MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE APLICATE ȘI INGINERIE
PRELUCRAREA PETROLULUI SI PETROCHIMIE

REFERAT

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
S.l.dr.ing. Anca Sterpu
STUDENT:
DUMA PETRONELA

CONSTANȚA
2018

1
2
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE APLICATE ȘI INGINERIE
PRELUCRAREA PETROLULUI SI PETROCHIMIE

OBTINEREA BIOBENZINEI DIN

MATERII PRIME VEGETALE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
S.l.dr.ing. Anca Sterpu
STUDENT:
DUMA PETRONELA

CONSTANȚA
2018

3
 REZUMAT

În capitolul unu este prezentată cracarea uleiului de palmier, cu ajutorul nano

oxizilor heterometalici folosind catalizatorii ZSM-5 pentru obţinerea biobenzinei. Iar aceşti
catalizatori utilizaţi pentru cracarea uleiului de palmier au fost caracterizaţi prin electron
emisia câmpului microscopie (FESEM), spectroscopia cu raze X de dispersie a energiei
(EDX), electron de transmisie cu rezoluție înaltă microscopie (HRTEM), spectroscopie
infraroșie cu transformare Fourier (FTIR) și Brunauer, Emmett și Teller (BET). În
continuare, în acest capitol, vom regăsii metoda Taguchi, care a fost utilizată pentru
evaluarea și optimizarea procesului de cracare catalitică. Rezultatele de cracare catalitică au
arătat că în condiții optimizate, ZSM-5 (30), Fe-Zn-Cu-ZSM-5 (31), Fe-Zn-Cu-ZSM-5 (32)
și Fe-Zn-ZSM-5 (33) au produs 14%, 59%, 49% și respectiv 56% biobenzina. Cel mai
eficient și economic catalizator pentru producerea biobenzinei prin cracarea uleiului de
palmier fiind Fe-Zn-Cu-ZSM-5 (31) [1].

În capitolul doi este prezentată conversia bio-uleiului în benzină biologică prin

piroliză, utilizându-se biomasa necomestibilă prin conversia termică. Biomasa poate fi
transformată în benzină biologică printr-un proces termic (piroliză, procese hidrotermale, și
procesele de hidrogenare), unde principala provocare cu care se confruntă este modernizarea
bio-uleiului în biocombustibil. Microalge, furaje pentru producerea de benzină biologică,
oferă avantaje la scară industrială [2].

Capitolul trei oferă informaţii despre proprietățile fizico-chimice ale uleiului din
semințe de cauciuc brut pentru producţia de biobenzină. Acest ulei din seminţe de cauciuc
brut este disponibil în mare parte în Malaezia. Proprietățile fizico-chimice ale RSO ca ulei
potențial necomestibil pentru producția de biobenzina au fost analizate folosind American
Oil Chemists Society (AOCS) procedeu standard. RSO a fost caracterizată prin prisma
culorii (maro), stare (lichid), vâscozitate (40,86 mm2 / s), greutate specifică (0,91), valoare
peroxid (3,42 Mg / g) (0,37% în greutate), o valoare ridicată de încălzire (39,71 MJ / kg), o
valoare a acidului (83,76 mg KOH / g), un conținut de acid gras liber (41,64%valoarea
iodului (118,8) și conținutul de sulf (0%). Aceste valori obținute au fost apoi analizate și
comparate cu uleiul de palmier brut utilizat. Rezultatele sugerează că RSO este o sursă de
energie alternativă promițătoare pentru producţia de combustibil, pentru vehicule, în viitorul
apropiat [3].

4
 CUPRINS

Introducere ............................................................................................................................. 6
CAPITOL I: Cracarea uleiului de palmier, cu ajutorul nano oxizilor heterometalici
folosind catalizatorii ZSM-5 pentru obtinerea biobenzinei
1.1.Prepararea catalizatorului....................................................................................................8
1.2.Metoda experimentala pentru procesul de cracare a uleiului de palmier ............................8
1.3. Caracterizarea catalizatorilor sintetizați.............................................................................9
1.4. Cracarea catalitică a uleiului de palmier...........................................................................10

CAPITOL II: Conversia bio-uleiului în benzină biologică prin piroliză

2.1.Potențialul biomasei pentru a forma bio-benzină .............................................................11
2.2. Potențialul microalgelor pentru a forma bio-benzină .....................................................11
2.3. Proprietățile fizico-chimice ale bio-benzinei derivate din bio ulei..................................12
2.4. Producția de bio-benzină prin procese termice: Piroliza.................................................12

CAPITOL III: Proprietățile fizico - chimice ale uleiului din semințe de cauciuc brut
pentru productia de biobenzina
3.1. Metodologia....................................................................................................................14
3.2. Proprietățile fizico-chimice ale uleiului de semințe de cauciuc comparativ cu
proprietățile uleiului de palmier.........................................................................................................14

Concluzii..............................................................................................................................15
Bibliografie..........................................................................................................................16
Anexe...................................................................................................................................22

5
 INTRODUCERE

Biocombustibilii pot fi produși din materii prime pe bază de ulei vegetal (ulei de
palmier), deșeuri (agricultură, lemn, și reziduuri de culturi), biomasă acvatică (alge și
buruieni de apă), culturi (zahăr, orz, grâu, etc., care conțin amidon) și pădure (arbori, arbuști
și lemn).

Furaje pe bază de ulei vegetal conține în principal trigliceride, care pot fi ușor
reformate în biocombustibili lichizi în comparație cu alte biomase disponibile: celuloză și
amidon. Mai multe țări precum Malaezia produc o cantitate mare de ulei de palmier. Aceşti
combustibili sunt ecologici și neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon [1].

Prin urmare, utilizarea biocombustibililor produși din ulei de palmier contribuie

semnificativ la reducerea încălzirii globale. În prezent, sunt disponibile mai multe metode și
sunt dezvoltate sau modificate pentru a produce biocarburanți. Aceste metode includ
transesterificarea, fermentația, ecofiningul termic și cracare catalitică. Între toate, cracarea
catalitică are mai multe avantaje comparativ cu celelalte. Randamente mai mari de benzina,
kerosenul și fracțiunile de motorină din materii comestibile și necomestibile sunt realizabile
la temperaturi relativ scăzute (350-550 ° C). În plus față de materiile prime, alegerea
catalizatorilor este de asemenea importanta în cracarea catalitică. În prezent, catalizatorii pe
bază de zeoliți sunt utilizaţi pentru majoritatea proceselor de cracare. O varietate de
catalizatori de zeolit sunt sintetizați și folosiți pentru cracarea uleiurilor de palmier, uleiurilor
vegetale. ZSM-5 este utilizat ca aditiv pentru a crește randamentul olefinelor ușoare și pentru
a mări numărul de cifre octanice [2]. Recent, a fost folosit de Wang si alti autorii care au
susținut cu succes particulele de Zn, Cu și Ga pe matricea de zeolit și utilizate pentru sinteza
biobenzinei. Și ei au introdus conceptul de cracare a bio-uleiului cu etanol formandu-se
biobenzina cu reducerea formării cocsului.

În afară de a sintetiza separat catalizatorii heterometalici și zeoliți, dezvoltarea

catalizatorilor multifuncționali este, de asemenea, câștigătoare deoarece aceste tipuri de
catalizatori pot da rezultate promițătoare deși amplifică simultan cracarea catalitică și
hidrodeoxidarea materialului biologic de alimentare [1].

Bio-uleiul derivat din biomasă este o energie curată și regenerabilă care s-a
considerat un potențial substitut al transportului convențional de combustibili (benzină și
6
motorină). Bio-uleiul brut nu poate fi utilizat direct datorită apei și conținutului mare de
oxigen, văscozităţii ridicate, coroziunii și valoarii scăzute a căldurii. Prin urmare, acest bio-
ulei a sugerat să se transforme în bio benzină prin piroliză. Piroliza este capabilă să formeze
benzină biologică din culturi agricole, lemn, deșeuri, uleiuri animale și vegetale, alge,
deșeuri animale și municipale, nămol. Pe lângă biomasă, microalgele devin furaje atractive
pentru producția de biocombustibil datorită potențialului ridicat al algelor.

În anul 2009, comisia din Malaezia a raportat că această ţară are o suprafață estimată
de 1.229.940 hectare de plantație de cauciuc care produc o medie estimată de peste 1,2
milioane de tone metrice de semințe de cauciuc anual . Semințele de cauciuc constau din
aproximativ 40% kernel cu 20-25% umiditate. Aproximativ 40-50% din ulei este găsit în
kernelul uscat care contribuie la 20 de milioane de litri de petrol anual [3].

Până în prezent, uleiul din semințe de cauciuc nu are o aplicare majoră. Produsul
comercial comun al industriei cauciucului este cauciucul natural care a contribuit foarte mult
în economia Malaeziei după uleiul de palmier.

7
 CAPITOL I

CRACAREA ULEIULUI DE PALMIER, CU AJUTORUL NANO OXIZILOR

HETEROMETALICI FOLOSIND CATALIZATORII ZSM-5 PENTRU
OBŢINEREA BIOBENZINEI

1.1.Prepararea catalizatorului

Catalizatorii încărcați cu catalizator heterometalic s-au sintetizat prin două etape ale
procesului. Acest proces cuprinde precipitarea, impregnarea și descompunerea termică. La
început, acest proces a fost dezvoltat și utilizat în mod eficient pentru a sintetiza o gamă
largă de metale (MOF) și catalizatori heterometalici de nano-dimensiune.

Inițial MOF au fost preparate prin reacția clorurilor de Fe, Zn, Cu și Ni cu 2,20-
bipiridină în 2-propanol. Aici a fost utilizată 2,20-bipiridina ca ligand în timp ce 2-propanol
a fost utilizat ca solvent. Pentru Fe-MOF, s-au dizolvat 8,5 g de 2,20-bipiridină și 3,6 g
FeCI2-4H20 (separat) în 30 ml de solvent și se amestecă lent la o scară de laborator reactorul
cu rezervor cu agitare. Temperatura amestecului a fost menținută la 36 ° C și agitarea
continuă a fost utilizată timp de 2-3 ore pentru a se completa reacţia. S-au filtrat precipitatul
fin de [Fe (byp) 2] Cl2 și spălat cu etanol și eter pentru a îndepărta impuritățile și a atinge
obiectivul la 80%.

În etapa următoare, impregnarea matricei ZSM-5 cu cea precedentă sintetizată MOF

([Fe (byp) 2] Cl2, [Zn (bpy) 2] Cl2, [Cu (bpy) și particule cristaline [Ni (bpy)] Cl2).
Concentrațiile din complexele monometalice au fost ajustate pentru a se obține încărcarea
dorită (greutate / greutate) a Fe, Zn, Cu și Ni pe ZSM-5 (Tabelul 1).

1.2. Metoda experimentală pentru procesul de cracare a uleiului de palmier

Experimental a fost folosită metoda Taguchi. Această metodă a avut un set de 9

experimente. Tabelul 2 reprezintă matricea ortogonală L9 sugerată pentru experimentele de
cracare a uleiului de palmier.

Inițial, au fost efectuate un set de experimente preliminare pentru a observa efectul

încărcărilor de temperatură și ZSM-5. Cu toate acestea, nu a fost detectat un randament
considerabil al benzinei. Produsul se amestecă şi în principal conține fracțiuni de biodiesel
și ulei de palmier. Maximum 14% din biobenzină a fost detectată chiar și cu o încărcare mai

8
mare a ZSM-5 la 450 ° C. În cel de-al doilea set de experimente (Tabelul 2) au fost efectuate
la evaluare și optimizare cracarea uleiului de palmier utilizând Fe-Zn-ZSM-5 (33)
catalizator. În toate experimentele, a fost introdus în reactor 50 ml de ulei de palmier.
Cantitatea dorită de catalizator și amestecul de ulei-catalizator a fost agitat la temperatura
specificată (tabelul 2). O agitare continuă (400 rpm) s-a realizat în fiecare experiment.
Probele au fost obținute de la decanul stark, filtrat folosind filtru de seringă (0,20 l Millipore)
și examinată prin cromatografie gazoasă (GC). Produsele lichide organice analizate prin GC,
au revelat detalii despre produsele cracate.

1.3. Caracterizarea catalizatorilor sintetizați

Datele corespunzătoare referitoare la compoziția procentuală, ZSM-5 și

catalizatorii sintetizați sunt furnizați în Tabelul 1. Cartografierea elementară a materialelor
sintetizate ilustrează în mod clar prezența atomilor de aluminiu, siliciu, fier și oxigen în
interiorul compusului solid. Raporturile dintre siliciu și oxigen au fost proeminente în
comparație cu aluminiul și atomii integrați. S-a constatat că prin calcinare s-a obtinut
îndepărtarea completă a ligandului din matricea de susținere, producând nanoxizi pe
suprafața suportului. Valorile EDX ale fragmentelor încărcate au fost în acord cu valorile
teoretice.

Studiile FESEM și HRTEM au ilustrat suprafața microstructurilor tuturor

catalizatorilor sintetizați și ZSM-5. Morfologia părintelui ZSM-5 a fost modificată
semnificativ după adăugarea de oxizi metalici prin impregnarea MOF și degradarea lor
termică. Rezultatele HRTEM clar a arătat că prin calcinare s-a determinat descompunerea
termică a MOF, ducând la formarea de oxizi heterometalici de dimensiuni nano matricea
zeolitică . Figura 1 prezintă modelele XRD ale catalizatorilor sintetizați împreună cu ZSM-
5 pentru scop comparativ. Catalizatorii sintetizați au prezentat difractogramele distinctive
ale ZSM-5 (2h = 7-9a și 23-25a) furnizate în literatură. Această analiză a arătat că încărcarea
Fe, Zn, Ni și Cu MOF și a nano oxizilor în poziții accesibile, nu au fost cunoscute de matricea
de zeolit si a afectat cristalinitatea matricei. Catalizatorii sintetizați a avut o dimensiune a
porilor mai mare (2,68 nm) decât ZSM-5 (2,40 nm). Si au apărut modificări în suprafața
specifică și în pori (4V / A de BET) [1].

9
1.4.Cracarea catalitică a uleiului de palmier

Cantitatea de căldură furnizată este controlată de temperatura mantalei de încălzire,

prevăzută cu reactor de scară de laborator. În același timp, s-au adăugat catalizatori la
temperaturi scăzute. Prezența catalizatorilor a redus energia necesară pentru a sparge
hidrocarburile cu catenă lungă și astfel produsele au fost formate într-un mod mai eficient
din punct de vedere energetic. Tabelul 2 enumeră randamentul biobenzinei din 9 etape
experimentale.

Literatura disponibilă susține cel mai bine acest proces și mecanismul de cracare.
Ramya și colabortaori au descris un mecanism detaliat pentru cracarea uleiului vegetal
utilizând catalizatori pe bază de ZSM-5.

Autorii au susținut că atât structura acidității cât și cea a catalizatorilor au avut

efectul semnificativ asupra cracării catalitice, oligomerizarea și aromatizarea. Prezența
acidului Brønsted, precum și acizilor Lewis provoacă cracarea, în timp ce structura ZSM-5
conduce la modificarea fragmentelor cracate pentru a forma hidrocarburi ramificate cum ar
fi benzina și motorina.

10
 CAPITOL II

CONVERSIA BIO-ULEIULUI ÎN BENZINĂ BIOLOGICĂ PRIN PIROLIZĂ

2.1.Potențialul biomasei pentru a forma biobenzină

Tabelul 3 [2] prezintă tipul de biomasă utilizată pentru producția de bio-ulei prin
conversia pirolizei în cazul în care acest bio-ulei este potențial pentru producerea de
biobenzină. Cele mai multe dintre studiile anterioare privind biomasa pentru bio-ulei a
constatat că conținutul scăzut de umiditate, valoare ridicată de carbon și scăzut conținutul de
oxigen din biomasă contribuie la o valoare ridicată a căldurii (Tabelul 3). Bio-uleiul derivat
din biomasă conține maximum 20,28 MJ kg-1 (înveliș de semințe Jatropha) considerată
potențială pentru a converti în biocombustibil deoarece conținutul de etanol 23 MJ L-1 și
benzină 43,1 MJ kg-1 valoare de încălzire. Conținutul scăzut de umiditate (1,1-1,8,8%), care
în mod tipic (<50%) au ilustrat eficiența surse de biomasă pentru transformarea termică în
combustibili lichizi [46,47]. Motivul pentru a măsura conținutul de cenușă este de a
determina valoarea substanței necombustibile după procesul termic.

Ordinea descrescătoare a prevalenței elementelor de biomasă este C, O, H, N, Ca,

K, Si, Mg și Al, cu componentele anorganice găsite în cenușă. Fructoza, glucoza și xiloza
sunt folosite pentru a produce alcani in stare lichida.

2.2. Potențialul microalgelor pentru a forma biobenzină

Potențialul utilizării microalgelor ca materie primă pentru biocombustibil este

susținută de biomasa sa mai mare, o creștere mai rapidă și mai ridicată a conținutului
componentelor [2].

Toate lucrările anterioare privind bio-uleiul obținut din microalge prin piroliză au
constatat că microalgele au potenţial de a deveni materia primă pentru producerea de benzină
biologică. Microalgele conțin o cantitate mare de bio-ulei (28,4% până la 60%) cu 21,2 MJ
kg-1 la valoarea de încălzire de 32,7 MJ kg-1, conținutul de carbon 48,9-51,6%. Cu toate
acestea, pentru a obține o producție consistentă de benzină biologică în domeniul industrial,
o cantitate mare de microalge a impus acest efect asupra costurilor ridicate de operare și
gestionare. Piroliza oferă o calitate ridicată a producției de bio-ulei, deoarece piroliza
funcționează la temperaturi ridicate fără prezența aerului și a apei.

11
2.3. Proprietățile fizico-chimice ale biobenzinei derivate din bio-ulei

Compoziția de hidrocarburi din benzină este raportată ca fiind de 4 ... 8% alcani;

2-5% alchene; 25-40% izoalcani; 3-7% cicloalcani; și 20-50% aromatice totale (0,5-2,5%
benzen) . Cerințele privind poluarea mediului afirmă că conținutul maxim din hidrocarburile
aromatice ar trebui redus la doar 35%. Hassan et al., 2015 [2] arată că caracteristicile
importante ale benzinei sunt 100% biobenzină pură, conținut ridicat de energie și fără
modificări in sistem. Tabelul 4 prezintă proprietățile benzinei pentru vehicule cu carburant
unde densitatea energetică (34,6 MJ L-1) și energia specifică (46,9 MJ kg-1) din benzină
sunt cele mai ridicate în comparație cu etanolul și metanolul în timp ce tabelele 5 și 6 prezintă
proprietățile fizice și chimice ale benzinei cu componentă prezentă în benzină.

Benzina are o gamă largă de cifre octanice, iar numărului de octan (RON) depinde
de hidrocarburile aromatice, ramificat alcani, aditivi de sulf și olefine, în timp ce viteza
octanică este măsurată față de izooctan (2,2,4-trimetilpentan) și n-heptan. Autoturismele care
rulează pe E85 (85% etanol și 15% benzină) obține aproximativ 30% mai mic de kilometraj
de gaz, și fenomenul se confruntă cu metanol dintr-o sursă de celuloză unde problemele
legate de densitatea energetică și energia specifică au fost comparate cu benzina. Zhang și
alţo colaboratori au efectuat oligomerizarea catalitică a bio-uleiului (din tulpina de paie) la
o temperatură de 523-623 K pentru a obține maximum 193,8 g / kg de biobenzină conțin 90-
110 cifre octanice (RON). Aceste proprietăți fizico-chimice ale benzinei se regasesc în
Tabelul 7 [2].

2.4. Producția de bio-benzină prin procese termice: Piroliza

Procesul de piroliză care funcționează la 300-500°C fără aer și cu conținut scăzut

de umiditate ajută la obţinerea de bio-ulei de înaltă calitate, care este potrivit pentru a deveni
biobenzină. Bio-uleiul din semințele de șofrănel are un conținut de 41,0 MJ / kg cu un
randament de 44%.

Conversia bio-uleiului pentru a deveni biobenzină a fost susținută prin utilizarea

unui catalizator cum ar fi SiO2 / Al2O3 și HZSM-5 (zeolit). Așa cum a declarat Kamarudin
și alti colaboratori piroliza agriculturii, silviculturii, păsările de curte și deșeurile de pescuit
au fost efectuate într-un cuptor la 450-500 ° C. Apoi bio-metanolul poate fi transformat în
benzină utilizând catalizator de zeolit H-ZSM-5 tratat cu 0,05 sau 0,20 M NaOH soluție în
cazul în care selectivitatea de fracțiune de benzină a crescut cu factorul 1.7.

12
 Un experiment realizat de Gujar și alti colaboratori.[2] într-un studiu privind
efectul cantității de catalizator H-ZSM-5 asupra randamentelor benzinei concluzionează că:
1) randamentul benzinei a crescut cu creșterea cantității de catalizator; 2) prin masa timpilor
de catalizator timpul de reacție (gh) dat, aceeași gravitate a reacției arată același randament
al benzinei. Bulushev și Ross au arătat că transformarea ligninei în bio-ulei a produs o
componentă de benzină și hidrocarburi aromatice (benzen, toluen și xilen) utilizând ZSM-5
catalizator (SiAl = 56), rezultând un randament de 46,7-90% de bio-ulei. Atât zeolitul ZSM-
5 cât și MCM catalizatorul acid solid sunt utilizați împreună în piroliza catalitică a deșeurilor
materialelor plastice pentru producerea a 97,72% de benzină care constă din hidrocarburi de
la C8 la C12 [2].

În studiul evaluării ciclului de viață al benzinei, aproximativ 0,039 kg MJ-1 de

gaze cu efect de seră (GHG) a fost emis cu 0,36 MJ MJ-1 valoare energetică netă (NEV).
Benzină obținută din biomasă au îmbunătățit semnificativ valorile GHG și NEV cu 0,025 kg
MJ-1 GHG emise cu 0,6 MJ MJ-1 NEV. Hilten si alţii au utilizat sapun de ulei de arahide ca
materie primă pentru a forma biobenzina într-un reactor cu pat fix, utilizând piroliza,
susținută de un catalizator zeolit (HZSM-5), îmbunătățind proprietățile combustibilului
(vâscozitate, încălzire valoare și raportul O: C) și rezultă în benzină aromatică de 94% (v /
v) (benzen, toluen, etilbenzen și xilen).

Gutierrez și alti colaboratori au efectuat o investigație privind benzina produsă

prin piroliză, care a fost utilizată într-un reactor cu pat fix integral, reacționând cu catalizator
Pt-Pd / HZSM-5 cu un conținut de 0,2% în greutate Pt, 0,48% Pd și Si02 / Al2O3 = 19..

13
 CAPITOL III

PROPRIETĂȚILE FIZICO - CHIMICE ALE ULEIULUI DIN SEMINȚE DE

CAUCIUC BRUT PENTRU PRODUCŢIA DE BIOBENZINĂ

3.1. Metodologia

Uleiul de semințe de cauciuc brut (CRSO) este obținut de la Chemical Kinetics,

Vietnam. Aspectul este observat privind culoarea și starea uleiului prin observare vizuală.
Viscozitatea dinamică este măsurată utilizând metoda Brookfield viscozimetru (CAP2000
+, SUA). Greutatea specifică a fost evaluată utilizând hidrometre de gravitate specifice
(Fisher Științific, Pittsburgh, PA). Valoarea peroxidului, valoarea acidului și valoarea
iodului au fost calculate după AOCS metoda standard (Cd 8b-90), (Cd, 3d-63) și, respectiv,
(Cd, 1c-85). Testul privind conținutul de umiditate a fost efectuat utilizând analizorul de
umiditate Karl Fisher (870 KF Titrino Plus). Bomba calorimetru (C5000, IKA Werke,
Germania) a fost utilizat pentru măsurarea valorii ridicate de încălzire (HHV). Compoziția
de acid gras liber a fost analizată folosind cromatograful de gaze (QP5050, Shimadzu,
Japonia) urmând standardul AOCS (Ce 2-66). În final, conținutul de sulf a fost determinat
utilizând CHNS-Analyzer (Loco, USA) [3].

3.2. Proprietățile fizico-chimice ale uleiului de semințe de cauciuc comparativ

cu proprietățile uleiului de palmier

Tabelul 8 [3] prezintă proprietățile fizico-chimice ale uleiului de semințe de

cauciuc (CRSO) analizat comparativ cu proprietățile lui ulei de palmier brut (CPO) obținut
din literatura de specialitate. Vâscozitatea este o proprietate esențială care trebuie
monitorizată într-un ulei vegetal pentru a satisface benzina standard. Din tabelul 8 se poate
observa că vâscozitatea CPO este justă ușor mai scăzut decât CRSO, deși din amândouă
rezultă un ulei general de viscozitate ridicată. Prin urmare, nu se recomandă utilizarea
uleiului vegetal direct drept combustibil. Cu toate că există sugestii făcute de unii autori care
raportează viabilitatea uleiului vegetal brut ca şi combustibil alternativ la motoarele cu
aprindere prin comprimare cu ușoare modificări și dar acest lucru va crea probleme legate
de testul de durabilitate pe termen lung datorită vâscozității ridicate și volatilității scăzute
din uleiul de plante.

14
 CONCLUZII

Utilizarea uleiului de palmier ca biocombustibil necesită catalizator pe bază de

zeolit, tehnologie care poate facilita transformarea selectivă a uleiului în produsele dorite,
inclusiv biobenzina și biodiesel. În orice caz, dezvoltarea de catalizatori adecvați pentru
produsele dorite este o provocare cheie în producția de biocombustibili, care poate fi depășită
prin utilizarea materialelor nano-heterometalice susținute catalizatori de zeolit [1].

Catalizatorii Zeolite Socony Mobile-5 (ZSM-5) încărcate cu nanoxide

heterometalice de Fe, Zn, Cu și Ni sintetizat, caracterizat și utilizat pentru cracarea uleiului
de palmier produce biobenzină. Metoda Taguchi a fost utilizată pentru a evalua și a optimiza
procesul de cracare catalitică [2]. Valorile optimizate ale temperaturii, încărcarea
catalizatorului și timpul au fost de 450 ° C, 3% respectiv 45 min. În condiții optimizate,
ZSM-5 (30), Fe-Zn-Cu-ZSM-5 (31), Fe-Zn-Cu-ZSM-5 (32) și Fe-Zn-ZSM-5 (33) 59%, 49%
și, respectiv, 56% biobenzină. Eficiența mai mare a catalizatorului Fe-Zn-Cu-ZSM-5 (31) ar
putea fi atribuită unui conținut mai mare de oxizi metalici încărcați comparativ cu ceilalți
catalizatori sintetizați [2].

Ambele biomase și microalgele pot fi considerate a fi materii prime pentru

producția de benzină biologică pe baza analizei proprietăţilor fizico-chimice. Condiția de
temperatură înaltă a pirolizei nu este recomandată pentru scară industrială; din cauza
consumului ridicat de energie contribuie la costuri ridicate de funcționare. Utilizarea
catalizatorului în conversie îmbunătăteste randamentul de benzină și studiul caracteristicilor
de catalizator astfel încât biocombustibilul să poată fi produs la temperaturi scăzute și fără
tehnologie modernizată. Studiu privind performanța motorului și emisia produsă de benzina
biologică în aplicații cu combustie internă concluzionează că benzina biologică este un tip
de combustibil mai ecologic iar obstacolul în îmbunătățirea puterii motorului poate fi
rezolvat [3].

15
 BIBLIOGRAFIE

[1] Mushtaq Ahmad, Rafida Farhana, Abdul Aziz Abdul Raman, Suresh K. Bhargava.
Synthesis and activity evaluation of heterometallic nano oxides integrated ZSM-5 catalysts
for palm oil cracking to produce biogasoline. Energy Conversion and Management 119
(2016) 352–360;

[2] N.S. Shamsul, S.K. Kamarudin, N.A. Rahman. Conversion of bio-oil to bio gasoline via
pyrolysis and hydrothermal: A Review. Renewable and Sustainable Energy Reviews 80
(2017) 538–549;

[3] Haswin Kaur A/P Gurdeep Singh, Suzana Yusup, Cheah Kin Wai. Physicochemical
Properties of Crude Rubber Seed Oil for Biogasoline Production. Procedia Engineering 148
( 2016 ) 426 – 431.

16
ANEXE

17
 Anexa 1

Tabel 1. Compozitia catalizatorului ZSM-5(30) si catalizatorilor sintetizati(31-33)

Catalizator Compoziție (%)

Si Al O Fe Zn Cu Ni
ZSM-5(30) 41.4 2.2 54.3 - - - -
Fe–Zn–Cu–ZSM-5 (31) 48.6 2.2 34.1 5.9 2.5 6.6 -
Fe–Zn–Cu–ZSM-5 (32) 39.3 1.9 56.2 0.9 0.8 0.9 0.8
Fe–Zn–Cu–ZSM-5 (33) 34.5 1.9 56.5 3.0 4.2 - -
ZSM-5 (30) este catalizator neintegrazat în timp ce Fe-Zn-Cu-ZSM-5 (31), Fe-Zn-Cu-
(32) și Fe-Zn-ZSM-5 (33) sunt catalizatori integrați cu nano oxizi.

Tabel 2. Rezultate experimentale ale cracarii uleiului de palmier si analiza Taguchi

Nr. Crt. Temperatura Încărcarea Timp Randamentul

(ºC) catalizatorului (min) benzinei
(%) (%)
1. 350 1 30 8.11
2. 350 2 45 27.20
3. 350 3 60 44.18
4. 400 1 45 45.30
5. 400 2 60 48.29
6. 400 3 30 41.11
7. 450 1 60 44.65
8. 450 2 30 44.05
9. 450 3 45 55.91

18
Tabel 3. Compoziția chimică a biomasei lignocelulozice pentru transformarea pirolizei în
bio-ulei

Materia primă Analiza aprofundată Analiza ulterioară Valoarea

(wt%) încălzirii
(MJ / kg)
Umiditate Volatilitate Carbon Cenusa C H O N
fixat
Pai de orez - 83.19 - 16.81 46.17 6.29 43.55 3.99 -
Lemn de pin - 87.2 12.3 0.5 51.8 6.3 41.7 0.3 -
Coji de orez 1.1 70.5 16.6 12.9 42 5.4 39.3 0.4 16.8
Pericarp din fruct 4.7 - - 6.7 46.5 6 43.9 3.6 16.5
de palmier alb
Coji de orez 8.09 52 5.27 34.6 30.4 4 21.1 0.9 17.26
Coaja de palmier 6.9 79 10.8 2.9 43.06 5.98 50.42 0.55 -
Fibra de palmier 8.6 78 7.6 5.8 45.03 6.15 47.89 0.94 -

Tabel 4. Proprietățile vehiculului cu combustibil

Combustibil Energie Aer- Energie Căldură de RONa MONb

densitate, Combustibil Specifica, Vaporizare,
MJ / L raport MJ / kg MJ / kg
Benzina 34.6 14.6 46.9 0.36 91-99 81-89
Butanol 29.2 11.2 36.6 0.43 96 78
Etanol 24.0 9.0 30.0 0.92 129 102
Metanol 19.7 6.5 15.6 1.20 136 104

a
Numărul de cifre octanice.
b
Numărul de cifre octanice pentru motoare sau mașini.

19
Tabel 5. Proprietățile fizice și chimice ale benzinei

Proprietăţi Informaţii
Masă moleculară 108a
Culoare Incolor până la maro pal sau roz
Stare de agregare Lichid
Punct de fierbere Initial 39 oC
La 10% distilat, 60 oC
La 50% distilat, 110 oC
La 90% distilat, 170 oC
Final, 204 oC

Densitate 0,7-0,8 g/cm3b

Miros Miros de benzină
Solubilitate în apă (20oC) Insolubil
Solubilitate în solvenţi organici Alcool absolut, eter, cloroform, benzen
Temperatură de autoaprindere 280-486 oC
Punct de aprindere -46 oC
Limite de inflamabilitate 1.4-7.4%
Limita explozivă 1.3-6.0%

a
Greutatea moleculară medie.
b
Temperatura nu este specificată.

Tabel 6. Componentele și proprietățile benzinei la 20 ° C

Componentă Viteza sunetului Densitate Vascozitate
(m /s) (mg/mL) (mPa*s)
n-heptan 1162 626 0.387
n-hexan 1083 649 0.300
Izooctan(2.2.4- 1111 692 0.473
trimetilpentan)
Ciclopentan 1182 751 0.413
Etanol 1162 789 1.074
Etilbenzen 1338 867 0.631

20
Tabel 7. Proprietățile fizico-chimice ale biocombustibililor proveniți din bio-ulei
Proprietăţi Ulei-1 Ulei-2 Ulei-3 RON 93
Compoziţie
Hidrocarburi
(vol. %)
n-Parafine 2.3 0.3 0.3 31.1
i-Parafine 13.4 4.3 1.3
Naftente 3.8 9.8 6.4 9.8
Olefine 51.4 5.2 0.9 16.2
Benzen 3.4 0.6 2.0 2.2
Alte aromate 21.4 77.8 88.5 38.8
Analiza
elementară (% în
g)
Probe proaspete
C 86.75 88.89 89.86
H 13.13 10.90 9.92
O 0.12 0.20 0.22 0.18
200 zile de
depozitare
C 73.03 81.85 88.62
H 11.05 10.04 9.78
O 14.11 6.94 1.60
Cercetare cifra 90 107 110 ≥93
octanica (RON)
LHV(Mj/Kg
combustibil)
Probe proaspete 42.9 41.4 40.7
200 zile de 34.7 37.4 40.0
depozitare

21
Tabel 8. Proprietățile fizico-chimice ale CRSO și CPO
Proprietati RSO brut Ulei de palmier brut
Culoare Maro inchis Rosu portocaliu
Stare de agregare lichid lichid
Vascozitate(mm2/s) 40.86 38.1
Gravitație specifică 0.91 0.92
Valoare de peroxid(Mg/g) 3.42 5.97
Conținutul de umiditate (%) 0.37 0.1
Valoare ridicată de încălzire, 39.71 40.8
HHV (MJ / kg)
Valoare de acid(mg KOH/g) 83.76 18.5
Acizi grași liberi, FFA (%) 41.64 7.23
Valoarea de iod (mg / l2 / g 118.8 50.6
ulei)
Continut sulf(%) - -

22
 Anexa 2

Fig. 1. Analiza XRD a catalizatorilor sintetizați.

23