Colecţia elevului de

nota 10

Exerciții
recapitulative
pentru
clasele
I-VIII

www.portalinvatamant.ro
 Exerciții recapitulative pentru clasele I-VIII
Raport special Educațional, 2015
Autor: Colectivul de profesori ai RENtRoP & StRAtoN

ISBN: 978-606-672-632-0
© 2015 Portal Învățământ

Manager produs: Andreea Peștișan

Manager Departament Editorial: Răzvan tănase

Director Creaţie: Cristina Straton

Manager DtP: Mirela Vasilescu
Corectură: Elvira Panaitescu
Manager Producție: Simona Morărescu

Foto copertă: Bigstockfoto

Lucrare editată de: Portal Învățământ – Part of RENtRoP & StRAtoN Group
(recunoscut CNCSIS conform Deciziei nr. 284/2007)
Preşedinte: George Straton
Director General: octavian Breban

toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun fel
de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din partea editorului. Autorii
sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionată vreunei persoane fizice sau juridice care acţionează sau se abţine de la
acţiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în această lucrare.

Serviciul Clienţi – tel.: 021.209.45.45; Fax: 021.408.28.99; E-mail: info@rs.ro

Puteţi consulta şi alte lucrări editate de Human Media la www.portalinvatamant.ro
RAPEDUC0715

Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1,

sector 5, București
De ce ai nevoie de Colecția elevului de nota 10 – Exerciții recapitulative
pentru clasele I-VIII?
Din punctul de vedere al programelor și manualelor școlare, dificultățile cele mai mari
sunt întâmpinate de elevi în raport cu receptarea diferitelor tipuri de texte și, mai ales, de
producere a altor tipuri de texte. Cum accentul la clasă, de cele mai multe ori, se
centrează pe însușirea noțiunilor de gramatică, cele legate de literatură rămân întotdeauna
deficitare și necesită muncă suplimentară, atât din partea elevilor, cât și a profesorului.

Deşi includ reguli şi teorii dificile, de multe ori chiar plictisitoare, limba şi literatura
română, dar şi matematica reprezintă discipline obligatorii pentru învăţământul
preuniversitar.

Din acest motiv, venim în ajutor elevilor cu propuneri de exerciții pentru clasele I –
VIII, care să îi ajute să recapituleze rapid regulile gramaticale, teoriile literare, dar şi
exerciţiile matematice care le provoacă neplăceri în timpul anului şcolar.

Îţi promitem:

• recapitularea rapidă a noţiunilor deja dobândite în învăţământul primar și gimnazial

• fixarea regulilor gramaticale de bază ale limbii române
• explicarea utilizării cratimei în orice context
• perfecţionarea abilităţilor matematice
• lectură rapidă şi plăcută
• teste practice la Limba Română, Matematică, Limba Engleză şi Ştiinţele Naturii,
pregătitoare pentru Evaluarea Naţională pentru clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a +
rezolvările aferente
• teste de Limba Română şi Matematică pentru clasa a VIII-a
• rezumate şi comentarii literare pentru clasa a VIII-a
• noţiuni de sintaxă şi teorie literară pentru gimnaziu
• înţelegerea unui text la prima vedere.

Colecția elevului de nota 10 – Exerciții recapitulative pentru clasele I-VIII este realizată
din următoarele produse educaţionale, din colecţia RENTROP & STRATON:

Dicţionar 1.000 cuvinte scrise cu cratimă www.cuvintecucratima.rs.ro

Capcanele Gramaticii şi Literaturii Române www.memorator-limbaromana.rs.ro
Memorator Gramatică www.memorator.rs.ro
Memorator Matematică Gimnaziu www.memorator.rs.ro
Culegere de teste rezolvate pentru clasa a II-a www.culegeri-teste.rs.ro
Culegere de teste rezolvate pentru clasa a IV-a www.culegeri-teste.rs.ro
Culegere de teste rezolvate pentru clasa a VI-a www.culegeri-teste.rs.ro
Culegere de teste rezolvate pentru clasa a VIII-a www.culegeri-teste.rs.ro
 CRATIMA

Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe funcții.

Utilizările cratimei

1. Are caracter:
– permanent (dă-l, s-a dus, ți-l dă, du-o etc.)
– accidental (de-abia, de abia; n-am, nu am )

2. Se folosește:
– între cuvinte;
– în interiorul cuvintelor;
– în interiorul unor abrevieri.

3. Leagă:
– cuvinte pronunțate fără pauză;
– unele interjecții identice repetate accidental;
– anumite prefixe pe baza derivatului;
– prefixele: ne- și –re-, prep. de, de la baza cuvântului care începe cu î-, atunci când se produce
căderea acestuia;
– componentele compuselor cu un grad mediu de sudură. Ale unor locuțiuni și ale structurilor cu
anumite substantive + adjective posesive;
– articolul hotărât enclitic sau desinența de unele cuvinte greu flexionabile;
– formatul final al numerelor ordinale, fracționare, de numeralul cardinal corespunzător scris cu
cifre;
– componentele unor abrevieri.

4. Desparte:
– silabele unui cuvânt pronunțat sacadat;

Cratima nu este precedată sau urmată de blanc [ ]

– segmentele unui cuvânt în cazul despărțirii acestuia la capăt de rând.

,,Uneori, una și aceeași cratimă poate cumula mai multe funcții; de exemplu pe lângă marcarea cal-
ității de compus poate nota și atașarea unui element gramatical sau/și pro-
ducerea unor fenomene fonetice (la sfântu-așteaptă, ucigă-l-crucea)” (Precizări în DOOM 2, 2005,
pag. XL).

Cratima se folosește la:

a) scrierea cuvintelor compuse: drum-de-fier, floarea-soarelui, argint-viu, Gura-Humorului, Roșiorii-
de-Vede
b) scrierea pronumelui personal forma neaccentuată: (mă, mi, te, ți, vă, vi, -i, i-, le, li, ne, ni) când se
rostește împreună cu altă parte de vorbire (verb, substantiv, adjectiv, adverb etc.)
Acesta poate fi scris:
– înaintea unui cuvânt: i-am dat, l-am văzut, te-ai dus, iată-mă etc.
– intercalat: datu-i-ați, ad-o-ncoace, dându-mi-se, jucatu-v-ați etc.
– la sfârșitul unui cuvânt: spune-mi, cheamă-i, luând-o, aduceți-vă aminte etc.

www.portalinvatamant.ro
c) scrierea pronumelui reflexiv ale cărui forme sunt identice cu cele ale pronumelui personal cu de-
osebirea că acțiunea verbului se răsfrânge asupra subiectului: (mi (îmi), ți (îți) ne, vă, mă, te) și
forme proprii accentuate: sie, sieși, sine, și neaccentuate: și, își, se. Exemple: du-te, încheie-ți,
plângându-și, s-a ivit, se-mpletesc, legănându-se, mă-ntâlnesc, ș-arătat, să-și termine etc.
d) scrierea formelor scurte ale verbului a fi :-s, s-, -i, i-. Exemple: totu-i alb, nu-s silitori, tare-s
supărat, s-au dus, gândindu-s-au
e) scrierea formelor inversate ale timpurilor compuse: ple-cat-au de dimineață, pleca-vom toți, duce-
m-aș și eu
f) contopirea într-o silabă a două cuvinte dintre care:
– pronume personal + pronume personal: Ea-i spune mamei sale.
– pronume demonstrativ + pronume personal: Aceasta-mi place.
– pronume interogativ + pronume personal: Cine-mi spune adevărul?
– pronume nehotărât + verb: Toate-s corecte.
– adverb + pronume personal: Unde-l duc?
– Prepoziție + articol nehotărât: Amintirile de-o vară.
– conjuncție + pronume personal: Vino că-ți voi da.

Cratima leagă:
a) adjective posesive de substantive determinând grade de rudenie sau de relație socială: maică-
mea, vecină-ta, bunică-mii, taică-tău, maică-mii, bătrânu-său, nevesti-mii;

b) se pune cratimă între conjuncția și și cuvintele care încep cu: a, î, o, u (se pierde astfel o silabă):
Exemple: Am un caiet și o carte.
Și-mprejur se auzeau zgomote.
Și-atunci au pornit la drum.
A fost în excursie și-un prieten.
Și-ncepe să cânte.

c) între cuvântul nu (pronume negativ) și cuvinte cu care se rostește împreună:

Exemple: n-aud / nu aud
nu-i trebuie / nu îi trebuie
nu-ncepe / nu începe
n-ați citit / nu ați citit
n-are / nu are
n-am / nu am
n-ai / nu ai
n-aveți / nu aveți

d) între cuvântul că și alte cuvinte cu care se rostește împreună sau cuvinte ca pronumele: îți, își,
îmi:
Exemple: c-am ajuns / Spune-i că am ajuns.
c-aș încerca / Poate că aș încerca.
că-ți arată / Crezi că îți arată?
că-mi trebuie / Spune-i că îmi trebuie.
că-și amintește / Auzi că își amintește.

www.portalinvatamant.ro
e) între cuvântul să și alt cuvânt din care s-a omis vocala e sau ă din să:
Exemple: să-l păcălească / Vrea să-l păcălească.
s-ajungi / Vrei să ajungi acasă?
să-mparți / Vrei să împarți cu el?
s-o văd / Doresc să o văd.

f) cuvinte care încep cu î sau cu prepoziția în și se rostesc împreună cu cuvântul precedat:

Exemple: A fost odată ca-n povești.
Mircea însuși mână-n luptă.
Vijelia-ngrozitoare. (M. Eminescu, Scrisoarea III)

Cratima se mai folosește:

1. În propoziție, când un cuvânt repetat formează o unitate.

Exemple: Gânduri-gânduri trec prin mintea mea.
Încet-încet a părăsit ședința.
Cete-cete de copii au plecat cu colinda.

2. În interorul unor expresii formate din două cuvinte.

Exemple: În pădure se auzi dintr-o dată trosc-pleosc!
Ici-acolo se zărește un ochi de pământ.
Nitam-nisam s-a supărat pe mine.

3. Între două numerale care arată un număr aproximativ.

Exemple: Am așteptat trenu-n gară două-trei ore.
I-am oferit mamei trei-patru panseluțe.
Suntem în grup vreo patru-cinci copii.

4. În cuvinte care arată limitele unei distanțe.

www.portalinvatamant.ro
 Numeralul

CAPCANĂ:
Diferitele valori: substantivală, adjectivală, adverbială

Explicaţii:

Numeralul este partea de vorbire flexibilă care exprimă numărul obiectelor sau ordinea
prin numărare.

Felul numeralelor:
n cardinal:
o propriu-zis: unu, trei, douăzeci, trei mii şase sute douăzeci şi trei etc.
o colectiv: amândoi, ambii, tustrei etc.
o fracţionar: doime, treime, doi supra cinci etc.
o multiplicativ: îndoit, întreit, înzecit, însutit, înmiit etc.
o distributiv: câte unul, câte trei, câte zece etc.
o adverbial: o dată, de trei ori, de zece ori etc.
n ordinal: primul, întâiul, al doilea, al zecelea, al douăzecilea etc.

În enunţuri, numeralul nu apare niciodată cu valoarea de numeral, efectiv, ci are alte valori,
împrumutate, practic, de la alte părţi de vorbire:

1. Valoare substantivală: numeralul se comportă ca un substantiv, are cazuri şi funcţii sin-

tactice la fel ca el.

Exemplu: Trei au venit acasă.

trei – numeral cardinal propriu-zis, simplu, cu valoare substantivală, cazul nominativ, su-
biect.

Valoare substantivală pot avea următoarele tipuri de numerale:

– numeralul cardinal propriu-zis: Au răspuns doi.
– numeralul colectiv: Tustrei au reuşit.
– numeralul fracţionar: Lipseşte o pătrime.
– numeralul distributiv: Veneau câte trei.
– numeralul ordinal: Al doilea a câştigat.

2. Valoare adjectivală: numeralul cu valoarea adjectivală determină un substantiv cu care

se acordă în gen, număr şi caz. Funcţiile sintactice ale numeralului cu valoare adjectivală
sunt cele ale adjectivului.

Exemplu:
Două fete au lipsit.
două – numeral cardinal propriu-zis, simplu, cu valoare adjectivală, se acordă cu substan-
tivul fete, feminin, nominativ, atribut adjectival.

www.portalinvatamant.ro
 Valoare adjectivală pot avea următoarele tipuri de numerale:
– numeralul cardinal propriu-zis: Patru elevi au întârziat.
– numeralul colectiv: Ambii prieteni mi-au răspuns.
– numeralul multiplicativ: Munca înzecită i-a adus rezultate.
– numeralul distributiv: Am avut de rezolvat câte zece probleme pe zi în vacanţă.
– numeralul ordinal: Al treilea elev a citit compunerea expresiv.

3. Valoare adverbială: numeralul cu valoare adverbială arată o caracteristică a acţiunii ex-

primate de verb, deoarece se comportă ca un adverb şi determină un verb.

Exemplu:
El a muncit înzecit pentru a-şi recupera paguba.

Valoare adeverbială pot avea numeralele:

– numeralul multiplicativ: Pentru că nu a ştiut o regulă, a scris-o apoi de trei ori.
– numeralul adverbial: Ar trebui să plouă înzecit ca să nu mai fie secetă la vară.

www.portalinvatamant.ro
 MORFOLOGIA

Morfologia este partea gramaticii care studiază forma cuvântului, modificările formei şi ale conţi-
nutului, valorile gramaticale exprimate prin formele cuvântului.

Morfologia urmăreşte cuvântul sub aspectul variaţiei formei sale (al flexiunii) pentru exprimarea
diverselor categorii gramaticale, prin opoziţie cu sintaxa, care studiază combinarea cuvintelor şi
funcţiile pe care acestea le iau în cadrul combinaţiilor, propoziţiilor, frazelor.

SUBSTANTIVUL

Definiție. Partea de vorbire care se declină şi denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, acţiuni,
stări etc.

Felul substantivelor
a. după înţeles
– comune (masă, şcolar, prieten)
– proprii (Maria, Venus, Arad)

b. după alcătuire
– simple (casă, om)
– compuse (prin contopire: untdelemn; prin alăturare: zi-lumină)
Genul substantivelor
a) masculin – un la singular, doi la plural (un băiat – doi băieţi)
b) feminin – o la singular, două la plural (o fată, două fete)
c) neutru – un la singular, două la plural (un tablou, două tablouri).

Numărul substantivelor
singular – denumeşte un obiect (elev, şcoală)
plural – denumeşte mai multe obiecte (elevi, şcoli)

Substantive defective de număr:

– cu forme numai la singular (nume de materii, însuşiri, stări sau ape, munţi, persoane, locuri –
grâu, var, Siret, Traian)
– cu aceeaşi formă şi la sigular şi la plural (pui, tei, unchi, învăţătoare, nume)
– cu forme numai la plural (unele nume de materii, nume de locuri, munţi – icre, Iaşi, Balcani).

Substantive cu forme multiple de singular (pântece/pântec) sau de plural cu acelaşi înţeles

(boli/boale) sau cu înţeles diferit (coarne/corni/cornuri)

Substantive colective (a căror formă de singular are înţeles de plural):

– substantive simple (primare): hoardă, herghelie, stol, turmă, trib etc.

www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
Teste și rezolvări
clasa a II-a
limba română

www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
Teste și rezolvări
clasa a II-a
matematică

www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
Teste și rezolvări clasa a IV-a
limba română

www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
Rezolvări

www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
Teste și rezolvări clasa a IV-a
matematică

www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
Rezolvări

www.portalinvatamant.ro
Teste și rezolvări clasa a VI-a
limba engleză

www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
Rezolvări

www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
Teste și rezolvări clasa a VI-a
matematică și științele naturii

www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
Rezolvări

www.portalinvatamant.ro
Teste clasa a VIII-a
limba română

www.portalinvatamant.ro
2

www.portalinvatamant.ro
3

www.portalinvatamant.ro
4

www.portalinvatamant.ro