Sunteți pe pagina 1din 6

Anul X X V I I I . B L A J , Sâmbătă 7 Decemvrie 1 9 1 8 . Nr de propagandă 1 9 2 0 .

ZIAR NAŢIONAL COTIDIAN

munţii plini de aur, pe cari ia-fi au fost prezenţi, ziariştii m a ­


JYÎ o I i i, lulia în numele libertăţii
•plătită atât de scump de marii
lor vizionari dela Albac şi Vidra.
depline,
j scormonit cu atâta trudă pentru
alţii, sunt avere românească şi
ghiari înşişi au r ă m a s uimiţi d e
a t â t a conştiinţă şi d e m n i t a t e r o ­

falnicii şi mândrii moţi ai Mun


1 Unde eşti lancule. Măria Ta, codrii, pentru cari a murit Horia m â n e a s c ă . Au s p u s - o şi ei:
aprig „Craiu ai Munţilor?" pe roată, vor fi ai voştri de­ — „ I a t ă un p o p o r minunat, un
ţilor Apuseni, au venit la Alba-
Desfă pe câteva clipe ţărâna plin... p o p o r unitar în g â n d u r i şi a s ­
lulia, la marea sărbătoare a li­
mormântului dela Ţebea, şi-'i Nu veţi mai umblă „din poar­ piraţii, c u m in a c e s t e v r e m u r i
bertăţii, aşa precum îi aşteptam:
vezi, cum stau de pază „ca brazii tă 'n poartă' de g e n e r a l ă t u l b u r a r e e d e a -
în sumane albe, curate, cit răs-
boinicete lor căciuli dace, cu în munte", deasupra porţii Băl- d r e p t u l î n ă l ţ ă t o r şi sublim." —
„Cu cercuri şi cu ciubară
frunţile netede şi luminoase, cu găradttlui, pe zidurile suferin­ S u n t e m m â n d r i i de a d u n a r e a
Şi cu teocuri de răşină.
ochii plini de demnitate şi de ţelor Tale dela 1852, şi înşiruiţi dela A l b a - l u l i a în cea mai d e ­
u
Prin ţară, după făină... plină m ă s u r ă . M â n d r i e d r e a p t ă
trezvie. Frumoasă oaste de eroi mai departe pe calea cea mare
a cetăţii, făcând strajă de Nu, Românii s'au înfrăţit în şi d o c u m e n t a t ă !
legendari: armele moderne ale
stâpănitorilor de ieri erau parcă onoare adunării, care proclamă! unirea de mântuire obştească şi
înainte de adunare.
concrescute cu spatele lor late şi visul Tău tndrăsneţ Voi
de proroc
\ veţi fi ostaşii de fală
Încă cu zile înainte b ă t r â n u l
ţevile puştilor purtate de ei pă­ înşelat... | ui Craiului rontane.se' l
B ă l g ă r a d e în fierbere mare.
reau un codru de cetini birui­ Moţi bravi ţi mândrii: dea- \ A. Melin.
Membrii Consiliului naţional l o ­
toare din munţii lor de obârşie. cuma visul Vostru e împlinit, \ cal şi ai c o m a n d e i militare nu
l-am văzut sosind Vineri noap­ ajung să mai r e s o a l v e t e l e g r a ­
tea: Bălgăradul atâtor umilinţi m e l e , telefonul şi s c r i s o r i l e s o ­
vechi s'f învăluise
tăcerii; cetatea bătrână
în mantaua
de pe
Adunarea dela Alba-lulia. \
site din toate părţile. T o c m a i
p e n t r u m a r e a a g l o m e r a ţ i e de
culme dormita liniştită, când s'a — R a p o r t u l nostru special. —
; m u n c ă au c e r u t dela Consiliul
auzi! năvală de cântece şi de paşi, s i n g u r g â n d : unitatea deplină şi din Blaj o s e a m ă de i n t e l e c t u -
A d u n a r e a dela Alba-lulia, din
vuet cutropitor, şi piaţa largă i r e v o c a b i l ă a întregului n e a m : aii în a j u t o r şi, t o t u ş , diferitele
1 D e c e m v r i e , s'a d e s f ă ş u r a t în
a oraşului a fost inundată înlr'o r o m â n e s c . Am dovedit a c o l o , că comisii nu mai r ă z b e s c cu p l a -
c a d r e atât de i m p o z a n t e şi de
clipă de albimea frumoaselor : s a r e a z e c i l o r de mii a n u n ţ a t e .
g r a n d i o a s e , cum puţine poate să
sumane munteneşti: o viziune sentimentul naţional
a r e t e istoria p o p o a r e l o r . R o ­ Sosirea comitetului central.
măreaţă, cum numai încântătoa­ e singur stăpânilor
mânii din toate unghiurile Ar­ Comitetul central dela Arad
rele noastre poveşti poporale
d e a l u l u i . Bănatului şi Ţ ă r i i u n ­ in toate inimile româneşti. a sosit Vineri cu t r e n u l d e
pot să îmbie...
g u r e ş t i , au d o v e d i t şi data a s t a Nimic nu a t u r b u r a t m a r e a s ă r ­ seara. Aecst tren a adus pe
— Moţii, moţii! Vin moţii!... cu prisosinţă, eă s u n t un c o r p b ă t o a r e : nici cel mai mic i n c i ­ m e m b r i i c o m i t e t u l u i . între c a r i
Un fior neînchipuit a stră­ m a t u r şi d i s c i p l i n a t , stăpâniţi dent, nici o uitare de sine, nici Dr. Ştef. C. P o p , Vasile G o ' d i ş ,
bătut întreg oraşul, fior de mân­
de-o s i n g u r ă c o n v i n g e r e , d e - u n o t u l b u r a r e . încât străinii, c a r i Dr. Aur. L a z a r , Vasile D ă m i a n ,
drie pentru sufletele româneşti,
I I I I E etc. D e o d a t ă s o s e s c P. S. L o r
şi de groază întârziată şi fără
e p i s c o p i i Ignatie P a p , Dr. Miron
temeiu, pentru cei de altă limbă.
E. Cristea. cu suitele, t e o l o g i i
Moţii la Bălgărad...
Mare lucru când coboară
înaintarea trupelor româneşti. a r a d a n i cu frumos s t e a g de
m ă t a s ă şi delegaţii m o n s t r e de
Moţii; de câteori au trebuit să-şi
ţ ă r a n i şi intelectuali din j u r u l
părăsească ei căsuţele lor cu Trupele regulare româneşti, cari au o» A r a d u l u i şi Bănat.
vârfuri ţuguiate de pe la Albac
şi Vidra, dela Scărişoara şi Po- cupat Târgul-Mureşului Luni în 2 crt. au Episcopii uniţi.
norel, a fost vorbă totdeauna de înaintat prin valea Mureşului şi au ajuns Trenul IVăjenilor.
drepturi încălcate, de asupreli S â m b ă t ă cu trenul dela T e i u ş
neomeneşti, cari cereau răsbu- până la L C l e i o s . au sosit P. S. L o r episcopii Dr.
nare, de apărarea demnităţii ro­ In ziua următoare, la 7 , ore dimineaţa ]
D e m e t r i u R a d u . Dr. luliu H o s s u ,
mâneşti: biciu de foc pentru asu­ vicarul c a p i t u l a r Dr. Vasile
pritori, fulger al mâniei îndrep­ pe drumul vicinal dela Ludoş cu 2 3 va* S u c i u şi m e m b r i i ai c a p i t u l e l o r
tăţite. goane, au înaintat până la I S i s I r î ţ î i . blăjene. o r ă d a n e şi g h e r l e n e .
lată-t pe muntenii lui Horia Cu a c e l a ş tren au sosit Blăjenii
reînviaţi; eroii martiri dela Mi- Prin ocuparea Târgului=Mureşului tru= cu c o r u l lor mixt şi cu m u l ţ i ­
hăileni, luptătorii dârzi ai Ian-
pele româneşti au trecut peste linia demar» m e a de intelectuali din Blaj şi
cului, cari au înnecat în sânge
o r a ş e l e din j u r .
mândria vicleană a lui Hstvani catională.
la Abrud şi au tras în ascu­ Sibiienii. Clujenii.
In fine Ministrul de interne oficios cons*
ţişul lăncii tndrăsneala prostească In iungi t r e n u r i au sosit, tot
a aventurierului Vasvciry la Făn- tată, că prin pasul Timişului plutoane mai S â m b ă t ă , Sibiienii şi Clujenii,
tănele. cu j u r u r i l e lor întregi. Alba-
mici din armată românească au ajuns la
Sunt tot ei, Moţii cei vechi: lulia a d e v e n i t încă din a c e a s t ă
au venit de astădată la Alba- Braşov. ^ zi o m a r e de o a m e n i , m a r e
r'ag. 2. U N 1 R E A Nr d e p r o p a g a n d ă 19—20.
<ejk
n e o d i h n i t ă , c a r e se i n v ă l u r â în Sala casinei să convoace A d u n a r e a Naţională iascăl au d u s la învingere stea­
masse mari spre toate colţurile a naţiunii r o m â n e din Ardeal, gul dreptăţii. S'a prăvălit zidul
ofleerilor g e m e de lume. La Bănat şi Ţ a r a Ungurească. Lo­
o r a ş u l u i şi ale cetăţii din deai. i 2000 d e oameni se îmbulzesc, putred n u m i t : alianţa putorilor
cul cel mai potrivit pentru a- centrale (jos cu ele), căci a fost
.se presează, intre păreţii ei, cari ceastă a d u n a r e este Alba-Iulia,
Satele. evident închid un prea îngust
întemeiat p e minciună (aşa-i), pe
această Mecâ a r o m â n i s m u l u i , cele m a i josnice interese, trebuia
S a t e l e mai Î n d e p ă r t a t e au spaţiu pentru însufleţirea miilor, u n d e zac moaştele celor mai mari să se p r ă b u ş e a s c ă cu iegi şi cu
s o s i t î n c ă de Vineri şi Sâmbătă, cari ar fi voii şă ia parte ia martiri ai noştri: Hot ia, Cloşca împăraţi cu tot (aşa-i, trăiască,
fiecare cu nelipsitul şi falnicul i Adunare. şi Crişan; ioc sfânt p e n t r u în­ aplauze prelugite).
Singuhtl decor treaga suflare r o m â n e a s c ă . Fraţii or,
s t i n d a r d n a ţ i o n a l , cu preoţi şi Domnilor, Conziliul Naţional
învăţători entusiaşti. Grosul a al sălii sunt flamurile ehtentei, aceste sunt m o m e n t e înălţătoare,
1
R o m â n ia timp potrivit şi-a, fixat
1 Jav * *
cari flutură ia spatele podiuiui, I istorice şi cuie ar purea ga<i atitudinea prin rostul diui d e p u ­
î n c e p u t să defileze Duminecă
unde ia locul M. S. N. In mijloc cuvintele cari să zugrav ia*că ta­ tat dr. A. Vaida (trăiască), a a-
dimineaţa, t r e c â n d p e s t e î a r g a blourile ce ie vedem şi inter­
treicolorul nostru, intre ramuri d u s la cunoştinţă lumii întregi
piaţă a B ă l g â r a J u l u i pe s u b verzi de brad. De laturi sunt preta s e n t i m e n t e l e ce ie avem? că noi voim să uzăm de d r e p ­
p o a r t a i s t o r i c ă a lui Garol al steagurile cehilor şi jagoslavilor. tul d e liberă d i s p u n e r e ; am -de­
Cine p u t e a să c r e a d ă că o să
Vl-lea. se schimbe astfel împrejurările clarat că nu mai r e c u n o a ş t e m
Sosirea membrilor
. G r a n d i o a s ă defilare! Moţii A- d u p ă patru ani d e risboiu? Sol- parlamentul şi guvernul maghiar
marelui sfat este primită cu ovaţii \ daţu noştri, la începutul răsbo- şi că voim, singuri, neinfluinţaţi
b r u d u l u i , înarmaţi toţi, ca n e ş t e
sgomotoase. Primul întră d. Goidiş I iului erau ademeniţi că România d e puteri străine, să ne organi-
m â n d r i i legionari ai t r e c u t u l u i
i între uraleiesalei întregi. Apoi r â n d va ţinea cu noi. Râsboiul s'a [ zărn în stat liber şi coordonat.
n o s t r u d e tală. s a t e l e dela poala pe r â n d N. Ivan, A. Cosma, Saftu, E v e n i m e n t e l e , apoi, se preci­
început cu minciună şi guver­
m u n ţ i l o r . M u r ă ş u l î n t r e g , din i Giurgiu, Dr. Lazar, Ciordaş, Dr. nele ungureşti monopoiizau pen­ pită r e p e d e . Se publică scrisoa­
j o s şi din s u s de A l b a - I u l i a , Marşeu etc. A p a r apoi socialiştii, tru a r m a t a maghiară toată gioria rea cu solia lui Wilson (trăiască
S e c a ş u l , S ă l i ş t e a cu frumoşii ei Grapini, Ci ser, Fiueraş, J u m a n c a , i armelor ( s t i g u e : biâstâm p e ei). ovaţi» furtunoasă) în care se
1
Aibani, Mihuţ etc. Tineri şi mici Voi popi şi dascăli aţi fost acu­ I s p u n e , că marele preşedinte cu-
m ă r g i n e n i . O r ă ş t i a cu jurul ei ; de statură sunt toţi. L u m e a ii
zaţi că subminaţi poporul şi că j noaste jertfele mari aduse d e
p u t e r n i c . H u n i e d o a r a cu urmaşii | p r i m e ş t e cu simpatie şi aclamări. I R o m â n i a , îi r e c u n o a ş t e toate
| aţi trimis în ţară pe Lucaciu şi
p l e t o ş i ai D a c i l o r : toată l u m e a Când întră în sală I m b r o a n e , ; G o g a (să ie fie ruşine pentru revidicările. îi recunoaşte d r e p ­
de s ă t e n i d e a p r o a p e şi de d e ­ i Ghiţă P o p , Geni G o g a , Şchiopul, ' asfel d e acuze). In Bănat au fost tul la unitate naţională (trăiască
p a r t e , ca treziţi de o c h e m a r e ! refugiaţii noştri, în sală isbucnesc mulţi Români deţinuţi şi inter- R o m â n i a Mare, aplauze frene­
! din n o u aciamârile. A p a r apoi . naţi d e o d a t ă cu Serbii. Marna tice). A r m e l e Americei au impus
•fantă. F i e c a r e c o m u n ă cu stea­
arhiereii. Radu, Papp, Frenţiu, noastră R o m â n i e (trăiască R o m â ­ d u ş m a n i l o r noştri şi acest drept
gul şi t a b e l a ei. unele cu s u ­ Cristea, Hossu între ovaţiile fur­ nia, aplauze furtunoase) n'a mai | l-au apărat. Ce-a urmat a fost
p e r b i c ă l ă r e ţ i împănaţi, c u m t u n o a s e ale tuturor. După ei putut suferi atâtea dureri ale desvoltarea logică a evenimen-
n u m a i în poveşti se întâlneşte. aclamat cu căldură St. C Pop, fiilor d e peste Carpati şi a trecut j telor. In m o m e n t u l psihologic
A l ă t u r i de ţ ă r a n i i frumoşi, g ă ­ apoi T. Mihali, majorul Viad şi j graniţa (aclamări). Cu pietate şi potrivit ne-am hotărât să luăm
oficerii din R o m â n i a : Băguleşcu, s m e r e n i e ne închinăm aceior fac­ in s t ă p â n i r e imperiul întregului
tiţi de s ă r b ă t o a r e , am văzut
Jeieriu, Mărculescu. înalţă chi- tori cari au venit întrajutorul | teritor r o m â n e s c . Duşmanii noştri
d o m n i ş o a r e svelte, subţirele, cu piiie româneşti şi saluta adu­ nostru (trăiască). Preoţii şi inte­ nu ne-au r e c u n o s c u t acest drept
obrajii îmbujoraţi de entuziasm, narea extaziată. Generalul L e o n t e lectualii noştri au fost duşi în şi ne-au aruncat acuze că noi
f r u m o a s e fete de p o p ă şi de voeşte să se furişeze printre de­ lanţuri. Clujul ştie Golgota (5000 nu d a m bunătăţi poporului (ra­
d a s c ă l , unele în p o r t u r i săteneşti, legaţi. Nu-1 lasă; 11 ridică pe d e Români, aşa-i). Mărginaşilor sate, nu ne trebuie, să si le ţină
umeri. Ovaţii nesfârşite... Unii li s.au răpit averile, li s'au în­ ei!). Ne-am văzut necesitaţi să
p ă ş i n d cu î n d r ă z n e a l ă şi cu în­
cer să-1 audă. «Nu fac politică, mulţit datoriile, p e n t r u c a să se facem manifestul cătră p o p o a ­
sufleţire pe t a c t u r i l e m a r ş u r i l o r dlor, am venit ca r o m â n să iau acopere cheltuielile unui răs- rele lumii (d. dr. P o p citestşte
n o a s t r e iubite. Un s i n g u r s t r i ­ parte la fericirea DV., nu boru mizerabil (aţ.a-i.) Nu rnai , ulumeie d o u ă pa?agii din mani­
găt umple văzduhul u m e d d e generai». Ia loc ia masa prrsei p u t e m suferi această vieaţă d e fest, publicul isbucneşte în urale
i a r n ă , r e p e ţ i t de zeci de o r i la lângă încredinţatul «Unirei». — I robi ( n u mai suferim, trăiască şi aprobări unanime).
Când a p a r e p e podiu Maniu ' Consiliul, să ne elibereze a r m a t a Cu acest manifest Consiliul
fiecare clipă: toată lumea e r u m p e în aclamări, română). Naţional R o m â n şi-a împlinit
— Trăiască România Mare! eari nu mai voesc să înceteze, chemarea sa faţă d e naţiunea
E r a u c e a s u r i l e p r â n z u l u i şi între aplauze nesfârşite. Înşişi M o m e n t e mai senine avem d e română. E a îşi d e p u n e acum
c o n v o i u l s t r ă l u c i t nu s e mai Arhiereii se ridică în picioare şi când au intrat în râsboiu Statele- m a n d a t u l în manile naţiunii r o -
bat în palme. Primit cu un elan ; Unite. W i l s o n (trăiască) face legi i m â n e . A c u m , voi reprezentanţi
i s p r ă v e a : p ă r e a c ă s'au ridicat
de însufleţire îşi ocupă locul i n o u ă pentru p o p o a r e , a întronat ai poporului sunteţi chem«ţi să
şi morţii din m o r m i n t e , s ă vină lângă M. S. N. delegatul Basarabiei : principii n o u ă . Ce a declarat acest vă spuneţi cuvântul (aplauzele
la m a r e a s ă r b ă t o a r e a unităţii H a l i p p a şi al Bucovinei P r o c o - ; bărbat?: voim libera d i s p u n e r e dureasă câteva minute). Venim
noastre. povici. a fiecărui p o p o r asupra sorţii înaintea voastră ţinând cont d e
Legiunile. Presa •ale şi voim ca această liberă m a n d a t u l vostru şi declarăm, că
d i s p u n e r e a fiecărui p o p o r a s u p r a p o p o r u l r o m â n este matur, îşi
Au sosit legiuni p e n t r u s u s ­
e reprezentată întreagă. Ziariştii ! sorţii sale s i nu fie frază, c u n o a ş t e chemarea sublimă în
ţ i n e r e a o r d i n e i dela Abrud, Blaj, iau loc ia masa lungă, verde, i căci asupra aceiuia se vor sfă- lumea civilizată (trăiască, aplauze,'
O r ă ş t i e , Sibiiu, S e b e ş şi din alte dinaintea podiuiui. Sunt p r e - ! râma toate consecinţele; apoi el vrem unirea tuturor Românilor).
p ă r ţ i : frumoşi cu toţi şi r ă s b o i - : zenţi deia: R o m â n u l (Clopoţel, ! in acest răsboiu ia parte p o p o a ­ Propunerile le v i tace comitetul
nici, ca legionarii lui T r a i a n . Ecreţianu), F . P. R, (Paukerov), relor mici cari n'au avut p u t e r e provizor. Cu sfială vă salut pe
Drapelul i A. Vasilie), Gazeta P o ­ să-şi s p u n ă cuvântul şi voinţa: voi reprezentanţi ai poporuiui
Rolul l o r nu a fost de a s i s t e n ţ ă porului (Dr. Broşu), Telegraful la care stat să aparţină, cum să- r o m â n , salut cu dragoste p e r e ­
b r a e h i a l ă , c ă c i nu au avut nici (Regman). Biroul d e presă al şi întocmească instituţiuniie p o ­ prezentanţii României cari nu
eel mai m i c prilej de a m e s t e c garde'.or naţ. (Montani), L u m i n a litice. L a noi nu s'a p u t u t rosti vreau să facă aici politică (tră­
cu a r m a , ci au făcut a s i s t e n ţ a şi Foaia diec. (Dr. Corneanu), cuvântul liber, în fiecare c o m u n ă iască, aplauze) şi cari n u vreau
Glasul Ardealului ( D . German), n e c o n d u c e a u alţii, în parlament să le spun numele, p e reprezen­
de o n o a r e a m e m o r a b i l e i a d u n ă r i .
F . P. ( M ă g e a n u l Calea Vieţii n e strigau: ştreang vouă (strigate: tanţii Basarabiei: vicepreşedintele
L e g i o n a r i i Blajului au format (Dr. Brinzeu), Rev. Econ. (Lăpă- ştreang lor). Când învingeau se Sfătuim Ţ ă r i i : P a n t i l i m o n H a l i p p a
g a r d a Comitetului c e n t r a l şi paza datu şi C. Pop), Opinca (Dr. a d u n a u în dietă şi făuriau legi şi delegatul Cazacliu, p e r e p r e ­
la sală d e şedinţă. Moiin), Bis. şi Şcoala (Dr. Botiş), silnice contra naţiunilor nema­ zentantul Bucovinei: prof. Alecu
Glasul Bucovinei (Procopovici). ghiare, iar c â n d le mergea rău Procopovici. Salut corpul volun­
Pe câmpul lui Horia Vilâg (Dr. Iancs6), Az Ujsag şi ] jnai scriau şi câte-o carte mitro- tarilor din Transilvania şi Un­
de l â n g ă p o a r t a c e a mică, e r ă i Az Est (Szamosy), Cultura Creş- | poliţilor noştri (râsete, aplauze). garia cu sediul în Iaşi: Dr. Vie.
1

u n o c e a n de c a p e t e , mii de mii, tină (Roşianu) şi Unirea (Dr. Deleu, Vasile Osvadă, Vasinca,
Coltor). T o t aicea e şi stenograful T r e b u i a să vină d e b a i u l ; 80 E u g e n Goga, Bihorean.
şi c o d r i i î n t r e g i de s t i n d a r d e ,
V. Vlaicu. i p r o c e n t e d i n m o n a r h i e se rugau:
c a r i îmbiau p r i v i t o r u l u i c e a mai «*» E u mi-am împlinit misiunea.
D o a m n e b a t e p e stăpânii noştri!
s u b l i m ă privelişte, c e s e poate Deschiderea adunării. D u m n e z e u să n e d e a înţelep­
I Nu se putea să învingă crima,
ciunea ca să a d u c e m hotărîri!
î n c h i p u i . Am r ă m a s sguduiţi de i In vara anului acestui trebuia să
l
La orele 1 0 / se ridică d. Dr. (ovalii).
atâta s p l e n d o a r e . G a z e t a r i i u n ­
2
j se schimbe situaţia: T u , Piave,
Şt. C. P o p în liniştea solemnă N u m e s c d e notari adhoc p e
g u r i au e v a l u a t mulţimea la ai fost prima cu valurile tale...
a sălii întregi şi ia cuvântul in dd. Dr. I.aurenţiu Oanea, Dr.
(aplauze prelungi). Glorioasa na­
100,000 p e r s o a n e şi p o a t e nu j calitate d e p r e ş e d i n t e al Marelui I Sever Miclea, iar d e raportor al
ţiune franceză (ura,trăiascăFranţa,
au greşit. Măreţ tablou şi m ă ­ Sfat Naţional. I comisiunii de verificare p e Dr.
aplauze de câteva minute) cu
Ion Suciu.
r e a ţ ă m a n i f e s t a r e a conştiinţei nobila Anglie (trăiască), cu s o r a
Onorataiă Adunare Naţională, — 1228 de delegaţi.
româneşti. noastră dulce Italia (trăiască), şi
. Sanda. Marele Sfat Naţional în şe­ mai ales întărite d e puterile Dr. Ioan Suciu ia cuvântul şi
dinţa din 7/20 Nov. a hotărât p r o a s p e t e ale Statelor-Unite (tră- | anunţă, că la 15 Noemvrie s'a
Nr. de propagandă 1 9 — 2 0 . 0 N 1 K M A Pag. 3.

făcut conscrierea alegătorilor. proiectul d e rezoluţiune din par­ r e p r e z e n t a r e în corpurile legiuitoare şi la g u v e r n a r e a


Constată, că s'au preezintat 680 tea M. S. N s p r e a fi primit d e
delegaţi din 130 d e cercuri elec­ A. N. Dl Goidiş citeşte clar şi ţării în p r o p o r ţ i e cu n u m ă r u l indivizilor c e l alcătuesc.
torale. Afară d e aceştia a- liniştit. F i e c a r e cuvânt, fiecare 2. Egala îndreptăţire şi deplină libertate a u t o n o m ă
p r o a p e toate societăţile noastre slovă e sorbită cu a t e n ţ i u n e şi
culturale, Asociaţiunea din Sibiiu cu pietate d e «Mărita A d u n a r e
confesională pentru t o a t e confesiunile din stat.
şi Arad, F o n d u l d e teatru,' şco­ Naţională». 3. înfăptuirea desăvârşită a unui r e g i m curat
lile medii, Biserica prin episcopi, d e m o c r a t i c pe toate terenele vieţii publice. Votul
r e u n i u n i învăţătoreşti, d e m e s e ­ Când dl G o i d i ş ajunge la pa-
riaşi, c o m u n i t a t e a de avere, reu­ sajui: naţiunea r o m â n ă «scăpată o b ş t e s c , direct, egal, secret, pe c o m u n e , în m o d p r o ­
niunile femeieşti, tinerimea uni­ din r o b i e — aleargă In braţele
porţional, p e n t r u ambele s e x e , în vârstă de 21 de ani
versitară, partidul socialdemocrat dulcei sale mame... libertatea
şi multe alte corporaţiuni şi-au acestei aaţiuni î n s e a m n ă unirea la r e p r e z e n t a r e a în c o m u n e , judeţe ori parlament.
trimis reprezentanţii la A d u n a r e a ei cu Ţ a r a R o m â n e a s c ă » din 4. Desăvârşita libertate de presă, asociare şi întru­
Naţională. A n u n ţ ă apoi că a u toate p i e p t u r i l e î s b u c n e s c a p l a u z e ,
sosit din toate părţile mii d e ovaţii, uraie, strigăte d« trăiască n i r e ; libera p r o p a g a n d ă a t u t u r o r gândirilor o m e n e ş t i .
a d r e s e dându-şi asentimentul la R o m â n i a Mare, trăiască dinasia /~ 5. Reformă a g r a r ă radicală. Se va face c o n s c r i -
lucrările adunării. P r o c e d â n d u - s e r o m â n ă , trăiasă regina Măria,
v r e m u a i r e a tuturor Românilor, f erea t u t u r o r proprietăţilor, în special a proprietăţilor
ia constituire se constată, că
n u m ă r u l delegaţilor d e faţă este hura, hura, j o s cu tirania, j o s cu mari. In baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-
1228. Ungurii, trăiască, trăiască...
; eomisele şi în temeiul dreptului de a m i c ş o r ă după
Dr. St. C, P o p : îi declar d e E r a un elan, era o beţie, toată \ t r e b u i n ţ ă latifundiile, i-se va face posibil ţăranului
verificaţi. A d u n a r e a Naţională l u m e a se ridică în picioarea, ar­ să-şi creieze o p r o p r i e t a t e (arător, păşune, pădure)
este eapabiiă să a d u c ă hotărîri hiereii bat in palmi, M. S. N.
decisive. întreg a p l a u d e a z ă frenetic, da­ cel puţin atât, cât să o poată munci el şi familia lui.
mele flutură batistele, oficerii, Principiul c o n d u c ă t o r al acestei politici a g r a r e e pe
Constituirea Adunării Naţionale.
soldaţii înalţă chipiile, în ochii
tuturor lucesc flăcări d e entu- de-o p a r t e p r o m o v a r e a nivelării sociale, pe de altă
Comisia da c a n d i d a r e a bi­
roului face următoarea p r o p u ­ siasm, d e extaz, mulţi plâng de parte potenţarea p r o d u c ţ i u n i i .
n e r e : între aclamaţi să fie numiţi bucurie. 6. Muncitorimei industriale i-se asigură aceleaşi
d e preşedinţi: G h e o r g h e P o p de T o t aşa urmaază la pasajul:
Băşeşti şi episcopii: l o a n I. P a p p
drepturi şi avantagii, cari sunt legiferate în cele mai
«După d r e p t şi d r e p t a t e R o m a n i i
şi Dr. Demetriu R a d u ; vicepre­ din Ungaria şi T r a n s i l v a n i a dim­ avansate state industriale din apus.
şedinţi: Dr. Mihali, l)r. Ştefan p r e u n ă cu toate teritoarele io- IV. Adunarea naţională dă e s p r e s i u n e dorinţei
P o p şi l o a n F i u o r a ş ; notari: t)r. cuite d e dânşii t r e b u i e să fie
Al. F o d o r , Dr. Sever Miclea, Dr. sale, ca congresul de pace să înfăptuiască c o m u n i u n e a
uniţi cu Regatul R o m â n » .
C. Brediceanu, Dr. Silviu Dra- naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea
gomir, Dr. L. O a n e a , Dr. Iosif Respicat şi solemn continuă
Ciser, Dr. Ionel P o p şi Dr. Gh. dl G o i d i ş :
să fie asigurate p e n t r u toate naţiunile m a r i şi mici
Crişan. deopotrivă, iar în viitor să se elimineze râsboiul, ca
^înaintaşii noştri p e C â m p u l
T o ţ i sunt aleşi prin aclama- Libertăţii în 1848 au hotărît aşâ: mijloc pentru regularea r a p o r t u r i l o r internaţionale.
ţiune. »Naţiunea r o m â n ă d e p u n e jură­ V. Românii adunaţi în această a d u n a r e naţională
m â n t de credinţă cătră împăratul,
Deschiderea Adunării Naţionale. salută pe fraţii lor din Bucovina scăpaţi din j u g u l
cătră patrie şi cătră naţiunea r o ­
P o p de Băşeşti: O n o r a t ă a d u ­
mână*, î m p ă r a t u l ne-a înşelat m o n a r h i e i A u s t r o - U n g a r e şi uniţi cu ţara m a m ă
(aşa-i), patria ne-a ferecat, şi
nare generală, naţiunea r o m â n ă
n e - a m trezit că n u m a i credinţa
România.
la toate evenimentele mari şi în
trecut s'a a d u n a t ca să decidă
în noi înşine, în n e a m u l nostru VI. Adunarea naţională salută cu iubire şi entu­
r o m â n e s c n e p o a t e mântui. Să ziasm liberarea naţiunilor subjugate până aci în m o ­
a s u p r a sorţii sale Aşa a fost
jurăm credinţă d e aci înainte
la 1848 p e C â m p i a Libertăţii. narhia Austro-Ungară, a n u m e n a ţ i u n i l e : ceho-vlovacă,
numai naţiunii r o m â n e , dar tot
Noi am trăit într'o robie sufle­
atunci să j u r ă m credinţă tare ci- a u s t r o - g a r m a n ă , jugo-slavâ, p o l o n ă şi ruteană şi h o -
tească, nu eră p e r m i s să întinzi
vilizaţiunii u m a n e . Câtă vreme
m â n a fratelui tău. A d u n a r e a Na­ t ă r e ş t e , ca acest salut al său să se aducă la c u n o ş ­
v o m păstră aceste credinţi, nea­
ţională este d a t o a r e să înlăture
această robie. Salut a d u n a r e a li­
mul nostru va trăi, se va întări tinţa t u t u r o r acelor naţiuni.
şi fericiţi vor fi urmaşii noştri
b e r ă a tuturor R o m â n i l o r din VII. Adunarea naţională cu s m e r e n i e se închină
p â n ă la sfârşitul veacurilor.
A r d e a l , Bănat şi Ţ a r a Ungurească,
înaintea m e m o r i e i acelor b r a v i R o m â n i , cari în acest
să p u n e m astăzi piatra funda­
L a l u m i n a celor e x p u s e p â n ă răsboiu şi-au vărsat sângele p e n t r u înfăptuirea idea­
m e n t a l ă a fericirii n o a s t r e veşnice
aci, din încredinţarea şi în nu­
(aplauze prelungite). lului n o s t r u murind pentru libertatea şi unitatea na-
m e l e marelui sfat al naţiunii ro­
Declar şedinţa d e deschisă. m â n e din Ungaria, Banat şi T r a n ­ ţiunei r o m â n e .
Proiectul de rezoluţiunr silvania rog Mărita a d u n a r e na­
ţională să binevoiască a primi şi
VIII. Adunarea naţională dă e x p r e s i u n e mulţu-
I n t r e aclamări şi ovaţii ia cu­ a enunţă ca ale sale u r m ă t o a r e l e mitei şi admiraţiunei sale t u t u r o r puterilor aliate, cari
vântul dl V. G o l d i s si citeşte hotărîri: prin strălucitele lupte p u r t a t e cu cerbicie î m p o t r i v a
I. Adunarea naţională a t u t u r o r R o m â n i l o r din unui d u ş m a n pregătit de multe decenii p e n t r u răxboiu
Transilvania, Banat şi Ţ a r a Ungurească, adunaţi prin au scăpat civilizaţiunea din ghiarele barbariei.
reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de IX. P e n t r u c o d u c e r e a m a i d e p a r t e a afacerilor
18 N o e m v r i e (1 Decemvrie) 1918, decretează unirea naţiunei r o m â n e din Transilvania, Banat şi Ţara-
acelor R o m â n i şi a t u t u r o r teritoriilor locuite de U n g u r e a s c ă adunarea naţională h o t ă r e ş t e instituirea
dânşii cu România. Adunai ca naţională p r o c l a m ă u n u i Mare Stat Naţional R o m â n , care va avea toată
-

î n d e o s e b i dreptul inalienabil al naţiunii r o m â n e la îndreptăţirea să reprezinte naţiunea r o m â n ă oricând


întreg Banatul, c u p r i n s între râurile Murăş, Tis» şi şi pretutindeni faţă de t o a t e naţiunile lumii şi să ia
Dunăre. toate dispoziţiunile, pe cari le va află n e c e s a r e în
interesul naţiunei.
II. Adunarea naţională r e z e r v ă teritoriilor sus-
indicate a u t o n o m i e provizorie până la întrunirea Con­ D u p ă dl Goidiş ui r
i:r' *>.a în attivitatea lui s a u r e p r e s e n -
stituantei aleasă pe baza votului universal. cal mai intransigent, în­ tat mai bine g i a d u r i i e , aspi-
flăcărat, cel mai iubiiecte". • ciaa raţiile ţi doruri!» noaetra. — El
III. In l e g ă t u r ă cu aceasta ca principii fundamen­ al nostru dl Dr. lhp*i ' Mataţt. vine s i motiveze proiectul d e
tale la alcătuirea noului stat r o m â n a d u n a r e a naţională Aplauzele z g o m o t o a s e , cari fa­ rezoluţiune. Cu o legică d e fier
proclamă următoarele: ce*.« *& r i s b u b u e «ala când apare ştie să înlătfţue curenta d e idei
M.iutu, sunt cea mai grăitoare la a p a r e n ţ i divergente, argu­
1. Deplina libertate naţională p e n t r u toate p o ­ dovadă, că otnul acesta, c i băr­ m e n t e noue p e n t r u teze n o u e şi
p o a r e l e c o n l o c u i t o a r e . Fiecare p o p o r se va instrui, batul acesta espru la privire, î n d r â i n e ţ e . 1» fuja condeiului
c u m p ă t a t ia vorbă întruneşte am schiţat firul ros din vorbirea
a d m i n i s t r a şi j u d e c ă în limba sa p r o p r i e prin indivizi simpatiile tuturor Românilor şi diui Maniu:
din sânul său şi fiecare p o p o r va p r i m i d r e p t de în aceeaş vreme, că în mintea şi
U N I K E A Nr. de propagandă 1 9 — 2 0 .

Mărită Adunare Naţională. 1


c u o c r u d ă î n v ă ţ ă t u r ă , c e î n ­ P r e z i d i u l î n t r e a b ă î n c ă o d a t ă p â n ă la î m p ă r ţ i r e a l o r v o l n i c ă
Dacă privim suferinţele grele s e a m n ă a fi s u b j u g a t , n u v o i m p r e c i s p e d e p u t a ţ i i A . N . d a c ă e n u m a i un p a s . A c e a s t a t r e ­
s ă n e f a c e m a c u m n o i v i n o v a ţ i p r i m e s c c u toţii p r o i e c t u l d e r e ­
îndurate de n e a m u l r o m â n e s c b u i e s'o p r e v e n i t a . î n ţ e l e g şi
! d e s p u r c ă c i u n e a înfierată d e z o l u ţ i u n e . T o ţ i s'au ridicat î n
p â n ă azi, c u m vom şti să m u l - 1
ei, că e bine să s e facă t o a t e
v e a c u r i d e n o i . ( A ş a e.) p i c i o a r e s t r i g â n d d i n t o a t ă i n i m a :
ţămim lui Dumnezeu, că trăim
| p r i m i m . A u r m a t o s c e n ă d a e n ­ pe cale legiuită. Numai cât s ă
aeeste sile. S s n t e m in plină !u- P o p o r u l n o s t r u e s t e u n p o p o r

rniaă d u p ă orbie d e veacari. Nu d e ţărani, toţi câţi s u n t e m î n t u z i a s m , c e n u s e p o a t e s c r i e c u se facă r e p e d e şi bine. Li-e


c o n d e i u l nici s p u n e c u g u r a . S'a
• e patern nici d a b i a e s e a m a sala a c e a s t a s u n t e m p â n ă la grabă. Nu c mirare. Aproape
f ă c u t U n i r e a , s t r i g a u unii c u b u ­
dacă s u n t e m treji o r i visăm | u n u l c o p i i o r i n e p o ţ i d e ţ ă r a n i a 3 - a p a r t e d i n t r e ţăranii n o ş t r i
curie. T r ă i a s c ă R o m â n i a n o a s t r ă
doară. S ă r b ă t o a r e a «oastră este h a r n i c i şi cinstiţi. N u e p r i n
sunt fără p ă m â n t . Mizeria şi
s t u i i i p ă N u m a i suni. C a r p a ţ i :
visul dorit al aşteptărilor de vea­ ! u r m a r e p o s i b i l s ă n u i a c ă l a
d e l a N i s t r u p i u ' la T i s a e t o t a m ă r ă c i u n e a l o r agenţii s t r ă i a i
curi, este însă şt î n c u n u n a r e a I i n i m a t s t u r o r s o a r t e a ţ ă r a n u l u i

vrednieiei neamului desiobit. r o m â n , c a r e t â n j e ş t e in r ă u ; d e


ţara r o m â n e a s c ă , r i p o s t a u alţii. c e a r c ă s'o e x p l o a t e z e î m p o t r i v a
U n i i l ă c r i m a u . Alţii i n t o n a u « P e
(Aşa e! Trăiascăj. Vrednieia a c e e a c o n f o r m şi i d e i l o r d e m o ­ noastră. Dc g â n d u l a c e s t a se
al n o s t r u s t e a g * . S e î m b r ă ţ i ş a u ,
• oastră. vrednicia de care tre­ c r a t i c e v o i m o r e f o r m ă a g r a r ă p a r e , că nu e s t r ă i n nici c h i a r
s e s ă r u t a u d e b u c u r i e . A fost
b u i e să d ă m şi astăzi o limpede r a d i c a l ă . ( A p l a u z e ) .
g u v e r n u l u n g u r e s c . A c e s t a s'a
sufletul r o m â n e s c s c o s d i n c â -
dovadă, pretinde înainte d e toate I A fost însă, di or, p â n ă azi u n
să n e închinăm eroilor, cart ! n e a j u n s î n s t r u c t u r a tu-;te la v e a ţ ă , a fo*t m a n i f e s t a r e a şi a p u c a t de lucru. Comisia l o r
s o c i a l ă a
p e n t r u noi au căzut p e cele | neamului r o m â n e s c : l i p s a i n d u - c e a m a i s u b l i m ă şi c e a m a i s p o n ­ a g r a r ă ne u m p l e deja s a t e l e cu
t a n ă şi m a i n a t u r a l ă a s e n t i m e n ­
c â m p u r i de luptă, aâ n e închi­ ! s t r i a ş u l u i , l i p s a c l a s e i d e m i j l o c . proclamaţii ademenitoare. în
telor, cari d e v e a c u r i s t ă t e a u
n ă m şi «roilor români conduşi I ( A ş a e ) . N e a j u n s u l a c e s t a t r e b u i e c a r i r e c e a r c ă v e c h i l e autorităţi
î n ă d u ş i t e î n sufletele t u t u r o r R o ­
d e marele lor căpitan F e r d i n a n d . j s ă î n c e t e z e : f ă r ă c o m e r c i u ş i in­
m â n i l o r . d e a da c o n s p e c t u l c e l o r ce n'au
(Trăiască regele tuturor Româ­ d u s t r i e b o g ă ţ i i l e p ă m â n t u l u i n o ­
nilor. Trăiască regina M a n a . pământ. Acţiunea aceasta se
stru le e x p l o a t e a z ă fi d e e l e s e V r e m e a e r a târzie. P o p o r u l de
Ural» prelungite). întinde şi a s u p r a comitatelor
î n g r a ş ă streinii. D e a c e e a p e n t r u afară e r a i m p a c i e n t , c â n d u r c ă

a sprijini c u s u c c e s p e r f e c ţ i o ­ t r i b u n a Dr. Vajda. I n d o u ă c u ­


noastre. E o acţiune primejdi­
Dior noi s u n t e m chemaţi s â
n e s p u n e m cuvântul, s ă - 1 spu­ n a r e a f o r m e l o r s o c i a l e , s e v o r v i n t e află g u s t u l c e l o r cari a c u m , oasă pentru noi, care trebuie
n e m respicat în faţa lumii în­ i n t r o d u c e t o a t e f a v o r u r i l e c e l o r d u p ă c e U n i r e a e r a f ă c u t ă , n u m a i paralizată. Altfel ţ ă r a n u l n o s t r u ,
m a i c u l t e s t a t e a p u s e n e p e n t r u v o i a u s ă ştie d e n i m i c , nici d e
tregi, sâ s p u n e m , că vrem, că I şi a ş a c a m p r e p u e l n i c din fire,
i n d u s t r i » şi c o m e r c i u . ( A p r o b ă r i . ) î n c h i d e r e a ş e d i n ţ e i : e r a u î m b ă t a ţ i
p r e t i n d e m unirea tuturor R o m â ­ u ş o r và da c r e z a r e c e l o r ce le
d e fericire. L a m o m e n t a fost o
nilor (Trăiască R o m â n i a Mare. A r a t ă a p o i p e n t r u s e e s t e n e ­
s p u n , că „domnii v o ş t r i n ' a u de
linişte p e r f e c t ă . L a p r o p u n e r e a
Trăiască Unirea neamului ro­ c e s a r ă o a u t o n o m i e transitorie,
dlui V a j d a , g a r a n t â n d d r e p t u l de g â n d s e vă d e a p ă m â n t " .
m â n e s c . Aplauze). p â n ă ia C o n s t i t u a n t a r o m â n ă ,

Aţi ausit, dlor, dovedirea n e ­ c a r e v a n i v e l a d e o s s b i r i l e d e o p ţ i u n e s e p r i m e ş t e lista m e m ­ Ce t r e b u i e s ă s e facă d a r ă ?


brilor M . C . N . P e V a j d a îi
cesitaţii acestei uniri. C e a ş mai t e r e n politic, s o c i a l , e c o n o m i c Să s e a l c ă t u i a s c ă , de u r g e n ţ ă .
d i n t r e n o i şi fraţii d e d i n c s l o . a p l a u d ă c u toţii. N u - 1 v o r uita
p u t e a adauge, c a s ă fie ştienţi- 0 c o m i s i e din o a m e n i specialişti.
nici o d a t ă , d e c â n d c u d e c l a r a ţ i a
fică şi perfectă dovedirea ei? S p r i j i n e ş t e a p o i c u i s t e ţ i m e
A c e a s t a să s e a p u c e numai d e c â t
d i n p a r l a m e n t .
O pretinde temeiul fiinţei noastre, u l t i m e l e p u n c t e d i n p r o i e c t u l d e
de l u c r ă r i l e p r e g ă t i t o a r e . O r e ­
o p r e t i n d e obârşia noastră e o - r e z o i u ţ i u n e şi (între a p i a u a e şi E p i s c o p u l Dr. D. Radu ia c u ­

m u n i , o pretinde principiul p e r ­ felicitări şi ovaţii) c e r e p r i m i r e a v â n t u l A b i a s p u n e v r e - o c â t e v a


formă a g r a r ă p u n e t e m e l i e vieţii
sonalităţii neamurilor: un sefiet c u u n a n i m i t a t e a p r o i e c t u l u i . p r o p o z i ţ i i ( e r a 1*/* p. m . şi d e unui p o p o r pa sute de a n i .
s u n t e m cu fraţii d e dincolo, un ( P r i m i m . P r i m i m c u toţii. P r i m i m afară d e l a p o p o r n e v e n i a u ştiri Pretinde, dară, o muncă mi­
t r a p t r e b u i e s i fim cu e i . (Aşa e ! totul. T r ă i a s c ă . ) şi ştafete s ă n e g r ă b i m ) n i m e r i n d
g ă l o a s ă de a d u n a r e dc date,
Aşa e ! Apiause.) N u e putere U r m e a z ă Jumanca. T i n ă r s o ­ p e r f e c t d e b i n e d i a p a z o n u l

p ă m â n t e a s c ă să m a i poată des­ d i s p o z i ţ i e i sufleteşti a d e l e g a ţ i l o r .


de s u n o a ş t e r e c o n ş t i e n ţ i o a s ă a
cialist. M ă r t u r i s i m s i n c e r , c ă a p a ­
părţi p e fraţii d i n t r ' u n sânge s ă riţia d l u i a fost p r i m i t ă c u o E s t e p r a z n i c u l n e a m u l u i r o m â ­ situaţiei n o a s t r e e c o n o m i c e şi a
fie una. N u mai există p u t e r e o a r e c a r e n e î n c r e d e r e şi r ă c e a l ă . n e s c , astăzi dlor, s ă r b ă t o a r e e s t e r e f o r m e l o r a g r a r e î n alte ţări.
p e lumea «sta s ă poată împie­ S e t e m e a u c u toţii, p e u r m a ş u ­ s ă r b ă t o r i l o r : Z i u a învierii n o a s t r e . P e n t r u o astfel de m u n c ă e lipsă
deca tsfăptuirea aattăţii noastre ( A ş a e. T r ă i a s c ă ) . M u l ţ u m i t ă lui
rilor t e n d e n ţ i o a s e d i n g a z e t e l e de o a m e n i şi de timp. A v e m şi
naţionale. (Trăiască. M a i bine u n g u r e ş t i , c a n u c u m v a p a r t i d u l D u m n e z e u , c ă n e - a aflat v r e d n i c i

m u r i m cu toţii. Murim p â n ă 1 « s ă t r ă i m n o i a c e s t e zile. M u l ţ u ­


o a m e n i şi timp încă. S ă n u s e
s o c i a l - d e m o c r a t i c s ă f a c ă şi n u ­
cel din urmă om.) Aici • lea­ m a i o m i c ă ştirbire p r o i e c t u l u i m i t ă s e c u v i n e î n s ă şi b ă r b a ţ i l o r , aştepte p â n ă la constituanta.
gănul românismului, nu e c u d e r e z o l u ţ i u n e . T e m e r e a a c e a s t a cari c u p r i c e p e r e şi d e v o t a m e n t Aceasta, când s e va î n t r u n i , s e
putinţă sâ mai fie saparat d e în­ s'a d o v e d i t d e n e î n t e m e i a t ă şi au lucrat p e n t r u g ă t i r e a s o l e M i n ă
afle toată m u n c a p r e g ă t i t o a r e
treg trupul sen m a i a ; r o m â n e s c a sărbătorii, a p r a s n i c u l u i a c e s t a
p r i n u r m a r e f r u m o a s a v o r b i r e a
terminată.
leagănul naşterii sale. (Aşa e.) dlui J u m a n c a a fost m e r e u s u b ­ m a r e . ( A ş a e). M e r i t e l e fostului

C o m i t e t N a ţ i o n a l s e c u v i n e s ă le Să ne p u n e m pe l u c r u !
T o a t e a r g u m e n t e l e ştiinţifice, liniata d e v i f o r o a s e a c l a m ă r i şi

t e s t ă psihologia popoarelor, l u ­ a p l a u z e . î n r e g i s t r ă m ( A ş a e) şi s u b l i n i e m I ^ Petru Suciu.


( T r ă i a s c ă ) astăzi c â n d visul lor \
m e a cuită întreagă, d r e p t u l n o ­ C â n d a s p u s d s a , c ă în n u ­
şi visul n o s t r u s'a înfăptuit. ( T r ă - |
stru inpre^criptibil, dorinţa ini­ m e l e s o c i a l - d e m o c r a ţ i e i v e n i m s ă
1 i 1 t I > I « • I 1 < t I I 1 I I • 1 I I I »
iască. A p l a u z e )
milor tuturor, toate aceste ple­ d e c l a r ă m c u u n a n i m i t a t e ( o tă­
dează cu tărie ne învinsă pentru c e r e d e m o r m â n t în sala î n t r e a g ă , A v o r b i t a p o i e p p u l Ignaţie \ Delegaţii Transilvaniei la
întruparea unei Românii rnari ţ i 1 o î n c o r d a r e a a t e n ţ i u n i i , t o a t e Papp, f r u m o s , c u u n ghrs v i b r a -
sfinte, care s ă cuprindă la sânul j privirile, toţi o c h i i e r a u ţintiţi tor, n u ai zice, c ă e s t e b ă t r â n u l legaţiunea Franţei.
său toate sufletele româneşti, s ă s p r e t i n ă r u l v o r b i t o r : i n i m a t u ­ d e 70 ani. A r a t ă c u m e p i s c o p a t u l :•
stringă între hotarele s a l e toate t u r o r e r a s t r â n s ă In p i e p t , p a r e şi-a î m p l i n i t d a t o r i n ţ a şi c u m „L'Independanee Romaine"
ţinuturile locuite de R o m â n i . a s e fi r u p t şi r e s p i r a r e a î m e n - epjscopii s u n t u n a c u î n t r e g r o ­ din 23 N o e m v r i e n. s u b titlul
(Apiause prelungite.) zului a u d i t o r i v e n i m s i d e c l a ­ m â n i s m u l . S f â r ş e ş t e în f o r m ă d e J de mai aus s c r i e u r m ă t o a r e l e :
D a r întâifflim ş i d u ş m a n i , cari r ă m c u u n a n i m i t a t e , c ă v o i m r u g ă c i u n e cătrâ D u m n e z e u l p o ­
„ E x e l e n ţ a Sa dl de S a i n t -
n e urăsc, d u ş m a n i cari intrigă U n i r e a t u t u r o r R o m â n i l o r la s â ­ p o a r e l o r c a s ă o c r o t e a s c ă v i e a

(Peară cu toţii. J o s c u ei.) A i i s ă d i t ă d e d r e a p t a sa. A c o r d u r i l e


A u l a i r e , ministrul F r a n ţ e i a p r i ­
nul d u l c e al R o m â n i e i M a r i ; u n
noi trebuie să înecăm î n simbure u r a g a n d e uraie, d e a p l a u z e , d e p u t e r n i c e a l e i m n a l u i n a ţ i o n a l , mit alaltăieri la l e g a ţ i u n e d e l e -
tot temeiul intrigilor «aurdare p e s e t r ă i a s c ă i s b u c n e ş t e d i n p i e p ­ a l e iui » L ) e ş t e a p t ă - t e R o m â n e » gaţiunea r o m â n i l o r T r a n s i l v ă ­
cari le ţes, p a i a n g e n i veainoşi, turile m i i l o r d e a s c u l t ă t o r i . a u î n e c a t c a într'o u n d i r e p u ­ neni, t r i m i s a la Iaşi din p a r t e a
î n contra noastră. t e r n i c ă d e valuri m a r i c u r a t e
D a dlor, c o n t i n u ă T u m a n c a , Consiliului N a ţ i o n a l a r o m â n i l o r
sfârşitul v o r b i t e i f r u m o a s e a ilus­
De acesa în proiectul d e r e ­ p e n t r u c ă n o i v ă a d v e r t i z ă m , c ă din U n g a r i a , p e n t r u a se p u n e
trului a r h i e r e u .
zoluţie, oferit pentru a fi primit s o c i a l - d e m o c r a ţ i a n u e s t e i d e n t i c ă
în c o n t a c t c u g u v e r n u l r o m â n .
d e DV. se spulberă şi ultima c u l i p s a s i m ţ u l u i n a ţ i o n a l , n u : C u a c e s t e ş e d i n ţ a s'a t e r m i n a t .
nădejde a duşmanilor noştri de Să ştie că a c e a s t a clelegaţiunc
u b i b e n e ibi patria, c; u n d e ţi-e A fost c e a m a i s ă r b ă t o r e a s c ă ,
a pescui în tulbure, voind s ă p.ttria, fă să-ţi fie •'• b:!:;.\ T o t - c e a m a i s o l e m n ă , c e a m a i s f â n t ă se c o m p u n e din dnii N i c u l a u
facă lumea s ă creadă, c ă noi am od" «** o i in p r o i e c t u l d e r e z o ­ a d u n a r e a n e a m u l u i r o m â n e s c . B ă l a n p r o f e s o r , din Sibiiu şi
voi un imperiu d e ©primare ş i lut \ v e d e m d e p l i n g a r a n ­ căpitanul Precup din armata
d e sugrumare a t u t u r o r n e r o m â ­ D r . I. C.
t a " j tele n o a s t r e . De a c e e a
nilor împrăştiaţi printre n o i .
a
Austro-Ungară. Delegaţii au
d e c < a r a p c ă d e azi î n c o l o c u i • • • i i i i a s s s s !i i i i s i a a i i
i a d u s ministrului F r a n ţ e i expre-
Poporal românesc e s t e c u fraţii u n g u r i n u m a i s u n t e m u n a ,

mult mai n o b i i , c u mult m a i d e ­ ci v r e m n o i d e s i n e stătători s ă ; sia m u l ţ u m i r i l o r şi a. r e c u n o -


mocratic, decât s ă n u ştie s ă fim o floricica f r u m o a s ă î n c a ­
Chesîia agrară. I ştiutei r o m â n i l o r din T r a n s i l v a -
aprecieze p e deplin propriul s ă u d r e l e i n t e r n a ţ i o n a l e i .
e o c h e s t i e f o a r t e a c u t ă . T r e ­ I nia, pentru p r o t e c ţ i a ce F r a n ţ a
p r o v e r b înţelept: c e ţ i e nu-ţi ; D e c l a r î n c ă o d a t ă , c ă a d e r ă m
b u i e o r e z o l v i r e g r a b n i c ă ş i i şi dl de S a i n t - A u l a i r e p e r s o n a l ,
place altuia n u face. Voim să c u t o a t ă i n i m a la p r o i e c t u l d e
a dat-o t o t d e a u n a c a u z e i idea-
r a d i c a l ă . Ţ ă r a n i i n o ş t r i c e r
fim noi fericiţi, d a r să s e simtă I r e z o l u ţ i u n e . ( A p l a u z e p r e l u n g i t e .
I lului l o r n a ţ i o n a l . Delegaţii
bina î n ţara noastră şi ceilalţi i Mulţi d i n M. S. N . felicită p e d l p ă m â n t . T r ă g i n e a i ă n u s e p o a t e

locuitori ai ei. Noi am învăţat j J u m a n c a ) . f a c e . D e l a j ă f u i r e a m o ş i i l o r şi-au e x p r i m a t c o n v i n g e r e a , c i


U N I R E A Pag. 5.

a c e s t sprijin va fi a s i g u r a t şi în n o ş t r i din p a r t e a stăpânului n a ţ i o n a l ă d i m o c r a t i c ă în „ e g a ­ şi gimnaziul inferior — r ă m â -


viitor r o m â n i l o r din U n g a r i a şi străin în b i s e r i c a r o m â n e a s c ă . litate, frăţietate, d r e p t a t e " cu n â n d n u m a i 1. r o m . lat. g e r m .
;

c l după Citire ei se v o r putea Huiduită şi a l u n g a t ă a fost limba d r e p t u l de s u i d i s p u n e r e e m a n - în r o m â n e ş t e , — p r e c u m şi d e ­


b u c u r a şi dc binefacerile civili­ n o a s t r ă din toată a d m i n i s t r a ţ i a c i p â n d u s e naţiunile mici de numirile a l o r cinci profesori ş i
zaţiei franceze, de c a r e a p â n â b i s e r i c e a s c ă , ba c h i a r şi din sub h e g e m o n i a , s u p r e m a ţ i a a l t o r a directorului.
azi au fost ţinut d e p a r t e din biserici şi şcoli, u n d e au fost naţiuni m a i m a r i . A c e s t e stări de l u c r u r i i n s u ­
p a r t e a dominaţiei a u s t r o - u n g a r c . denumiţi preoţi de limbă s t r ă i n ă . A s u n a t o r a libertăţii şi p e n ­ p o r t a b i l e p e mai d e p a r t e , ia
In flne delegaţii EU a n u n ţ a t dlui E v e n i m e n t e l e m a r i în u r m a t r u supuşii r o m â n i a Diecezei atmosfera principiilor Wilso-
ministru al F r a n ţ e i , că Conzi- răsboiului m o n d i a l , c a r i au a g u - de H a j d u d o r o g . :
niene, l-au î n d e m n a t p e I. S.
liul Naţional ai r o m â n i l o r din duit toată l u m e a şi au a d u s ** e p i s c o p u l Radu, ca. în u r m a
U n g a r i a a hotărît să tacă în l i b e r t a t e p o p o a r e l o r au făcut, E m i n e n ţ i a V o a s t r ă ! N u a fost ! d r e p t u l u i de a r h i e r e u al unei
timpul cel mai s c u r t p r o c l a ­ să-şi s c u t u r e şi p o p o r u l r o m â n timp de a m â n a r e şi t r ă g â n a r e e p a r h i i r o m â n e ş t i şi p a t r o n al
maţia Unitei T r a n s i l v a n i e i cu c ă t u ş e l e eu c a r i a fost subju­ „iam p r o x i m u m a r d e t U c a l e g o n " . ' a c e s t u i institut, in ziua de 2 3
România. Solemnitatea procla­ gat, şi c h i a r în b i s e r i c a s a . D e p a r t e s ă fie dela mine, să fiu N o v . a. e. să r e î n s t ă p â n e a s e ă
m ă r i i va a v e a l o c p r o b a b i l în Stăpânirea streină prin suve- i n o b e d i e n t faţă de sfântul S c a u n
1
limba r o m â n e a s c ă în d r e p t u r i l e
Alba-lulia". r e n i t a t e a p o p o r u l u i r o m â n a fost a p o s t o l i c , d a r a m fost silit p e ei fereşti la a c e l gimnaz d â n d
„Dl de S a i n t - A a l a i r e r ă s ­ a r u n c a t ă cu t o a t ă e n e r g i a şi baza revoluţionară democratică următorul decret:
p u n s e , că românii din U n g a r i a m â n d r i a din b i s e r i c i l e n o a s t r e a prelua momentan guvernarea
ş i T r a n s i l v a n i a , c a r i în timpul r o m â n e ş t i u n d e s'a vîrît cu v i ­ acestui Vicariat, jurându-mi Demetrîu R a d u
din u r m ă au fost prin R o m â n i a , c l e n i a şi forţa. C l e r u l şi p o p o r u l p r e z e n t cinstea E p i s c o p g r . cat. d e O r a d e a - M a r e .
c u n o s c toată s o l i c i t u d i n e a şi Zile de p r a z n i c m a r e , zile de şi s u p u n e r e a cuvenită. Decret.
s i m p a t i a F r a n ţ e i şi a r e p r e z e n ­ bucurie! D r e p t a c e e a î n d a t ă cu a c e a s t a Având în v e d e r e , că la g i m ­
tantului ei p e n t r u p o p o r u l r o ­ Adunările poporale române j reprezentaţiune sunt silit a naziul n o s t r u s u p e r i o r g r . c a t .
m â n din m o n a r h i a dualistă. din 13 şi 18 l. e. din S ă t m a r şi exmite c i r c u l a r cătr-ă c l e r u l ş i din Bei^jş n u m a i în m o d v o l n i -
P r o m i t e , că îndată ce va a v e a C a r ă i i - m a r i au e n u n ţ a t r u p e r e a p o p o r u l a c e s t u i V i c a r i a t fă- c o s a fost s c o a s ă l i m b a româ­
prilej, va m e r g e în T r a n s i l v a n i a , totală a c e l o r 46 de p a r o h i i r o ­ cându-i cunoscut reprezentaţiu­ n e a s c ă d i n dreptul ei firesc ca
p e n t r u a c u n o a ş t e de a p r o a p e m â n e de c ă t r ă d i e c e z a H a j d u - n e a p r e z e n t ă s p r e ce a m fost să fie, p r e c u m a şi fost d u p ă
situaţia p o p u l a ţ i e i " . dorogului. preoţilor le-a interzis încredinţat. î n c e t a r e a limbii latineşti, limba
„La sfârşitul a u d i e n ţ i e i E x e - ori ce c o m u n i c a ţ i e m a i mult E m i n e n ţ i a V o a s t r ă ! D a c ă se de p r o p u n e r e ; a v â n d în v e d e r e ,
l e n ţ a Sa Ministrul F r a n ţ e i p r e ­ cu e p i s c o p u l s t r ă i n de n e a m u l v o r p u n e p i e d e c i în r e c u n o a ­ că l i m b a r o m â n ă este l i m b a
zintă delegaţia colegilor săi r o m â n e s c . Au p r o c l a m a t un ş t e r e a a c e s t u i V i c a r i a t naţional oficioasă a Diecezei gr. cat. din
E x e l e n ţ i e i L o r : Sir Gheorghe Vicariat naţional român con­ r o m â n din p a r t e a R o m e i , i n c a l ­ O r a d e a - M a r e şi că a c e l g i m n a z
Barclay, m i n i s t r u l Angliterei, statator din a c e s t e a p a r o h i i în culabile d e z a s t r e pot u r m a p e n ­ este al ci; a v â n d în v e d e r e c ă
dlui Vopicka, ministrul S t a t e l o r Uniune cu s. S c a u n a p o s t o l i c al tru biserica naţională română. limba m a t e r n ă a ţinutului din
Unite şi dlui Auritti, însărci­ Romei ca p a r t e c o n s t i t u t i v ă a I R o m a a c e a s t a nu o p o a t e v r e a ! jurul Beinşului, pentru care mai
n a t u l de afaceri al Italiei. L a Mitropoliei de A l b a - l u l i a şi ! Roma ni-e leagănul! Roma ni-e d e a p r o a p e a fost întemeiat aeel
I n v i t a r e a dlui de S a i n t - A u l a i r e I Făgăraş m a m a ! Dela R o m a a ş t e p t ă m c u gimnaziu, este limba r o m â n e a ­
d s l e g a ţ i a înaintea r e p r e z e n t a n ­ tot d r e p t u l m â n g â i e r e a suflete­ s c ă : Noi, d u p ă v r e m i l e s c h i m ­
ţilor antantei r e p e t ă d e c l a r a ţ i i l e , Din r e p r e z e n t a ţ i u n e a a d r e s a t ă
l o r n o a s t r e năcăjite. bate şi p e baza d r e p t u l u i de
ce le făeu-se Dânsului. Mini­ nunţiului apostolic, r e ţ i n e m î n ­
Cu p r o f u n d ă r e v e r i n ţ ă c e r â n d l i b e r ă d i s p u n e r e al naţiunii r o ­
ştrii aliaţi s e i n t e r e s e a z ă î n a - c e p u t u l şi î n c h e i e r e a :
dispuzeţiunile g r a b n i c e s u m m â n e p e s t e s o a r t a sa — p r i n
m ă n u n t e şi luând a c t de a c e s t e a Eminenţia Voastră Nunţiu Al E m i n e n ţ e i v o a s t r e a c e a s t a aflăm de b i n e în D o m ­
declaraţii promiseră se comu­ Apostolic ! C a r ă i i - m a r i , la 20 N o v . 1918. nul a d i s p u n e , p r e c u m şi d i s ­
n i c e g u v e r n e l o r l o r d o r i n ţ a de Cu d e c r e t u l E x c e l s e i N u n ţ i a ­ umilit şi s u p u s fiu în H r i s t o s : punem următoarele:
Unire a românilor din Transil­ t u r ă a p o s t o l i c ă din 17 N o v . Romul Marchiş A r t . 1. Pe viitor î n c e p â n d c u
v a n i a si U n g a r i a cu R o m â n i a " . 1912 a câştigat e s e c u t a r e c a n o ­ A r h i d i a c o n şi p a r o h r o m . g r . c a t . d c ziua de 16 D e c e m v r i e 1918 st.
n i c ă Bulla pontificială „ C h r i s t i ­ Carăii-mari, din încredinţarea poporului
I l l l • l I I I 1 I I I I I I 1
n. c â n d s e r e d e s c h i d şcolile
Vicar naţ. român.
fîdeles" din 7 Iunie 1912 p r i n acuma închise pentru morb, la
B I I I I I I I r| | n u l ;• | | • I B I I I 11 11
Prăbuşirea Hajdu= c a r e Sfinţia Sa Pontificele R o ­ g i m n a z i u l s u p e r i o r g r . cat. d i n

dorog*ului.
m a n a înfiinţat n o u a D i e c e z ă Liceul din Beityş. B e i n ş limba de p r o p u n e r e v a fi,
gr. cat. a H a j d u d o r o g u l u i . — Un decret istoric — c a şi l a c e l e l a l t e g i m n a z i i r o ­
Am p u b l i c a t în n u m e r i i t r e ­ Prin a c e a s t a Bulla p a p a l ă p e de D r . C. P a v e l . m â n e ş t i d i n ţ a r ă : limba r o m â ­
cuţi un fragment dintr'o c o r e s ­ baza i n l o r m a ţ i u n i l o r false p r o ­ n e a s c ă , c a r e totodată ca studiu
p o n d e n ţ ă , în c a r e se d e s c r i a d u s e la S. S c a u n a p o s t o l i c p r i n P u b l i c u l n o s t r u ştie p r e a bine, o r d i n a r va fi a se p r o p u n e în
aotărîrea demnă a Românilor un g u v e r n c o r u p t a fostului r e ­ că d i n t r e puţinele n o a s t r e şcoli a t â t e a o r e la s ă p t ă m â n ă , ca şi
din C a r ă i i - m a r i , p r i n c a r e a u gat u n g a r s e d u c â n d pe p r e a b u - medii, — sau s e c u n d a r e , n i c i alte lunbi.
c ă l c a t in p i c i o a r e jugul r u ş i n o s n u l n o s t r u Pontifice Piu al X-lea, una n'a avut o s o a r t e m a i tristă Art. 2. In i n t e r e s u l c u l t u r i i ,
*1 H a j d u d o r o g - u l u i . c a r e a l t c u m cu atâta c ă l d u r ă şi m a i a m a r ă ca şi liceul din la i n s t r u c ţ i a a c e l o r s t u d e n ţ i ş i
Primim a c u m p r i m a c i r c u l a r ă adevărat părintească ne-a îm- Beinş. Gimnaziul acesta, ridicat | a l t c u m puţini la n u m ă r , a c ă r o r
-!
d e l a v i c a r i a t u l iiaţion l r o m â n b r ă ţ o ş a t p e noi r o m â n i i g r e c o - « c u m s u n t n o u ă z e c i dc ani, de limbă m a t e r n ă este c e a m a ­
din Carăii-mari, î m p r e u n ă cu catolici în Uniune eu sf. S c a u n e p i s c o p u l Vulcan, lărgit şi în­ g h i a r ă , se va p u t e a folosi ca
representaţiunea trimisă Nun­ a p o s t o l i c şi cu o c a z i u n e a m a ­ z e s t r a t de e p i s c o p u l Pavel şi a j u t ă t o a r e şi limba a c e a s t a .
ţiului A p o s t o l i c . R e g r e t ă m , c ă relui n o s t r u p e r e g r i n a j r o m â n pas s u b s c u t u l Bisericii r o m â ­ Art. 3. L i m b a oficioasă a
n e e p e s t e putinţă a le da în din anul 1908; s'au r u p t p e s t e neşti, dela 1888 s e zbate în gimnaziului va fi a ş i ş d e r e a limba
î n t r e g i m e . Reţinem d e c i p a r t e a voinţa p o p o r u l u i d i n D i e c e z a * g h i a r e l e unei u r g i i p e d a g o g i c e , românească.
introductivă a circularei: O r a d e i - m a r i 42, din D i e c e z a pe cât d e imposibile pe atât de
Art. 4. L i m b a şi l i t e r a t u r a
G h e r l e i 4, laolaltă 46 de p a r o h i i i m p u s ă în a c e e a ş v r e m e fără j
m a g h i a r ă r ă m â n e şi pe mai d e ­
Iubiţilor Fraţi! nici o c o n s i d e r a r e şi simţ ome*-
române. p a r t e studiu o b l i g a t o r ca şi la
N r o . 1.—1918. — Şase ani Dc a t u n c i a suferit şi gemut nesc. -, •i
r
c e l e l a l t e gimnazii r o m â n e ş t i din
plini de suferinţe şi m a l t r a t ă r i acestea parohii sub guvernul D e a t u n c i toate o b i e c t e l e de ! ţară.
a u t r e c u t de când p r i n fatala v i t r e g a unui O r d i n a r i a t s t r ă i n î n v ă ţ ă m â n t in c l a s e l e s u p e r i o a r e | Art. 5. Cu e x e c u t a r e a a c e s t u i
Bulla p a p a i ă „ C h r i s t i f î d e l e s " 46 de c ă t r ă p o p o r u l r o m â n e s c . — afară de 1. r o m â n ă şi studiul d e c r e t este î n c r e d i n ţ a t ă d i r e c ­
de p a r o h i i r o m â n e din D i e c e ­ In fine după suferinţe de 6 religiunii, în 2 o r e la s ă p t ă m â n ă j ţiunea g i m n a z i u l u i de m a i s u s .
zele O r a d e a - m a r e şi G h e r l a au ani a s t r ă l u c i t s o a r e l e libertăţii — s e p r e d a u în 1. m a g h i a r ă ,
Dat in Beifcş la 23 N o v . 1918.
fost cu o j o s n i c ă viclenia şi şi a s u p r a n o a s t r ă din r u i n e l e i a r în c l a s e l e inferioare 1. m a ­
g h i a r ă , istoria şi geografia. D e m e t r i u R a d u m. p .
forţă a d n e c t a t e c ă i r ă u r g i s i t a statelor p u t r e g ă i o a s e cu s i s t e ­
e p i s c o p gr. cat. d e Oradea-Mare.
dieceză a Hajdudorogului. T e m ­ m e l e l o r c o r u p t e după acest In v a r a a c e a s t a a a n u l u i 1918
niţe, j a n d a r m i , ş i c a n ă r i au a v u t l u n g şi c r â n c e n r e s b e l m o n d i a l , nobilul c o n t e A p p o n y i , fostul A c e s t d e c r e t s'a publicat şi
p a r t e de a t u n c i credincioşii s'a r i d i c a t state l i b e r e pe baza ministru al c u l t e l o r , n e - a r ă p i j s'a a d u s la c u n o ş t i n ţ a Consi-


U N I R E A

liului N a ţ i o n a l R o m â n din B e i n ş
la 2 5 N o v . a. c. - A fost a s ­ Al nostru eşti pe veci de-acum... * „ O p i n c a " c n u m e l e unui z i a r
poporal, bineredactat. ce apare
cultat între l a c r i m e şi a p l a u z e . la Vârşeţ. D i r e c t o r : P. R â m -
A doua zi cetăţenii r o m â n i Cât de frumos Dar.... scump Ardeal.... neanţu. Ş e f - r e d a c t o r : P. B i z c r e a
din l o c in frunte cu C. N. R. Tea-mpodobit ...Un plâns..., pribeag N o t ă m o curiozitate: în n r u i
Gândirea cea cerească! A prins să mă-nfioare! 3. al a c e s t e i foi aflăm p ă r ţ i
s'au p r e s e n t a t înaintea P. S. Sale, s u p r i m a t e de c e n z u r ă . Cine s â
ca într'o formă c â t de s o l e m n ă Ardeal duios, Că-ai culmi de deal le fi s u p r i m a t ? S â r b i i ? Se p o a t e ?
s ă dcie e s p r e s i e b u c u r i e i g e ­ Ardeal iubit, Şi lung Şireag *„Dacia". Cu a c e s t n u m e v*
n e r a l e şi î m p r e u n ă să p r ă z n u i m Moşie .strămoşească! De fete plângătoare ! a p a r e la B u c u r e ş t i un m a r e ziar,
c â t e v a clipe m ă r e ţ u l a c t c u l t u r a l . ca o r g a n al unităţii n a ţ i o n a l e .
Cu codrii buni Făr adăpost D i r e c t o r i , distinşii s c r i i t o r i . A.
V o r b i r e a s c u r t ă şi a v â n t a t ă a Şi plângători, în şir de veac Vlahuţă şt Al. Brătescu-Voi-
p r e z i d e n t u l u i Dr. I. C i o r d a ş a Cu clocotiri de ape, Cu ochii în năframe ... neşti.
fost la î n ă l ţ i m e a m o m e n t u l u i . Cu rugăciuni Că-adesec-au fost
Unul a s p u s . c e e a c e a m g â n d i t
* Regale f erdinand D u ­
De bieţi păstori, Ardeal sărac mineca în 1. d e c e m v r i e n,
toţi, într'o formă d e s ă v â r ş i t ă . Cu noaptea în pleoape.... ŞL., siluite Mame.... cu un detaşament de arde­
P. S. e p i s c o p u l R a d u cu ochi 1

Cu-atătea cruci ....Si glas duios leni sub comanda locoionent-


î n l ă c r ă m a ţ i de b u c u r i e dă lui
Ce le-au cioplit Tot răsună
colonelului E o r d a n a intrai
D u m n e z e u mulţumită, că 1-a
î n v r e d n i c i t , să s ă v â r ş e a s c ă a c e a - Părinţii — moştenire Din vechi şi biete turle în bucureşti. defilarea
ata mare. faptă c u l t u r a l ă şi n a ­ Şi crai haiduci Doar ele-au fost s'a făcui cu steagul, dat
ţională. D e c l a r ă că a c e s t d e s r e t Ce-au împărţit Din jalea ta .Ardelenilor, de T3asaraben»
p r i n foc şi p r i n apă îl va a p ă r a Norodului, iubire.... Neînecate surle.... în Chişineu, pentru a-1 ar­
p â n ă l a c e a din urmă r i d i c a r e
bora pe cetatea Camaradu­
a braţelor.
Cu bieţi bătrâni Căci m aice le lui. £ n î u z i a z m e n o r m !
Ce-au adormit Cănd îşi creşteau * Pedepsirea lui M a c -
, 1 1 1 1 1 I I I I I I I I • • l I I I I I I I I Cătănd mereu în zare, Mlădiţele iubite kensen. P e n t r u j a f u r i l e şi

Ştiri . Basarabai.
Cu trişti Români Mânuţele t u n u r i l e c e Ie-a făcut a r m a ­
Ce -n'au trăit Nu le uneau
t a g e r m a n i In R o m â n i a p e
O zi de sărbătoare. Spre blesteme-ngrczite....
c â n d să r e t r ă g « â , generalul

n
i Cu dragi
Ce n'au trăit
flăcăi Vai, scumpe
Ardeal duios
Craiu, Berthelot a pedepsit-o cu 5 0 0
m i l i o a n e lei, f ă c â n d u - 1 p e g e
/deforma agrară e pe cale
O sfântă zi de luptă.... Povestea cin' s'o spună! neralul Mackenzen personal
d e a-se înfăptui în B a s a r a b i a .
Voinicii tăi Cc-amar plângeai responzabil pentru încassa-
Cu o c a z i a revoluţiunii au fost
S'au prăpădit Când blăr.d Hristos rea sumei. Pentru fiecare
împărţite moşiile boiereşti î n t r e
Sub flamura ta ruptă!.... Ţi-a dat, ţi-a dat: Cunună. caz nou a stator,t o pe
ţ ă r a n i . Sfatul Ţ ă r i i a luat la
d e a p s ă d e 5 0 mil;os>ne lei.
cunoştinţă această nouă stare
Ţi-a strălucit P e d e a p s a d e 5 0 0 milioane
d e l u c r u r i , ba a luat m ă s u r i , ca
Fără sfârşit a şi fost i n c a s s a t â .
şi moşiile, cari r ă m ă s e s e r ă n e ­
Fruntea de-amar căruntă * Tâmpăhaaa-Rădeşti. După
atinse, să fie î m p ă r ţ i t e , c a să
Şi fruntea ta marea adunare generală
nu r ă m â n ă n e l u c r a t e . Comisia dela Alba-lulia, prin care s'a
Lin s'a-mpânzit
a g r a r ă e x m i s ă din sinul Sfatului decretat ruperea de Unga­
In vis ceresc de nuntă!
Ţ â r i i şi-a t e r m i n a t a c u m l u c r ă ­ ria, consiliul naţional din
rile şi a p l e e a t cu p r o i e c t u l de OV1DIU HULEA. Tâmpă haza. a hotărât cu multă
însufleţire, se schimbe nu­
r e f o r m ă a g r a r ă definitivă la B u ­
mele satului în Râdeşti. ca
c u r e ş t i , ca s ă câştige s a n c ţ i u n e a un prinos de admiraţie pen­
M a g i s t r a t u l şi poliţia o r a ş u l u i
cercurilor competente.
A ş a d a r ă în s c u r t ă v r e m e , încă
Informaiiuni. Braşov, cari încă să p r e g ă t e s c
p e n t r u primirea t r u p e l o r române,
tru Episcopul
acelei comune. — S'a
Demetriu.

un Te Deum în frumoasa
fiul
celebrat
bi­
înainte de a îi r e a l i z a t ă u n i r e a :
lacob Trttţa, notar în Bă­ au a v u t o ideie i n g e n i o a s ă p e n t r u serică, canonicul-prelat Dr.
definitivă cu România, r e f o r m a
ii ade. e recercat, ca în timpul p r e g ă t i r e a steagului tricolor, pe lacob Radu a ţinut un însu­
a g r a r ă va fi codificată în B a s a ­ fleţii discurs, după care s'a
cel mai scurt să se prezinte care o recomandăm tuturor ora­
r a b i a . V o r d i s p a r e eu totul lati­ redactat un proces verbal is­
pentru a-şi prelua ce are în ş e l o r din Ardeal .şi a n u m e : din
fundiile întinse ale boierimii mai călit de toţi ştiutorii de carte.
comuna I'ănade. fiindcă sub­ s e r i a de steaguri, c e le a r b o r a u Entuziasmu l populaţiei eră
mult r u s e ş t i , şi toţi ţăranii îşi
scrisa primărie nu poate luă în d e c u r s u l răshoiului şi oari la culme.
v o r a v e a moşia p r o p r i e aşa de
nici o răspundere pentru ele! azi nu mai au n i c i o noimă, au
m a r e , cât n u m a i v o r putea lucra.
Primăria comunali. î m p r u m u t a t dela c e l u n g u r e s c
învăţământul r o m â n e s c încă
c o l o a r e a roşie; d e l a cel a u s t r i a c
Gantor-învăţător
este cât de -bine organizat. S'a ' P a c h e t e de postă din 20 se c a u t ă la s t a ţ i u n e a gr.-cafc. r o m a n i
c o l o a r e a galbenă şi dela cel s ă ­
c r e a t un î n c e p u t de universitate N o e m v r i e să pot primi numai d i n Craifdorotţ ( K . i r » l y d a r 6 c z , posta,
s e s c c o l o a r e a albastră şi astfel
la Chişinău, apoi la 30 şcoli p e n t r u ţinuturile n e o c u p a t e şi in l o c , c o m i t a t .Szatmâr). .
au făcut un m â n d r u stindard D o t a ţ i i : 1. C v a r t i r f r u m o s în n a t u r i
medii şi a p r o a p e 2000 şcoli p r i ­ n e p e r i c l i t a t e . Nu ae mai p r i ­
tricolor românesc. şi g r ă d i n ă d e 600 s t . • ; 2 Un drept
m a r e . P e n t r u p r e g ă t i r e a învă- mesc pachete pentru comitatele:
*Pentru a treia oră r u g ă » de p ă ş u n a l s o c o t i t la 4 c o r . ; i. 1 0
ţ ă t o r i m i i s'au ţinut in r e p e ţ i t e Bâcsbodrog, Timiş, Torontal. cubule ( i « hl) yrâu, j u m ă t a t e curat,
Pojon, Nyitra, T r e n c i n , Ârva, pe c o r e s p o n d e n ţ i i noştri, să ne
r â n d u r i c u r s u r i , cari au calificat j u m ă t a t e m e s t e c a t , s o c o t i t la 100 c o r . ;
T u r 6 e z şi Lipto şi o p a r t e din trimită r a p o a r t e cât mai s c u r t e , 4. S t o l e l e c a n t o r a l e s o c o t i t e la 50 c o r . ;
2500 î n v ă ţ ă t o r i şi 700 profesori
t e r i t o r u l direcţiunii p o ş t e l o r din şi s ă nu s c r i e pe a m b e l e feţe o. p l a t ă d e h a n i j j a t a d i n l a d a b i s e ­
români.
Cluj. ale filei. ricii 700 c o r . ; 6. R e s t u l a j u t o r d e s t a t .
Din R o m â n i a au fost a d u s e T e r m i n d e c o n c u r s 24 D e c e m v r i e ;
*Consiliul naţional român *La mormântul lui Andreiu
3—4 v a g o a n e de m a n u a l e de Mureşianu. Cetim în „Glasul Reflectanţii au să se prezinte înainte
şcoală. din comitatul Sătmarului s'a A r d e a l u l u i " : Absolvenţii şi elevii d e a l e g e r e şi s i c â n t e in b i s e r i c ă in
E s t e l u c r u de obşte c u n o s c u t , conetituit la 12 N o e m v r i e n. a. c. ş c o l i l o r n o a s t r e medii şi c o m e r ­ vie-o Duminecă P r i c e p ă t o r i i la d o i ­
în Baia m a r e . P r e z i d e n t : Dr. loan ciale, din prilegiul zilei mari de n e l e şi d a n s u r i l e r o m â n e ş t i v o r ti
că p a r t e a leului în o r g a n i z a r e a
LS N o e m v r i e v.. au d e p u s ieri o p i e l e i iţi
i n s t r u c ţ i u n i i p u b l i c e au a v u t - o Savanyu. v.-prezidenţi: Alei.
c u n u n ă de flori cu t r i c o l o r pe R u g ă r i l e vin a s e a d r e ? - \ S e n a t u l u i
c h i a r emigraţii din A r d e a l . B r e b a n şi D r Teofil D r a g o ş ; gr. cat. r o m â n din Craiuc-
m o r m â n t u l lui Andreiu Mure­
i a r m e m b r i i toţi fruntaşii din şianu. La acost a c t s ă r b ă t o r e s c G. S t a n c i u ,
(Dr. A. B.) ill
comitatul S ă t m a r . l luat p a r t e î n t r e a g a g a r d ă r o ­ paroh-prot. p •
Steaguri naţionale. Cetim m â n ă şi un p u b l i c n u m ă r o s .
Cetiţi şî ras- In „Glasul A r d e a l u l u i " ; Din c a u z a
P r o p r i e t a r şi E d i t o r :
pândiţi „Unirea', ziar lipsei mari dc stofe e a b s o l u t im­
Consiliul Naţional Român din Blaj.
national cotidian. posibil a s e găsi s t i n d a r d e t r i ­
Redactor Ovidiu Hulea. — A d m i n i s t r a t o r : Nicolae Negruţtu
color românesc.