcedura exceptionala accelerata X a obtinut brevetul de inventie la 101
august 1998. La data de 20 oct 2014, X incheie cu Y un contract de licenta exclusiva atenuata
de brevet pe o perioada de 5 ani. Avand in vedere ca exploatarea inventiei in primii 3 ani de
licecnta se dovedise extrem de profitabila, iar capaicatile proprii de productie nu ii erau
suficiente, Y intentioneaza sa incheie un contract de sublicenta cu un partener de afaceri.
Astfel la data de 10 noiembrie 2017 Y va solicita o consultatie juridica cu privire la
posibilitatea sa de incheiere a unui contract de sublicenta. Explicati complet continutul
consultatiei.
I.a. avand in vedere caracterul intuitu personae al contractului de licenta o sublicenta s-ar
putea incheia doar cu acordul expres al titularului de brevet, cu exceptia situatiei in care
partile au convenit posibilitatea sublicentierii inca de la momentul incheierii contractului de
licenta.
Contractul de licenta va incepta la data de 15 nov 2017 ca urmare a implinirii termenuluide
valabilitate a brevetului de 20 de ani de la constituirea depozitului national reglementar,
fiiind in preznta unei limte generale a brevetului. Din aceasta perspectiva ulterior datei de 15
nov 2017 nu se va mai putea incheia un contract de sublicenta
B. Considerati situatia de fapt descrisa initial dar cu urmatoarele modificari cumulative:
luand cunostinta de situatia precara ce a caracterizat activitatea lui X incepand cu
septembrie 2012 (insuficienta exploatare a inventiei) terutl T adreseaza Tribunalului
Bucuresti o cerere de acordare a unei licente obligatorii pentru neexploatare, ca urmare a
esuarii negocierilor purtate timp de 2 zile consecutive cu X. Cererea i se comunica lui X la
data de 1 nov 2017 fiindu-i pus la dispozitie un termen de 25 de zile pentru a formula
intampinare, sens in care va solicita sprijinul in vederea formularii apararilor.
I b. Se va invoca lipsei de interes in promovarea actiunii si totodata a lipsei de obiect avand
in vedere ca la momentul implinirii termenului de 25 de zile pus la dispozitie pentru
formularea intampinarii(25 nov 2017), acel brevet va fi fost incetat ca urmare a ajungerii la
termen – 15 nov 2017.
II. dupa ce i s-a eliberat de catre OSIM brevetul de inventie titularul de brevet A a aconstatat
ca societatea F produce si comercializeaza obiectul inventiei brevetate. IN consecinta
intenteaza actiune in contrafacere. Parta F se apara intemeindu-se pe disp. Art 33 alin 1 lit b
aratand ca printr-unn contract de cesiune cu ttulu onreos(incheiat anterior constituirii
depozitului national reglementar referitor la inventia care acum apartine reclamantului A) i
sa trasnmis dreptul de exploatare a aceclei solutii tehnice de la o persoana fizica ce luase
masuri efective si serioase in vederea producerii in Romania a obiectului inventiei, masuri
pe care F le a continuat cu buna-credinta. F a mai arata de asemnea ca la momentul la cacre
a incheiat contractul de cesiune, inventatorul de la care F a preulat dreputrile fiind dornic de
afirmare a prezentat inventia la postul national in ore de maxima audienta. In replica
reclamantul A sustine ca nu sunt indeplinite toate conditiile legale pentru ca F sa poata
invoca dreptul de folosire personala anterioara.
a. solutionati motivat actiunea
actiunea se respinge recunoscandu-se dreptul de folosire personala anterioara al paratei F
pe care aceasta l-a dobandit in mod legal deoarece contractul de cesiune a fost incheiat
anterior constituirii depozitului reglementar. Numai dupa data costituirii depozitului devine
aplicabila interdictia prevazuta de teza finala a art 33 alin 1lit b interdictie potrivit careia
dreptul de folosire nu poate fi transmis decat cu patrimoniul persoanei ori cu o fractiune din
patrimoniul afectata exploatarii inventiei.
b. ce actiune ar putea itenta F impotriva lui A
F va putea formula actiunea in anularea brevetului lui A in temeiul dispozitiilor art 51 alin 1
lit a coroborat cu cele ale art 9 din legea 64/1991 motivatde faptul ca prezentarea inventiei
la postul national in ore de maxima audienta anterior indeplinirii formalitatilor in fata OSIM
reperzinta o activitate de natura a duce la pierderea noutatii solutiei tehnice, aceasta intrand
in stadiul tehnicii.
Grile:
1. in cazul contractului de cesiune de brevet:
c. in unele cazuri se pot cesiona numai o parte din revendicarile brevetului
2. cu privire la caracterele juridice ale dreptului subiectiv de proprietate industriala asupra
inventiei:
c. este un drept patrimonial alienabil numai in ceea ce priveste anumite prerogative
ale sale si totodata temporar
3. contractul de licenta inceteaza:
b. ca urmare a decesului beneficiarului contractului
4. in materia cesiunii de brevet:
c. in eventualitatea aparitiei unor activitati de contrafacere intre momentul incheierii
contractului si momentul publicarii in BOPI a mentiunii privind cesiuneacalitate
procesual activa pentru realizarea demersurilor judiciare poate apartine cesionarului

Subiecte 4 iunie 2018


I. la 1 nov 2011 inginerul A dupa ce fusese admis la scoala doctorala de 3 ani a unei facultati
tehnice din Universitatea Politehnica a decis spre a se sustine financiar sa se angajeze la
fabrica de confectii F din aproprierea campusului universitar in calitate de tehnician reparatii
si intretinere echipamente. Potriit fisei postului A avea in atributii repararea si intretinerea
masinilor de cusut activitate care l a mentinut conectat cu piata muncii existand si dublul
avantaj ca locul de munca se afla foarte aproape de facultate iar seful de unitate cunoscand
interesul lui A pentru cercetare-proiectare ii permitea utilizarea laboratoruli de incercare in
afara programlui pentru realizarea unor experimente practice asupra unor probleme conexe
subiectului tezei sale de doctorat.
La 15 oct2013 intrand in anul terminal al studiilor doctorale si spre a se putea concentra
asupra finalizarii tezei de doctora, A a decis sa demisioneze de la fabrica F, ceea ce a cauzat
diminuarea cercetarilor efectuate, in conditiile in care rezultatele ultimelor teste realizate in
laboratorul de incercari aratau ca se afla intr-o etapa foarte avansata pentru obtinerea unei
solutii tehnice la problemele conexe subiectului tezei sale de doctorat.
La 15 mai 2014 dupa finalizarea tezei de doctorat A reuseste sa identifice o solutie tehnica
ingenioasa la problemele conexe mentionate solutie aflata intr o stransa legatura cu
industrai masinilor de cusut. De aceea A il contacteaza pe consilierul in proprietate
industriala C solicitandu-i o consultatie cu privire la obtinerea protectiei juridice adecvatea
asupra solutiei tehnice pe care o crease. Dupace ii descrie lui A pe scurt formalitatile ce
trebuie indeplinite, C ii solicita de asemenea sa ii trimita prin email pentru verificare
proiectele de descriere a inventiei de desene explicative si de revendicari. Conformandu-se A
comunica rapid aceste informatii catre C cu precizarea ca asteapta ca acesta din urma sa
stabileasca data urmatoarei intalniri.
Peste cateva zile la 20 mai 2014 A inregistreaza in registratura F o comunicare prin care
informeaza cu privire la obt solutiei tehnice si totodata adreseaza multumiri sefului de
unitate pentru conditiile create exprimandu-si interesul intr-o colaborare viitoare.
Dupa vacanta de vara petrecuta cu prietenii la mare si-a sustinut public teza de doctorat in
oct 2014, eveniment la care l a invitat sa participe si pe seful unitatii de la fabrica F. Desi, din
motive obiective acesta din urma nu a putut da curs invitatiei, i-a transmis lui A la 10 nov
2014 o scrisoare prin care in numele unitatii l a felicitat pentru cele 2 succese
obtinute(sustinerea tezei de doctorat si precumsi crearea solutiei tehnice mentionate in
comunicarea din 20 mai 2014) si totodata l a anuntat ca acesta este asteptat sa incheie un
nou contract de munca cu incepere din ian 2015 de aceasta data in calitate de inginer sef al
sectiei de inovatii.
Avand in vedere aceste evolutii A incearca sa l contacteze din nou pe C – de la care nu
primise inca nici un raspuns – pentru a relua procedurile de constituire a depozitului national
reglementar. Astfel, la inceputlul lunii dec 2014 deplasandu-se la sediul profesional al lui C
alfa ca acesta se mutase si profesa la CLUJNAPOCA.
Apeland la un alt consilier in proprietate industriala, A afla ca la data de 2 iunie 2014 fusese
publicata in BOPI cererea de eliberare de brevet depusa in calitate de autor al inventiei de
catre D – fiul lui C- iar la data de 3 nov 2014 ca urmare a parcurgerii procedurii accelerate
fusese eliberat brevetul pe numele lui D care incheiase de indata cu X ( soc din domneiul
confectiilor cu sediul in TIMISOAR) un contract – publicat in BOPI al 20 nov 2014- de cesiune
a brevetului.
In acest context A – dorind sa se consulte cu seful de unitate de la fabrica F – alfa ca acesta
din urma trebuise sa se pensioneze din cauza unor probleme grave de sanatate, iar la 15 de
2014 noul sef de unitate ii comunica lui A o notificare prin care i se solicita ca in termen de
48 de ore sa puna la dispozitia F descrierea inventiei si desenele explicative impreuna cu
revendicarile, intrucat este vorba despre o inventie de serviciu.
In consecnta A va solicita o consultatie cu privire la demersurile judiciare pe care le-ar putea
sau nu le-ar putea intreprinde cu (inaceasta ordine)
a. consilierul in proprietate industriala
in raport cu C poate fi atrasa atat rapsundera penala cat si cea civila
Raspunderea penala pentru:
Savarisrea infractiunii stabilite prin art 59 alin 1 legea 64/1991 divulagrea de catre
personalul osim precum si de catre pers care efectueaza lucrari in leg cu inventiile a datelor
cuprinse in cererile de brevet pana la publicarea lor constituie infractiune si se pedepseste
cu inchisoarea de la 3 luni la 3 ani / amenda.
Savarsirea infractiunii stabilite prin art 304 cod penal
Raspunderea civila delictuala in temeiul art 1349 si urm cod civi fie in cadrul laturii civile a
procesului penal daca A se constituie parte civila fie prin actiune separata introdusas la
instanta civila competenta
b. D(fiul lui C)
in raport cu D poate fi atrasa atat raspunderea penala cat si raspunderea civila
raspunderea penala pentru savarsirea infractiunii prin art 55 alin 1 64/1991
raspunderea civila delictuala in temeiul 1349 cod civil fie in cadrul laturii civile a procesului
penal fie prin actiune separata introdusa la instanta civila competenta
c. societatea
societatea X a incheiat cu D titular al brvtului un contract de cesiune care produce efecte
juridice valabile in temeiul art 42. Din legea 64/1991
Dar A are dreptul sa introduca o actiune in anularea brevetului, pe toata durata de
valabilitate a acestuia in temeiul dispozitiiilor art 51 alin1 lit e coroborat cu art 52 alin 1
64/1991 actiune prin care sa solicite:
Anularea in parte a brevetului excvlusiv cu privire la indicarea titularului acestuia si a
identitatii autorului inventiei, eliberarea unui brevet modificat care sa il indice ca titular pe A
precumsi obligarea lui D la plata de daune-interese.
IN ipoteza promovarii de catre A a unei astfel de actiuni in anulare in cadrul litigiuli astfel
declansat societatea X poate sa cheme in garantie pe cedentul D in temeiul obligatiei de
grantie contra evictiunii.
d. fabrica F
este adevarat ca inventia ar putea fi calificata drept inventie de serviciu lato sensu avand in
vedere ca sunt intrunite conditiile reglementate de art 3 alin 1 lit b 83/2014 aecasta fiind
realizata:
in interiorul perioadei de 2 ani de la incetarea contractului individual de munca al autorului
salariat
prin utilizarrea resurselor angajatorului
de catre un salariat care nu a avut misiune inventinva
Cu toate acestea trebuie sa se aiba in vedere faptul ca desi salariatul l-a notificat de indata
cu privire la realizarea inventiei angajatorul nu si-a manifestat intentia de a revendica
dreptul asupra acesteia in interiorul termenului de 4 luni stablit prin alin3 al art 4 din
83/2014 in conditiile in care notificarea unitatii de catre inventator s a facut la 6 iunie 2014,
iar prin raspunsul dat la 10 nov 2014 – cu depasirea termenului de 4 luni – angajatorul nu isi
manifesta intentia de revendicare a inventiei iar a 2 a manifestare de vointa a angajatorlui –
din dec 2014- a fost facut si ea cu depasirea termenului de 4 luni.
II. Societatea A prin consilier in prop industriala a depus la OSIM o cerere pentru
inregistrarea marcii orbit pentru coloranti lacuri si vopsele clasa 2. Cerere publicata la data
de 1 iunie 2017. 2 saptamani mai tarziu directorul general al societatii germane B titulara a
marcii comunitare ORBIT inregistrata inca din 1995 pentru guma de mestecat si alte produse
din calsasa 30 decide contactarea unui consilier de proprietate industriala C pentru
formularea unei opozitii.
La sf lunii iulie 2017, C promoveaza in numele societatii B o opozitie la inregistrarea marcii
Orbit invocant anterioritaatea marcii comunitare si riscul de confuzie. Fiiind notificata
societatea A solicita respingerea opozitiei ca neintemeiata.
a. aratati motivat ce va decide comisia din cadrul serviviului de marci al OSIM
Comisia din cadrul serviciului Marci al Osim intemeiul dispozitiilor art 21 din legea 84/1998
coroborate cu cele ale art 6 alin 1 din acelasi act normativ va emite un aviz de respingere
avand in vedere lipsa identitatii produselor asupra carora poarta marcile
b. presupunand ca opozitia ar fi fost promovata la data de 1 sept 2017 ce aparari ar fi putut
formula societatea A si ce decizie ar fi pronuntat in acest context Comisa din cadrul Serviciiuli
de Marci OSIM?
Avand in vedere ca intre momenul publicarii cererii 1 iun 2017 si momenutl formularii
opozitiei 1 sept 2017 s au scurs mai mult de 2 luni, avizul Comisiei din cadrul Serviciului marci
al OSIM va fi in senusl respingerii ca tardiv formulata a opozitiei ca urmare a depasirii
termenului regelemnatt de art 19 din legea 84/1998
c. in ipoteza in care societatea B nu ar fi formulat opozitie sau opozitia ar fi fost respinsa
pentru aspecte formale, ce alt demers ar mai fi putut intreprinde cu succes titularul marciii
comunitare?
Titularul marcii comunitare ar putea introduce la tribunalul bucuresti o actiune in anularea
marcii nationale intemeiata pe dispozitiile art 47 alin 1 lit b coroborate cu disp art 6 alin 1
leega 84/1998.
Avand n vedere lipsa identitatii produselor asupra carora poarta marcile instanta va
respinge actiunea in anulare.
d. presupunand ca marca nationala si marca comunitara poarta asupra structurii”albul pur,
albul sigur” iar nu asupra denumirii Orbit celelalte elemente ale situatiei de fapt
mentinandu-se precizati daca s-ar modifica in vreun fel raspunsurile date la intrebarile
anterioare.
Sloganurile pot fi inregistrare ca marca daca sunt indeplinite conditiile rpevazute de lege
pentreu ingregistrarea unei marci.
Prin urmare niciuna dintre concluziile de mai sus nu ar urma sa se schimbe.

1. in materia invetarii dreptului subiectiv la proprietate industriala privind inventia:


c. revocarea administrativa produce efecte retroactive
2. in materia incetarii dreptului subiectiv de prorpietate industriala privind inventia:
b. decaderea poate fi decat totala
3 in materia marcilor:
a.deceptivitatea reprezinta un motiv absolut de refuz ce presupune ca semnul supus
inregistrarii sa fie de natura sa induca publicul in eroare cu privire la origine geografica
calitatea sau natura produsului sau serviciului
4. din semnele care pot fi marci, legea romana nu permite inregistrarea:
a. denumirilor necesare generice sau descriptive
5. in materia marcilor:
c. marca descriptiva este aceea care nu sugereaza decat calitatile produsului sau
serviciului fara a-l descrie intr-o maniera directa si necesara
6. in nici un caz nu se poate inregistra ca marca: a) un termen evocator

Subiecte 20 ianuarie 2014


Societatea X este titulara unui brevet de inventie asupra unui material termoconductor din
care confectioneaza recipiente de diferite dimensiuni utilizate in procesele de pregatire a
alimentelor. De asemenae societatea X a inregistrat ca model industrial al unei tigai o
combinatie de caracterisit ale produsului constand din i) o anumita culoare ii) o anumita
forma si iii) materialul termoconductor brevetat. Prin mai multe campanii publicitare
societatea X apromovat performantele acestei tigai pe care a comercializat-o sub denumirea
de Humid Cooker.
Printr-un contract de cesiune X cedeaza catre tertul Y drepturile decurgand din mentionatul
model industrial al tigarii. In temeiul contractului Y incepe sa produca acest model de tigaie,
pe care o comercilizeaza de asemenea sub denumirea de Humid Cooker. Pre de alta parte el
inchiei si un contract de licenta de model industrial cu tertul Z pe care il atuorizeaza ca timp
2 ani sa produca si sa comercializeze tigai conform modelului industria. La randul sau Z
incheie un contract de promovare cu vedeta AB intemeiul caruia acesta promoveaza timp de
6 luni in emisiuni televizate tigaile produse si comericalizate de Z sub denumirea Humid
Cooker.
In raport de aceasta situatie de fapt X va solicita o consultatie juridica in cuprinsul careia sa
precizati ce anume actiuni are X la dispozitie spre a obtine de la – in aceasta ordine – Y Z si
AB eventualele despagubiri ca urmare a exploatarii de catre ei in legatura cu tiagile Humid
Cooker a drepturilor de proprietate industriala privind – in aceasta ordine –
a. inventia
in ceea ce priveste drepturile sale decurgand din brevetul de inventie asupra materialului din
care este confectionata tigaia X nu poate introduce nicio actiunea impotriva Y Z si AB
intrucat din contractul de cesiune a drepturilor asupra modelului industrial s a nascut
obligatia de garantie contra evictiunii decuragand din fapta sa proprie, asa incat X e obligat
sa nu il tulbure pe Y si pe succesorii sai Z si AB in exercitarea acestor drepturi care au facut
obiectul transmisiunii
b. modelul industrial
deoarece modelul industrial a fost inregistrata asupra unei combinatii de caracteristici care
contine si materialul brevetat cesiunea dr asupra acestui model industrial cuprinde in mod
implicit permisiunea acordata cesionarului pt folosirea obiectului brvtului in scopul
exploatarii dr ce fac obiectul certificatului de model industrial – dr pe care cesionarul le
poate exercita inclusiv prin acordarea de licente fata de terti asa cum este Z
in schimb drepturile existente asupra unui model industrial nu implica n mod ncesar
folosirea aceleiasi marci ca si aceea utilizata de cedent. De aceea contractul de cesiune a
modelului industiral nu implica vreo atuorizare a cesionarului de a folosi marca pe care
cedentul o utiliza anterior in leg cu modelul industiral cesionat.
c. denumirea
deoarece in speta denumirea Humid Cooker nu a fost inregistrata ca maraca, X nu are
actiune in contrafacere a marcii impotriva Y si Z.
totusi X poate introduce o act in concurent neloiala impotriva lui Y si Z cf legii 11/1991
privind combaterea conc neloiale.
In schimb AB neaflandu-se in concurenta cu X nu paote fi condamnata la despagubiri decat
pt contributia sa la delictul de concurenta neloiala savarasit de Z.

1. in materia contracutlui de liventa de brevet de invetie:


a. daca dupa inceheirea…..nulitatea absoluita
b. daca dupa incheireae…..asupra contractului de licenta
c. daca dupa incheirea…..scaderea a pretului
d. daca dupa incheirea……asupra contractului de licenta
2. protectia juridica a unei inventii poate fi asigurata printr-un:
c. secret comercial
d. model de utilitate
3. cotitularul unui brevet:
a. poate exploata inventia in propriile ateliere fiind obligat sa imparta beneficiile cu
ceilalti cotitulari
4. licenta de dependenta:
d. se transmite numai impreuna cu…

Subiecte 28 mai 2019


1. TECLA SA producator de autobuze electrice a obtinut un brevet asupra inventiei de
serviciu lato s ensu realizata de angajatii sai Y X E si S constand intr-o baterie electrica cu o
densitate energetica de 5 ori mai mare decat cele de pe piata. Y X S si E erau angajati ca
mecanici conform contractului individual de munca, dar isi petreceau timpul liber la sediul
TECLA realizand impreuna proiecte tehnice pe care le testau folosind echipamentele din
departamentul Cercetare baterii. De asemenea membrii acestui departament le raspundeau
in mod curent celor 4 curiosi la orice intrebari tehnice aveau. In final toti 4 au fost incantati
de ceea ce au realizat impreuna. Ulterior, TECLA a incheiat cu WMB SRL un contract de
licenta neexclusiva pe o durata nedeterminata. Intrucat redeventele platite de aplicarea
inventiei sunt sub nivelul anuitatilor pe care trebuie sa le plateasca TECLA pentru
mentinearea brevetului aceasta din urma isi doreste sa renunte la brevet.
1. cine este/sunt autorul/coautorii inventiei constant in noua baterie si pe ce argumente?
Y X E si S au calitatea de coautori ai inventiei, deoarece la realizarea ei au participat mai
multe persoane acestea au avut o contributie creativa si participarea a fost un concordanta
rezulta din datele spetei ca acestia experimentau si cautau rezolvari la problemele tehnice
intampinate impreuna.
2. aratati motivat daca sunt indeplinite conditiile pentru calificarea inventiei de serviciu
drept inventie de serviciu lato sensu
sunt indeplinite conditiile pentru calificarea inventiei drept inventie de serviciu lato sensu. IN
primul rad inventatorii sunt salariati in sensul art 2 alin 1 lit a 83/2014 respectiv presteaza o
activitate remunerata in temeiul unui contract de munca pentru sub autoritatea
angajatorului, a unei persj juridice dde drept privat – art 1 alin 1 lit a 83/2014 a existat o
contributie a angajatorului sub forma utilizarii experientei si a mijloacelor sale materiale si
inventia a fost realizata pe durata contractului individual de munca.
3. aratati motivt daca renuntarea este un act necesar un act juridic unilateral sau un
contract si ce atitudine pot avea X Y E si S fata de dorinta TECLA percum si consecintele
aferente.
Asa cum rezulta din dispozitiile art 36 alin 1 64/1991 si 63 alin 1 regulamentul de aplicare al
legii 64/1991 renuntarea este un act unilateral dar supus unor anumite conditii in cazul in
care este vorba despre o inventie de serviciu, respectiv comunicarea intentiei de renuntare
inventatorilor –art 36 alin 2 si 3 legea 64/1991
Astfel X Y E si S pot sa devina titulariii brevetului daca accepta oferta impicita de cesiune ce
decurge din notificarea intentiei de renuntare si cu acordarea unei licente neexclusive
angajatorului respectiv TECLA
Daca nu opteaza in sensul preluarii brevetului OSIM poate lua act de renuntare sub rezerva
respectarii conditiei priind acordul beneficiarilor de licente – 36 alin 3 64/1991
4. in eventulalitatea in care Y X E si S ar solicita sa devina titularii brevetului, TECLA le
poate pretinde restituirea remuneratiei suplimentare pe care le-a platit-o pentru
realizarea inventiei?
Conform art 6 din legea 83/2014 pentru inventiile de serviciu lato sensu revendicate
angajatorul datoreaza o remueratie salariatului inventatori, ceea ce inseamna ca odata
incadrata si revendicata inventia de serviciu lato sensu, in temeiul art 4 din legea 83/2014
salariatul are dr la indemnizatie indiferent daca angajatoul decide ulterior sa renunte la
protectie
5. ar fi posibil ca WMB sa se poata opune la renuntare? In cazul unui raspuns afirmativ ar
exista vreun mijloc prin care TECLA sa renunte la brevet in mod valabil?
Conform art 36 alin 3 lg 64/1991 si art 63 alin 1 dn regulamentul de aplicare a legii 64/1991
cat timp WMB are calitatea de licentiat nu se poate lua act valabil de renuntare. Cu toate
acestea contractul de acordare a licentiei in schimbul platii unor redevente are natura
juridica a unui contract de locatiune, si in lipsa unor prevedei speciale se completeaza cu dr
comun.
Astfel conform art 1816 alin 1 Cciv contractul de locatiune incheiat pe durata nedeterminata
poate fi denuntat de oricare dintre parti cu acordarea unui termen de preaviz. Pentru a
putea renunta in mod valabil, TECLA trevuie mai intai sa notifice pe licentiat cu privire la
denuntarea contractului cu acordarea unui termen rezonabil de praviz in absenta unui
termen ce decurge din uzante - art 1816 alin 2 Cciv abia la implinirea acestui termen se va
putea renunta valabul

Grile:
1. cat priveste licentele obligatorii in materia brevetului de inventie:
d. pot fi acordate daca titularul brevetului a intreprins un act izolat de fabricatie

2.actiunea in anularea inregistrarii unei marci se respinge in toate cazurile atunci cand
paratul a demonstrat ca:
b. reclamantul desi este titular al unei marci anterioare identice cu a sa nu a folosit
marca respectiva in ultimii 6 ani.

3. o cerere avand obiect protectia prin model de utilitate a unei inventii va fi respinsa
intotdeauna daca:
c. inventia are ca obiect un joc de tip „Monopol” deoarece acesta nu este o creatie
industriala
d. inventia are ca obiect o solutie matematica

4. in materia inventiilor;
a. Brevetul de inventie este un act administrativ……in conditiile legiii
b. conditia activitatii inventive…..indemanari profesionale
c. valabilitatea brv poate fi scurtata…licent exclusiva
d, anterioritatile sunt intotdeauna scrise
5. pot fi inregistrate, ca marci:
c. semnele formate din forma exterioara a unui produs
6. in cazul desenelor si modelelor:
b. forma exterioara a unei cladiri de birouri poate face obiectul protectiei prin model
c. este necesar ca acesta sa aiba o aplicabilitate industriala
7. cesiunea de marca:
b. poate fi intotdeauna opusa tertilor care savarsesc acte de contrafacere
independent de inscrierea acesteaia in BOPI.
8. Pentru sercretul comercial:
a. caracterul confidential al informatiei este esential, insa secretul nu trebuie sa fie
absolut
9. referitor la desene si modele:
a. acestea se deosebesc de modelelel de utilitate prin perioada diferita de valabilitate
a titului de protectie
10. dreptul subiectiv de proprietate industriala asupra inventiei:
a. este un drept de regula teritorial si temporar