Sunteți pe pagina 1din 13
21.Neurobiologia somnului Unul din aspectele cele mai interesante legate de sistemului nervos central este reprezentat de succesiunea veghe-somn, care este o conditie sine qua non pentru functionarea normala a encefalului. Succesiunea respectiva este mult mai complexa,caci perioada de somn este fragmentata prin scurte perioade de somn paradozal (REM), care sunt proprii animalelor cu sange cald, in special mamiferelor. Contrar parerii clasice, somnul nu reprezinta un repaus al creierului, ci doar un alt mod de functionare al lui. Aceasta triada, veghe-somn-somn paradoxal, de modalitati de functionare ale encefalului, se inscrie in evantaiul starilor de vigilenta. a) Starile de vigilenta § Starile de vigilenta normale sunt: Starea de alerta Starea de veghe Starea de somnolenta Starea de somn clasic sau lent Starea de somn paradoxal(REM) § Starile de vigilenta patologice Letargia Stari crepusculare si oniroide Coma vigila Stari confuzo-onirice Coma superficiala Stari de depersonalizare Coma profunda (carus) _Stari halucinatorii delirante Moartea clinica b) Starea de veghe Descriere Starea de veghe este caracterizata prin activitatea constientaa sistemului psihic umaa,in cursul careia se desfasoara activitatea cognitiva, trairile afective si comportamentul. Subiectul este in contact senzitivosenzorial cu mediul extem si isi exercita actiunile sale asupra acestuia, in cadrul diferitelor strategii comportamentale, adoptate prin activitatea sa decizionala. Pe plan intrapsihic, Eul traieste constienta ca pe un film coerent de evenimente, operatii cognitive, trairii afective, de obicei ordonate prin limbajul interior, care film se scurge de la trecut prin prezent spre viitor. Din exterior. starea de veghe este aceea de integrare interactiva cu mediul. Fig. 21.1 EEG in stare de veghe In starea de veghe electroencefalograma (EEG) este caracterizata in stare de relaxare (stand by) prin ritmul alfa (de 8-13 Hz), regulat, modulat in amplitudine, uneori sub forma unor fusuri. In proportie de circa 10% se gasesc si unde mai lente theta ( 4-8Hz). In stare de atentie, de atentie marita sau de alerta, ritmul alfa este inlocuit de unde mai rapide, beta (13-30Hz), mai putin ample si relativ neregulate. Mecanismul neurofiziologic Starea de veghe este mentinuta de un sistem neurofiziologic complex, format din cinci dispozitive de activare a cortexului cerebral, ce se inscriu in sistemul activator ascendent al formatiei reticulare. Daca se separa trunchiul cerebral de restul encefalului printr-o decerebrase tip Sherrington, care sectioneaza caile ascendente ale formatiei seticulare,scoarta cerebrala .doarme”tot timpul si au poate fi trezita § Sistemul de trezire talamic Acest sistem isi are originea in neuronil colinergici pontini, ai caror axoni ajung la nuclei nespecifici ai talamusului. Axonii neuronilor acestor nucleitalamici sunt glutaminergici si se distribuie scoartei cerebrale. Asupra neuronilor colinergici pontini actioneaza activator unii neuroni din rucleul solitar, ce apartin sistemului vegetativ aferent (au numai caii gustative), fibre colaterale din caile senzitivosenzoriale si din alte portiuni ale formatiei reticulare. § Sistemul de trezire extraialamic Este format din dova componente principale paralele ,care ajung la scoarta cerebrala prin fascicolul frontal bazal. Una este colinergica si isi are originile in nucleul bazal a lui Meynert, de unde fibre colinergice se distribuie intregii scoarte cerebrale.Este activat de formatia reticulara bulbara EMBED PowerPoint. Slide.8 Fig. 21.2 Sistemul de trezire si veghe Cealalta este histaminergica si isi are originile in nucleul hipotalamic posterior ( nucleul tuberomamilar). Prin inhibarea acestei cai, medicatia antihistaminica genereaza somn sau somnolenta. La acestea se adauga fibre reticulare ascendente noradrenalinice si dopaminergice, din locus coeruleus si unele fibre serotoninergice, din nuclei rafeului pontomesencefalic. Tot aceste aparat neuronal de trezire este mentinut activ de impulsurile ce ajung la el in mod continuu prin colaterale din caile sensitivosenzoriale si vegetative. Cu cat afluxul de semnale din mediu este mai mic (liniste, intuneric etc), cu atat sistemmul de trezire este mai putin capabil sa mentina starea de veghe si vice versa. Pentru a ramane treaz, este nevoie ca sistemele aferente sa fie activate de diferiti stimuli exteroceptivi, proprioceptivi si interoceptivi. c) Starea de somn clasic (lent) Descriere Somnul lent este caracterizat printr-o estompare treptata si apoi disparitie, a fluxului constientei. Subiectul este izolat senzitivosenzorial de mediu. Numai unii stimuli foarte importanti, pentru motivatiile celui ce doarme, sau puternici (mai ales cei durerosi) pot strabate bariera de izolare. Aspectul clinic al celui ce doarme este bine cunoscut, asa canu este cazul sa-] descriem aici.