Sunteți pe pagina 1din 11

„Biserica Neagră" din Braşov

Cea mai mare biserică din România


Măreaţa şi încruntata clădire gotică a vechiului vedere arhitectural şi istoric e nevce să aruncăm o
Braşov, cu faţa ridicată mândru spre munţi, stă privire asupra istoriei oraşului încă dinainte ca ea
astăzi singuratică în mijlocul unei grămezi de să apară. Aşezarea dintâi, făcută la 1211. SR
case, cu care nu mai are nicio legătură în înfăţi- găsea la capătul de Miazănoapte al vechiului
şare. Spiritul care a gân- oraş de astăzi, a cărui
dit-o şi a înălţat~o a biserică de pe vremuri,
pierit de mult, chipul îi atât de însemnatul Sfânt
vine dintr'o depărtare a- Bartolompu din secolul
proape legendară, dar al XIII-lea, se ţine încă,
chiar aşa, casa aceasta Curând după aceea,
a lui Dumnezeu e plină poate numaidecât după
şi acum de prezent, nu năvălirea Tătarilor şi
nu numai ca monument, poate în preajma unei
ci deopotrivă ca simbol, mici mănăstiri dinainte
şi nu numai pentru lo- în fiinţă, s'a înfiripat în
cuitorii din Ţara Bârsei cuprinsul oraşului din-
şi pentru Saşii braşo- năuntru de acum, ora-
veni, ci pentru întreaga şul nou (corona nova)
populaţie a Braşovului. de caracter curat indus-
trial. Noua obşte cetă-
La privirea bisericii, ţenească, însufleţită de
înaintea ochilor se des- un puternic dor de fap-
făşoară o icoană cultu- tă, a început, sub condu-
rală, care se întinde pes- cerea preotului parohial
te un răstimp nu din cele de atunci, Thomas, in-
mai scurte. Braşovul me- trat în slujbă la 1377,
dieval a fost cel mai clădirea bisericii celei
înaintat post de cultură mari, închinate Fecioa-
apuseană în Sud-estu) rei Măria. Intr'o inscrip-
Europei. La graniţa din- ţie smerită, tăiată în pia-
tre Răsărit şi Apus, la tră, de pe latura de
întretăerea a două cer^ Miazănoapte a corului,
curi culturale, a înflorii e pomenit Thomas, care
aici o obşte curat ger- a murit în anul H l O, ca
mană, legată prin toată „foarte cinstit începă-
viaţa spirituală şi sufle- tor" atât al corului pre-
tească de cultura apu- cum şi al bisericii. Da-
seană şi mai ales ger- tina păstrează ca în-
mană, şi întinzând prin ceput al clădirii anul
negoţul şi meşteşugurile 1385.
ei o punte între o lume După timpul în care
şi cealaltă. s'a ivit, urmează dela
sine că biserica a fost
Cultura oraşului a fos'. ridicată în stilul go-
burgheză şi a urinat de- tic târziu, precum e
aproape desvoltarea cul- iară dela sine înţeles că
turii burgheze gerrnajie, Photo Gust forma aleasă a fost aceea
Aşa cum au ieşit dincolo Statuia Mari
a unei biserici cu mai
în toate oraşele, ca o în- multe navi f trei deopo-
trupare a puterii şi a unui cuget tare în credinţă, trivă de înalte pe osia lungimii), care, dela sfârşitul
biserici şi primării strălucite, la fel şi aici, un popor secolului al XlV-lea, înlocuise, în Germania, a-
vânjos şi încrezător în ziua de mâine a clădit o bi- proape cu desăvârşire forma bazilicei. Nu numai
serică, decât care. nu numai pe pământul fostei planul şi cele mai multe amănunte ale clădirii şi ale
Ungarii, dar şi pe acela al nouii Românii, nu se ornamentelor, dar şi semnele de pietrar cercetate
află alta mai mare. de E, Kiihlbrandt aduc neîndoelnica dovadă că
Pentru dreapta înţelegere a clădirii din punct de aici au lucrat numai pietrari germani, cari făceau
526 BOABE DE GRÂU

Photo Gust
Biserica Neagră
EDUARD MORRES : BISERICA NEAGRA
527

V e d e r e de interior, spre Răsărit


Photo Gust

parte din atelierele Strassburgului (Gmiindul


şvab), ale Coloniei şi Vienei. Documente în legă- guvernatorul Ungariei Ion Uniade, din 1450 dela
tură cu ridicarea zidirii sunt : din 1385 de arhie- papa Nicolae V. Ele cuprind iertări de păcate şi
piscopul din Grâu Demetrius, din'.1399 şi 1420 de danii pentru ajutorarea clădirii şi refacerea pagu-
la papa Bonifaciu VIII, din H23 dela papa Martin belor avute şi înaintează până la începutul secolu-
(către preotul catedralei Johannes}, din H-H dela lui al XVI-lea. Data H77, care se găseşte într'o
frumoasă lucrare de sculptură la intrarea de Mia-
528 OABE DE GRÂU

Poarta de aur Poarta deia A p u s

Photo Netoliczka
Interior, spre A p u s Pridvoarele şi amvonul
EDUARD MORRES: BISERICA NEAGRĂ 529

Porticul dela Miazăzi Altar în sacristie

zăzi a porticului, trebue să însemne cel din urmă întrebarea, care părţi sunt cele mai vechi, nu
termen, când totul e gata, pentrucă târnosirea avu- poate încă să capete un răspuns limpede. E mai
sese loc mult mai de vreme. Lungul răstimp cât a mult decât probabil că, după părerea reprezentată
ţinut zidirea nu e ceva de mirare. Nu era chiar o de profesorul Kiihlbrandt, în partea de Apus se
treabă uşoară să se găsească totdeauna banii ce- găsesc zidite rămăşiţe ale unei biserici romanice
ruţi de un monument de asemenea proporţii, la mai vechi, cu două turnuri, care au adus cu sine
care se adăugau năvălirile- multe şi grele ale Tur- stricta aflare laolaltă a turnurilor de astăzi. Cu
cilor, cutremurele de pământ, care au stânjinit de- toate acestea, trebue spus răspicat că din acea pre-
stul râvna de clădire a cetăţenilor de atâtea ori în supusă biserică romană nu se mai văd pe-afară
primejdie de moarte. Pentru trebuinţele zidirii. Bra- niciun fel de urme. Altă părere apoi, care se poate
şovenii au aşezat în oraşul de sus de astăzi Bulgari urmări, e că zidirea a fost lucrată înaintându~se
ca lucrători, cari au rămas locului şi s'au pierdut dela Răsărit către Apus. In tot cazul, partea cen-
mai târziu în mijlocul Românilor. trală exista când a fost ridicată aripa dela Apus,
Cu toate că privită de afară biserica lasă o im- de astăzi. Nu s'a putut hotărî deplin până acum
presie destul de unitară, chiar cu turnurile ei ne- dacă la rându-i corul e mai nou sau mai vechiu
isprăvite, sunt dovezi, nu numai din plan, dar şi din decât partea centrală. Ce e sigur e ca se lucra la
construcţie, ca încă dela început meşterii au fost amândouă încă' dinainte de H10. Partea centrală
de vederi deosebite, dar, ţinuţi legaţi de un simţ are cele mai vechi cioplituri la ferestre. Cel mai
comun de stil, s'au urmat unul pe altul foarte de personal şi mai plin de fantezie se dovedeşte meş-
aproape, fără ca din pricina aceasta să-şî sîluiască terul părţii de Apus, care are la îndemână un mare
propria personalitate. Ca material de construcţie număr de forme, pline de putere şi de uşurinţă, şi
s'a întrebuinţat piatră de calcar şi silicîoasă ; din e de aşteptat ca plănuia o tot atât de frumoasă pe
aceasta din urmă sunt lucrate toate sculpturile şi e cât de originală deslegare a problemei celor două
îmbrăcat până la turnuri tot exteriorul. turnuri dela Apus, care din nenorocire n'a mai a-
530 BOABE DE G R Â U

juns la realizare. Lucrarea lui a înaintat până la ga- rile de clădire au fost de mai puţină însemnătate.
leria sculptată de sub pervazul principal, pe când In 1865 s'a restaurat interiorul corului cu care pri-
părţile de sus ale turnului n'au luat naştere decât lej s'au făcut în zid două scări răsucite, puţin po-
la începutul secolului al XVI-lea, In clădirea dela trivite, până la pridvoare. In 1912, comisia naţio-
început se găseau două capele, aşezate Ia cele două nală ungară pentru păstrarea monumentelor de
bolţi arcuite ale părţii centrale, dar mai târziu în- artă, cu sediul în Budapesta, a început, cu mijloace
depărtate, Tot veche este şi sacristia cu cele două de Stat, lucrări de restaurare la exterior, care au
bolţi arcuite dintâi, pe când celelalte doua dela avut nenorocul sa fie întrerupte foarte curând şi
Răsărit sunt un nici n'au putut să
adaus mai târziu T". «aM fie reluate din
gotic, la fel cu mijloacele proprii
porticul intrării ale credincioşi-
dela Miazăzi. lor.
Veşti felurite :
.-;.: :- ;: fi>. Privirea isto-
ne dau de ştire rică generală de
de bogăţia cu v
î%: * până aici era
care a fost bise- g^y^ rSt *%:. - neapărat trebuin-
rica înzestrată în Blb. ~«\ L
J
cioasă pentru în-
al XVI-lea se- ţelegerea forme-
col, nenumăraţi lor clădirii. Ar-
sculptori, în pia- hitectura exte-
tră şi în lemn doară e gotică şi
pictori, aurfău- Intru câtva dela
rari puşi la lu- isvor, ca şi pla-
cru ca să desfă- nul şi ideea pu-
şure aci străluci- ternicului spaţiu
rea unui stil care din interior, pe
poate fi privit c â n d aproape
drept cel din ur- toată ornamenta-
mă stil religios rea dinăuntru e
al Apusului. Cu barocă. Limpede
toate că protes- şi simplă e sche-
tantismul a adus ma părţii centra-
mai multă simpli- le : cinci perechi
tate, biserica s'a de stâlpi despart
păstrat în deplina năvile lăturalnice
ei mândreţe. Nu- de naosul mare ;
ni a i pustiitorul bolţile sunt a-
foc dela 1689, proape deopotri-
care a schimbat vă de înalte şi
întregul oraş în îngădue luminii
ruine şi cenuşe, lungilor ferestre
a prăpădit şi ca- s ă năvălească
tedrala, mai pu- larg din ambele
ţin numai zidurile părţi. Arcul de
de afară şi câte- triumf măreşte
va bucăţi de in- : i,.: simţitor nava din
ventar. Această Photo Gust
mijloc şi duce la
mare nenorocire corpul lung şi în-
Cristos în portic, relief
îşi mai arată ur- nalt, a cărui boltă
mele până în ziua de astăzi. Exteriorul afumat al e ţinută pe trei perechi de stâlpi şi a cărui încheere
bisericii a dat numele de ,,Biserica Neagră", iar are nouă laturi, formă rară (din figura şaisprezece-
interiorul a trebuit ridicat din nou. Şi a fost nevoe u n g h i u l u i ) . Către Apus partea centrală se leagă
de multe secole până când cetăţenii greu încercaţi prin pridvorul orgei de zidăria masivă a turnuri-
să înlocuiască cu altele noui, toate coloanele, bol- lor. Lungimea totală a bisericii e de 88,9 metri, din
ţile şi multele lucruri de înzestrare pierdute. In care corul ia 30,5 ; partea centrală e largă înăuntru
ciuda atâtor loviri, biserica şi-a avut însă în acest de 22,8 metri.
timp deopotrivă o foarte însemnată creştere : zidi- Ne oprim întâiu la partea de afară. Zidul înalt
rea între anii 1711—15 a celor două mari şi fru- de 21 metri se împarte în soclu, corpul zidirii, zidul
mos împodobite pridvoare. După aceea, schimbă- de sus, ciubucul de margine şi galeria sculptată, cu
EDUARD MORRES; BISERICA NEAGRĂ 531

găuri şi de-.mare efect, care se înfăşoară după toată fresca, socotită printre cele mai de seamă figuri ale
clădirea. In legătură cu arcurile boltite ale interio- goticii în cuprinsul fostei Ungarii. Ea înfăţişează
rului, tendinţa hotărîtă verticală determină contra- pe Măria cu copilul într'un peisagiu, în tovărăşia
forţii bine articulaţi şi gătiţi cu multe turnuleţe, care Sfintelor Cateriria şi Barbara, şi pe lângă ele două
pe latura de Miazănoapte ies în afară, peste gale- mari scuturi, al regelui Matei şi cel aragonez al
rie, cu figuri de reginei Beatrice.
sine stătătoare, iar Desenul minunat,
pe latura de Mia- bogăţia coloritu-
zăzi, -cu turnuleţe. lui, gingăşia tutu-
Fiecare din latu- ror amănuntelor se
rile în lungime a- recunosc- şi astăzi
vea la început nu- cu toată crescânda
mai patru ferestre, dărăpănare. Pe
două foarte largi grinda din mijloc
şi două mai în- a uşei stă un cru-
guste, dintre care cifix.
aceea de .peste tin- Corul ajunge la
da de intrare dela aceeaş înălţime cu
Miazăzi cu moti- partea centrală şi
vul clasic de tri- are pe dinafară o
foiu stă în legătură împărţire asemă-
cu formele goticu- nătoare, numai ca
lui în plină desvol- stâlpii de sprijin
tare. O luare a- a u c a podoabă
minte deosebită se deosebită două-
cuvine porţilor, de sprezece statui de
care numai partea piatră, sub strălu-
centrală are patru, cite baldachine şi
de fiecare lăture găteala cea mai de
câte două. Cea seamă odinioară a
mai original şi bo- casei Domnului.
gat împodobită es- Astăzi ele se a-
te cea răsăriteană rată din nenoro-
de pe latura de cire foarte stricate,
Miazănoapte, aşa dar se deosebesc
numita „Poartă de uşor : Isus, Măria
aur", cu un portic cu pruncul, un e-
lucrat între stâlpi. piscop (probabil
Ea avea peste uşo- Sfântul Niculae),
rul de sus, alcătuit lacov, probabil e-
dintr'un arc dinţat, vangheliştii Luca
o grupă plastică şi Pavel şi o figură
cu mai multe fi- cu modelul biseri-
guri, care au pierit cii în mână, care
astăzi, ca şi cele probabil că înfăţi-
două figuri de pe şază pe preotul o-
grinzi. Mai simplă, raşului Thomas,
dar de mai mare drept ctitor al clă-
interes, e.aşa nu- dirii. De mirare
mita ,,Poartă a rămân înălţimea şi
jertfei" care arată frumoasa tăetură a
arcul dinţat roma- Covor de firidă PHoto Gust turnuleţelor care
nic târziu şi aşezat . . . închei contraforţii,
in chip.de spiţe de: roată, într'o. prelucrare frumoasa din aceleaşi, păcate .nici. ele păstrate, .întregi decât
de gotică târzie- Simplă este poarta apusană. aJa*. în, câteva pilde. .
turei de Miazăzi, pe când cea de Răsărit a căpătat ..Temeinic altă decât la .partea centrală .s\ cor este
un. .vestibul închis, a cărui podoabă stilizată de .in- alcătuirea arhitectonică a părţii.de Apus. Prin ma-
trare dă Ia iveală timpul mai târziu al clădirii. rea grosime a zidurilor s „'au tăiat trei mici.ferestre
Poarta dinăuntru împărţită în do.uă a .primit;ca,or- aşezate una deasupra alteia, dintre .care .cele :de
nament de căpetenie în câmpul tamburului o mare sus au fost împodobite,'cu; rame..Jargr;şi-:c.iQpUt_im
532 BOABE DE G R Â U

pline de fantezie, raci, flori în cruce, crini. Peste Acoperişul principal venea în vechime îndărătul
fereastra din mijloc de către Miazănoapte se vede galeriei lucrate şi era mai jos ; acoperişul turnului,
o grupă plastică : Isus de doisprezece ani aşezat ridicat după foc, are fireşte formă barocă.
pe tron, cu patru capete de preoţi la picioare, o Interiorul nu mai cuprinde lucru gotic în piatră
operă de artă de o neobişnuită putere şi gingăşie. decât la partea dinăuntru a pereţilor din afară, la
Contraforţii sunt mai bogat gătiţi decât la partea părţile de jos ale stâlpilor năvii din mijloc şi la pi-
centrală şi arată lonii de sub prid-
o vânjoasă înti- vorul orgii, dar
nerire în locurile osteneala meşte-
de sus care fi- rilor, cari în se-
reşte că ar fi tre- colul al XVIII-
buit prelungite lea au lucrat din
p e s t e galeria nou lăuntrul bi-
sculptată. D a r sericii, sa menţie
începând de aici ideea spaţială go-
se dă de gol o tică, e de netă-
altă concepţie ar- găduit. Bolţile se
hitectonică mai isprăvesc tot în
grosolană, care ogivă, dar fără
s'a mulţumit în nervuri, deşi ca-
caturile de sus cu pitelurile de de-
o puternică pris- desupt sunt baro-
mă, numai cu fe- ce. Cu toate a-
restre lungi în- cestea, ei n'au
guste şi ca în- mai putut să a-
cheere deasupra jungă neasemă-
c u u n ciubuc nata frumuseţe a
sculptat. Meşte- unei boltiri go-
rul şi-a adunat tice, care smulge
toată puterea de- spre înălţimi gân-
corativă la poar- dul omului, leagă
ta de Apus, care în chip minunat
e alcătuită din asprimea şi uşu-
felurite motive, rinţa, simţirea şi
arc cu firidă, arc judecata. Bolţile
frânt cu călcâiu, de căpetenie ră-
cu frunzătură şi mân goale şi
o mare floare în smerite.' Cu mult
cruce, arc orb, mai mare înde-
cunună crestată, mânare, şi chiar
caneluri cu pin- cu oarecare ge-
teni închenăraţj nialitate a lucrat
şi turnuleţe de în schimb meşte-
perete, o prive- rul care a clădit
lişte care ia o- pridvoarele d e
chii. Atât profe- piatră despre ca-
sorul Kiihlbrandt re am mai vorbit.
cât şi arhitectul El a zămislit din-
Fritz din Buda- tr'o stare (artistic
pesta au arătat vorbind) gotică
că e vorba aici Covor de stâlpi Ph°t* Gust cu m o t j v e baroce
de minunate e- o gotică de pece-
couri ale goticii spaniole. te tot aşa de originală pe cât e de fantastică şi pito-
Uşile sunt la toate cele cinci porţi principale, de rească. Dela picior Ia picior a întins arcuri mari
lemn; poarta gotică amintită, dela 1477, care fu- rotunde, care sunt înconjurate de pietre lucrate
sese pusă la început la intrarea dinăuntru, e împăr- sprijinitoare, arcuri- cu călcâiu, turnuleţe şi flori
ţită în câmpuri pătrate şi are ornamente de coarde în cruce, ca în gotică. Ornamentul baroc se apro-
şi de animale în cioplitură de mic relief. Celelalte pie adesea, în puterea'naivă şi elementară a expre-
uşi au în chip caracteristic cioplituri Renaştere şi siei, de frumuseţile lucrului în piatră al romanicului
baroce de pe vremea dinaintea focului şi după. târziu. Pridvoarele înşele, meşterul le-a boltit jos
EDUARD MORRES: BISERICA NEAGRA 533

cu bolţi înstelate de stil gotic târziu. In coi, ca şi rământul consiliului comunal braşovean pe catehis-
în partea centrală, între ferestrele înguste şi foarte mul reformat al reformatorului transilvănean şi
lungi (12,8 m.), se vad căpătâele înmănunchiate preot al oraşului Braşov, Johannes Honterus.
pe care s'a rezemat altădată bolta gotică, Corul are Amvonul de piatră este o lucrare simplă barocă;
în partea de Miazăzi o poartă proprie, căreia, împo- de preţ din punct de vedere artistic sunt uraniscul
trivă se află uşa gingaş împodobit
la sacristie. cu figuri, şî uşa.
Sacristia era al- Vrednice de amin-
cătuită la început tit mai sunt, prin
din două arcuri sculpturile lor, scu-
care mai târziu au tul regelui Matei
mai fost sporite cu Corvinuî la stâl-
două. Un scrin pul din faţa am-
Renaştere mare de vonului, şi mai a-
piatră, o foarte les vechile pietre
frumoasă bucată de mormânt puse
in felul ei, slujea în sala de Miază-
pentru păstrarea noapte a turnului.
odoarelor litur- Era din vechi o-
ghiei. Un mic du- biceiul ca familiile
lap în perete dă la mai bune să fie
iveală în uşile lui îngropate în bise-
intarsii gotice. Cea rică, iar de capac
mai veche bucată de mormânt slu-
mişcătoare din în- jau pietre adesea
zestrare e cazanul ^ogat împodobite.
de botez, un vas Din cele în fiinţă
de bronz din 1472, atrage luarea a-
in chipul unui po- minte bustul plin
tir gotic (întâlnit .^de .viaţă al preo-
numai în Transil- tului oraşului Si-
vania şi în Unga- mon Albelius din
ria de Sus) bogat 1654. Un frumos
împodobit, o crea- relief în aramă, în
ţie strălucită. E ţi- culori, din Renaş-
nut în nişte zăbrele terea târzie, care
ie fier gingaşe, bă- împodobea proba-
tute pe nicovală, bil mai înainte un
din 1716. Restu- epitaf şi arată pe
rile vechiului altar Isus la intrarea Ia-
Renaştere au fost dului, se găseşte
întregite după foc, astăzi în Muzeul
în stil baroc, şi săsesc a l Ţării
prevăzute cu fi- Bârsei. Tot ca par-
guri. Părţi din a- te din biserică tre-
ceste frumoase lu- bue privit şi mo-
crări alcatuesc as- lumentul lui Hon-
tăzi altarul din terus ridicat în
sacristie. Noul al- 1898 la pictorul
tar principal este turnului.
o operă de gotică' Locurile din cu-
nouă cu îndreptări prinsul bisericii e-
Covor cu capete de păsări Photo Gust
romantice, şi a rau date, după
fost ridicat după planurile inginerului orăşe- o veche şi aspră rânduială, funcţiilor şi breslelor,
nesc al Braşovului Bartsch la 1865- Pictura alta- precum şi câtorva familii de patricieni, pe când fe-'
rului a făcut-o profesorul Martensteig. Cele opt meile şedeau singure în nava din mijloc. E uşor de
mari tablouri aşezate pe pereţii corului sunt în înţeles că în gâtirea scaunelor s'a născut o oarecare
parte din epoca dinaintea focului şi înfăţişază pati- întrecere, căreia avem să-i mulţumim lucrări stră-
mile lui Isus. Deasupra uşilor sacristiei se găseşte lucite ca strana primarului şî a profesorilor. O per*
un tablou puternic de F. Schullerus, care arată ju- doabă de seamă a băncilor o mai alcatuesc însă
534 BOABE DE GRÂU

Tezauru

astăzi cele 117 covoare -orientale vechi foarte pre- Bârsei. Intre perdelele altarului şi amvonului se
ţioase, o colecţie care se bucură de o faimă euro- găseşte o catifea de mătase cu o cusătură frumoasă
peană şi alcătueşte farmecul oricărui cunoscător şi turcească, o bucată foarte interesantă, care ar veni
iubitor de artă. Ele au venit la Braşov ca marfă şi dela Mihai Viteazul (1599).'
au fost trimese cu miile şi mai departe în Apus
Cele mai rari bucăţi ca desen şi culori sunt din se Orga este o operă puternică a vestitei firme
colul al XVI-lea până în al XVIU-lea ; se găsesc Buchholz din Berlin, mult admirată din pricina bo-
între ele „covoare de firidă" şi „de stâlpi", care au păţiei şi frumuseţei registrelor, în număr de 76, cu
fost făcute pentru rugăciune la mahomedani, aşa 4000 de ţevi. Şi cine nu cunoaşte sunetul iubit al
zise „ardeleneşti", şi bucăţi vechi cu motiv de vre- marelui clopot, cel mai mare din ţară ?
juri; se mai găsesc un preţios >Uşac, apoi aşa nu- Mai rămân câteva cuvinte de spus despre tezau-
mitele „covoare cu capete de păsări" şi altele, cum rul bisericii, care a fost odinioară mult mai bogat şi
swit cele..cu marele romb în câmpul din mijloc, în- mai mare, dar cuprinde şi în alcătuirea de astăzi
tr'un cuvânt, un fragment multicolor de Răsărit de câteva exemplare mândre de arta giuvaergeriei să-
o rară bogăţie şi strălucire, şi în acelaş timp o do- seşti. Ca bucăţi de frunte trebue înşirate patru
vadă cât de nestingherit ştiau străbunii să preţuia- foarte frumoase potire gotice din secolul al XV'lea
scă valorile sufleteşti ale frumosului. şi şase căni mari de argint aurit cu subiecte mă-
însemnate, nu numai din punct de vedere artistic, reţe, cu ornamente şi figuri, din Vechiul şi Noul
dar şi Jstoric, sunt vechile .odăjdii liturgice, păs- Testament în stil Renaştere şi baroc. De o deose-
:
trate încă. Oricât au avut să "sufere de dintele vre- bită frumuseţe este şi un cazan de botez de mână,
mii, ele au un mare preţ, atât prin stofele scumpo. în stil Renaştere.
cât şi prin crucile gotice cusute, cu-motive florale. Prietenul frumosului şi cercetătorul de legături
Astăzi le.adăposteşte acelaş muzeu săsesc al Ţării istorice vor mai găsi multe întrebări, care depăşesc
EDUARD MORRES: BISERICA NEAGRĂ 535

însă cadrul unui studiu modest. 1 ) O clădire, cum e au tot dreptul să fie mândri. El e o mărturie de
Biserica Neagră, în care se descopăr urmele a- adânca pătrundere,, care. a însufleţit felul lor de
proape a şapte secole şi la a cărei înzestrare ne- gândire încă dela început, şi un simbol al stăruin-
numărate generaţii au pus mâna, cu sfântă râvnă ţei într'o tradiţie de înălţare şi înoire prin sine,
si deseori cu nespuse jertfe, este un document de care n'au cunoscut întrerupere.
cultură şi de istoria minţii omeneşti, de care Saşii
EDUARD MORRES
l
) Literatură: operă capitală: E. Kîihlbrandt, „Catedrala
evanghelică de mărturisire augsburgicâ din Braşov", 1898 şl Braşov, Noembrie 1930.
1927 ; Seraphin şi Kiihlbrandt, „Călăuză prin catedrala eva:_
ghelică", 1913. din limba germană de Emanoil Bucata

F. Schujlerus : j u r ă m â n t u l c o n s i l i u l u i comunal braşovean pe ca


hismul r e f o r m a t al reformatorului t r a n s i l v ă n e a n şi preot a l
oraşului. Braşov, Johannes Honterus. (Statuia Iui se vede
lângă „Biserica Neagră" la coltu) de Miazăzi)