Sunteți pe pagina 1din 16

1. Consumul energetic al organismului: metab - profesii cu cheltuiala foarte mare de enrgie:munc 1gN2……6.25 g proteine - 2glipide/kgcorp/zi-copii,adolescenti.

bazal, actiunea dinamica specifica, activitatea forestieri, sapatori, mineri-consum caloric 4100 3,4gN2……21.25 g proteine. AG trebuie sa reprezinte 2% din aportul energetic total,
musculara barbati. La adult-0.8-1gproteine/kg iar raportil AG esentiali pe AG neesentiali trebuie sa
Viata presupune consum permanent de energie , Valorile sunt valabile pentru persoanele intre 20-40 La copii-2 g prot/kg fie mai mare ca 1 pt a preveni ATS. Surse:ulei vegetal,
pentru satisfacerea unor necesitati: ani. Pt.barbatii intre 41-65 se scade aportul caloric cu La adolescenti-1-1,1gprot/kg peste, ulei masline, margarina, unt, untura, smantana.
- sinteza de substante in vederea cresterii organismului 200cal, iar pt femei intre 41-60 ani cu 300 kcal. La gravide-30g perioada de sarcina;20g perioada de Efectele consumului neadecvat: scaderea consumului
in dezvoltare alaptare. duce la dislipidemii cu tulburari metabolice si
- activitatea permanenta a muschilor respiratori si a 2. Proteine:clasificare Exprimat in procente aportul de proteine trebuie sa biologice, iar cresterea consumului favorizeaza aparitia
inimii Proteine simple:-protamine si histone-in cel reprezinte 10-14%din valoarea energetica a ratiei, din aterosclerozei si a obezitatii.
- contractiile (voluntare si involuntare) a musculaturii seminale,hb,mioglobina,nucleoproteine. -prolamine si care 30-40%trebuie sa fie de orogine animala.
striate si netede; gluteine-seminte de cereale Surse de proteine:carnea alba, pestele,oua, branza, 4.Glucide: clasificare
- activitatea de secretie si excretie; -albumine lapte,cereale integrale, leguminoase, ciuperci. 1.monozaharide-pentoze-
- mentinerea temperaturii constante a corpului; -globuline-miozina,lactoglobulina,glicina riboza,arabinoza,xiloza,dezoxiriboza
repararea uzurilor. -sclero protein-colagenul,elastina,keratina. 3.Lipidele:clasificare -hexoze-glucoza,fructoza,galactoza
Energia cheltuita de organism ca si valoarea energetica Proteine conjugate:-fosfoproteine- 1.lipide simple-gliceride 2.dizaharide-zaharoza,lactoza,maltoza
a alimentelor se exprima in calorii. In conditiile cazeina,vitelina,fosfovitelina -steride-zoosteroli,fitosteroli,micosteroli- 3.polizaharide-amidon amiloza +amilopectina
repausului absolut, organismul consuma totusi energie -glicoproteine-mucine,ceruloplasmina,fact intrinsic ficat,creier,ou,icre,lapte / -ceride -celuloza-sfecla,morcovi,dovlecei,pere, caise,tomate
pt. desfasurarea reactiilor metabolice vitale. Aceasta Castle 2.lipide complexe-fosfatidele-lecitinele, crude,piersici,prune;
cheltuiala minima de E = metabolismul bazal; -lipoproteine cefaline,serinfosfatide-ficat,lapte,galbenus -glicogenul-forma de rezerva a glucozei;
consumul de E depaseste valorile metab.bazal in - cromoproteine :hb,mioglobina,citocromii, -sfingolipide-sfingomieline -mucopolizaharidele;
functie de activitatea indeplinita. catalaza, peroxidaza -metaloproteine- -sfingoglicolipide (gangliozide, cerebrozide) -polizaharide vegetale insulina,gumele,
Sexul- MB scazut cu 8-10% fata de barbate cu siderofilina,hemosiderina,ferritina Rolul lipidelor in organism pectinele,mucilagiile.
aceeasi greutate corporala. -nucleoproteine 1.rol energetic-1glipide-9kcal Rolul în organism şi efectele carenţei.
Frigul- intensifica procesul de termogeneza, duce la Rolul proteinelor in organism 2.rol antisoc-formeaza tesutul adipos ce tapeteaza -principalele furnizoare de enrgie, 1g->4 Kcal.
cresterea MB , cu valori mai mari la copii. 1.rol plastic-formeaza matricea care asigura mentinrea organelle -Pot lua urm. cai metabolice: Sunt oxidate imediat,
Subalimentatia prelungita – scadere a cheltuielilor str celulare 3.rol in termoreglare-tesutul adipos impiedica eliberand energie pt. tesuturi; Sunt convertite in
de energie=>o incercare de adaptare a organismului la -rol in transp O2, contractie, transmiterea influxului pierderile de caldura glicogen,, care este stocat inficat si muschi, fiind o
un aport alimentar redus. nervos, secretia glandelor 4.rol in transportul unor substante necesare rezerva de energie rapid metabolizata; Folosite in
ADS=cheltuiala de E in urma ingestiei de alimente 2.rol enzimatic-toate enzimele au str proteica organismului-acizii grasi esentiali transp vitaminele sinteza de grasimi, la care org. apeleaza cand rezervele
-> se realizeaza pentru fct. de digestie, are ca scop 3.rol in apararea organismului-Ig au structura proteica liposolubile(A,B,K,E) de glicogen se epuizeaza
eliberarea substantelor nutritive din alimente ce sunt 4.rol endocrine-hormonii au str proteica 5.rol plastic-lipoproteinele intra in structura menbranei -creierul, SN periferic, hematiile folosesc glucoza ca
indispensabile pt. desfasurarea in conditii normale a 5.rol in mentinerea ech hidric-apa intra si iese din celulare unica sursa de energie si sunt foarte sensible la
functiilor organismului. celula,iar proteinele raman in celula si retin apa la 6.acizii grasi esentiali-normalizeaza procesele de scaderea glicemiei
EX: o persoana are MB=1700 Kcal, consuma acest nivel. crestere si dezvoltare + intra in structura membranei -pentru o metab normala a lipidelor si a proteinelor
alimente ce aduc cant. de E respective si ulterior se 6.rol in in sistemul tampon-mentin ph-ul constant celulare + scad nivelul colesterolului + intervin in este necesar ca ratia alimentara sa asigure un minim
determina din nou metabolismul se constata ca e primind si cedand H+ cand este necesar procesele de oxidare + stimuleaza activitatea de 50-80 g de proteine
superior valorii anterioare->1850 Kcal/24h. Surplusul 7.rol energetic-1 g proteine-4.1kcal enzimatica -glucoza este un tonic pt. celulele hepatice, extreme de
de 150 Kcal, det. de ingestia de alimente = ADS. 8.rol antitoxic-ajuta la detoxifierea org prin asigurarea + acidul arahidonic este precursor al prostaglandinelor solicitate in multe reactii anabolizante si catabolizante
Activitatea musculara reprezinta cea mai importanta echipamentului enzimatic necesar, prin mentinerea si tromboxanilor care influenteaza tonusul vaselor -in starile de hipoxie si atunci cand fibrele musc se
cauza a cresterii consumului de energie. Intensitatea integritatii org sanguine contracta cu viteze mari, tesuturile prefera glucoza fata
efortului depinde de numarul de grupe musculare Clasificarea proteinelor dupa calitate 7.lipidele stimuleaza contractia cailor biliare si dau de AG, pt. ca aceasta contine in structura ei maim ult
angajate in effort, de volumul grupelor musculare,de 1.proteine cu valoare biologica superioara(clsI)-contin gust bun macarii, scad motilitatea gastrica, sunt oxygen;
masa corporala, de valoarea raportului intre efort si toti aa esentiali in proportii adecvate org alimente care tin de foame. 8.colesterolul-intra in str -intra in structura acidului glucuronic, hialuronic,
pauza. uman;majoritatea prot de origine animala. cailor biliare, rol in formarea hormonilor sexuali, intra condroitin si mucoitinsulfonic, heparinei, ac. nucleici,
Dupa cantitatea de energie consumata profesiile si 2.proteine cu valoare biologica medie(clsII)-contin toti in str vitaminei D, a celulei cerebrale. galactolipidelor (SN), imunopolizaharidelor (rezistenta
impart in: aa esentiali, dar unii in proportii insuficiente;alimente Ratia de lipide si efectul consumului neadecvat, la infectii), factorului intrinsec Castle. SURSE:
- profesii cu cheltuiala mica de E : profii, medicii, de origine vegetala(legume,fructe,cereale. surse Zahar...99glucide; bomboane..89-90, miere de
inginerii, avocatii,vanzatori-consum calorii-2400 F si 3.proteine cu valoare biologica inferioara(cls aIIIa)- Necesar:20-35%din valoarea energetica a ratiei (20%pt albine..70-80, faina, arpacas, orez, paste fainoase..70-
3000 B. lipsesc unul sau mai multi aa esentiali(zeina din varstnici,sedentary,gravide.pt cei cu afectiuni hepatice, 75, dulceturi, gemuri, jeleuri..55-75 zaharoza,
- profesii cu cheltuiala medie de E: lucratori din ind porumb, collagen,lizina,treonina). pancreatice.cu boli de malabsorbtie si 35% pt copii, ciocolata..50-60, fasole, mazare uscata..50-55, paine
usoara (textile,confectii), ,studentii ,gospodine-consum Necesarul de proteine ale organismului si sursele adolescenti, cei ce fac un efort mare in microclimat). alba..53, paine integrala..48, prajituri..20-40,
caloric- 2700F, 3300 B alimentare Jumatate sau 1/3 trebuie sa fie grasimi ca atare (ulei, cartofi..19, struguri..17, fructe proaspete..8-15, legume
- profesii cu cheltuiala mare de E:strungari, Mentinerea vietii necesita un consum permanent de margarina, unt). proaspete..4-8, lapte..4,8
frezori,mecanici, lacatusi, tractoristi, sudori, militari- proteine.Aportul de proteine trebuie sa fie in legatura Raportat la necesarul pe kg corp:
consum caloric-3000 F si 3700 B cu costul de azot.1kcal…2mg N2 - 0.7-1 glipide/kg copr/zi-adulti sedentari
1700kcal…3400mgN2…3,4gN2 - 1-1.5 glipide/kg corp/zi-adulti active
5. Fibrele alimentare: rolul în organism şi efectele Rolul în nutriţie şi efectele carenţei. 8. Potasiul: rolul în organism şi efectele consumului transformadu-le in compusi usor de eliminat si mai
consumului neadecvat. intra in compozitia scheletului; intervine in coagularea neadecvat. putin toxici
Glucidele nedigerabile= fibre alimentare (celuloza, sangelui (Protrombina-> Trombina), activeaza un nr. in fenomene electrice de membrane, contractia musc,
hemicelulozele, pectinele, gumele si mucilagiile); De enzime: labferment, tripsina, lipaza, FA, infl presiunea osmotica, excitabilitate, metab 12.Fosforul: rolul în nutriţie şi ef carenţei
lignina- polimer neglucidic. Aceste glucide raman colinesteraza; activeaza fact. Intrinsec Castle, glucidelor, infla transm nervoasa si a dinamicii este un element plastic care contribuie la formarea
nehidrolizate in intestinal subtire si au efecte biologice: facilitand absobtia vit. B12; participa la mec. cardiace oaselor si a dintilor, a unor lipide (cefaline, lecitine si a
Celuloza si hemiceluloza- accelereaza tranzitul; contractiei musculare si la reglarea permeabilitatii Scaderea K: astenie musculara marcata; areflexie unor proteine); este un constituent al ac. Nucleici
Pectinele si gumele, solubile in apa, formeaza geluri si membranare. Efecte simpaticomimetice, in antagonism osteotendinoasa; apar modificari ECG specifice, (ADN si ARN), care intervin in sinteza proteinelor, in
intarzie golirea gastrica si intestinala; Leaga cationii si cu K (act. parasimpaticomimetic); +Mg diminua somnolenta, stare depresiva, confuzionala, aritmii. multiplicarea celulara si in transmiterea caracterelor
se pierd in felul asta, prin fecale unele metale (Ca, excitabilitatea neuromusculara; scaderea Ca det. Cresterea K: diminuarea capacitatii intelectuale, scade ereditare; ATP, ADP, GTP, GDP- esentiale pt.
Mg); Absorb sau inglobeaza substante organice(saruri Spasmofilie, tetanie, convulsii; memoria, stare depresiva, modificari ECG. Stocarea si eliberarea energiei necesare activitatilor
biliare, colesterol), produsi de secretie si de Carenta: rahitism la copii si osteomalacie sau vitale; Este oglibatoriu prezenta radicalului fosfat in
descuamare ai tubului digestive, microorganisme; Prin osteoporoza(densitatea osoasa e mult scazuta) la adulti 9.Sodiul: rolul în organism şi efectele consumului multe etape ale absorbtiei si metabolizarii glucidelor,
accelerarea tranzitului si formarea unor pereti greu de si varstnici. Frecvent apare neadecvat. ac. Grasi si AA. Vit. Din grupul B sunt active dupa
patruns de catre enzimele digestive, scad coeficientul postmenopauza(osteoporoza senila). – apare din cauza Na e element care domina extracelular. combinarea cu ac. Fosforic; Fosfatii anorganici
de absorbtie al substantelor digestive; Ajunse in colon tulb. GI si endocrine. - influenteaza: presiunea osmotica, participa la formarea sistemelor tampon prin care se
favorizeaza dezv., florei de fermentatie (contribuie la Hipercalcemia: la copii care au primit cant. excesive de deplasarile apei din mediul extracel. In mediul intracel. asigura mentinerea constanta a PH-ului.
sintetizarea vit. din grupul B); efecte nefavorabile: pot vit. D- tulb. GI si tulburari de crestere. La adult poate si invers
agrava afectiunile inflamatorii sau iritative ale tubului apare dat. Hipertiroidismului sau a dozelor excesive de - mentine ech. A-B; 13. Fierul: absorbţia şi eliminarea
digestive(gastrite, ulcere,duodenite, enterite, colite de vit. D si la ulcerosii care consuma mult lapte si - excitabilitatea neuro-musculara; Organismul contine: 3.5-4g Fe(barbati) si 2-3 g
fermentatie), favorizeaza volvulusul de sigmoid. Lipsa alcaline: HTA, varsaturi, hemoragii. - favorizeaza absorbtia intestinala a glucozei. Fe(femei). Absorbtia se face in speciala in duoden si
din aliment: creste incidenta constipatiei, si a unor SURSE:-lapte si branzeturi (principal)- conditii Scaderea Na: manifestari neurologice=>edem cerebral, prima parte a jejunului, iar in cantitai mult mai mici in
maladii associate cu aceasta: diverticuloza colonului, favorabile pt. absorbtie (raport Ca/P supraunitar), prez. crampe musculare, anorexie, greturi, varsaturi, stare de stomac si ileon.
colite spastice, hemoroizi, cancer de colon) Nevoia de Vit.D3, absenta fitatilor, oxalati.-lapte de vaca: agitatie, scad reflexele osteotendinoase. Factorul care regleaza intensitatea abs este nevoia de
fibre: 15-25g 120mg/l; branzeturi: 200mg/100g-branza proaspata de Cresterea Na: retentie hidrosalina, edeme, HTA Fe a organismului. Fe 2+ se absorbe mai bine decat
vaca, 500mg/100g-telemea, 900-1000mg/100g in Fe3+. HCl are rol important in absorbtie, facilitand
6. Calciul: absorbţia branzeturi tip Olanda si Schwaiter. 10. Clorul: se găseşte în organism în cantităţi medii reducerea Fe 3+ in Fe 2+. Fe din carne si peste se
-se gaseste in cantitatea cea mai mare in organism, din -legumele si fructele- cantitati mici de Ca; de 100g. Cea mai mare parte se găseşte sub formă de absoarbe mai bine decat cel de origine vegetala,
care 95% se concentreaza in oase si dinti; calcemia N= -derivate ceraliere si carnea sunt sarace ioni, constituind principalul anion al lichidului cerealele sunt bogate in Fe, dar sunt putin absorbite.
9-11 mg%; extracelular. Conc. Fe plasmatic: 100-140μg/100ml(B) si 80-120
Absortia variaza in functie de nevoiele organismului- 7. Magneziul: rolul în nutriţie şi efectele carenţei. Rolul în organism şi efectele carenţei μg/100ml(F).
10-40%. Copii in perioada de crestere, femeile gravide -sub forma ionizata activeaza enzimele ce intervin in Alături de sodiu, potasiu şi alţi electroliţi clorul Eliminare Fe: prin urina, fecale, piele, fanere,
si cele care alapteaza absorb 40% sau mai mult din Ca metabolismul glucidelor si respiratia celulara. -deprima intervine în menţinerea presiuni osmotice, a descuamari ale tractului digestiv si urinar.
adus de alimente. Sarurile de Ca sunt mai solubile in excitabilitatea neuro-musculara; -reglarea secretiei echilibrului acido-bazic, a balanţei hidrice, între Rolul în nutriţie şi efectele carenţei.
mediu acid=>aciditatea gastrica este importanta pentru PTH; diferitele compartimente tisulare şi umorale. 2 functii principale: 4 atomi de Fe din molecula de Hb
absorbtia Ca. Cresterea motilitatii GI scade cantitatea -hipermagnezemia acuta inhiba secretia PTH ca si Schimburile de clor ce au loc între hemati şi plasmă se combina cu O2, in cant. Var. Dupa presiunea
de Ca absorbita din intestin. Imobilizarea prelungita a hipercalcemia; -ech. Ca/Mg trebuie respectat;-Mg se favorizează fixarea şi cedarea de către hemglobină gazului; O2 atasat la atomul de Fe din mioglobina este
baolnavilor reduce absorbtia Ca si favorizeaza mobilizeaza mai lent din oase.Simptomele deficitului: a oxigenului şi bioxidului de carbon, ceea ce depozitat in muschi; Fe feric si feros, prezent in
pierderea acestuia din oase. Emotiile prelungite, apatie, astenie musculara, tetanie si convulsii. Sunt determină reducerea modificărilor de pH. citocromi realizeaza schimb de electroni =>parte
stresurile nervoase duc la o balanta negativa. asemanatoare cu cele din hipocalcemie, de aceea Clorul participă la formarea acidului clorhidric din esentiala a procesului de oxidare a multor substante.
Factori alimentari care cresc absorbtia Ca: Vit D si C; diferentierea se face din determinarea serica a celor 2 sucul gastric. Zilnic se folosesc pt. Sinteza Hb 20 mg Fe. Carenta se
raportul egal dintre Ca si P, lactoza si ac. Lactic. cationi. Diareea prelungita poate duce la Raţia - se consideră că 4 - 5 g clor pe zi sunt manifesta zilnic prin: anemie hipocroma microcitara.
Factori alimentari care diminua absorbtia Ca: ac. hipomagnezemie. suficiente pentru nevoile adultului. Niv. Hb este cel mai utilizat indicator.
Oxalic sin ciocolata, cacao, spanac, ac. Fitic din Hipermagnezemia: sete, senzatie de caldura, anorexie, Sursele alimentare - clorul este larg răspândit în
cereale, excesul de grasimi, de fosfati, de fibre scadere in greutate, diminuarea tonusului muscular si a alimente, de aceea nu se pune problema carenţei
alimentare. excitabilitatii nervoase, depresie, fibrilatie atriala.
Referitor la proteine- unii autori: ratii bogate sporesc Mangneziul:ratia si sursele alimentare 11. Sulful: rolul în organism şi efectele carenţei
absorbtia de ca, alti autori: cresc excretia si duc la Ratia-nevoi zilnice-350mg barbati si 300mg femei, intra in str tioaminoacizilor: metionina, cisteina,
instalarea osteoporozei. 40-70mg copii 0-1a, 150mg copii prescolari, 250mg cistina; Sub forma de mucopolizaharid
Glandele paratiroide (in conditii de scadere a copii scolari (condroitinsulfat) ia parte la formarea cartilajelor,
concentratiei plasmatice) secreta PTH, care creste Surse alimentare-legume verzi-salata, oaselor, tendoanelor, pielii; Sunt bogate si sulf,
absorbtia de Ca, mobilizeaza Ca din oase si este spanac,urzici,patrunjel keratina din par, unghii, piele, sulfolipide concentrate
restabilit nivelul normal circulant al acestuia. De -toate alimentele contin Mg mai putin zaharul si in substanta alba a SN; Ia parte la multiple reactii de
asemenea mentine raportul normal Ca/P in sange. grasimile oxidoreducere; Ac.sulfuric ajuta la conjugarea unor
Calcitonina tiroidiana scade calcemia (efect antagonist metaboliti (H. steroidieni) si a multor substante
PTH). 70% din Ca ingerat se elimina prin fecale. chimice cu potential toxic (benzen, fenoli)
14. Iodul : - org uman conţine 20 - 50 mg iod, din care mentine integritatea celulelor epiteliale ale Are rol in coagula-rea sangelui catalizand sinteza in asimilate.Carenta det.:-sdr. depresiv in trat.cu
8 - 10 mg se concentrează în glanda tiroidă şi intră în tegumentelor si mucoaselor; ficat a 4 factori ai coagularii: anticonceptionale
compoziţia hormonilor sintetizaţi de aceasta. controleaza diferentierea celulara; reduce incidenta protrombina(II),proconvertina(VII),
Cantitatea de iod din dietă este variabilă şi reflectă cancerului (in special βcaroteni); fact.Christmas(IX),fact.Stuart(X).Intervine in o-xido- 22.VitB12:Rolul in nutr. si ef. carentei Necesita
conţinutul în iod al solului. rol in troficitatea epiteliului genital reducerile tisulare si fosforilarea oxid. pt.absorbtie factorul intrinsec,iar dupa combinarea cu
Rolul în nutriţie şi efectele carentei Efectele carentei: carenta primitiva de vit. A exista Anticoagulantele,Dicumarol si Warfarina sunt el e transportata in ileon unde e absorbita.Participa le
In carenţa de iod glanda tiroidă îşi amplifică numai in tarile subdezvoltate; prima cauza de cecitate antivit.K.Organul de stocare e ficatul. Deficienta sa se metab.prot.,glu.,lip.,acizilor nucleici si ac.folic si la
activitatea pentru a compensa deficitul (amplificarea se definitiva din lume; poate intalni la adulti datorita tulb.de absor- functia normala a cellule-lor maduvei spinarii,SN,tract
realizează sub acţiunea hipofizei). Din păcate glanda carentele sec. apar in caz de icter obstructiv, ciroza, btie,interferentei cu sinteza intest.a vitam.K. 38)Vitam. gastrointestinal.Di-rect sau prin intermediul ac.folic
lucrează în gol, astfel că foliculii se hipertrofiază şi sprue. Efectele carentei secundare: B1 :rolul in nutr. si sursele alim: Sub forma de tiamin- participa la for-marea si transferal radicalilor
apare guşa. Copiii, adolescenţii, femeile gravide şi cei scade vederea la lumina slaba, keratinizarea cel. pirofosfat intervine in me-tabolismul intermediar al metal,formil si fo-losirea acestora in sint.bazelor
ce lucrează fizic intens sunt mai sensibil la aportul Epiteliale; uscarea conjunctivelor si tegumentelor; hidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorul unor purinice si pirimi-
insuficient de iod. Tiroida fătului are o capacitate mai afecteaza proteinogeneza si osteogeneza; crestere lenta enzyme(decarbo-xilaze)producand decarboxilarea dinice,ac.nucleici,nucleoproteine.Carenta e se-cundara
mare de captare a iodului decât glanda maternă, de la copil ; la gravide poate duce la moartea embrionului, ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca A si CO2 sau absentei factorului intrinsec sau malabs.
aceea suferă mai mult de pe urma carenţei de iod. avortarea lui, nasterea unor copii cu malfor. aldehida si CO2.Intervine in decarboxilarea oxidative a acesteia in ileon si are drept consecinte:-anemia
Boala apare la populaţia ce consumă alimente şi apă surse alimentare: doar in alimente de origine animala: ac.alfacetoglutaric convertindu-l in ac.succinic.In Biermer,leucopenie,trombocitopenie;-tulb.dig. prin
sărace în iod (carenţă primară). Carenţa secundară ficat(mai ales de peste), lapte nedegresat, produse de insuficienta vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu- modificarile atrofice ale esofagului,stomacu-lui;-
de iod este dată de o serie de substanţe, componente lapte gras, galbenus de ou, peste grras ; carotenii: in muleaza in sange si tes.si se elim.in cantit.crescu-ta in tulb.neurologice.
ale unor alimente vegetale, ce pot perturba alimente de origine vegetala: morcovi, frunze verzi, urina.Are rol in transmiterea influxului ner-vos.Sursele
metabolismul acestui microelement: ardei gras, gogosari, tomate, sfecla rosie, caise, alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua, cereale,drojdia de 23. Vitam.C:rol in nutr.si ef.carentei: E transportata
-varza, conopida, guliile, napii conţin tiocianaţi sau piersici, capsuni, pepene galben, porumb galben, bere,fasole boabe. de sange in creier si suprarenala.Participa la reactiile
izotiocianaţi ce pot substitui iodul din combinaţiile banane de oxidoreducere tisulara.Protejeaza vitam.A si E de
sale; 19. VitB1: rolul in nutr. si sursele alim Sub forma oxidare.Trece Fe3+ in Fe2+. Ac-tiveaza ac.folic in
-în varză, conopidă, gulii, napi s-a pus în evidenţă 16.Vit D: rolul în nutriţie şi ef carenţei. de tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul ac.tetrahidrofolic. Protejeaza gr.B. Catalizeaza
progoitrina care, sub influenţa unei tioglucozidoze, regleaza absorbtia de Ca si P in intestin, facand intermediar al hidrocarburilor (glucide),constituind hidroxilari. Participa la sinteza horm.steroidici
devine activă (goitrină) şi interferă sinteza hormonului mucoasa intestinala mai permeabila pt. acesta; cofactorul unor enzyme (decarboxilaze) producand corticosuprarenalieni. Carenta det. Hemoragii
de către tiroidă; contribuie la formarea complexului Ca-P, precursor decarboxilarea ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca A si subperiostale, intramusculare,
-leguminoasele uscate (fasole, soia, mazăre) exercită mineral al osului; intervine in depozitarea de Ca si P in CO2 sau aldehida si CO2.Intervine in decarboxilarea gingivale,nazale,tegumentare.Ac,vitam.poate inhiba
efecte guşogene prin gemagluteninele pe care le tes. Osos; creste reabsorbtia P la niv. Rinichiului. oxidative a ac.alfacetoglutaric convertindu-l in cresterea tumorilor maligne. La adult avitaminoza C
conţin; ele ar interfera reabsorbţia hormonului tiroidian Efectele carentei: scade absorbtia Ca, care se elimina ac.succinic.In insuficienta vitam.B1, ac.lactic, det.astenie, dureri musc,hemoragii gingivale si
eliberat prin bilă, ceea ce duce la sărăcirea prin fecale; absorbtie defectuoasa a P; lipsa de ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.in perifoliculare
organismului în iod; calcifiere a oaselor si dintilor; la copii apare rahitismul, cantit.crescu-ta in urina. Are rol in transmiterea
-alte elemente competitive cu iodul sunt fluorul şi la adulti osteomalacia; intarzieri in cresterea staturo influxului ner-vos. Sursele alim.sunt reprez.de 24. Vitam.PP:rol in nutr,ratia, surse - Sub forma de
calciul. ponderala; hipotonie musculara; transpiratii, carne,lapte, oua, cereale,drojdia de bere,fasole boabe. nicotinamida intra in struct. coenzimelor niacinice care
Raţia - pentru a preveni apariţia guşei endemice se spasmofilie; tendinta la convulsii in stari febrile. participa la re-actii de oxidoreduc.In lantul resp preiau
recomandă următoarele doze de iod: 60 - 70 μg pentru Surse alimentare: ulei din ficat de peste, peste gras, 20. VitB 2:rolul in nutr,ratia,sursele alim ionii de H din ciclul Krebs si-l trec enzim flavinice.
adulţi, raţia optimă fiind de 100 - 200 μg/zi; 40 - 50 galbenus de ou, ficat de vita, unt, branzeturi grase. Riboflavina este constituientul a 2 enzime: Prin intrarea acestei vitam. in struct.a numeroase
μg/zi în primul an de viaţă; 70 - 90 μg/zi la preşcolari; flavinmononu-cleotid si favin-adenin- enzyme are rol in metab.glu,lip,prot si alcoolului etilic.
120 - 150 μg/zi la şcolari. 17. VitE:Rolul in nutritie si ef carentei: E absorbita dinucleotid.Ezimele intra in lantul respirator care Ratia: un echivalent-niacina e egal cu 1mg de vitam.PP
Surse alimentare - se estimează că 80 - 90% din iodul 50-70%,transportata prin caile limfatice si raspandita preiau ioni de H de la NAD,NADH si ii transfera la sau cu 60mg triptifan;pt adult 6,6echivalenti-niacinici
necesar organismului provine din alimente. Sursele in tesuturi. Stocarea se realiz.in tes.miscular,adipos, citocromi. Ac.vitam.e componeneta a pt.1000 calorii/zi sau 16-20mg/zi si 23mg/zi pt.
alimentare cele mai bogate în iod sunt peştele, scoicile, testicu-lar,uter,pancreas,splina,ficat. Efec carentei sunt aminoacidoxidazelor care oxideaza aminoacizi si femeile insarcinate. Sursele alim sunt reprez.de
creveţii, algele marine. Legumele cultivate pe soluri reprez.de: -modif.degenerative ale cel. din tubii hidroxiacizi la alfa-cetoacizi si a xantinoxidazei ce carne,ficat,peste; laptele, branzeturile si ouale au cantit
bogate în iod se încarcă cu acest microelement. seminiferi;-reducere nr.si cresterea mortalitatii catalizeaza oxidarea purinelor.Ratia e 0,6mg/1000kcal, mai mici de PP, dar cantit mari de triptofan;
Laptele, carnea, ouăle reprezintă o sursă importantă de spermatozoizilor ducand la sterilitate;-la femei iar in sarcina si alaptare 2,5-3g/zi.Sursele alim.sunt leguminoasele uscate.
iod, dacă animalele primesc o alimentaţie embrionul moare si e rezorbit sau avortat;-se for-meaza reprez.de ficat, rinichi, vita, lapte, oua, peste, soia,
corespunzătoare. peroxizi si scade cantit.de retinol.Roluri:- varza.
asig.troficitatea sist. muscular si a altor tes.si or-gane;-
SUB 27. Vit A: rolul in nutritie si efectele carentei e entioxidant protejand vitam.A si ac.grasi 21.Vitam.B6:rolul in nutr.si ef.carentei: Roluri:-
intra in structura pigmentilor retinieni (sub forma de polinesaturati de oxidare;-rol in sint.de ac.nucle- metabolic in reactia de decarboxilare, de dezaminare,
retinol); in structura cel.cu bastonase si conuri; celulele ici,eritropoieza,protejeaza eritrocitele de hemoli-za;- transaminare;-convertirea triptofanului in niacina, a
cu bastonase favorizeaza vederea in lumina prevenirea imbatranirii cel.,a aterosclerozei, protectie ac.linoleic in arahidonic;-desfacerea glicogenului in
slaba;celulele cu conuri participa la distingerea hepatica; -anticancerigen. glu-fosfat;-biosinteza unor horm. hipofiz.si gonadali;-
culorilor; in metab.lipidelor prin actiunea AG nesat.in prevenirea
participa la formarea smaltului dentar, la buna 18. VitK: rolul in nutr.si ef.carentei ATS;-in prezenta B6 glucidele sunt rapid
functionare a ficatului, tiroidei si a altor organe;
25. LAPTELE - reprezintă alimentul de bază în importantă sursă de calciu, care se găseşte în ajungă la aminoacizi, iar lactoza trece iniţial în acid ţesut conjunctiv interfibrilar.Grăsimea nu formează
primii doi ani de viaţă. Compoziţia chimică este următoarele cantităţi: -125 mg/100 ml lapte; -200 mg lactic pentru a ajunge în final la acid propionic. strat adipos ci îmbibă ţesuturile musculare. Mirosul
diferită, în funcţie de specia animală, iar laptele uman % în brânza de vaci; 500 mg % în telemea; 700 mg % specific este dat de acidul clupanodonic ce este un AG
prin compoziţia sa chimică reprezintă alimentul ideal în caşcaval şi brânză de burduf, 900 - 1000 mg % în 26. Carnea: comp chimica,val nutritiva nesaturat. Proteinele au un conţinut ridicat de
în primele luni de viaţă. Laptele de vacă - are culoare schwaitzer. Laptele este singurul aliment de origine -una din componentele principale ale ratiei alim. Si aminoacizi esenţiali. Grăsimea e bogată în acizi graşi
alb-gălbuie, un gust uşor dulceag, miros caracteristic, animală ce conţine acid citric liber şi citraţi. Citratul de absolut necesara in alim. copiilor si adolescentilor; esenţiali. Peştele este o sursă imp de vitamine
densitate 1026 - 1034, pH 6,33 - 6,59. Compoziţia sodiu are un rol de solubilizare a fosfatului de calciu sursa imp. de prot cu val nutritiva mare. Proteinele – liposolubile ( vitamina A şi D) şi hidrosolubile (
chimică este următoarea:Proteine - dintre proteinele favorizând absorbţia acestuia. Conţinutul relativ ridicat se gasesc in carne intre 15-25 %, in medie de 20 % si complexul B – în special B1, B2 şi PP). Sărurile
laptelui (în medie 3,4 g%) cele mai importante sunt de fosfor reduce absorbţia calciului în intestin şi poate contin toti AA. Esentiali minerale sunt prezente în proporţii cuprinse între 0,8 şi
cazeina (2,9 g%), proteinele lactoserului (lactalbumina determina hipocalcemie. Enzimele cele mai importante - tes muscular este componentul principal al carnii; - 1,5% fiind reprezentate de calciu, fosfor, potasiu,
- 0,4 g%, lactoglobulina - 0,05g%, lactotransferina - sunt lipaza, esterazele, fosfataza alcalină, lizozimul, tes conjunctiv este diferit de cel muscular, prin magneziu, iod. Conţinutul de fier este inferior celui
0,02 g%). amilaza, proteaza, xantinoxidaza, peroxidaza, catalaza. perzenta in compozitia sa a colagenului si elastinei prezent în carnea animalelor de măcelărie.
Cazeina este o fosfoproteină combinată cu săruri Vitaminele - toate sorturile de lapte sunt o sursă săracă care sunt sarace in AA esentiali (metionina, izoleucina, 28. Ouale - prez 3 parti anatomice: coaja, albusul si
minerale sub formă de fosfocazeinat de calciu şi şi nesigură de vitamină. Cantitatea de vitamină C din lizina, histidina) si lipsite de triptofan. Prin fierbere galbenusul.
magneziu. Ea precipită la pH 4,6 (punct izoelectric) laptele uman este de aproximativ 3 - 4 mg/dl, de aceea prelungita, cea mai mare parte a colagenului se Coaja reprez aprox 10,9 % din greut oului ; compusa
formând micelii mari, iar în prezenţa acidului lactic se scorbutul nu apare la copiii alimentaţi la sân. Laptele hidrolizeaza in gelatina, usor digerabila ; elastina din carbonati de Ca (94%), fosfati si subst organice
formează acidul cazeinic (coagul) şi lactatul de calciu ( este bogat în vitamină B2, B1,A. rezistenta la aceasta prelucrare termica, nu este (3%), insolubile in apa si prez pori de diferite
soluţie). Acest fenomen stă la baza preparării PRODUSELE LACTATE ACIDE -sunt reprezentate digerata si se elimina prin fecale - au rol deosebit in dimensiunu dupa specia lor; prin ei se realiz schimbul
brânzeturilor. de laptele acru, laptele acidofil, iaurtul şi chefirul. procesele de aparare ale org, marind rezistenta fata de de gaze, dar se pot infiltra si unii microbi
Proteinele zerului rep 17% din proteinele totale ale Laptele acidulat conţine toate proteinele, grăsimea, infectii si substante toxice Sub coaja se afla membranele cochilifere – parielala –
laptelui de vacă, ele fiind bogate în cistină. Aproape calciul şi vitaminele laptelui original. Este un mod Lipidele -difera in functie de animal ( aprox. 5-24%); captuseste fata interioara a cojii,
jumătate din aceste proteine sunt reprezentate de β- sigur de preparare pentru ţările în care condiţiile de cea mai redusa propotie se gaseste in carnea de iepure, si viscerala – acopera albusul. Pe masura ce oul se
lactoglobulină, iar α -lactoglobulinele reprezintă igienă sunt precare. Laptele este fiert şi L. acidophillus pui; carnea de vita, oaie contine mai multi AG saturati invecheste, spatiul se umple cu are prin partea rotunda
aproximativ 20% din totalul proteinelor. Ele conţin creşte abundent, astfel că nu există şanse de dezvoltare comparativ cu cea de porc, pasare, peste; colesterolul a oului, unde coaja are mai putini pori.
mult triptofan şi alţi aminoacizi esenţiali. pentru flora patogenă. variaza de la un organ la altul, cea mai mare parte se Albusul - rep 57% din greut oului, contine apa
Serumalbumina (3 - 5% din proteinele zerului) are BRÂNZETURILE- sunt derivate din lapte ce se obţin gaseste in creier (85,8%), subst proteice (12,7% ) sub forma de
proprietăţi imunologice asemănătoare cu proteinele prin prelucrarea în diverse moduri a cheagului derivat Glucidele prezente in carne sub forma de urme. Elem ovoalbumina 8%,ovoglobulina 4,7%, gliprot sub forma
serului uman. Subst azotate neproteice - sunt din coagularea cazeinei. Coag cazeinei din lapte se Minerale: carnea de vita, mai laes visverele, sunt o de ovomucoide si ovomucina. Lipidele se gasesc in
reprezentate de uree, nucleotide, baze azotate, acidul poate obţine în principal în două moduri: prin sursa imp de Fe; spre deosebire de Fosfor si Potasiu, cant mici 0,3%, Glucidele 0,32 – 0,55%, Sarurile
orotic, amioacizi liberi. Ele se găsesc în proporţie de 5 acidifiere sau cu autorul cheagului. Brânzeturile obţ continutul de sodiu si de calciu este mai redus; minerale (K, Na, Cl, Ca, Fe, P) si Vitmaine (B2) sunt
- 7% în laptele de vacă şi mai mult în cel de femeie prin acidifiere lactică se consumă de obicei în stare cantitatea de Ca este mai mare in unele moluste si in reprez in cant mici.
(15 - 25%). Glucidele din lapte sunt neutre (lactoza), proaspătă, iar cele obţinute cu autorul chagului conservele de peste in care sunt incluse si oasele; iodul Galbenusul reprez 32% din greut oului este situat in
azotate (glucozamina, galactozamina), acide ( acizii necesită o prelucrare laborioasă. Brânzeturile conţin se gaseste , in special, in pestii de apa sarata; carnea de centrul oului datorita a 2 cordoanede albus numite
sialici). Dintre aceste glucide lactoza este cea mai cantităţi mai mici de vitamine hidrosolubile şi lactoză peste constituie a doua sursa de fluor dupa ceai. salaze, care se prin de membrana cochilifiera, la cela e
importantă, ea reprezentând aproximativ jumătate din comparativ cu laptele. Cele mai multe brânzeturi Vitamine - Riboflavina si Acidul Nicotinic; carnea de 2 extremitati ale oului. La oule vechi, salazele sunt
substanţa uscată, nelipidică a laptelui ( 4,9 g%). Ea se conţin 25 - 35 % proteine de înaltă valoare biologică. porc – Vit. B1; Vit. A, D – ficat, plamani , rinichi, slabit, inact galbenusul nu mai este mentinut in centru;
descompune în cele două monozaharide componente ( Conţinutul de grăsimi variază de la 16 până la 40%. carnea grasa; Cobalamina, Acid folic, Acid ascorbic – contine intr-o masa coloidala toate subst azotate
glucoză şi galactoză) sub acţiunea lactazei intestinale. Brânzeturile sunt bogate în calciu, vitamină A, carnea imbibata in sg. Subst extractive ( carnozina, necesare dezvoltarii organismului, globule fine de
Absenţa lactazei produce tulburări digestive după vitamină B2. creatinina, bazele purinice, urea) se gasesc in speciala lipide, vitamine, saruri minerale, enzime intr-um mediu
ingerarea de lapte dulce, deoarece lactoza ajunge sub Valoarea nutritivă a produselor lactate - produsele in carnea pregatita; produc mult suc gastric+pancreatic, apos de 50,8%; subst proteice (16,8% ) – ovovitelina si
această formă în intestinul gros, unde favorizează lactate acide conţin elemente nutritive într-o formă ceea ce asigura o activitate digestiva buna. globuline in cant mici; lipidele – 31,7%din compozitia
dezvoltarea florei de fermentaţie. lactoza poate suferi uşor digerabilă: cazeina sub formă precipitată, lactoza galbenusului, din care TG-63%, Lecitina-33%,
fenomenul de fermentaţie = formarea acidului lactic şi sub formă de acid lactic şi o cantitate mare de vitamine Cefalina-8-15%, Steride- cu prezenta relativ mare a
a unor substanţe secundare. Lipidele - laptelui sunt B. Acidul lactic care se formează este indispensabil 27. Pestele face parte din clasa vertebratelor inf, colesterolului-0,2%, elem minerale cele mai imp din
reprezentate de trigliceride (98% din lipide), pentru activitatea pepsinei din sucul gastric. Pentru exclusiv acvatice. Au fost elaborate 4 grupe de peşti - albus:P, Ca,
fosfolipide (0,05 - 0,075%), steride (colesterol şi persoanele sănătoase constituie un aliment ideal, care În categoria A intră peştele cu un conţinut mare de
lecitină). Lipidele reprezintă în medie 3,6% şi sunt prelungeşte viaţa. Aceste produse sunt recomandate proteine ( 15-20%), dar mic de lipide ( sub 5%) – crap,
grupate în 3 faze distincte reprezentate de: globulele de următoarelor categorie de persoane: persoane cu ştiucă, morul, iar în cat B cel cu un conţinut mare de
grăsime; membrana care înconjoară aceste globule; hipoaciditate şi anaciditate; persoane care nu au proteine ( 15-20%) dar mediu de lipide ( 5-15%) –
plasma laptelui unde sunt combinate cu proteinele. lactază; în bolile hepatice, cardiovasculare, renale;în hering, sardină, hamsie. În cat C intră peştele cu un
Sărurile minerale- se găsesc în lapte în proporţie de 9 - obezitate. conţinut mic de proteine ( sub 15%), dar mare de lipide
9,5%, variază după sezon şi în funcţie de specie. Ele Brânzeturile asigură un aport de substaţe azotoase de 4 ( peste 15%) – macrou, scrumbia de Dunăre, iar în
sunt reprezentate în majoritate de fosfaţi (Ca, K, Mg), ori mai mare decât laptele. In urma maturării, ce se categoria D cel cu un conţinut foarte mare de proteine
citraţi (Na, K, Mg, Ca), cloruri (Na, K, Ca). Iodul este desfăşoară sub acţiunea unor microorganisme, se (peste 20%) dar mic de lipide ( sub 5%) – ton, şalău.
prezent într-o proporţie superioară aceleia din alte produce o hidrolizare parţială a proteinelor ce trec Carnea de peşte are culoare albă sau roz pal şi este
alimente. Laptele şi brânzeturile reprezintă cea mai iniţial în albumoze şi peptone pentru ca în final să se formată din fibre musculare foarte fine, este lipsită de
29. Grasimile animale si vegetale între 20 şi 36%) şi de amidon ( 50-55%). Prot din atasat la bob printr-o str speciala – scutelum. proteine praf, nuci, alune, concentrate proteice, vitamine, săruri
În compoziţia grăsimilor găsim aproape în leguminoase au o valoare biologică medie, ele fiind – 12,2g%, grasimi 2,30g%, Ca 30mg%, Fe 3,5 mg%, minerale) . Aceste produse se digeră şi se asimilează
exclusivitate lipide reprezentate de gliceride ( 98- deficitare în aminoacizi cu sulf ( metionină, cistină, Vit B1, PP, B2; se poate pregati in forme usor uşor, ele ridică rapid glicemia de aceea sunt
99%), fosfolipide ( 0,2-0,3%) şi steride ( 0,3-1,2%). cisteină) triptofan şi arginină, în funcţie de varietatea digerabile; proteina compleza Gluten ( gliadina si recomandate persoanelor ce depun eforturi fizice mari.
Grăsimile alimentare pot fi vegetale şi animale, lichide de produs. Soia are un conţinut de proteine ce variază gluteina) permite preperarea alimentelor bazate pe Materiile prime de bază sunt reprezentate de zahăr şi
sau solide. Există o clasificare a grăsimilor în funcţie de la 33 la 36%, existând şi soiuri unde ajunge la 50%. aluat porozat; se poate pastra in conditii obisnuite glucoză la care se adaugă uneori grăsimi, proteine,
de conţinutul de acizi graşi esenţiali. În această Proteinele din soia sunt mai bine echilibrate în periaoade lungi de timp; fiind sarace in unii AA, in acizi, aromatizanţi şi coloranţi.
clasificare sunt incluse 5 categorii de grăsimi: bogate aminoacizi comparativ cu cele din alte produse general Lizina, acid ascorbic, Ca, Vit A, se asocoaza in 37. Aditivii alimentari: principii generale de folosire
în astfel de acizi ( conţin 50-80% AGE) – uleiul de vegetale. Substanţele neazotate sunt reprezentate de alimentatie cu laptele, carnea, ouale, branza, legumele a aditivilor alimentari; criterii de calitate pentru un
peşte, de floarea soarelui, arahide, soia; sărace (15- amidon, de zahăr format din maltoză şi de pentozani, si fructele. aditiv alimentar.
20% AGE) – untura de porc, untura de pasăre; foarte celuloze şi hemiceluloze ce sunt concentrate în PRIMUL PRINCIPIU – introducerea unei substanţe
sărace ( cel mult 5%) – untul, margarina, seul de învelişuri. Grăsimile din leguminoasele uscate sunt 34. Faina de grau: valoare nutritive a fainii cu diferite străine în alimente poate fi autorizată doar atunci când
bovine, seul de ovine; aproape lipsite de AGE ( sub reprezentate de acizi graşi mononesaturaţi ( oleic) şi grade de extractie există certitudinea absenţei efectelor toxice.
1%) – untul de palmier; lipsite de AGE – uleiul de polinesaturaţi ( linoleic). Soia conţine până la 20% - proteine – 12,2g%, grasimi 2,30g%, Ca 30mg%, Fe AL DOILEA PRINCIPIU – nici o substanţă nu poate fi
cocos. Fiind alcătuite în special din gliceride, aceste lipide ce pot fi extrase sub formă de ulei alimentar. 3,5 mg%, Vit B1, PP, B2 considerată drept consumabilă fără risc pentru om dacă a
produse au un rol energetic important. De asemenea Subst minerale din leguminoasele uscate sunt - se poate pregati in forme usor digerabile fost evidenţiat un efect cancerigen la una din speciile de
ele conţin vitamine liposolubile ( vitamina A,D,E) în reprezentate mai ales de săruri ale acidului fosforic cu - proteina compleza Gluten ( gliadina si gluteina ) animale pe care a fost testată. Dacă un aditiv are efect
cantităţi mari. potasiu, fier, calciu şi magneziu. Utilizarea lor în permite preperarea alimentelor bazate pe aluat porozat cancerigen, chiar la concentraţii foarte mari, nu este
30. Legumele : compozitia, val nutritiva organism este foarte redusă, ceea ce este important de - se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi permisă folosirea lui şi nici stabilirea unei aparente limite
Compozitia: apa – 3-96% determina gradul de ştiut pentru persoanele vegetariene. Ele nu sunt nici de timp de siguranţă.
peristabilitate al legumelor; glucidele – 50% din subst surse importante de vitamine. Acestea sunt în cantităţi - fiind sarace in unii AA, in general Lizina, acid CRITERII DE CALITATE PENTRU UN ADITIV
uscata, sunt prezente aproape in toate formele chimice mici şi concentrate în învelişuri. ascorbic, Ca, Vit A, se asocoaza in alimentatie cu ALIMENTAR
cu exceptia lactozei si galactozei; monozaharidele – 32. Fructele: comp chim,necesarul zilnic laptele, carnea, ouale, branza, legumele si fructele Folosirea sa trebuie să corespundă unei necesităţi legate
hexozele (reprez de glucoza), fructoza care insoteste glucidele – 50% din subst uscata, sunt prezente de: menţinerea valorii nutritive a unui aliment;
glucoza, sorboza-se gaseste in unele legume, zaharoza aproape in toate formele chimice cu exceptia lactozei 35. Painea: val nutritiva ameliorarea capacităţii de conservare şi creşterea
– cea mai imp sursa este radacina sfeclei de zahar; si galactozei; monozaharidele – hexozele (reprez de Copii 1-12 ani 100-300g/zi,Adolescenti 290-370g/zi, stabilităţii în timp a alimentului; creşterea atractivităţii
polizaharide - formeaza substanta de rezerva glucoza), fructoza care insoteste glucoza, sorboza-se Adulti barbati 350-540g/zi, Adulti femei 280-360g/zi, produsului pentru consumatori, dar fără a-l induce în
principala: amidonul; hemicelulozele-polizaharide gaseste in sucul de mere, cirese, in numeroase fructe Batrani 970-1590g/zi. Painea integrala este mai greu eroare; favorizarea fabricării, ambalării, depozitării şi
mixte ( varza, gulii, salata) insotesc celuloza. lipidele – fiind raspandita sub forma de sorbitol; polizaharidele- suportata de persoanele cu un intestin mai sensibil, transportului produsului alimentar.
au rol plastic si constituie substante de rezerva. formeaza substanta de rezerva principala: amidonul, fiind mai greu digerabila; are acid fitic,care antreneaza Categoric aditivii alimentari nu vor fi folosiţi pentru:
proteinele – legumina in mazare si linte, faseolina in gumele si mucilagiile, asem cu pectinele (aflate pe prin eliminare lui Ca si fe din intestin, fac ca ascunderea unor tehnici defectuoase de procesare a
fasole, glicina in soia. ac organici esentiali : acidul coaja unor pomi sau in unele fructe sau samburi ); consumatorii de paine integrala sa necesite un alimentelor; ascunderea defectelor produselor; inducerea
oxalic, acidul mailc, acidul tartric, acidul succinic, lipidele – rol plasmatic si constituie subst de rezerva; supliment de ca si fe; painea neagra, avand mai multa în eroare a consumatorului asupra calităţii produsului;
acidul lactic, acidul piruvic, acidul formic, care prin se gasesc in cant mici ( 0,1 – 0,6%) ajungabd in cant celuloza scade coeficientul de absortie al substantelor reducerea valorii nutritive a alimentelor; doza necesară
metabolizare reprez o mica sursa de energie, in schim mariin alone si nuci (51-57%),acizii organici esentiali calorigene si antreneaza in fecale si colesterolul adus pune în pericol sănătatea consumatorilor.
confere un gust specific.Vit C, Betacaroten , acid folic, : acidul oxalic, acidul mailc, acidul tartric, acidul de alimente. Trebuie să se asigure puritatea aditivilor şi mai ales a
Vit B ( exceptie Ribaflavina ); vegetalele frunze sunt succinic, acidul lactic, acidul piruvic, acidul formic, celor de sinteză; în cazul aditivilor de sinteză se urmăresc
surse bune de riboflavina. Fitosterolii – provitaminele care prin metabolizare reprez o mica sursa de energie, 36. Zahăr și produse zaharoase: compoziţia chimică impurităţile ce însoţesc produsul, impurităţi ce pot fi
D2 – spanac, varza si in frunzele mai multor legume. in schim confere un gust specific; glicoizii: amigdalina şi valoarea nutritivă. organice/minerale, volatile/nevolatile, toxice/netoxice.
Glicoizii : cianidina ( morcov, varza, ceapa , rosii ), ( samburii de piersici, caise, cirese, visine, prune ), Cantitatea de aditiv folosită trebuie limitată la minimul
betadina (sfecla rosie ). Fitoncidinele – subst mertilena; vit Aceste produse se particularizează prin gustul lor necesar pentru obţinerea efectului dorit, dar ţinând cont şi
antibiotice produse de palntele superioare : alicilina din dulce. Zahărul, glucoza şi mierea de albine reprezintă de anumiţi factori: consumul probabil al alimentului,
usturoi, tomatidina din tomate, pisantina din mazare 33. Cerealele: str bobului de grau îndulcitori naturali. Produsele zaharoase au la bază doza minimă ce produce la animalele de laborator
Val nutritiva: surse de oligielemente, predomina Invelisul (pericarpul) din care rezulta taratele; rep ~ aceşti îndulcitori naturali alături de alte ingrediente. modificări ale reacţiilor fiziologice normale, marginea de
miliechivalentiialcalini, care contrabalanseaza actiunea 14,5% si contine aproape toata cantitatea de celuloza Valoarea energetică a acestor produse este foarte mare securitate capabilă să reducă la minim riscurile de
acidifianta a altor produse alimentare, factori impregnata cu lignine, gime si mucilagii, cant mici de ajungând la 350 – 400 kcalorii. Aceste calorii sunt intoxicaţie. Doza de aditiv folosită se ia în considerare ca
calorogeni : maslinele, prezenta substantele fitoncide ( proteine, unele minerale (P, Ca, Mg etc) si complexul oferite aproape exclusiv de glucide. Pe planul valorii atare, indiferent dacă aditivul a fost în totalitate sau
usturoi, ceapa, hrean, morcovi ) inhiba dezvoltarea de Vit B;Miezul (endospermul) biologice ( conferită de aminoacizi, proteine, elemente parţial eliminat prin fabricaţie; în unele cazuri legislaţia
unor microorganisme ( bacili, protozoare, helminti ) format din celule voluminoase cu membrana subtire si minerale, vitamine, enzime) situaţia este foarte diferită face referire şi la cantitatea de aditiv prezentă în produsul
aflate in tractul intestinal protoplasma incarcata cu amidon – contine aproape tot deoarece o parte au o valoare biologică nulă dată de finit.
amidonul din bobul de grau - , mici cant de proteine si conţinutul exclusiv de zahăr, glucoză sau caramelaj. O Cantitatea de aditiv folosită şi care devine parte
31. Leguminoasele uscate :compozitia chimica si urme de minerale si Vit + stratul periferi este format altă parte are o valoare biologică mică dată de un componentă a produsului alimentar nu trebuie să aibă
valoarea nutritiva din celule cubice si contine cant mai mari de proteine conţinut redus de săruri minerale, vitamine şi proteine efect fizic sau tehnic asupra acestuia.
Acestea sunt reprezentate de fasole, mazăre, soia. Din si vit; Germenele (2,5%) contine aproape toata cant (mineralizante, vitamine). Sunt şi dulciuri care au o Înaintea folosirii unui aditiv nou se impune evaluarea
punctul de vedere al compoziţiei, leguminoasele uscate de lipide si Vit E; continut bogat de proteine si unele valoare biologică mai ridicată cum ar fi ciocolata, sa toxicologică prin studii de toxicitate acută, pe termen
se caracterizează printr-un conţinut mare de proteine ( Vit de complexul B, saruri minerale si enzime; este halvaua, produsele umplute cu alune ( conţin lapte scurt, pe termen lung.
3. Stabilirea limitelor critice – este vorba de toleranța -prima faza - de excitatie cu: reflexe exacerbate, - transformarea bicarbonatilor in carbonati la suprafata
38. Organisme modificate genetic: criticile OMG- admisă pentru un anumit parametru senzorial (gust, neliniste, agitatie, tulburari senzoriale, marilor si aceanelor
urilor; sustinătorii OMG-urilor. miros, aspect, culoare), chimic (aciditate, pH, conținut -a doua faza- de inhibitie cu adinamie,somnolenta - degajari provenite din procesele tehnice, in dustriale
Este vorba de plante, animale, bacterii,drojdii, de sare, azotați) sau fizic (temperatură, timp, ,bradicardie, bradipnee, hiporeflectivitate, lipotimie - activitatea vulcanica
mucegaiuri care sunt modificate prin intermediul vâscozitate). Sindromul de decompresiune: revenirea la suprafata - - respiratia nocturna a plantelor
ingineriei genetice. 4. Stabilirea unui sistem de monitorizare. decompres rapida - embolii gazoase- - respiratia umana si animala
Tehnica de inginerie genetică este folosită pentru: Monitorizarea poate fi continuă sau discontinuă. creier,cord,pulmon Consumul de CO2 se realizeaza prin:
-obținerea de tulpini de microorganisme cu performațe 5. Elaborarea unor măsuri corective -semne prodromale:dureri articulare, musculare, - procesul de asimilatie clorofiliana
deosebite în fermentații, proteoliză, sinteză 6. Realizarea unui sistem eficient de păstrare a hiperestezie cutanata, emfizem subcutanat, pareze - transformarea carbonatilor din apa marilor si
-obținerea de enzime coagulante prin clonare documentelor – păstrarea tuturor documentelor -prevenirea:decompresiune lenta in trepte, aceanelor in bicarbonati
Criticile OMG -urilor consideră că acestea por reprezenta planului HACCP inclusiv a celor care evidențiază -selectia pers:se evita obezitatea,afectarile In ultimul timp s-a observat o crestere a CO2 in
riscuri pentru oameni, plante, animale și mediu. Printre deviațiile apărute și măsurile aplicate. cardiace,pulmonare atmosfera, ca rezultat al utilizarii considerabile a
riscurile potențiale se amintesc: 7. Elaborarea unor proceduri și teste specifice care combustibilului pt producerea de energie.
-modificarea calității nutriționale a alimentelor prin să permită - atestarea conformității, aprecierea 41. Influenta variatiei presiunii partiale a Concentratii reduse se pot intalni in:
creșterea sau scăderea unor nutrimente, eficacitatii sistemului. oxigenului: - spatii inchise ( locuinte aglomerate, Sali publice )
-rezistența la antibiotice -toxicitatea Date practice ale schemei de implementare: - in aerul atmosferic are o concentratie de 20-21% e - in mediul in dustrial
-alergenitatea potențială –multe produse alimentare 1.Descrierea produsului – trebuie să existe informații indispensabil organismului - in industria extractiva mineriera, metalurgica si
modificate genetic conțin alergeni cum ar fi proteinele referitoare: compoziția produsului, modul de obținere, Surse de oxigen: asimilatia clorofiliana, respiratia chimica
din arahide grâu, lapte,alune și pot provoca reacții ambalare, păstrarea și depozitarea la producător, nocturna a plantelor - in adaposturi, submarine, fantani adanci
alergice la persoanele sensibile transport , desfacere/ comercializare, utilizarea Consumul de oxigen:respiratie,descompunerea Cocentratii crescute de CO2:
-transfer neintenționat de gene la plantele sălbatice așteptată. substantelor organice,arderi industriale - 1-2% - polipnee
Sustinătorii OMG insistă asupra efectelor benefice: 2.Constituirea diagramei de flux tehnologic și -variatii ale concentratiei de oxigen din aerul - 2-3% - creste ritmul si amplitudinea respiratorie
-Îmbunătățirea duratei de viață a fructelor și legumelor și verificarea practică a acesteia - Este o diagramă care atmosferic, in sensul scaderii sau cresterii se pot intalni - 4-5% - dispnee accentuata, constrictie toracica,
îmbunătățirea proprietăților senzoriale. preia produsul de la faza de materie primă, îl trece prin in cazul in care oxigenul atmosferic scade in incaperi tulburari senzoriale, cresterea TA
-Îmbunătățirea calității nutriționale și beneficii pentru toate operațiile de procesare până la ambalare și aglomerate cu aer viciat, fantani, adaposturi contra - 6-8% - cefalee, vertije, greata, varsaturi, adinamie,
sănătate – folosirea hormonilor de creștere la vaci duce la livrare către utilizatorul final sau consumator. gazelor sau submarine, in mine adanci sau in urma somnolenta
creșterea producției, folosirea hormonilor de creștere la 3. Identificarea riscurilor asociate produselor exploziilor de mine - 9-10% - lipotimie
porci duce la creșterea conținutului de carne slabă, se alimentare - se vor avea în vedere cele trei tipuri de -concentratia oxigenului scade proportional cu >16%CO2-paralizia centrilor respiratori
obțin fructe și legume cu un conținut mare de minerale și riscuri: biologic, chimic, fizic. altitudinea si cu gradul de rarefiere a aerului
antioxidanți; 4. Identificarea și nominalizarea punctelor critice de -cresteri ale cantitatiii de oxigen din aer sunt foarte 43. Influenta aeroionizarii asupra organsimului:
-Îmbunătățirea calității proteinelor din alimente și control rare, numai in administrarea artificiala ( in scop Factorii ionizanti agreseaza molecula neutraàcaptarea
nutrețuri cu risc alergenic mai scăzut; 5.Stabilirea limitelor critice în PCC terapeutic, aviatori, cosmonauti, la scafandri) sau pierderea unui electron.
-Creșterea conținutului de glucide din cartofi sau tomate; 6. Supravegherea PCC Raul de munte:2500 – 3000 m -oboseala , tahipnee, Ei se impart in :
-Creșterea producției de cereale, fructe și leguminoase 7. Acțiuni corective – permit păstrarea calității dispnee, tahicardie,cefalee, vertij, somnolenta, cianoza, - factori cosmici - radiatii corpusculare solare,
uscate - produsului alimentar. epistaxis, hemoptizie chiar deces. electromagnetice ( infrarosii, UV, X, gama)
-Prin modificare genetică plantele devin rezistente la 8. Realizarea documentației pp O2 scade cu altitudinea - factori telurici - roci radioactive ce emit radiatii
boli, la insecte astfel că nu se mai folosesc pesticide; 9. Verificarea programului prin teste, metode și PpO2= (concO2 x pres atm)/100 alfa,beta,gama, descarcari electrice, pulverizarea
proceduri suplimentare. Deficitul de oxigenare la nivelul plamanului produce apei,furtuni,combustii
39. Calitatea igienică a produselor alimentare și starea de hipoxie, anoxemie, anoxie, care desemneaza Clasificare:
sistemul HACCP: principiile HACCP; date practice 40. Influenţa asupra organismului a variaţiei scaderea oxigenului in intreg organismul si in unele - mici(predomina in zonele
ale schemei de implementare a HACCP. presiunii parţiale a azotului. organe si tesuturi curate:munte,caderi de apa,litoral)
Sistemul HACCP contribuie la: garantarea calității -in aerul atmosferic are o concentratie de -78,09% -scaderi ale oxigenului in aerul atmosferic pana la 18% - mari(locuri poluate) pozitivi/negativi
igienice a produselor alimentare; reducerea rebuturilor -este considerat ca un diluent al oxigenului pana la nu prod tulburari Semnificatia biologica:
și reclamațiilor clienților; prelungirea duratei de proportia la care sunt adaptate organismele -intre 18-15% - accelerarea ritmului cardiac, cresterea - transferul de sarcini electrice din aer in organismul
valabilitate a produsului; creșterea încrederii clienților -la presiunea normala nu are actiune nociva, dar inhalat presiunii arteriale, marirea nr de hematii in sangele umanàcreste stabilitatea particulelor coloidale din
în companie; îmbunătățirea imaginii firmei la presiune poate produce unele tulburari periferic, vasodilatatie periferica plasma si elementele figurate
Principiile HACCP -submarine,chesoane,scafandri -15-20% - alcaloza, dispnee, excitatie nervoasa - modifica echilibrul hidro-mineral al organismului;
1.Efectuarea analizei riscurilor: -identificarea -in timpul activitatii sub apa, organismul uman este -in conditii de hipoxie intensa – afectarea centrului - modifica ph-ul mediului internàgradient bazic sau
pericolului prezenței microorganismelor patogene sau supus la presiuni crescute care determina concomitent respirator, bradicardie, in final colaps respirator si acid
condiționat, a paraziților, a substanțelor chimice sau a si cresterea presiunii partiale a azotului =>azotul in tra cardiovascular - modific neurohormonale
corpurilor stăine; -includerea produsului într-o anumită in organism in cantitati mari intr-un interval foarte - ionii+ –imprima caracterul acid mediului intern,
categorie de periculozitate. scurt de timp 42. Influenta variatiei presiunii partiale a CO2 stimuleaza metabolismul serotoninei, cresc frecventa
2.Determinarea punctelor critice pentru controlul Prin scufundare,N2 inspirat trece in sange,se - concentratiile de CO2 in aer - 0,03-0,04% respiratorie siactivitatea sistemului nervos simpatic
riscurilor - punctul critic de control reprezintă zona în depoziteaza in tesuturi, mai ales in cele bogate in lipide Producerea CO2 se realizeaza prin: - ionii (- ) – imprima caracterul bazic mediului intern
care pierderea controlului se poate asocia cu afectarea - „betia adancurilor”. - transformarile biochimice naturale din sol (procesele ,inhiba metabolismul serotoninei, au efect sedativ pt
calității ingienice a alimentului. de descompunere a materiilor organice)
sistemul nervos central, favorizeaza -industria sticlei si ceramicii- HCl,Pb,anhidrida *declansarea infect resp ac. Ale cailor resp sup si 2)Alergeni de orig animala:peri,blanuri,descuamatii
parasimpaticotonia. aresenioasa profunde in special in z cu oxizi de N ce inhiba mai Praful de casa:f raspandit si f imp: contine
Terapia cu ioni mici negativi: eficienta in afectiuni ale -industria chimica foarte poluanta. mult proc imunitare nespecifice.Sunt implicati in fibre,bumbac,
aparatului respirator (catar, astm, bronsita cronica), special copiiiàse pregateste terenul pt bronsita cronica. lana,fulgi,peri,scuame,mucegaiuri,bacterii.
HTA, tulburari neuropsihice, gastrita, ulcer duodenal 46.Autopurificarea aerului: *alte afectiuni:perturbarea dezv fizice,iritatie oculara, Agentii fizici:caldura,lumina,frigàurticarie
Def:reducerea treptata a conc poluantilor pana la gena respiratorie la concentratii ce nu influent -mecan de act insuficient clarificat;
44. Presiunea atmosferica- importanta pt disparitia patologia pulmonara, migrena, cancer pulmonar. -se manif la pers cu instabilit vasomotorie,cu eliberare
organism: Org uman este adaptat fiziologic la lor completa din aer masiva de mediatori de tip histamina
variatiile mici de presiune diurne sau sezoniere. Fact ce cond auropurif:fact 48. Poluanti asfixianti:actiunea asupra org: -alergia la caldura imbraca o f generàurticarie
Variatiile de presiune mari, neregulate, cu amplitudini meteorolog,vegetatia,Suparfetele Def:produc hipoxia(anoxia)tesuturilor. colinergicaàraspuns anormal la acetilcolina;
de 20-40mmHg, survenite la intervale scurte de timp, de apa, fact urbanistici. Ex:CO, H2S,HCN, cianuri,nitriti. -alergia la lumina- pers hipersensib la lumina
nu produc dezechilibre la persoanele sanatoase. Ele Fact meteor: 1.Curentii de aer orizontali (disperseaza Hb + COàCOHb (VN: COHb- 0,5%din Hb) solaraàurticarei,edem,eczema
sunt considerate ca factori cauzali in dezechilibrele poluantii la distante mari),verticali (ridica poluantii in Efecte acute: < 2 % - nu apar simptome; 3)Alergii ind: Beriliuàre granulomatoasa, Coàafect
care survin la persoanele meteosensibile ( accentuarea strat. atm , curentii orizontali - disperseaza) 2 – 10 % - tulb senzoriale pulm, Parafenilen diaminaàastm br.,dermatoze
crizelor de astmă, cresterea tensiunii arteriale ) 2.Temperatura: diferentele de temp-àcurenti de aer - tulb psihomotorii- scade acuitatea vizuala, SO2- hiperiritabilit a muc.bronsice sau bronhiale ce se
- persoanele care fac ascensiuni pana la altitudinea de 3.Umiditatea: -condens.vaporilor de apa pe particule in dexteritatea manuala si randamentul intelectual manif la expuneri anter la ac gaz.Posibil ca microorg
2000-2500 m, suspensieàceataàimpiedica difuziunea poluantilor. -10 – 20 % - se adauga la simpt ant: cefalee,dispnee, prezente in tractul resp sa gaseasca in muc lezata de
- calatorii cu aeronavale -ac lucru se intampla cu oxizii de Nàploi acide. modif ritmului cardiac si respir gaz un med prielnic pt o rata mare de multiplicare.
Manifestari patologice apar datorita hipoxiei celulare, Fact.geograf:-relieful plat permite circulatia aerului; -20-40 %- intox acuta grava cu cefalee,greturi, ameteli,
alcalozei, dilatarii gazelor din organele cavitare. -dispersia poluantilor-autoepurarea atm.In z cu depres adinamie,tulb senzoriale 50. Poluarea aerului cu Pb si Cd: ef asupra org
Simptome: se acumuleaza aer rece,apare inversia termica. -40 % - pierderea cunostintei *PLUMB:surse-topitorii Pb,ind metalelor neferoase,
- circulatorii(tahicardie,HT,cianoza) -S. de apa- fixeaza suspensiile si dizolva compusii - 60% - moarte ind sticlei, a cauciucului, circul auto, fabrici de
- repiratorii ( creste frecventa si amplitudinea gazosi -vegetatia-fixeaza particul.in suspensie,fixeaza Efecte cronice:la gospodine,agenti de circul,pop din z coloranti;
respiratiei) CO2, SO2. Fact.urbanistici:-sistematizarea intervine in pol Efecte cronice: 1/3 patrunde pe calea respir si 2/3 pe
- gastro-intestinale (meteorism,greturi, autoepurarea atm;e vorba de :amplasarea corecta a z SDR:oboseala,cefalee,iritabilitate,ameteli,tulb de somn cea digestiva (calea resp e mai periculoasa).
varsaturi,dureri abdominale) ind.,instituirea z de protectie sanitara,orientarea Afinit pt mioglobina (pana la 15% COHb)àalterari -de la nivel perete alveolaràcirc sgàhematii si plasma
- nervoase (ameteli,cefalee,vedere neclara strazilor in fct de directia curentilor de aer,asigurarea miocàdecompensari ale unei cardiopatii,infarct mioc. -se depoz in sist osos + par, dinti, tesuturi moi
oboseala placutaàpierderea cunostintei) de spatii verzi conform normelor sanitare. -5-10% COHb timp indelungatàATS prin modificari Eliminarea:urina( 79%) si prin fecale
Contraindicatii: enzimatice si de permeab vasculara; Efecte: perturba fixarea Fe in porfirine, scade activ ala-
- zbor cu avioanele, cabine nepresurizate 47. Poluanti iritanti:actiunea cronica asupra org -CO strabate bariera fetoplacentareàcopii subdezvolt. dehidrazei, creste coproporfirinele urinare si ac.delta
- ATS, infarct, afectari valvulare Ex: Sox,Nox,subst oxidante,Cl si aminolevulinic seric si urinar,afecteaza hematopoieza
decompensate, angina, HTA, pneumotorax, AB, ulcer compusii,NH3,pulberi 49. Poluantii alergizanti: tipuri si actiunea asupra (hematii cu granul bazofile,scade Hb,creste
Populatia ce locuieste la inaltime- Efecte cronice: *modificari functionale:àalterari org. Clasif: reticulocite),
aclimatizare:poliglobulie, cresterea Hb si circulatiei functionale la nivelul ap respirator.Modif functionale: - de orig vegetala: polen, levuri, ciuperci,fibre veg infl SN, ap CV si tractul GI.
sangvine,creste volumul respirator, torace globulos, -suprasolicitarea mecanism de clearence pulmonar -de orig animala:prod de descuamatie, pene, peri, -cel mai frecv e abs cresc de Pb- simpt:
reactii rapide-formarea si disocierea oxiHb -cresterea secr de mucoasa ce fixeaza poluantii,cilii blana iritabilit,cefalee insomnie,inapetenta, greturi,tulb de
deplaseaza mucusul spre faringe.In expuneri prelungite -de orig industr:bumbac,canepa,cereale,piele,lemn, tranzit,dureri articul.
45. Poluarea aerului:surse de poluare: , secretia mucoasa scade. tutun *CADMIU- pulberi; surse:ind aliajelor,ingrasaminte,
-naturale:eroziunea solului, incendii, descompun -poluantii iritanti scad miscarea cililor; 1)Alergeni de orig vegetala:Polenul reprez dupa praful fumat,fotocelule de raze UV,coloranti.
materiilor organice, eruptiile vulcanice -scade lizozimul si Ig A. de casa si fungi,cea mai frecv cauza a alergiilor -abs e mai mare pe cale resp(30-40%)decat pe cea
-artificiale: - procese de combustie ( oxizii de sulf, *modificari mecanice urmeaza modific morfologice respirat. digest
oxizii de azot, oxizii de carbon, aldehidele si acizii (hipertrofia gld.mucoase, hiperplazia celul caliciforme) Alergozele cauzate de polen apar vara si Putine partic de Cd se fix in plam,marea majorit
organici, hidrocarburile, funinginea, pulberile) Conc.la care apar modif sunt variabile. primavara.Este vorba de : febra de san,rinita trece in circ gener,special in hematii. Se fixeaza de
- transporturi,diverse procese industriale Scade clearencul mucoasei nazale traheale,bronsice. periodica,astm br. polenic. asem in rinichi,tiroida,splina,ficat.
Combustie:-gazele naturale mai putin poluante(oxizi La nivelul alveol pulm mecan e mai putin eficace pt Polenul tb sa indepl anumite cond: sa fie alergogen(sa -act toxica se exercita:metab proteic,liposteroizi.
de N si oxid de C,aldehide,acizi organici, hidrocarb gaze si vapori,sunt mai active procesele imunitare. contina principiu activ),sa apartina plantelor cu -intoxicatia apare in ind:afect
aromatice) Eliminarea pulberilor retinute: *cele din caile aeriene- distributie mare in reg respectiva, sa apara in cant mari CRS,bronhopneumopatii, emfizem. In popul afect
-carbune si petrol:pulberi,gaze(oxizi de S,de se deplas cu lama de mucus in faringe-inghitite sau in aerul atm, sa fie usor transportabil la mari distante. rinichiul,ap CV( ATS, HTA)
C, de N,aldehide,hidrocarburi) expector -sezonul alergogen polenic:15 mai –15 iulie. -prez in org gener afect CV, renale, pulmon,
Transporturi:CO2,Nox,pulberi,funingine,aldehide,Pb,a *cele din alveole- solubile- circ gener.-se fix in tes, Plantele neoplazice.
cizi organici org incriminate:alge,licheni,ciuperci,muschi,ferigi, plante
Procese industriale: poluantii depinde de profilul -insolubile-fagocite(coniofage)-travers stomatele cu flori,furaje,plopii,tei,artar,salcam,stevia,lucerna,
industriei: alveolareàcai limf cantonate in ggl intrahilar-> patlagina,trifoi,sulfina
-industria cimentului-pulberi nodulifibrosiàdificultati in circul limfatica Polinozele sunt prototip de boli alergice,in general
-azbociment- azbest -posibil in ggl monoetiologice,cu simpt
mezenterici caract(nazala,bronsica,conjunct)
51. Poluarea aerului cu As si Hg:ef asupra org: Poluarea apei apare in conditiile: apelor suprafeţele de coastă şi insulele mici. E posibilă Cauzele principale: schimbările ce apar la nivelul
MERCUR:-calea de patrundere aeriana e secundara necorespunzator tratate; a poluarii accidentale a apei creşterea frecvenţei valurilor de căldură şi a ploilor habitatelor naturale datorate practicării agriculturii
-pericol scazut pt popul; Surse de poluare: mine,uzine din conducte; vopsirii sau tratarii conductelor. catastrofale. intensive, construcţiilor, exploatării pădurilor,
de rafinare,lampi cu vapori de Hg,fungicide,vopsele Hidrocarburile policiclice aromate provin din apele 2.Efectul de seră= fenomen natural ce permite oceanelor, râurilor şi solurilor, invaziei de specii
-Hg metalic si comp sai se obs in special pe cale resp uzate menajere si industriale. Reprezentantul de baza existenţa vieţii pe Pământ. Dacă nu s-ar întâmpla străine, schimbărilor climatice, poluării.
(70-80%).Din circ sg trec in tesuturi. este 3,4 benzpiren. Ele se concentreaza in organismele atunci pământul a fi ziua cald, el răcindu-se foarte 55. Măsuri de prevenire şi combatere a poluării
-sarurile anorg ajung in rinichi si cele organ in creier marine (plancton, moluste, pesti), iar tratarea apei repede în timpul nopţii. Efectul de sera e determinat aerului cu substanţe chimice.
-in par se conc f mult determina indepartarea lor in proportie de 20 - 100%. de: arderea gazelor naturale şi a cărbunelui, unele
-eliminare:fecale, urina ,saliva, lapte; trece bariera Nitrozaminele si nitrozamidele sunt sintetizate din practici agricole incorecte, emisiile de gaz industriale, 56,57. Contaminarea aerului: forme de exist ale
placentara; riscul intoxic la val > 40 ug/100 ml nitrat/nitrit si aminele prezente in apa sau in plantele despăduririle, creşterea demografică. germen.Rolul aer in raspandirea bolilor infectioase.
-simpt:astenie,cefalee,tulb de somn,anxietate,manif acvatice si pesti. Nitrozaminele determina cancer de II. Deprecierea stratului de ozon stratosferic: Ozonul *Picatura de secretie – nasofaring (pic Pfluge)- contin
renale si CV,hiperiritabilitate ficat, esofag, pulmon, rinichi, in timp ce nitrozamidele acţionează ca un filtru absorbind radiaţia UV-B ceea in str sa apa,mucus si germeni(virusi,bacterii,micete) si
ARSEN:mai rasp decat Hg.Surse de poluare: arderea sunt responsabile de aparitia cancerului ce determină reducerea intensităţii radiaţiei ce ajunge care sunt eliminate prin stranut -au dimens variabile si
carbunelui,pesticide,ind metalurg,extractia si rafinarea gastrointestinal. la nivelul solului. Stratul de ozon este afectat prin: au grd de contaminare de 100%
metalelor neferoase Trihalometanii se formeaza prin dezinfectia apei cu explozii nucleare, datorită zborurilor supersonice, *Nucleii de picatura (nl .Wels)- particule de dimens
-calea resp e predom ca abs 40 – 50 %; act: inhiba clor. Actioneaza asupra parenchimului hepatic, a activitatea solară, erupţia vulcanilor, îngrăşămintele pe mici provenite din secr naso-faring, salivara sau
respir celul.prin blocarea gr –SH; alte efecte: iritante, rinichiului si sistemului nervos. bază de azot. bronsica,cu stabilit mare ce raman un timp mai lung in
cancerig Substantele radioactive naturale si artificiale pot avea B. la scară locală: aer;
-transp in org:legat de hematii; depozitare:ficat,rinichi, efecte negative asupra organismului. Cele naturale I. Smogul fotochimic şi reducător = amestec de gaze şi -reprez o forma de transmit mult mai riscanta decat pic
capilare,piele,fanere; elimin:urina,fecale,lapte,transpir provin din sol, iar cele artificiale apar in urma particule ce au efecte toxice asupra sănătăţii umane. Pfluge desi grd lor de contamin e de 50 %.
Tablou clinic intoxicatia cronica: fen locale iritative deversarii apelor uzate contaminate radioactiv. Este Apare cu poluarea aerului de la nivelul zonelor urbane *Praful bacterian: -vehiculeaza germ cu rezistenta
(conjunctivita,rinita,faringita,laringita),cheratita cutan, periculoasa iradierea interna prin emisiuni alfa si beta şi în anumite condiţii meteorologice. Clasif: smogul relativ mare in med extern:bacil Koch,bacilli difterici,
hiperpigmentareàdegenerari maligne din substantele radioactive. londonez (smogul reducător), cel fotochimic şi cel streptococi, stafilococi.
provenit prin arderea biomasei. Cele mai frecv boli transmise aerian sunt boli
53. Poluantii fibrozanti: tipuri si actiune asupra 1.Smogul fotochimic- condiţiile ce favorizează apariţia infect respiratorii prin inhalarea suspensiilor
52. Poluanti cancerigeni: tipuri si actiune asupra organismului Aceşti poluanţi sunt reprezentaţi de smogului fotochimic sunt reprezentate de: poluarea contaminate (picaturi, nl de pic,praf bact). Exista ag
organismului suspensii ce se depozitează în plămâni şi determină aerului; temperaturi şi intensităţi ridicate ale radiaţiei patogeni ce actioneaza asupra naso-faring (strept
Expunere la poluanţii din aerul exterior ( poluarea prin modificarea ţesutului conjunctiv ( proliferarea lui – solare, reţinerea poluanţilor sub un strat de inversie hemolitic,bacil difteric) si altii ce act asupra
intermediul mijloacelor de transport, industrie, fibroză pulmonară) sau redistribuirea acestuia ( termică. Indicatorul: ozonul. Efecte negative asupra traheei,bronhiilor (b.tuberculos).
combustii), din aerul interior ( aerul poluat provine din emfizem). Procesele de fibroză sunt frecvente şi sănătăţii umane ( irită mucoasele aparatului respirator, De regula alveolele si tes pulmonar sunt protejati
exterior) şi din fumul de ţigară. Substanţele determină apariţia nodulilor, a plăcilor, a duce la apariţia tusei, problemelor respiratorii şi duce contra ag agresivi prin faptul ca particulele pe care
cancerigene sunt reprezentate de: granuloamelor pe peretele alveolar. În mediul la apariţia astmului bronşic şi a bronşitei cronice), adera germenii sunt de regula mari si nu patrund in
 hidrocarburile policiclice aromatice ce se profesional au fost descrise peste 150 substaţe ce au asupra vegetaţiei (determină distrugerea plantelor şi profunzimea ap resp si datorita mecanismelor si
formează în urma proceselor de efecte fibrozante. În mediul populaţional principalele copacilor; speciile sensibile sunt spanacul, roşiile şi mijloacelor de retinere de la nivelul cailor resp(
combustie; cel mai cunoscut compus este 3,4 substanţe fibrozante sunt azbestul, siliciu, beriliu şi fasolea). mucus,cilii)
benzpirenul; poluanţii iritanţi. Expunerea la azbest duce la formarea 2. Smogul reducător (smogul acid) –provine din Tipuri de ag patog ce prod boli aerigene:
 compuşii N nitrozo ce se formează prin corpilor azbestozici, a calcificărilor şi a plăcilor produşii secundari de ardere a cărbunelui. -inalt patogeni:b.difteric,H.influentzae,Neisseria
combinarea compuşilor de azot cu amine pleurale. Siliciu reprezintă o problemă pentru populaţia 3.Cea mai veche formă: produsă prin arderea biomasei meningit, E.coli, Streptoc pyogenes,Micobacterium
sau amide ( nitrozamine, nitrozamide); din deşert. Expunerea la nisip duce la apariţia nodulilor sau pădurilor -> combinarea smogului fotochimic cu tuberculosis
 pesticide organice – cele organo-clorurate fibroşi diseminaţi pe arii pulmonare extinse. Berilui cel reducător, deoarece prin acest proces se produc -conditionat patog:Klebsiella, Proteus, Pseudomonas,
au cea mai importantă acţiune cancerigenă; determină apariţia leziunilor granulomatoase. Poluanţii cantităţi mari de compuşi organici volatili şi oxizi de Yersinia,stafilococ aureus,clostridium
 anestezici volatili ( hidrocarburi şi eteruri iritanţi, în concentraţii mai au şi discrete efecte azot alături de fum. -accidental patog: Citobacter, stafilococ epidermidis.
halogenate); fibrozante. Expunerea populaţiei la aceste substanţe II. Ploile acide: determina distrugerea culturilor
 tutun; este mică, grupa cea mai sensibilă este reprezentată de agricole, distrugerea pădurilor, ameninţarea speciilor
 substanţe anorganice ( metale – plumb, copii ce pot prezenta discrete modificări fibroase şi de animale terestre şi acvatice.
beriliu, nichel, cadmiu şi metaloizi – bor, uşoare restricţii pulmonare. Modificările produse de III. Eutrofizarea şi pierderea biodiversităţii
arsen, siliciu); poluanţii fibrozanţi au un caracter relativ benign, totuşi 1.Eutrofizarea = fenomenul prin care apare o creştere a
în timp există riscul transformărilor maligne. cantităţii de substanţe nutritive din apă -> ->
 amine aromatice..
Poluarea aerului este considerată un factor deteriorarea calităţii apei asociată cu modificarea
54. Efecte indirecte ale poluarii aerului: la scara lanţului trofic, creşterea pericolului de apariţie a unor
cancerigen deoarece: substanţele poluante sunt
planetara si la scara locala boli acute sau cronice. Apare în urma deversării
frecvent izolate şi au concentraţii mari în mediu;
morbiditatea şi mortalitatea prin cancer cresc în zonele A. La scară planetară: necontrolate a apelor reziduale menajere şi industriale
I. Poluarea termică a planetei şi a deşeurilor provenite din fertilizarea terenurilor
poluate; prin demonstraţii experimentale.
1.Schimbarea climatică şi încălzirea globală agricole.
Încălzirea globală estimată poate duce la o creştere a 2.Pierderea biodiversităţii datorită: distrugerii multor
nivelului mării cu 18 – 59 cm ceea-> în pericol păduri, creşterii vitezei de dispariţie a speciilor.
58. Contaminarea aerului : masuri de combatere si -oboseala auditiva, traumatism sonor si surditate *surse neorganiz:-reziduri solide depozitate pe parazitare – afectiuni produse de protozoare (
profilaxie profesionala, traumatism sonor al timpanului, urechii malurile raurilor; -ape de irigatii incarcate cu subst amibiaza, trichomoniaza genitala) ;-afectiuni
-VENTILATIA: asigura aer de buna calitate in spatiile medii,interne; se manif prin imfundarea sau perforarea chimice; -reziduri petroliere de la nivel sondelor transmise de trematode ( fascioloza det de fasciola
inchise timpanului, surdit.profesionala - pierderea def si hepatica, schistosomiaza ) - afectiuni produse de
-asigurarea cubajului necesar incaperilor, in functie de ireversibila a auzului in urma expuneii indelungate la 63. Poluarea apei: autopurificarea nematode ( geohelmintiazele)
nr de persoane si de activitatile care se desfasoara zg; se prod leziuni la nivel melcului. Autopurificarea =capacit apei poluate de a se debarasa
-aerul trebuie schimbat periodic prin introducere de aer *Efecte extraauditive: de impuritatile primite, partial sau pana la puritatea lor 67. Poluarea apei cu subst organice - Intoxicatia cu
curat, necontaminat, nepoluat si in departarea celui a) SN:scade atentia, aparitia oboselii rapide, cefalee, anterioara poluarii. nitrati pe calea apei
existent in incapere vertij, perturbari ale somn cu dificultate de -eficienta proceselor depinde de fact fizico-chimici si In mod normal apa contine cantitati mici de nitrati
-in spitale, ventilatia ar trebui sa fie mai mare adormire,somn superficial, oboseala la trezire, biologici specifici sursei poluate. rezultati din mineralizarea materiei organice propie
- sistemelor de aer conditionat, in care aerul este somnolenta diurna, iritabilitate psihica. *fact fizico-chim:-dilutia (realizarea unui grd de dilutie apei. In situatii particulare ei sunt prezenti in cant mari:
debrasat de microorganisme anterior introducerii in b)ap CV: vasoconstr capil perif,crest TA diastolice, a poluantilor); -sediment(depunerea treptata a 1. antrenati din apa din soluri intens mineralizate
incaperi, este una din cele mai bune metode modif ale pulsului.,modificari EKG prin modif suspensiilor din apa pe fundul albiei; e infl de 2.patrundere in apa a materiilor organice din soluri
-aerisirea prin deschiderea usilor si ferestrelor, prin tonusului vaselor coronariene. adancimea apei si de viteza de curgere), - radiatiile intens poluate cu reziduri organice
aerisire in curent continuu, timp de 15 min c) ap respir: -accelerarea ritm resp, misc resp scurte solare (exercita o act bactericida/ bacteriostatica la S 3.antrenati din apa din soluri intens tratate cu
-CURATENIA -indepartarea microorganismelor, insuficiente, amplitud toracica redusa. apei), -temperatura (in apele cu temp mai scazuta se ingrasaminte
prafului si subst organice de pe suprafetele obiectelor d)ap digestiv:peristaltism redus,secretie gastrica ditrug mai repede germenii patogeni). Consumul de apa cu nitrati in concentratii mari det
din incapere crescuta, favorizeaza aparitia ulcerului. *fact biologici: concurenta microbiana; distrugerea de “intoxicatia cu nitrati” , “ methemoglobinemie“ sau
-aplicarea corecta a metodelor de curatenie realiz o catre org acvatice; act litica a bacteriofagilor (se ”cianoza infantila“. Mecanismul de formare are la baza
decontaminare de 95-98% 60. Efectele specific si nespecifice ale poluarii multiplica pe bacterii omologe determ distrug lor); - transformarea nitratilor in nitriti. Nitritii ajunsi in
-spalarea – cu apa calda, la 35-40%C, la care se sonore asuprea organismului interv bacteriilor in procesele biochimice din apa. circulatia generala se combina cu hemoglobina pe care
adauga1-2% carbonat de sodiu sau sapun, detergenti o transforma in methemoglobina, iar oxigenul este
anionici sintetici 61. Surse de apa potabila si caracteristicele lor: 64. Boli bacteriene transmise prin apa astfel legat in molecula incat nu mai poate fi eliberat
-curatenia se intretine prin stergerea umeda a Surse de apa potabile: - Febra tifoida si paratifoida - nu mai reprez o tesuturilor. Sdr.de methemoglobinemie se
suprafetelor cu carpe curate 1) Ape subterane: problema majora de sanatate datorita masurilor de manifesta:cianoza fetei, dispnee, tahicardie, agitatie,
-curatenia prin aspirare este recomandata numai cu - prin infiltratia apelor de precipitatii in sol igiena generala si a vaccinului; convulsii, diaree, constipatii. Cea mai mare incidenta a
aspiratoare umede -din infiltrarea apelor raurilor si lacurilor prin albii; - - apele de suprafata sunt frecv contaminate cu serotip bolii e la copii 0-1 an si cu alimentatie artificiala.
-DEZINFECTIA -distrugerea in mediul fizic condensarea vaporilor de apa din aerul teluric. de Salmonella; PROFILAXIE : stabilirea concentratiei maxime
inconjurator, a formelor vegetative microbiene, in -caracter:-au multe saruri minerale (Fe,Mn,Ca,Mg); - - contaminarea se face prin dejecte, urina sau prin admise de nitriti in apa, cunoasterea continutului de
scopul prevenirii infectiilor si bolilor transmisibile sunt filtrate de sol; -prin descomp materiei organice deversari de ape menajere. nitrati a tuturor surselor de alimentare cu apa,
-Metode fizice -se bazeaza pe efectul bactericid al sub infl florei autohtone CO2, ce face apa oxigenta fata Enterite si enterocolite:-ag etilog: E. Coli, proteus, reducerea conc de nitriti, instruirea medicilor in
temperaturilor inalte si al radiatiilor UV de sarurile minerale din sol. clostridii, Pseudomonas, yersinia -rezervorul: pasari, recunoasterea bolii, alaptarea naturala , reglementarea
-dezinfectia prin spalare, la temp de 60-95 grade C -sol cu permeabilit crescuta(calcar)-apa se infiltreaza ovine, porcine. utilizarii de ingrasaminte.
-radiatii UV – in unitati sanitare, industria rapid, nu e buna. Dizenteria: -afect hidrica. Ag etiolog: Shigella,
medicamentelor, industria alimentara Clasif: -ape freatice -ape de adancime Salmomella tiphy; -incidenta mare se explica prin 68. Poluarea apei cu substante pesticide si
-Metode chimice -Cele mai importante substante 2) Apele de supraf: mari, oceane, lacuri, rauri, contaminarea mediului ambiant inclusiv bazinelor de implicatiile asupra sanatatii
chimice utilizate sunt : cloramina, hipoclorit de sodiu, precipitatii, fluvii, topirea zapezilor, izvoare apa de purtatori sau bolnavi, lipsa de vaccin. Sub denumirea de subst pesticide intra subst folosite
formol, beta-propiolactona, glicol, solutii de alcool -caract: proprietati variabile; se pot polua; sunt infl de Holera:-se transm pe cale hidrica in prop de 99%; - pt distrugerea insectelor, rozatoarelor , plantelor
propilic. vreme predom specia El Torr.; -propagarea bolii e legata de neproductive. Modalitati de poluare a surselor de apa :
apa de baut, apa contam utiliz la irigari, ape reziduale; tratarea solurilor , deversari organizate de ape uzate
59. Poluarea aerului: sursele de zgomot din mediul 62.Poluarea apei: surse de poluare si caract lor Leptospiroza: -rezervorul de infectie este reprez de provenite din industria unor produsi , antrenarea
comunal şi acţiunea acestuia asupra organismului. I.Surse naturale:-chimice, fizice, biologice sobolani,soareci, elim leptospire prin urina si dejecte, pesticidelor din sol prin apele de irigatii, antrenarea cu
*Zg.industr (17%)-ind metalurg, constr de masini; - reziduri organice de origine animala sau vegetala ce trecand in ape de suprafata; -omul se contamin prin apele de precipitatii a subst pesticide depozitate
*Zg prod de activit de transporturi:-autoturisme, sunt descomp prin actiunea bacteriilor din apa. Aceste imbaiere, trecerea prin apa contamin, in timpul necorespunzator , tratamnete aeriene. Efecte acute –
autobuze, metrou,transp feroviare,transp aerian. procese au loc cu consum de O2 din apa, det pescuitului, apa potabila, irigatii; sunt accidentale (cefalee,varsaturi ,crampe abdominale,
*Zg prod de activ din constructii si reconstructii:- modificari la nivelul faunei si florei acvatice TBC: b.Koch se intalneste in ape de suprafata. transpiratii, lacrimare, salivare, contractii musculare.
lucrari de refacere a cailor publice (asfaltare) -„inflorirea apei”-dezv excesiva a algelor, flagelatelor, Bruceloza:-frecv la bovin, porcine; contam apei prin Efecte cornice – efecte : hepatotoxice, neurotoxice ,
*Zg. din interiorul incaperilor-prod de ap modif culoarea,mirosul. urina si dejectele anim bolnave; gonadotoxice , cancerigene prezenta subst pesticide in
electrocasnice, tv, radio, instal de apa si II.Surse artificiale: apa det deteriorarea proprietatilor organoleptice ale
canaliz,ascensor, si zg prod de locatari prin vorbire. *surse organizate: reziduri lichide comunale 65,66. Boli virale si parazitare transmise prin apa apei, pesticidele din apa sunt concentrate de catre
*Zg cu intens de 30-65 foni=fond obinuit din apartam fecaloid-menajere (rezulta din utiliz apei in Teoretic orice tip de virus se poate transmite prin apa , organismele acvatice.
si multe locuri de munca locuinte,instalatii publice,unitati comerc); - ape uzate practic, sunt de imortanta sanitara cele intalnite mai
*Zg cu intens de 65-90 foni=pe strazi f populate industriale(contin subst chimice in cant crescuta); -ape frcvent – enterococii. Imbonavirile determina
*Zg de intens > 90 - product f zgomotoase reziduale zootehnice. manifestari digestive, respiratorii, nervoase, cutanate.
Efecte asupra organ: *Efecte asupra analiz auditiv: -sunt sub supraveghere continua Exista o discordanta intre prezenta virusului in apa
(permanenta) si morbiditate (sezoniera). Bolile
69.Poluarea apei cu detergenti si implicatiile asupra Zincul efect lipolitic, se opune aterosclerozei. Cadmiul Razele gamma sunt radiatii electromagnetice, ionizate.
sanatatii. 72. Efectele carentei si excesului de iod din apa a det experimental ( pe animale ) HTA Se folosesc mai rar pentru dezinfectie.
D p d v chimic , detergentii sunt ionici ( anionici si asupra organismului. . Ultrasunetele sunt vibratii mecanice de înalta frecventa
cationici ) si neionici. Poluare surselor de apa se face Organismul uman conţine 20 - 50 mg iod, din care 8 - 74. Tratarea apei de suprafata in scop potabil: care pot ucide microorganismele. Sunt rar folosite.
prin deversarea in sursele de apa a apelor reziduale 10 mg se concentrează în glanda tiroidă şi intră în sedimentarea, filtrarea si dezinfectia apei cu clor.
menajere si industriale precum si tratrarea agricola cu compoziţia hormonilor sintetizaţi de aceasta. -scopul sedim e de a reduce suspensiile din apa. 76. Termoreglarea fizica a org: procesul este
insecticide care contin si detergenti .Una din In carenţa de iod glanda tiroidă îşi amplifică *Sedim simpla:-in bazine de ciment, de forme conditionat de microclimat sau ambianta termica.
principalele consecinte ale poluarii apei cu detregenti activitatea pentru a compensa deficitul (sub acţiunea variate,ce sunt traversate de apa cu o viteza redusa, Fcatorii de microclimat: temperature aerului ,
este modificarea proprietatilor fizico chimice si hipofizei). Din păcate glanda lucrează în gol, astfel că timp in care particulele in suspensie se depun; Sedim umiditatea aerului , curentii de aer , temp
organoleptice. Conc de 2-3 mg / l confera apei un gust foliculii se hipertrofiază şi apare guşa. Copiii, particic e influentata de viteza de curgere a apei, forma radianta.Punctul de netralitatea termica = val temp
si un miros specific , la 6-7 mg /l se distruge populatia adolescenţii, femeile gravide şi cei ce lucrează fizic bazinului, temp apei, marimea particulei. mediului pt care procesele metabolice se desf cu
piscicola. Efectele :se modifica permeabilitatea tubului intens sunt mai sensibil la aportul insuficient de iod. - se reduce 40-60% din continutul de suspensii din apa pierdere minima de energie.Punctul de neutralitae
dig,ceea ce favorizeaza patrunderea altor subst toxice. Tiroida fătului are o capacitate mai mare de captare a *Sedim cu coagulare:-pt ape cu grade mare de termica are valoare diferita in fct de microclimat si cei
In apa potabila detergentii sunt in mod normal intre : iodului decât glanda maternă, de aceea suferă mai mult turbiditate si pt cele ce contin suspensii fine coloidale, care tin de organism-28grade in repaus ; 20-22 pt indiv
0,2 -0,3 mg / l. de pe urma carenţei de iod. Boala apare la populaţia ce greu sedimentabile. cu acticit usoare, 12-14 pt cei cu activit musculare
consumă alimente şi apă sărace în iod (carenţă -se accelereaza depunerea suspensiilor prin adaugare intense.La cresterea temp mediului de la pct de
70. Poluarea apei cu substante cancerigene primară). Carenţa secundară de iod este dată de o de subst coagulante: sulfat de Al, sulfat feros, clorura neutralitate termica pana la o temp critica,
Apa potabila cont subst chimice care exercita asupra serie de substanţe, componente ale unor alimente ferica, sulfat feric, ridica eficienta sedimentarii cu 60- homeotermia se realizeaza prin termoreglare fizica ce
organismlui efecte “probabil“ cancerigene. Poluarea vegetale, ce pot perturba metabolismul acestui 80%. pp si cresterea pierderilor de caldura din partea org
apei cu subst cancerigene poate avea loc in microelement: Filtrarea: -filtre lente: bazine in care apa are viteza de prin termoliza: prin conductie, convectie , rediatie si
urmatoarele situatii : 1. poluantii sunt deja prezenti in -varză, conopidă, gulii - interferă sinteza hormonului filtrare mica, retinerea se face atat mecanic cat si evaporare. Conductie = se pierde caldura fata de
apa potabila furnizata populatiei 2 . poluari accidentale de către tiroidă; -leguminoasele uscate (fasole, soia, biologic, in membrana biologica formata din microorg obiectele cu care org vine in contact .Convectie
ale conductelor de apa 3.vopsirea sau tratarea mazăre) exercită efecte guşogene; ele ar interfera veg si anim; eficienta e de 99,9% =pierderea de caldura care are loc pana la egalarea
conductelor de apa. Cele mai raspandite si cunoscute reabsorbţia hormonului tiroidian eliberat prin bilă, -filtre rapide:-au debit de filtrare mult mai mare; temperaaturii in raport cu toate obiectele din
subst: hidrocarburile policiclice aromatice ( HPA), ceea ce duce la sărăcirea organismului în iod; membrana biologica se formeaza rapid si e mai saraca mediu.Pierderile de caldura au loc prin vasodilatatie
compusii N-nitrozo, trihalometanul, saubst radioactive. -alte elemente competitive sunt fluorul şi calciul. in micoorganisme oxidante; retinerea e in special periferica , accelerarea transpiratiei si respiratiei, scade
HPA – devarsarile de ape uzate urbane, menajere si Raţia-pentru a preveni apariţia guşei endemic:60 - 70 mecanica si mai rar biologica; eficienta e 80-95%. prod de caldura care se traduce pirn anorexie , apatie
industriale. Compusii N-nitrozo: nitrozaminele + μg pentru adulţi, raţia optimă fiind de 100 - 200 μg/zi; *Clorinarea: putin costisitoare si ofera o buna ,inertie , scaderea TSHului.
nitrozamidele au o raspandire mare in mediul Surse alimentare cele mai bogate în iod sunt peştele, garantie epidemiologica, dupa introducerea ei morbidit
inconjurator si efect puternic cancerigen. scoicile, creveţii, algele marine. Laptele, carnea, ouăle prin boli gastro-intest scazand f mult. 77. Termoreglarea chimica a org: În microclimatul
Trhalometanul - cuprinde o fam de compusi chimici reprezintă o sursă importantă de iod, dacă animalele -dezav:-form de gusturi si mirosuri particulare(de clor) rece ( termoreglarea chimică) organismul pierde
din care cloroformul este cel mai reprezentativ. primesc o alimentaţie corespunzătoare. -efect iritant produs de clor asupra mucoasei gastr căldură prin radiaţie ( la temperaturi mici), convecţie
Expunera mamiferelor la THM det efecte oncogene, -met e ineficienta pt virusuri si chisturi de protoz. (la viteze mai ale curenţilor de aer) şi conducţie ( în
mutagene, teratogene si toxice. Subs radioactive – 73. Subst minerale din apa si bolile cardiovasculare. condiţii de umiditate crescută). Organismul
radioactv artificiala- contaminarea apelor cu subst Afectiunile CV reprez clasa de boli cu cea mai mare 75. Ozonizarea, dezinfectia cu UV, ultrasunete si reacţionează prin creşterea producţiei de căldură (
radioactive utilize de om in diverse activitati. raspandire si cu o pondere a mortalitatii de 50% din radiatii ionizante termogeneză) şi prin limitarea pierderii de căldură (
totalul deceselor. Etiopatogenia BCV este incomlpet Ozonizarea consta în tratarea apei cu ozon, oxidant limitarea termolizei).
71. Efectele carentei si excesului de fluor din apa elucidata dar unul din factorii de risc este reprezentat puternic care are si el avantaje si dezavantaje fata de În procesul de termogeneză intervine creşterea
asupra organismului de aportul de subst minerale in organism. Opiniile clor. Avantaje: Necesita timp mai putin pentru reactie metabilismului şi sistemul endocrin prin tiroidă,
Apa repezinta o sursa importanta de fluor pt organism privind importanta acestui factor sunt grupate astfel: (10 minute, fata de 30 minute la clor); activitatea hipofiză şi suprarenală. Cantităţile cele mai mari de
deoarece absorbtia acestuia este superioara surselor unul sau mai multi constituienti ai duritatii apei au bactericida este de 20 de ori mai puternica; nu este căldură sunt produse de masele musculare şi de ficat.
alimentare. Carenta de fluor – caria dentara reprezinta efect protector impotriva BCV; unul sau mai multe influentat de pH-ul apei; nu persista în apa si nici nu da Expresia tonusului muscular este apariţia frisonului,
o distrugere localizata si progresiva a dintilor care microelemente prezente in apele dure au efect produsi remanenti (se degaja oxigen); nu produce tremurăturilor şi a "pielii de găină".
debuteaza printr-o dizolvare acida a suprafetei externe protector impotriva BCV. Apele moi contin elemente clorfenoli si nu afecteaza nici în alt fel gustul. Mecanismele fiziologice prin care este limitată
a dintelui , carenta de fluor fiind recunoscuta ca factor chimice cu efecte nefavorabile asupra sist circulator. Dezavantaje: Nu are efect de durata, remanent în retea; pierderea de căldură sunt reprezentate de:
probabil in formarea cariei . Profilaxa carentei : Majoritaea informatiilor sustin prima ipoteza , eficienta e afectata în prezenta substantelor organice, -vasoconstricţia periferică prin care se realizează
fluorizarea apei cu diferite substante ca : fluorura de considerand ca duritatea apei sau componentii acesteia care "concureaza" bacteriile pe care ar trebui sa le reducerea circulaţiei sanguine în ţesuturile periferice (
mg, fosfatul de fluor. Suplimentarea orala de fluor prin protejeaza populatia impotriva BCV. Apa dura contine atace; produce compusi toxici cum sunt ozonidele, determină reducerea pierderilor de căldură) şi
comprimate de la nastere pana la varsta de 19 ani. saruri de calciu in proportii inalte astfel se exercita un greu de dozat. Ultravioletele sunt o metoda de orientarea masei sanguine către organele interne, în
Aplicatii locale – fluorul poate fi inglobat in pasta efect protector asupra cordului, tot apa dura contine dezinfectie aplicabila apelor foarte curate, deoarece special muşchi şi ficat; în acest context apare
dentara folosita zilic. Fluorizarea laptelui, a sarii de Mg , carenta de Mg det modif EKG , aritmii , HTA , depind de transparenta apei. Trebuie aplicate în strat scăderea frecvenţei cardiace asociată cu creşterea
bucatatrie sau a altor alimente. tromboza coronariana.O alta categorie de cercetatori subtire si timp relativ îndelungat, fapt ce face metoda tensiunii arteriale, scăderea frecvenţei şi amplitudinii
Excesul de fluor : intoxicatia acuta ( accidental sustin ca apele dure contin o cant mai mare de aplicabila numai pentru volume relativ mici de apa. Se respiratorii, poliurie;
,decesul poate surveni prin inhibitie enzimatica ), oligoelemente: Cr impiedica depozitarea lipidelor in formeaza si anumite cantitati de ozon, care la rândul -scăderea temperaturii cutanate - prin creşterea
intoxicatia cr = fluoroza endemica apare la organe de aceea la populatia cu risc crescut de ATS, lui da derivati toxici, deci nici tratarea cu UV nu e termoproducţiei apare creşterea temperaturii mediului
concentratii de peste 1,5-2 mg / l apa. Cr se gaseste in cant reduse, Manganul- efect lipotrop, perfect "curata". intern asociată cu scăderea temperaturii curanate.
Tulburările ce apar sunt locale ( degerături, dureri morfologice sau fct ale trombocit sau hematiilor).O apă este determinată de granulometrie şi de porozitate
articulare şi musculare, dureri pe trasee nervoase 80. Radiatiile ionizante: conditii de expunere alta forma de irad cron e sdr neurovegatativ- manif (spaţiile libere rămase între granule). Permiabilitatea
până la paralizii) şi generale ( scăderea rezistenţei IRADIEREA NATURALA-= fondul natural radioactiv sunt nespecif(astenie,cefalee, diminuarea apetit,tulb de solului pentru apă este importantă pentru acumularea
generale a organismului, mărind astfel frecvenţa cup. totalit. radiatiilor emise de subst radioactive aflate somn,scaderea capacit de munca) *Efect teratogen:- rezervelor de apă subterană şi pentru asigurarea apei
bolilor infecţioase). in mod natural in toti factorii mediului act asupra embrionului,moarte fat, malform necesare vegetaţiei.
ambient(aer,apa,sol,alimnte)Radiatiile cosmice sunt congen,sensibilitate scazuta cu cat sarcina e mai mare -Capilaritatea este capacitatea solului de a permite
78. Radiatiile ultraviolet: efectele asupra org rad de origine solara , cu energii ridicate.Radiatii apei subterane să se ridice prin pori până la nuvelul
-au lungimea de unda cuprinsa intre 100-400 nm; terestre,provin din elem. radioactive ce alcatuiesc 81. Locuinta: amplasarea, orientarea, materialele straturilor superficiale. Dacă pătura de apă subterană
- 3 categorii: A (400-320 nm)- efect pigmentogen; B scoarta terestra(RA 226,TH 222,U238,K40 de constructie, planificarea interioara este superficială, aceasta se ridică prin capilaritate,
(320-280 nm)- efct eritematos; C- (sub 280 nm)- efect )Elementele radioactive din sol si apa migreaza in Locuinta= mediu complex cu elem artificiale si psiho- pătrunde în materialele de construcţie ducând la
bactericid. -efecte asupra organismului: sanogene si plante si de aici in organismele animale , realizand sociale. Ac mediu trebuie sa asigure conditii pt apariţia igrasiei şi a insalubrizării clădirii.
patogene, act. Principala se exercita la niv.teg., radioactivitatea naturala a alimentelor. IRADIEREA progresul si desavarsirea individului in cadrul unei -Filtrarea este capacitatea solului de a reţine în porii
Ochilor precum si asupra mediului ARTIFICIALA: explozii nucleare si experimentale , vieti de familie sa-i asigure refacerea dupa solicitarile săi diferite impurităţi care îl străbat. Cu cât solurile
Tegumente: -efecte imediate: pigmentarea- efect centrale nuclearo- electrice, activitati industriale , legate de munca. Recomandarile OMS pt o locuinta sunt mai greu permeabile cu atât reţinerea este mai
protector det. Cresterea rezistentei organismului la exploatarile miniere radioactive,utilizarea izotopilor sanatoasa :-satisfacerea nevoilor fizice, nevoi mare. Această particularitate a solului are o
iradiere. Initial se manifesta o pigmentare usoara radioactivi in cercetare , fundamentale (asigurarea spatiului suficient, o importantă mare igienico-sanitară deoarece asigură
precoce ce dureaza 8-10 zile si acre apare dat. biologie,agricultura,industrie.Cea mai importanta sursa ambianta termica corespunzatoare protecţia apelor subterane.
Pigmentului melanic preexistent, nu e insotita de artificiala de iradiere a populatiei este utilizarea subst -prevenirea bolilor transmisibile – pt aceasta este -Temperatura solului este influenţată de radiaţia
eritem. Dupa a 4-a zi apare pigmentarea propriu zisa ce radioactive in diagnosticul si terapia medicala:- necesara evitarea aglomeratiei, aprovizionarea cu apa calorică şi de procesele biochimice ce se petrec la
atinge un maxim in a 12-a zi, dureaza 1-3 luni si apare rontgen-diagnostic(utilizarea razelorX);-radioterapia potabila, existenta unor instalatii sanitare acest nivel. Solul este rău conducător de căldură.
dat. Pigmentului melanic de catre melanocite. externa(rontgenterapie, gamaterapie,terapia cu energii corespunzatoare; -protectia impotriva accidentelor in Temperatura solului influenţează clima regiunii
Interfera cu cresterea celulara- in primele 24de ore inalte);-Curieterapia;-medicina nucleara.Surse locuinta (utilizare de materiale de constructie rezistente respective, viaţa plantelor ( protejează rădăcinile),
apare o scadere a cresterii celulare; radioactive minore :ceasurile cu cadran si neinflamabile, evitarea alunecarilor, caderilor); - intervine în procesele fizico-chimice şi biologice ce
Fav. Sinteza Vit. D luminescent,aparatele de bord la care se utilizeaza asigurarea cerintelor psiho-sociale( satisfacerea au loc în sol, permite menţinerea unei temperaturi
Nocive: eritem, fotodermatoza cutanata vopselele luminiscente, ecranele receptoarelor de necesitailor individuale de izolare si realizarea unei aproape constante a apelor subterane, protejează
-Efecte tardive: - degenerarea tegumentului;cheratoza TV.Expunerea profesionala: mineri, muncitori de la vieti familiale armonioase. AMPLASAREA locuintei conductele de apă şi canalizare.
actinica;cancer cutanat uzinele de tratare a minereurilor, personal medico trebuie sa asigure protectia populatiei impotriva Proprietăţile chimice - Solul cuprinde în structura sa
Ochi:efecte imediate: conjunctivita, fotocheratita; sanitar industria constructoare de masini. surparilor si alunecarilor de teren, infiltratiilor de aproape toate substanţele chimice, minerale şi
clinic- fotofobie, blefarospasm; Ef. somatice cuprind efectele ce apar la persoanele subsol , emanatiilor. Platformele pt colectarea organice cunoscute, în cantităţi variabile.
Efecte tardive: cristalin- opacifiere(cataracta); retina- expuse la radiatii ionizante in doze ridicate si care det reziduurilor , gunoiului menajer se amplaseaza la min -Substanţele minerale sunt acumulate în unele
scaderea tranzitorie a vederii insotita uneori de leziuni lezarea unor tesuturi,organe sau sist.prin alterari 5 m distanta de locuinta. Unitatile de munca teritorii în cantităţi mari: siliciu, calciu, aluminiu,
ale cel. senzoriale bazale celulare grave. Cea mai grava manif. este ”boala de industriale, comerciale ce pot crea discomfort datorita fier, magneziu, potasiu. Alte elemente minerale se
Mediu: depinde de doza de radiatii folosita – doza iradiere acuta“, a carei gravitate este in functie de prafului,fumului, zgomotului trebuie sa fie la min 15 m găsesc în sol în cantităţi mici: iod, fluor, cobalt,
mica- efect bacteriostatic, mare- bactericid doza, tip de rad (alfa,beta,gamma,X). Principalele fata de casa. MATERIALELE DE CONSTRUCTIE mangan, cupru, crom. O mare parte din elementele
modificari sunt de natura hematologica (leucopenie), folosite se aleg astfel incat sa nu polueze aerul interior( chimice din sol trec în alţi factori de mediu – apă,
79. Radiatiile infrarosii: efectele asupra org afectiunea putand sa dureze 2-3 ani. Pot sa apara tulb formaldehida, azbest), se asigura izolarea hidrotermica alimente. Aceşti factori asigură aportul de elemente
Pielea are o mare capacitate de absorbtie a RIR , cardiovasc. sau digestive. In iradieri ce depasesc 250 si acustica corespunzatoare. Materiale de constructie minerale pentru organismul uman. Cantitatea primită
datorita continutului sau ridicat de apa.Tegumentele rem, se produce boala de iradiere in forma grava a preferate : caramida BCA . Suprafata minima a unei va fi strict dependentă de concentraţia lor în sol.
pot tolera o iradiere cu IR de 0,8cal /cm2 / min timp acesteia. STADIUL1 (faza prodromala):soc, camere trebuie sa fie de 10 m2. Temperatura optima in Solurile sărace în elemente minerale vor determina un
nelimitat , incepand cu 1,5 cal/ cm2/min apare greturi,varsaturi,diaree; STADIUL2 (per.de latenta) locuinta = 18-22 grade , umiditatea aerului 35-65 %. aport insuficient cu consecinţe specifice. Se pot
durerea.La niv tegumentar apare : eritemul ,arsurile cu lipsita de manif. clinice obiective STADIUL3 produce de la simple dereglări fiziologice până la
papule , vezicule , sau chiar necroza. manifestari generale (astenie ,cefalee,ameteli , 82. SOLUL-PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE SI maladii specifice. Afecţiunile sunt cunoscute sub
Repetarea expunerii pielii la RIR det dermatite , hipertensiune), tulb digestive,cv.,hemoragice. BIOLOGICE. Solul este format din particule solide denumirea de "endemii geo-chimice" (ex. guşa
eritemul pleapelor sau chiar inflamatia cronica a Efectele somatice tardive -carcinogeneza, boala de numite granule, ce au forme, dimensiuni şi compoziţii endemică, caria dentară).
pleoapelor. iradiere cronica,scurtarea vietii , efectul teratogen. chimice variabile. Spaţiul dintre granule reprezintă -Solul încorporează în structura sa şi substanţe
Efecte asupra ochiului- conjunctiva si cornee= leziuni *Carcinogeneza- se prod dat acumul in timp a mai porozitatea solului. Aceste doua elemente influenţează organice în diferite grade de transformare. Compuşii
corneene si declansarea reflexului de inchiderea a multor doze mici pana la 20 rad. majoritatea proprietăţilor fizice, chimice şi biologice organic ai solului provin din resturile de organisme
ochilor; - iris = constrictie pupilara;- Radiatiiile transforma cel normala in cel canceroasa. ale solului. vegetale şi animale. Prin degradare se formează
cristalinul=opacifieri locale sau chiar cataracta. Alte Dar simpla transf a cel nu inseamna deja proces de Proprietăţile fizice - Permiabilitatea este humusul, complex organic propriu solului ce îi
efecte: asupra meningelui- insolatia, paliditate, cancerizare. Acesta apare numai cand celulele caracteristica solului de a fi străbătut de aer şi apă. asigură fertilitatea.
tegumente us-cate si calde, cefalee, fotofobie,puls slab canceroase au cond favor de dezv si cand sunt invinse Permiabilitatea pentru aer depinde de granulometrie Proprietăţi biologice - Solul este cel mai bogat în
filiform, greata , convulsii. react de aparare a organismului *Boala de iradiere (dimensiunile granulelor). Solurile formate din microorganisme (raportat la ceilalţi factori de mediu
Expunerile prelungite det 1.scaderea reactivitatii cronica:mai frecv in expuneri profesionale; -poate fi granule mari sunt foarte permeabile pentru aer. Cu cât ). Densitatea mare a acestora este la nivelul straturilor
imunobiologice a organismului 2.rinita cronica cu interna sau externa; - se poate manif sub f de sdr cantitatea de aer din sol este mai mare cu atât creşte superficiale. La peste 4 m el este aproape steril. Flora
polipi de hiperplazie a mucoasei. 3. reducerea hematologic(leucopenie,modific morfol a salubritatea acestuia, deoarece sunt asigurate solului este reprezentată de bacterii saprofite,
spermatogenezei leucocit,trombocitopenie moderata, anomalii procesele de biodegradare.. Permiabilitatea pentru ciuperci, alge, protozoare şi îndeplineşte funcţii
caracteristice de oxidare a sulfului, a compuşilor de supravieţuire în sol este variat, în funcţie de specie infecţioase sunt cele ce provin sau care au venit în pentru cele nepericuloase. Acest spaţiu trebuie separat
azotaţi, de fixare a azotului din aer. Este o floră ce şi de condiţiile telurice. De regulă, formele vegetative contact cu sângele sau alte lichide biologice, cu fucţional de restul construcţiei şi asigurat cu sisteme de
contribuie la fertilitatea solului. rezistă mai puţin, de la căteva zile la câteva virusuri, bacterii, paraziţi ( seringi, sonde, comprese, închidere. Încăperea va fi prevăzută cu sifon de
săptămâni, în timp ce formele sporulate, de la câteva pansamente, perfuzoare); deşeuri înţepătoare- pardoseală pentru evacuarea apelor uzate ( rezultate în
83. Poluarea solului cu subst chimice, ag biologici luni la ani. Frecvent agenţii biologic ce poluează tăietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, urma curăţării şi dezinfecţiei) în reţeaua de canalizare.
Poluarea solului apare, în special în urma activităţilor solul provin din intestinul omului sau al animalului. seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unică Transportul -Trebuie făcut la întervale cât mai mici:
umane. Ea se realizează prin îndepărtarea şi Măsurile de protecţie sanitară ce se impun sunt folosinţă); deşeuri chimice şi farmaceutice includ cel mult 2 zile vara şi 5 zile iarna. Transportul se face
depozitarea neigienică a reziduurilor solide şi lichide, grupate astfel: serurile, vaccinurile cu termen de valabilitate expirat, cu maşini compactoare, etanşe, de preferat în timpul
a dejectelor animalelor şi cadavrelor acestora, -măsuri tehnico-sanitare de colectare şi neutralizare medicamente expirate, reziduuri de substanţe nopţii. Maşinile sunt încărcate de personalul specializat
deşeurilor industriale, prin utilizarea corectă a deşeurilor; -reducerea sedimentării chimioterapice. manual sau prin schimbarea containerelor.
necorespunzătoare în agricultură a substanţelor substanţelor chimice din atmosferă prin reducerea Depozitate şi neutralizate incorect, ele reprezintă un -Transportul deşeurilor periculoase se face cu
fertilizante/antidăunătoare, utilizarea apelor uzate în eliminării lor de la nivel industrial; -folosirea factor important de risc. Principalele nocivităţi pot fi respectarea strictă a normelor de igienă. Vehicolul care
irigaţii. raţională a substanţelor chimice în agricultură; - astfel grupate: le transportă trebuie să corespundă următoarelor
Poluarea cu substanţe chimice practicarea unor măsuri de asanare, adresate solurilor -poluarea solului la nivelul suprafeţei de depozitare; cerinţe minime: compartimentul destinat contaierelor
-Poluarea cu reziduuri menajere organice se face prin intens poluate; -în solurile degradate, cu o capacitate -poluarea bazinelor naturale de apă prin spălarea de să fie separat de cabina şoferului; să aibă dispozitive de
deşeuri menajere solide şi lichide. Materia organică redusă de autoepurare, se vor aplica măsuri de către apele de precipitaţie; fixare a containerelor; să fie dotat cu sisteme etanşe de
este biodegradabilă de către microorganismele din sol îmbunătăţire a acestora (în solurile umede se aplică -poluarea apelor subterane prin infiltrarea apelor de închidere a uşilor compartimentului ce conţine
şi de către cele care însoţesc poluanţii organici. măsuri de drenare şi aerare); -solurile intens precipitaţie poluate; containerele; să fie dotat cu sisteme de asigurare
Materiile organice sunt descompuse până la produşi contaminate vor fi supuse dezinfecţiei. -poluarea aerului prin produşii rezultaţi în urma împotriva răspândirii deşeurilor periculoase în caz de
finali mineralizaţi, nitraţi, fosfaţi, sulfaţi. Compuşii descompunerilor; accident.
azotaţi pot fi înglobaţi în sol sub formă de azot 84. Tipuri de reziduuri solide si nocivitatea lor -dezvoltarea muştelor şi a altor insecte, ce sunt vectori Neutralizarea-Metodele de neutralizare a reziduurilor
organic teluric cu rol de fertilizare. În această categorie intră resturile solide provenite din a numeroase microorganisme patogene; solide trebuie să respecte câteva cerinţe principale:
-Poluarea cu substanţe utilizate în agricultură a locuinţe, cămine, restaurante, şcoli, instituţii publice, -reprezintă locuri de dezvoltare a rozătoarelor: şoareci, -evitarea contaminării şi poluării factorilor de mediu;
devenit în ultima vreme o problemă. Substanţele străzi, pieţe, activităţi comerciale şi industriale. şobolani; -evitarea dezvoltării insectelor şi a rozătoarelor;
fertilizante sunt compuşi chimici anorganici folosiţi -Reziduurile menajere – sunt reprezentate de: resturi -conţin numeroşi germeni patogeni şi paraziţi; -după epurare, reziduurile rezultate să devină
pentru creşterea fertilizării solului. De regulă conţin alimentare, hârtie, ambalaje, sticlă, materiale plastice, -influenţează nefavorabil individul din punct de vedere inofensive din punct de vedere epidemiologic;
azot, fosfor, potasiu şi sunt folosite ca substanţe unice ţesături, cadavre animale, gunoi de construcţie. psihic. -reziduurile rezultate după neutralizare să poată fi
sau în amestec. Substanţele ce conţin azor se vor Tendinţa generală este de creştere a gunoaielor cu 1 – folosite economic.
regăsi în sol sun formă de nitraţi. Aceştia migrează în 3 % anual. 85. Colectarea, transportul, neutralizarea Depozitarea controlată – este o metodă practicată pe
apă şi în plantele de cultură. În acest fel ei ajung în -Reziduurile stradale – au o componenţă variată reziduurilor solide scară largă. Sistemul constă în depozitarea
organismul uman, generând la sugar boala denumită (apropiată de cea a gunoiului menajer) şi cuprind toate Colectarea-La locul de producere ele se colectează în reziduurilor în gropi naturale, plasate la periferia
methemoglobinemie. Pesticidele sunt un alt grup de resturile din pieţe, parcuri, străzi. condiţii care să asigure izolarea, să împiedice accesul colectivităţilor. Reziduurile vor fi dezintegrate de flora
substanţe intens folosite în agricultură pentru -Reziduurile industriale – variază în raport cu insectelor şi eliminarea mirosurilor. Reziduurile microbiană din sol. Locul de depozitare va fi plasat la
creşterea producţiei. Ele sunt puţin solubile în apă şi procesele de producţie, cu gradul de industrializare. menajere se colectează în saci din material plastic ce se cel puţin 1000 m depărtare de colectivitate, iar apa
greu biodegradabile, în funcţie de structula lor Cele provenite din industria chimică, metalurgică, îndepărtează cu totul. De la locul de producere, subterană va fi la o adâncime minimă de 3 – 4 m.
chimică. Pesticidele migrează către structurile siderurgică conţin numeroase substanţe chimice gunoiul este evacuat în containere mari, metalice, Reziduurile se depun în straturi succesive de 1,5 – 2,5
inferioare ale solului, ajungând în apă, şi se periculoase. Cele din industria alimentară sunt bogate amplasate la 15 m de locuinţă, pe platforme special m grosime, ce vor fi apoi acoperite cu un strat de
acumulează în rădăcinoase. Omul este expus, prin în substanţe organice uşor biodegradabile. amenajate. Colectarea poate fi în sistem unitar ( un pământ de 20 – 30 cm. În acest mod temperatura din
consum de alimente şi apă potabilă poluate cu -Reziduurile zootehnice – provin de la creşterea singur recipient colector) sau separat ( colectarea interiorul depozitului ajunge la 70°C ceea ce determină
pesticide. animalelor şi sunt caracteristice mediului rural, este în făcându-se separat pentru materiale celulozice, resturi distrugerea germenilor microbieni.
-Poluarea solului cu substanţe minerale se realizează substanţe organice, poate fi folosit ca îngrăşământ. alimentare, metale). Compostarea reziduurilor – impune depozitarea lor pe
şi prin activitatea industrială. Poluarea se realizează -Reziduurile speciale – cuprind reziduurile cu un înalt -Ambalarea deşeurilor de spital se face diferit în o platformă amenajată în afara localităţii. Platformele
prin depunerea pe sol a poluanţilor răspândiţi în grad de periculozitate provenite din spitale. funcţie de natura lor. Cele nepericuloase se ambalează sunt din ciment, cu lungimi de 10 – 25 m plasate în
atmosferă, prin depozitarea incorectă a deşeurilor  deşeuri nepericuloase –se colectează şi se în saci de culoare neagră. Cele periculoase în ambalaje rânduri paralele. Depozitarea se face în stive de 1,8 – 2
industriale. Solurile cu cea mai mare poluare sunt îndepărtează la fel ca cele menajere; Exemple: galbene. Pentru deşeurile infecţioase (care nu sunt m înălţime, în straturi succesive ( un strat de gunoi,
cele plasate în jurul întreprinderilor industriale. ambalajele materialelor sterile, flacoane de perfuzie, tăietoare-înţepătoare), se folosesc cutii din carton unul de sol).
Substanţele poluante sunt variate, cuprinzând aproape recipiente de sticla care nu au venit în contact sângele prevăzute în interior cu saci de polietilenă sau saci de Camere biotermice – sunt construite din cărămidă sau
toate micro şi macroelementele cunoscute. sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu polietilenă galbeni (rezistenţă mecanică mare). beton, spaţii în care se introduc reziduurile şi unde
Substanţele toxice de pe sol pot migra în apele produse biologice, hârtia, resturile alimentare ( cu Deşeurile tăietoare-înţepătoare se colectează în cutii circulă un curent de aer cald ce permite dezvoltarea
subterane, odată cu precipitaţiile ajung în apele de excepţia celor provenite de la secţiile de infecto- din material rezistent la acţiunea mecanică. De florei termofile.
suprafaţă, sunt încorporate în culturile vegetale. contagioase). asemenea, ele vor fi prevăzute cu un capac special care Incinerarea – se realizează în cuptoare speciale,
Poluarea cu agenţi biologici  deşeuri periculoase –deşeuri anatomo- are un sistem de închidere definitivă ce permite denumite crematorii de gunoaie. Problema majore
Poluarea solului cu reziduuri antrenează şi o poluare patologice şi părţi anatomice ce cuprind material introducerea deşeurilor, dar împiedică scoaterea lor. ridicate de incinerare este legată de riscul de poluarea
biologică intensă, de provenienţă umană sau animală. biopsic, părţi anatomice rezultate din sălile de Ulterior ele sunt depozitate temporar într-un spaţiu atmosferică.
Aceşti agenţi biologici sunt diferiţi de flora autohtonă operaţii sau de la autopsie, cadavre de animale special existent în fiecare unitate şi care are un Evacuarea reziduurilor în mare – Reziduurile
şi constituie flora supraadăugată a solului. Timpul lor rezultate din activităţile de cercetare; deşeurile compartiment pentru deşeurile periculoase şi unul măcinate trebuie transportate în larg la distanţe
convenabile, în zone unde curenţii marini au direcţie -să fie corespunzător dimensionat; -conductele să fie chimică, metalurgică, siderurgică conţin numeroase corp şi mai ales a maselor musculare şi de activitatea
numai către larg. etanşe; -timpul de evacuare să fie de 5 – 7 ore; - substanţe chimice periculoase. Cele din industria intensă). Termopierderea este de asemenea mare
Deşeurile periculoase – vor fi incinerate în instalaţii ce reţeaua de canalizare să fie plasată sub zona de alimentară sunt bogate în substanţe organice uşor datorită suprafeţei cutanate mari raportate la greutatea
respectă normele legate de emisiile de gaze în îngheţ. În mod normal aceste ape sunt întoarse în biodegradabile. corporală şi ţesutului celular subcutanat ce este slab
atmosferă. natură după o prelucrare prealabilă. Neutralizarea se -Reziduurile zootehnice – provin de la creşterea dezvoltat.
face prin diluţie şi prin procese de autoepurare animalelor şi sunt caracteristice mediului rural. Este Metabolismul bazal are o valoare dublă faţă de cea de
86. Tipuri de reziduuri lichide naturală. Tratarea apelor reziduale bogate în poluanţi vorba de reziduuri complexe ce conţin paie, resturi de la adult ( 2,0 kcal/kg/oră).
Reziduurile lichide numite şi ape reziduale apar din se face prin metode fizice şi biologice. -- Epurarea furaje, dejectele animalelor. Este un gunoi bogat în Aparatul locomotor – la naştere coloana vertebrală
apele folosite în diferite scopuri. Clasificarea acestor prin metode fizice realizează îndepărtarea substanţe organice, ceea ce face ca el să fie folosit ca este dreaptă; la 3 luni apare curbura cervicală şi copilul
ape se face pornind de la provenienţa lor şi substanţelor şi corpurilor în suspensie; înstalaţiile de îngrăşământ. devine capabil să ridice capul; la 6 luni se dezvoltă
caracteristicile majore de componenţă. strecurare sunt reprezentate de grătare cu ochiuri de -Reziduurile speciale – cuprind reziduurile cu un înalt curbura dorsală şi copilul stă în şezut; la 9 – 12 luni
-Apele uzate menajere – rezultă din folosirea apei diferite dimensiuni prin intermediul cărora grad de periculozitate provenite din spitale ( în special cea lombară – stă în picioare.
potabile în locuinţă. Volumul lor este egal cu cel al suspensiile sunt reţinute; instalaţiile de sedimentare cele de boli infecto-contagioase, umane şi animale, ce Musculatura este slab dezvoltată la naştere. Creşterea
apei potabile distribuite. Ele sunt bogate în materii sunt formate din bazine de sedimentare în care se sunt bogate în floră microbiană patogenă sau acesteia va urma o direcţie proximodistală – întâi
organice şi în agenţi biologici. Materiile organice realizează depunerea suspensiilor; flotoarele sunt condiţionat patogenă). Clasificarea pe categorii a masele musculare de la baza membrelor şi ale
provin din activităţile casnice (resturi menajere) şi din instalaţii de îndepărtare a substanţelor plutitoare. -- deşeurilor rezultate din activitatea medicală se face pe trunchiului.
dejecte. Agenţii biologici ( bacterii, virusuri, fungi, Epurarea prin metode biologice se realizează criterii practice, după cum urmează: Apratul respirator – iniţial toracele participă puţin la
paraziţi) sunt eliminaţi odată cu dejectele şi îndepărtaţi natural sau artificial. Metodele biologice naturale sunt deşeuri nepericuloase – sunt deşeuri rezultate din respiraţie, aceasta fiind de tip diafragmatic; la nou
cu apele uzate. În ultimul timp utilizarea crescută a reprezentate de: câmpurile de irigare, irigaţia activitatea serviciilor medicale, tehnico-administrative, născut frecvenţa respiraţiei ete de 35-40 resp./min şi
detergenţilor, dezinfectanţilor în gospodărie duce la subterană, lacuri biologice, puţuri absorbante. de cazare, a blocurilor alimentare şi a oficiilor de scade la 3 ani la 30 resp./min. respiraţiile sunt
prezenţa acestora în apele uzate. Metodele biologice artificiale sunt reprezentate de: distribuţie a hranei; aceste deşeuri se colectează şi se neregulate, ritmul şi amplitudinea lor modificându-se
-Apele uzate industriale - rezultă în urma folosirii apei filtrele biologice ce sunt formate din bazine de ciment îndepărtează la fel ca cele menajere; următoarele foarte uşor.
în diverse procese industriale. Ele se caracterizează în interiorul cărora se află un material filtrant pe materiale se includ în această categorie: ambalajele Aparatul cardiac – volumul cardiac este dependent
prin variaţii mari de volum, compoziţie şi ritm de asigură reţinerea germenilor microbieni; nămolul materialelor sterile, flacoane de perfuzie care nu au mai mult de greutatea corporală şi suprafaţa corpului
producere. Compoziţia lor depinde de procesul de activat reproduce procesele de autoepurare din apă - venit în contact sângele sau cu alte lichide biologice, şi mai puţin de vârstă, înălţime sau dimensiunea
producţie. instalaţia este formată din bazine de ciment cu nămol ghipsul necontaminat cu produse biologice, hârtia, toracelui; patul vascular are o secţiune mare, iar
-Apele uzate din zootehnie – provin de la unităţile de activat şi în care se insuflă aer sub presiune. -- resturile alimentare ( cu excepţia celor provenite de la frecvenţa cardiacă este crescută ( tahicardie fiziologică
creştere a animalelor. Ele sunt bogate în agenţi Dezinfecţia apelor uzate este obligatorie mai ales secţiile de infecto-contagioase), sacii şi alte ambalaje – la nou născut ajunge la 130-150 bătăi/min); în
patogeni, în substanţe organice. pentru apele provenite de la spitale, laboratoare de din material plastic, recipientele de sticlă ce nu au schimb tensiunea arterială creşte progresiv ( iniţial are
-Apele uzate speciale – provin din spitalele de boli microbiologie şi virusologie. Aceste ape se venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice; o valoare de 80-90/40-50 mm Hg şi creşte până la
infecţioase, umane şi animale. Conţin cantităţi mari de dezinfectează înainte de a fi îndepărtate prin reţeaua deşeuri periculoase – ce se pot clasifica în: deşeuri 90/60 mmHg la 3 ani).
agenţi biologici, alături de medicamente eliminate de de canalizare a oraşului. anatomo-patologice şi părţi anatomice ce cuprind Aparatul renal – copilul mic elimină de 2 ori mai
pacienţi prin dejecte. material biopsic, părţi anatomice rezultate din sălile de multă urină comparativ cu adultul; până la 1 an
-Apele meteorice – provin din precipitaţiile căzute pe 88. Reziduurile solide si lichide speciale operaţii sau de la autopsie, cadavre de animale sfincterul nu este supus controlului cortical; către 1 an
teritoriul colectivităţii. Prin reziduuri înţelegem toate substanţele solide şi rezultate din activităţile de cercetare; deşeurile apare maturizarea funcţională a legăturii dintre centrii
lichide rezultate în urma activităţilor umane. infecţioase sunt cele ce provin sau care au venit în de reglare reflexă şi centri nervoşi superiori ceea ce
87. Colectarea, transportul, neutralizarea Reziduurile solide contact cu sângele sau alte lichide biologice, cu duce la instalarea controlului cortical al eliminărilor.
reziduurilor lichide În această categorie intră resturile solide provenite din virusuri, bacterii, paraziţi ( seringi, sonde, comprese, Aparatul digestiv – capacitatea stomacului este mică,
Colectarea se face în instalaţiile tehnico-sanitare. locuinţe, cămine, restaurante, şcoli, instituţii publice, pansamente, perfuzoare); deşeuri înţepătoare-tăietoare iar activitatea secretorie redusă; de la 6 la 30 luni se
Apele menajere se colectează la chiuvete, căzi, grupuri străzi, pieţe, activităţi comerciale şi industriale. sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu dezvoltă dentiţia temporară ce cuprinde 20 de dinţi – 6
sanitare, cele meterorice în sifoanele de curte şi stradă. -Reziduurile menajere – cantitatea şi calitatea lor ac, branule, lame de bisturiu de unică folosinţă); luni incisivii mediani inferiori, la 8-10 luni incisivii
Apele industriale sunt colectate de sisteme similare, diferă de la o ţară la alta şi depind de o multitudine de deşeuri chimice şi farmaceutice includ serurile, mediani superiori, la 10-12 luni incisivii laterali
chiuvete, sifoane, guri de canalizare. Reziduurile factori cum sunt: zona geografică, clima, gradul de vaccinurile cu termen de valabilitate expirat, superiori, 12-14 luni incisivii laterali inferiori, 18 luni
lichide colectate sunt îndepărtate prin reţeaua de satisfacere a nevoilor alimentare ale populaţiei, medicamente expirate, reziduuri de substanţe molarii, 18-24 luni caninii.
canalizare. Se deosebesc trei sisteme de canalizare: sistemele de încălzire. Aceste reziduuri sunt chimioterapice. Creierul – 50% din creşterea postnatală a creierului se
 sistemul unitar în care îndepărtarea tuturor reprezentate de: resturi alimentare, hârtie, ambalaje, realizează în primul an de viaţă şi încă 20% în cel de al
apelor uzate se face prin o singură reţea de canalizare; sticlă, materiale plastice, ţesături, cadavre animale, doilea an; în această etapă procesul de mielinizare este
 sistemul separativ în care există două reţele gunoi de construcţie. Tendinţa generală este de creştere 89. Dezv fizica, neurops a copiilor 0-3 ani foarte intens.
de canalizare: una pentru apele uzate orăşeneşti şi una a gunoaielor cu 1 – 3% anual. Ritmul de creştere este foarte intens, la 3 ani greutatea Organele de simţ – Ochiul este relativ bine dezvoltat la
pentru apa meteorică; -Reziduurile stradale – au o componenţă variată şi creşte de 4 ori, iar talia de 2 ori faţă de valoarea de la naştere; fibrele nervului optic se mielinizează până la 4
 sistemul mixt utilizabil în zonele cu teren cuprind toate resturile din pieţe, parcuri, străzi. naştere. Apare o creştere accentuată a membrelor luni; iniţial obiectele sunt fixate monocular şi apoi
denivelat şi cuprinde sistemul unitar pe terenuri plane Componenţa lor este apropiată de cea a gunoiului inferioare în lungime şi grosime şi o creştere lentă în binocular; retina nou născutului nu dispune de conuri (
şi separativ pe cele în pantă. menajer. lungime a capului şi trunchiului. este insensibilă la culoare) dar la 6 luni începe să
Indiferent de tipul de sistem folosit acesta trebuie să -Reziduurile industriale – natura şi cantitatea lor Reglarea termică este foarte labilă. Termoproducţia devină sensibilă.
îndeplinească câteva caracteristici: variază în raport cu procesele de producţie, cu gradul este accentuată datorită unui metabolism accelerat ( Auzul este complet dezvoltat imediat după naştere, nou
de industrializare. Cele provenite din industria determinat de ritmul intens de creştere a întregului născutul diferenţiind tonuri la 4-5 ore după naştere.
Procesele cognitive – memoria este iniţial tactilă, fiind egocentrică şi fără posibilitate de generalizare sugarilor: mai redusa in oct-martie si mai intensa in
evaluată prin plasarea obiectului în afara câmpului (gândirea logică este încă limitată). 92. Factorii care inf procesele de crestere - endogeni aprilie-iulie. Cond de habitat= o locuinta insalubra
vizual. Copilul mic atinge toate obiectele pe care le ce tin de mama influenteaza neg dezv si starea de sanatate a copiilor
descoperă în acest mod. Atenţia copilului este instabilă 91. DEZV FIZICĂ. NEUROPS A ŞCOLARULUI Fact. materni: -deficitele morfologice cuprind din: supraaglomerare, lipsa de ventilatie, gaze toxice,
la sugar, fiind predominant involuntară, stabilitatea Ritmul de creştere este accelerat între 10-14 ani la fete insuficientele morfologice ale organelor genitale sau bacterii virusuri, fungi. Supraaglomerarea creste
atenţiei voluntare nu depăşeşte 15-20 secunde la sugar. şi 12-16 ani la băieţi. Necesarul energetic scade ale oaselor bazinului mamei(malformatii sau tumori suprafata de contact si deci posibiliatatea de
Gândirea copilului mic este predominant egocentrică , treptat, valoarea metabolismului bazal ajungând la uterine,bazin ingust); transmitere a bolilor infectioase. Spatiul insuf tulbura
respectiv totul funcţionează dependent de el. 1,5-1,7 kcal/kg corp/zi la adolescenţi. Aparatul -tulburari hormonale in timpul graviditatii somnul copilului si infl neg randamentul scolar, o
respirator – sternul coboară, coastele devin oblice; (hipotiroidia, diabetul) adm de insulina ,hormoni locuinta insalubra inf neg dezv embrionului si a fatului
90. DEZV FIZICĂ, NEUROPS A PREŞC (4-7 ani) respiraţia devine toracică, costală inferioară la sexul sexuali sau suprarenalieni la gravide poate duce la prin alterarea sanatatii femei gravide.
Ritmul de creştere este mai lent, la 7 ani creşterea este masculin şi superioară la cel feminin; frecvenţa embrio sau fetopatii; Alimentatia=fenomenele cele mai raspandite sunt
de 50% la greutate şi de 20% la talie faţă de valoarea respiraţiei scade în timp ce capacitatea vitală creşte. -reducerea aportului de oxigen - in afectiuni pulmonare subalimentatia si malnutritia (mai ales in tarile slab
de la 3 ani. Se menţine un ritm alert de creştere pentru După pubertate, la efort apare mărirea volumului , cardio-vasculare ,anemii ale mamei; dezv). Alimentatia rationala infl hormonogeneza
lungimea şi grosimea membrelor inferioare. respirator. Aparatul cardio-vascular – frecvenţa -adm de medicamente in timpul graviditatii -mai ales ,imunogeneza si functiile enzimatice. Urbanizarea= s-a
Metabolismul bazal este dublu faţă de cel al adultului. cardiacă scade în timp ce tensiunea arterială creşte; în in primele 3 luni de sarcina poate det malformatii: obs. cresterea niv de dezv staturo ponderala a copiilor
Aparatul locomotor – începe osificarea oaselor lungi şi efort apare creşterea volumului sistolic. antibiotice,sufamide ,supradozajul vit. c., sedative; si tinerilor din mediul urban, fata de cel rural. Totusi
dezvoltarea maselor musculare cu creşterea forţei Aparatul digestiv – se impune fracţionarea alimentelor -boli infectioase ale mamei(malarie,inf streptococice, poluarea constituie un potential nociv din ce in ce mai
musculare; mişcările sunt imprecise datorită în 3 mese principale şi o gustare; se dezvoltă dentiţia gripa sifilis ,rubeola; -tulb de nutritie; serios. Activitatea = dezv neuro-psihica a copilului
dezechilibrului dintre muşchii flexori ( mai bine definitivă – 6-7 ani incisivii mediani inferiori; -alti f materni :varsta mamei, nr de nasteri este influentata de actiunea formativa a mediului
dezvoltaţi) şi extensori ( mai puţin dezvoltaţi). ▪ 7-8 ani incisivii mediani superiori, anterioare,cond de munca dezv fizica. social,activitatea de instruire si educatie.
Eforturile statice prelungite nu sunt posibile, dar Relatiile interumane = copilul inconjurat de afectiune
capacitatea de manevrare a obiectelor creşte treptat. ▪ 7-8 ani incisivii laterali inferiori; 93. Factorii care inf procesele de crestere - endogeni si corect ingrijit este mai rezistent la agresiunile
Aparatul respirator – respiraţia este de tip ▪ 10-11 ani incisivii laterali superiori; ce tin de produsul de conceptie mediului. Atitudinea de indiferenta sau de raceala
diafragmatic; frecvenţa respiraţiei scade treptat; ▪ 9-10 ani caninii de pe mandibulă; Factori individuali: genetici-ritmul cresterii este afectiva infl neg dezv psihismului copilului conditii
capacitatea vitală creşte progresiv; preşcolarul face faţă controlat de f genetici: se transmit genetic caracterele social economice=exista corelatii semnificative intre
▪ 10-12 caninii de pe maxilarul superior;
efortului fizic prin creşterea frecvenţei respiraţiilor. de rasa, nanismele ,gigantismele,condrodistrofiile, greut la nastere a copilului si venitul anual al parintilor,
Aparatul cardio-vascular – greutatea cordului creşte ▪ 8-9 primul premolar; factori metabolici profesiunea,varsta mamei.Pt dezv neuro-psihica a
treptat; frecvenţa cardiacă scade, iar tensiunea arterială ▪ 10-12 al doilea premolar ( de pe maxilarul –modificarile care apar pe cai metobolice sunt: copilului factorul hotarator e cultura parintilor,niv
creşte progresiv; face faţă efortului fizic prin creşterea superior); moficari ale sist nervos, ale proteinelor plasmatice, ale dezv somatice este strans legata de niv social economic
frecvenţei cardiace. ▪ 11-13 al doilea premolar; hidrocarbonatelor ,lipoizilor plasmatici, defecte in si de trai.
Aparatul digestiv – stomacul are o capacitate mică ce sinteza unor hormoni: a hemoglobinei, defecte in
impune fracţionarea alimentelor în trei mese principale ▪ 6-7 primul molar; metabolismul unor elem minerale, 95. Legile dezvoltarii copiilor si tinerilor
şi două gustări; la 6 ani începe schimbarea dentiţiei ▪ 12-13 al doilea molar, factori endocrini : cresterea ,maturitatea si pubertatea RITMUL DEZV SCADE ODATA CU VARSTA (ritm
temporare cu molarii inferiori şi superiori, incisivii ▪ 17-25 al treilea molar. sunt controlate de centrii nervosi hipotalamici,hipofiza, f rapid in per.embrionara si fetala ,apoi o crestere lenta
mediani inferiori, iar la 7 ani cu incisivii mediani Aparatul excretor este apropiat funcţional de cel al tiroida,suprarenale si pancreas. intre 3-10 ani, per. de crestere intensiva intre 10-15
superiori. adultului. Sistemul nervos – se perfecţionează funcţiile H tiroidieni influenteaza: cresterea , stimuland dezv ani,ritmul se reduce dupa pubertate ca la 22-25 ani sa
Aparatul renal – eliminarea urinară este controlată de de cunoaştere, atenţie, memorie, gândire, percepţie, staturala,maturizarea ,dif scheletica ,dezv dentitiei, inceteze).
voinţă; rinichii sunt foarte solicitaţi datorită reprezentare. Organele de simţ – se perfecţionează dezv intelectuala si evol sexuala, hipofiza act prin h Ritmul dezvoltarii nu este uniform - se creste in greut.
metabolismului accelerat. progresiv; văzul – se perfecţionează vederea în somatotrop din lobul ant care favorizeaza fixarea toamna si iarna ,iar in inaltime primavera si vara
Sistemul nervos – creşterea creierului este lentă, în adâncime, sensibilitatea vizuală, acuitatea vizuală; proteinelor (h este activ doar in prezenta h tiroidian, RITMUL dezvoltarii diferitelor organe, tesuturi,
schimb se dezvoltă capacitatea de răspuns la stimuli auzul – se perfecţionează auzul fonematic ( al corticosuprarenala isi intensifica activ in perioada sisteme si aparate e diferit pt aceeasi perioada de timp
auditivi/ vizuali, creşte capacitatea de înţelegere a unor cuvintelor) şi structura de sunete caracteristică prepubertara stimuland cresterea oaselor in lungime si in dezvoltarea copilului;
sarcini, de învăţare, de diferenţere, de mânuire a cuvintelor. Procesele cognitive – memoria şcolarului latime, h gonadici ,indeosebi testosteronul, stimuleaza DEZV FIECARUI TESUT SAU ORGAN SE FACE
obiectelor. mic păstrează unele caracteristic întâlnite la copilul dezv scheletica, a masei musculare si accelerarea IN STRANSA CORELATIE CU DEZV TUTUROR
Organele de simţ – -se perfecţionează analiza vizuală a preşcolar, copilul reţine în special ceea ce l-a maturarii sexuale, insulina act asupra proceselor de TESUTURILOR SI ORGANELOR IN CRESTERE
formelor, dimensiunilor, culorilor, relaţiilor spaţiale ale impresionat. La adolescent memoria se bazează pe crestere datorita rolului sau metabolic (dezv SN coordoneaza direct si prin intermediul sist
obiectelor; -se perfecţionează capacitatea de elemente logice, informaţiile reţinute fiind prezentate endocrin si umoral intreg procesul dezv.
diferenţiere a mesajului sonor şi de integrare a într-un stil original. La şcolarul mic atenţia voluntară 94. Factorii care inf procesele de crestere - exogeni DEZV FIZICA A CELOR 2 SEXE ARE
acestuia la nivel psihointelectual. nu depăşeşte 30 de minute, dezvoltându-se şi atenţia Clima si mediul geografic=temperatura mediului PRTICULARIT. CARE LE DIFERENTIAZA(la
Procesele cognitive – memoria este involuntară, bazată selectivă. La adolescent atenţia se dezvoltă sub ambiant influenteaza reactiile chimice , a procese nastere inaltimea si greut.F e mai redusa ca la B,la F se
doar pe asociaţii. Atenţia voluntară devine din ce în ce raportul capacităţii de concentrare, a volumului şi a biologice si enzimatice . Inaltimea si greutatea sunt observa o dezv.osoasa mai precoce decat la B,curba
mai stabilă, capacitatea de concentrare a atenţiei creşte posibilităţii de subordonare faţă de interese. La mai reduse in climatul cald.Se pare ca altitudinea mica cresterii staturale si ponderale este dif., in per.
de la 5-7 min la preşcolarul mic, la 20-25 min la cel şcolarul mic gândirea evoluează către etapa are un rol favorabil asupra cresterii si dezv copiilor, prepubert. si la inceputul adolescentei, cresterea
mijlociu şi la 45-50 min. la cel mare. Gândirea operaţiilor concrete, în care egocentrismul dispare. inaltimea si greutatea copiilor din zonele montane sunt staturo-ponderala la F e mai mare decat la B,capacit.
copilului preşcolar este centrată pe anumite simboluri, Gândirea adolescentului capătă o mare flexibilitate mai reduse decat la altitudini mai mici. Variatia de lucru si ef. musc. e mai cresc.la B ca la F.
ajungând treptat la un nivel optim. sezoniera influenteaza dezv staturala si ponderala a
96. Conditiile igienico-sanitare din scoli gimnaziu timpul creşte la 2-2 ½ ore pentru a ajunge la -varsta - modificarile fiziologice sunt cu atat mai Astfel, în zona asiei primele cicluri se manifestă la 12
Capacitate: nu trebuie sa fie mai mare decat 900-1000 cei de liceu la valori de 3 – 3 ½ ore. Timpul lung, intense cu cat varsta elevilor este mai mica; ani, pe când în cea a africii şi la 16 - 18 ani.
elevi pt orasele mari. Amplasarea: cat mai aproape de necesar pregătirii temelor apare datorită încărcării -sex - forta musculara este mai redusa la fete, Modificarea aspectului corporal implică: lărgirea
locuinte, se evita strazile aglomerate, 500m fata de programelor şcolare şi dozării neadecvate a sarcinilor indeosebi la pubertate; bazinului; depunerea caracteristică a adipozităţii pe
calea ferata. Terenul: sunt indicate solurile poroase, de către cadrele didactice . -intensitatea, durata si caracterul solicitarilor - coapse, fese şi pe faţa anterioară a toracelui; mersul este
igienice, cu posibilitati de autopurificare iar pt sala de Cumulând orele de clasă cu cele de învăţare acasă organismul copiilor se adapteaza mai usor la legănat; pielea devine subţire şi catifelată.
clasa-1,5-2,5 mp \ elev. rezultă un program foarte încărcat al elevilor. Astfel activitatatile dinamice decat la cele statice; in cazul
Banca scolara: sa realizeze un raport corespunzator elevii din clasa a 4-a învaţă 6 ore pe zi pe când cei din activitatilor de durata, intensitatea solicitarilor nu 100. . Caracteristici le generale ale perioadei de
intre dimensiunile si particularitatile fizice ale elevilor, clasele de liceu ajung şi până la 10-11 ore pe zi. trebuie sa depaseaca 15 - 20 % din efortul maximal; adolescenta – schimbari fizice la baieti
sa permita o pozitie igienica, sa nu expuna la Un alt element important este reprezentat de obiectele antrenamentul creste randamentul activitatii; Adolescenţa este etapa cuprinsă între 10/11 ani şi 18/19
traumatisme. Microclimatul: temperatura de 18 grade, cu care se începe pregătirea. Recomandările făcute de -starea emotional - afectiva - teama, tristetea, nelinistea ani, când se realizează trecerea de la perioada de copil la
umiditate intre 30-70%, Incalzirea : prin instalatii specialişti diferă în funcţie de orarul zilnic. stressul, constangerea, dezinteresul pot produce cea adult. În marea majoritate a cazurilor trecerea este
centrale asezate sub ferestre sau cu sobe de tereacota. Elevii ce învaţă dimineaţa termină cursurile în jurul reducerea capacitatii de lucru; fără probleme, dar totuşi este însoţită de necesităţi noi,
Ventilatia :schimbarea aerului de 3 ori in timpul unei orelor 13-14. După un scurt interval de odihnă ei se -conditiile de lucru - discomfortul termic, zgomotul, îndoieli, riscuri şi incertitudini.SCHIMBĂRILE FIZICE
ore. Iluminatul natural : coeficientul de iluminare apucă de învăţat, perioada optimă de lucru fiind praful, poluarea aerului cu substante toxice, mobilierul evidente apar între12 - 16 ani la băieţi.
1\4-1\6 . Iluminatul artificial : sursele de iluminat la cuprinsă în intervalul orar 16-19. Copilul începe cu scolar inadecvat, iluminatul si incalzitul neigienic, La sexul masculin maturizarea pubertară implică:
2,8m fata de podea. Apa potabila :in mediul urban se acele obiecte al căror conţinut este uşor de înţeles şi de microclimatul neorespunzator, ventilatia insuficienta a creşterea şi dezvoltarea organelor genitale;
utilizeaza apa distribuita prin reteaua centrala, in reţinut. Urmează apoi obiectele care ridică dificultăţi incaperilor de lucru actioneaza negativ asupra apariţia pilozităţii;
mediul rural apa se va pastra in recipiente de lemn sau iar la sfârşit cele considerate uşoare. Nu facem organismului tanar, reducand capacitatea de munca schimbarea vocii;
metal inchise cu lacat prevazute cu un jet ascendent specificaţii legate de obiectele dificile sau uşoare intelectuala si fizica a copiilor; dezvoltarea fizică generală.
sau robinete. Grupul sanitar : W.C la orase si latrine in pentru un elev deoarece acest aspect este dependent de -starea de sanatate - in perioada de incubatie a unor Dezvoltarea organelor genitale parcurge V mari etape:
mediul rural. Latrinele vor fi prevazute cu sist de aptitudinile individuale. boli acute sau in convalescenta scade capacitatea de organe genitale cu aspect infantil; creştere de volum
ventilatie , cu pereti impermeabili Somnul şi odihna. Nevoile de odihnă prin somn sunt lucru fizic si intelectual; de asemenea bolile cu pentru testicule şi scrot; creştere în lungime a penisului şi
mai mari la elevi comparativ cu adulţii. Un elev de 6-7 evolutie cronica ( endocrine- hipofiza, tiroida, creşterea testiculelor; creşterea în grosime a penisului şi
97. NORME PENTRU DURATA ACTIVITATII ani are nevoie de 11-12 ore de somn iar unul de 18 ani suprarenale- reumatism poliarticular acut, tulburari de creşterea testiculelor; organe genitale de dimensiuni
SCOLARE SI PENTRU ODIHNA de 9 ore de somn. Abia după 20 de ani nevoile de somn nutritie, boli cardiace etc.) pot reduce capacitatea de asemănătoare cu cele ale adultului. Pilozitatea este
Programul unei zile obişnuite de lucru a unui elev ajung la 8 ore, valori caracteristice adulţilor. Din adaptare la efort. repartizată pubian, axilar, pe faţă şi pe corp.
cuprinde: timp pentru învăţătură (ore de curs); timp păcate, în numeroase situaţii timpul acordat somnului Schimbarea vocii apare datorită creşterii evidente a
pentru pregătirea temelor; somn şi odihnă; timp scade ajungând la valori inferioare celor recomandate laringelui. Iniţial vocea are un caracter bitonal, apoi
destinat unor treburi personale; timp liber; alte adulţilor (6-7 ore pe noapte). Odihna activă face parte 99. Caracteristici le generale ale perioadei de capătă tonalitatea caracteristică adultului de sex
ocupaţii. integrantă din programul zilnic al şcolarului. Pentru adolescenta – schimbari fizice la fete masculin. Modificarea aspectului corporal implică: un
Timpul pentru învăţătură (ore de curs) diferă în elevul ce învaţă dimineaţa, odihna activă este Adolescenţa este etapa cuprinsă între 10/11 ani şi 18/19 schelet puternic; dezvoltarea maselor musculare; acnee
funcţie de vârsta elevului. Capacitatea maximă de efort programată imediat după terminarea programului ani, când se realizează trecerea de la perioada de copil la evidentă.
intelectual se găseşte dimineaţa între orele 9 – 11 şcolar (după orele 13-14) şi seara înainte de culcare. La cea adult. În marea majoritate a cazurilor trecerea este
pentru şcolarii mici şi 9 – 12 pentru cei mari iar după elevul ce învaţă după masă programul de odihnă activă fără probleme, dar totuşi este însoţită de necesităţi noi, 101 . Caract generale ale perioadei de adolescenta –
amiaza între orele 15-18. Capacitatea de lucru scade este plasat imediat după terminarea orelor (după orele îndoieli, riscuri şi incertitudini. SCHIMBĂRILE FIZICE modificari psihice – dezvoltarea constiintei de sine ;
între orele 13-15 şi seara după ora 19. Într-o şcoală, 18-19) şi la prânz înainte de plecarea la şcoală. Tânărul evidente apar între 10 - 14 ani la fete. negarea identitatii infantile, alegerea unei noi
programul de instruire trebuie să înceapă după ora 7.30 poate urmări emisiuni de radio sau televiune, citeşte Maturizarea pubertară la sexul feminin implică: identitati ; recunoasterea sociala a acesteia.
(preferabil la ora 8) şi nu va depăşi ora 19. diverse opere literare, desenează, împleteşte, dezvoltarea glandei mamare; MODIFICĂRILE PSIHICE sunt reprezentate de
Conform legislaţiei în vigoare, elevii din clasa I au desfăşoară o activitate ce ţine de hobby-ul fiecăruia. apariţia pilozităţii pubiene; construirea propriei identităţi. Adolescentul se desparte
programate 3-4 ore zilnic, iar cei din clasele II-IV, 4 Timpul destinat trebuinţelor personale include modificarea organelor genitale; de zonele de interes ale copilăriei şi se orientează către
ore pe zi. În învăţământul gimnazial programul zilnic perioada în care copilul îşi face toaleta, gimnastica de apariţia ciclului menstrual; noi surse de interes. În acest sens el va trebui să facă
este de 4-5 ore, iar pentru cel liceal de 5-6 înviorare şi stă la masă. modificarea aspectului corporal. unele alegeri ce implică anumite cuceriri, dar şi
ore.Lungimea lecţiilor nu va depăşi 30 minute la Timpul liber face parte integrantă din programul unui Dezvoltarea glandei mamare parcurge V etape în care se renunţări, incertitudini. Aceste alegeri necesită un anumit
clasele I-II şi 40-50 minute la clasele mari . Pe elev. Este timpul petrecut împreună cu prietenii la trece prin stadiile de : areolă mamară discret evidentă; grad de libertate.
săptămână, orarul unui şcolar din clasa I nu trebuie să joacă, la plimbare, la un film. sânul formează o mică ridicătură; sânul şi areola cresc ; Construirea acestei noi identităţi înseamnă descoperirea
cuprindă mai mult de 20 de ore putând ajunge la 24 de În cadrul altor ocupaţii sunt incluse activităţile sânul este bine reliefat; dezvoltare completă. propriilor interese, a aşteptărilor pe care adolescentul le
ore la clasele II-IV. În ciclul gimnazial acest număr casnice (curăţenia în cameră) şi unele programe Dezvoltarea piloziotăţii pubiene parcurge în linii mari V va avea de la viaţă. Edificarea unei anumite identităţi se
creşte ajungând la 25-28 de ore iar la liceu chiar la 30- extraşcolare (ore de înot sau tenis, învăţarea unei limbi stadii: fire rare de păr; păr aspru şi creţ pe simfiza bazează pe un complex de fenomene ce implică:
35 de ore. Încă din clasa I copilul va fi deprins să străine, ore de pian) . pubiană; păr prezent pe o suprafaţă pubiană mică; pe faţa dezvoltarea conştiinţei de sine;
acorde atenţie programului şcolar, să se implice în internă a coapselor; pe linia albă. Modificarea organelor negarea identităţii infantile;
discuţii şi în rezolvarea problemelor. 98. Factorii care influenteaza capacitatea de munca genitale este reprezentată de coborârea în jos a vulvei, alegerea unei noi identităţi;
Timpul pentru pregătirea temelor este diferit în a elevilor. Capacitatea de adaptare a copiilor si dezvoltarea labiilor mari şi mici, clitorisul devine erectil, recunoaşterea socială a acesteia.
funcţie de grupa de vârstă şi de stilul de lucru al adolescentilor la efortul cerut de activitatea intructiv- glandele Bartholin încep să secrete. Ciclul menstrual Dezvoltarea conştiinţei de sine reprezintă practic
elevului. În general, pentru clasele primare se admite educativa din scoala este influentata de : apare mai rapid în mediul urban. Există diferenţe procesul prin care adolescentul se "trezeşte" la realitate,
o activitate la domiciliu de ½ - 1 oră, pentru elevii de regionale legate de declanşarea ciclului menstrual. trecând de la lumea mirifică a copilăriei la cea reală a
adultului. În timpul acestul proces adolescentul (dependent de nivelul cultural al acesteia) şi unul pentru Refuzul relaţiilor de tip infantil nu înseamnă că imagine negativă asupra corpului. Ce înseamnă practic
reacţionează: iniţial prin contestarea copilăriei - ce este prieteni (apar expersii secretoase, argourile). adolescentul este pregătit pentru a-şi asuma toate imaginea asupra propriei siluete:
considerată ca o etapă a amăgelilor şi a inconştienţei; A treia criză de originalitate apare în momentul răspunderile. Ei încearcă să rezolve problemele prin -părerea despre aspectul fizic - o fată consideră că are
apoi prin cunoaşterea realităţii, ceea ce produce descoperirii propriilor aptitudini. Adolescentul devine amplificarea şi diversificarea legăturilor pe care le au cu sânii prea mici şi fundul prea mare; -părerea despre
insecuritate asociată cu stări de tensiune, încordare, capabil să rezolve o temă în mai multe feluri. El grupul de prieteni. Adolescenţilor le place să fie înrte anumite părţi ale corpului - o fată poate să creadă că are
anxietate. analizează cu rigiditate conduitele celor din jur, ceea ce prieteni, să iasă în grup, să facă sport în echipă, să cânte un nas prea mare; -părerea despre cum ne văd alţii - mulţi
În această perioadă începe să se dezvolte şi conştiinţa generează opoziţia faţă de situaţia de tutelă. Caută într-o formaţie, să meargă la concerte cu prietenii, dar la oameni sunt convinşi că ceilalţi îi consideră urâţi; -
sexualităţii, a asimilării rolurilor celor două sexe. distracţii noi: discoteci, popasuri la cofetărie, la fast - fel de bine pot rămâne singuri pentru a privi la televizor părerea asupra propriului aspect fizic - persoanele ce
Tot acum se elaborează pe noi paliere imaginea food, în parcuri unde experimentează experienţa (pe care îl folosesc din plin), pentru a citi o carte, a se suferă de anorexie se văd permanent grase; -starea de
corporală (reprezintă modul în care o persoana se fumatului. Se consolidează astfel reacţia de opoziţie faţă juca pe calculator. spirit de moment - când eşti fericit îţi accepţi aspectul
percepe). Ea se raportează intens la: opinia celor din jur; de adult şi cea de imitare a prietenilor. În timpul adolescenţei colegii şi prietenii exercită o fizic, când eşti deprimat îl urăşti; -climatul social de
la modelele acceptate social; la implicaţiile ei legate de Viaţa interioară devine complexă şi apar adevărate filme influenţă ce se manifestă la toate nivelurile: ţinută moment - în prezent la fete este apreciat aspectul zvelt,
sexualitate. interioare încărcate de întrebări: vestimentară, atitudine, gusturi muzicale şi literare, iar la băieţi dezvoltarea maselor musculare. Din păcate,
Practic pentru adolescent este important propriul aspect -De ce eu trebuie să vin acasă la orele 22, iar colegul meu petrecerea timpului liber, obiceiuri alimentare. în prezent imaginea negativă asupra propriei siluete este
fizic, coeficientul de feminitate respectiv de virilitate, la 24? De ce ai mei mă privesc ca pe un copil? Uneori tânărul poate plăti scump privilegiul de a fi foarte răspândită. Principala problemă este generată de
îmbrăcămintea, atitudinile, gesturile. -De ce prietenii mei fumează şi eu nu am voie? acceptat în grup. De exemplu, el ajunge să-şi neglijeze reflectarea în mass-media a corpului perfect. În
În situaţia unei imagini de sine şi a unei atutudini a studiile, deoarece nu doreşte să fie exclus din grupul în programele de televiziune, filme, publicitate şi reviste se
anturajului puţin liniştitoare adolescentul arată o 102 . Caract generale ale perioadei de adolescenta care toţi membrii au probleme la învăţătură. Aprecierea întâlnesc doar persoane foarte slabe, cu un aspect radios
preocupare excesivă pentru mimică, vestimentaţie, modificari sociale – parintii, grupul de prieteni de care adolescentul se bucură în cadrul grupului (la sexul feminin) sau cu o constituţie atletică (la cel
comportament. MODIFICĂRILE SOCIALE se bazează pe structurarea reprezintă o măsură a valorii proprii, motiv pentru care masculin). Adolescenţii sunt cei mai atraşi de imaginea
Părinţii nu mai sunt modele acceptate aşa cum au fost în unor relaţii noi cu familia şi cu societatea. este foarte importantă. Grupul este frecvent omogen şi perfecţiunii oferită pe tavă de mass-media. Ei se judecă
copilărie. În acest context tânărul caută modele care să Părinţii au încă de îndeplinit un rol protector faţă de stabil, reuşind să influenţeze, modeleze şi manipuleze un în funcţie de aspectul corporal, neglijând propriile
corespundă cel mai bine aspiraţiilor sale. Prin căutarea adolescent, dar este un rol diferit faţă de cel din copilărie. adolescent. Din păcate, uneori grupul incită către un realizări, valori sau convingeri. Ei ar prefera un aspect
acestor modele el practic se caută pe sine. Modelele Adolescentul este încăpăţânat, are o permanentă stare de comportament ce nu ar apărea în condiţii de izolare. fizic favorabil în locul unor rezultate şcolare de excepţie.
acceptate impun un efort susţinut de copiere, practic opoziţie, reacţii ce indică refuzul de a fi pus în Uneori tânărul se lasă sedus de grupurile în care se Pornind de la aceste modele o tânără poate să se vadă
adolescentul se va identifica cu ele. Acest fenomen de inferioritate. Practic, tânărul este angajat în confruntare consumă produse ilegale, de cele mai multe ori pentru a grasă, chiar dacă în realitate are o greutate adecvată
identificare cu modelul stă la baza înţelegerii cu părinţii, dar el nu doreşte ruptura de aceştia, ci doar deveni un membru cu drepturi depline. Din păcate, în taliei. Uneori ea începe un regim exagerat de înfometare,
adolescenţilor. În direcţia acestei identificări ei îşi desprinderea de autoritatea acestora şi de autoritate în acest cadru apar şi conduitele riscante reprezentate de ajungând să capete un aspect scheletic.
tapetează camera cu postere ale idolilor lor reprezentaţi general. El vrea să i se recunoască dreptul de autonomie consumul de alcool/ substanţe toxice, fuga de acasă,
de de fotbalişti, top-modele, vedete de cinema, interpreţi şi pe acestă bază trebuie să se desfăşoare procesul nou de furtul şi accidentele repetate. Acţiunile prin care trupul
de muzică. În final se ajunge la impunerea socială a apropiere şi afecţiune faţă de părinţi. este împins la limita pericolului şi situaţiile extreme sunt
noii identităţi. Adolescentul doreşte să se exprime Părinţii adolescenţilor au trei îndatoriri comune: componente primordiale ale procesului de schimbare prin
independent, să fie el însuşi, să fie acceptat ca atare. -prima îndatorire este impusă chiar de adolescent - care trece tânărul. Prin aceste conduite el îşi încearcă
Tânărul trebuie să-şi probeze propriile resurse, să comportamentul oscilant al acestuia determină apariţia la corpul aflat în schimbare sau deja transformat.
dovedească celor din jur că a crescut şi este plin de părinţi a sentimentelor de epuizare, saturaţie sau
calităţi. Preocupat să nu treacă neobservat el îşi exprimă supărare; părinţii trebuie să depăşească aceste situaţii 103. . Caracteristici le generale ale perioadei de
arogant punctele de vedere, îşi impune voinţa ostentativ, oferind în continuare tânărului posibilitatea de a se adolescenta – imaginea siluetei
dramatizează situaţiile şi se comportă ostentativ. descoperi; Imaginea pe care o avem asupra propriului aspect
Doreşte să fie original, chiar până la ridicol, astfel că -a doua îndatorire este legată de timp - timpul copilăriei corporal implică percepţia, imaginaţia, emoţiile şi
apar crizele de originalitate juvenile. Criza desemnează şi al adolescenţei; părinţii doresc să-şi ajute copii să senzaţiile fizice pe care le trăim. Este un element de
o perioadă de tensiune, de tulburare, de încercare în prindă toate oportunităţile pentru a înfrunta viaţa cât mai natură psihologică influenţat de încrederea şi de respectul
timpul căreia contradicţiile se manifestă acut. bine pregătit; de sine (şi mai puţin de atractivitatea fizică, aşa cum este
Adolescentului i se neagă identitatea de copil, dar nu i se -ultima îndatorire este reprezentată de idealul de părinte - ea apreciată de alţii). Studiile arată că 80% dintre femei
acceptă cea de adult. În acest context apar tensiuni reprezentat de imaginea pe care acesta o are asupra sunt nemulţumite de corpul lor. Acest procent reprezintă
generate de contradicţia dintre propriul sistem de valori obligaţiilor sale; comparând idealul cu realitatea părintele o problemă deoarece imaginea asupra siluetei este
şi normele sociale imperative. Se produce practic un se poate simţi împlinit, satisfăcut sau dimpotrivă esenţială pentru fericirea noastră şi chiar pentru starea
decalaj între maturitatea biologică şi cea socială, ce nemulţumit, dezamăgit. noastă de sănătate. Persoanele care au o imagine pozitivă
determină apariţia crizelor. Adolescentul parcurge mai Adolescentul îşi iubeşte familia, iar părinţii sunt asupra propriei siluete au o percepţie reală a greutăţii
multe crize de originalitate şi numeroase momente de interlocutorii preferaţi pentru a discuta despre problemele corporale , a formelor corporale şi se simt bine în
întrebare. Prima criză de originalitate apare datorită şcolare şi despre cele de sănătate. Totuşi ei trec pe propriul corp. Cele care au o imagine negativă asupra
solicitărilor şcolare din ce în ce mai mari asociate cu planul doi, după prieteni în ceea ce priveşte problemele propriei siluete tind să-şi compare corpul cu cel al
fenomelele de oboseală şi suprasolicitare. sentimentale şi sexuale. Pentru a avea un dialog cu persoanelor din jur şi încep să devină stânjenite. TOTAL
A doua criză de originalitate apare în momentul formării părinţii, adolescenţii trebuie să-i perceapă ca pe nişte SURPRINZĂTOR imaginea pozitivă asupra siluetei nu
şi aderării la un grup de prieteni. Adolescentul are un fiinţe puternice. Dacă părinţii par fragili, îndureraţi coincide cu un corp perfect (după baremuri). Sunt multe
limbaj specific pentru şcoală, unul pentru familie adolescenţii doresc să-i protejeze ( devin uneori părinţii persoane slabe/grase care au o imagine pozitivă asupra
părinţilor ceea ce nu este de dorit). propriului corp şi persoane cu siluete perfecte ce au o