TURISM INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS

Cursul 8 Produse turistice reprezentative

CURSUL 8

PRODUSE TURISTICE REPREZENTATIVE

8.1. Turismul de afaceri

8.2. Turismul cultural
8.3. Turismul de sănătate
8.4. Ecoturismul
8.5. Turismul rural
8.6. Parcurile tematice
8.7. Noile produse turistice

O dată cu îmbogăţirea experienţei turistice s-a diversificat şi gama motivaţiilor care

dirijează cererea turistică spre obţinerea de noi satisfacţii faţă de cele pe care le procură
turismul de masă sau aranjamentele turistice standard. Industria turistică, la rândul ei, a
devenit mai complexă, mai sofisticată: a creat noi activităţi şi profesii, a atras destinaţii dintre
cele mai diverse, a încorporat rezultate ale creaţiei tehnice, ştiinţifice şi artistice, şi-a pus la
dispoziţie resursele şi s-a înscris în susţinerea unor cauze globale (eradicarea sărăciei,
protejarea mediului, combaterea terorismului), şi-a format propriile structuri instituţionale pe
plan mondial şi a parcurs cu succes principalele etape din procesul de globalizare. Printre
produsele turistice introduse relativ recent pe piaţă sau care manifestă o dinamică deosebit de
accentuată putem enumera: turismul de afaceri, ecoturismul, turismul cultural, turismul rural,
turismul de aventură, turismul de sănătate, ş.a.

8.1. Turismul de întruniri

În literatura de specialitate turismul de afaceri se încadrează în MICE (meetings,

incentives, conventions and expositions), segment de nişă al turismului internaţional, ce a
înregistrat în anul 2007 10,318 întruniri, 8864 întâlniri ale organizaţiilor internaţionale, 1454
alte întâlniri internaţionale.
Europa reprezintă 53,8% din piaţă, urmată de America (Nord şi Sud) cu 19,2%, iar Asia
ocupă locul 3 cu numai 19,9%, ultimele locuri revenindu-le Africii 3,9% şi Australia/Pacific
3,2%. În Europa, pe primul loc se situează Franţa, pe continentul american – SUA, iar în Asia
- Japonia concentrează cel mai mare număr de întruniri internaţionale ale continentului.

-1-
TURISM INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 8 Produse turistice reprezentative
Astfel, se desfăşoară o adevărată luptă de concurenţă între ţări, indiferent de gradul lor
de dezvoltare economică pentru a atrage pe teritoriul lor organizarea a cât mai multe
evenimente. Pentru a câştiga în această competiţie, baza materială şi infrastructura necesară
desfăşurării evenimentelor trebuie să ofere cele mai bune condiţii şi un raport optim de
calitate-preţ.
Topul primelor 10 ţări organizatoare de congrese şi întâlniri internaţionale în 2007 a fost
următorul: SUA, Franţa, Germania, Singapore, Japonia, Olanda, Italia, Spania, Austria, UK.
Dintre cele 100 de mari oraşe ale lumii ca destinaţii de congrese pe primele zece locuri
în anul 2007 s-au situat Singapore, Paris, Viena, Bruxelles, Geneva, Barcelona, New York,
Tokio, Seul, Amsterdam (UIA, Yearbook of International Organizations, 2008).
Pentru ca un oraş să se califice ca destinaţie de congrese, trebuie să îndeplinească o serie
de condiţii care sunt mai stricte şi au cerinţe mai exigente dacă oraşul candidează şi pentru a fi
sediu al unor organizaţii internaţionale:
- să ofere facilităţi pentru congrese, servicii şi dotări pentru minim 300 de participanţi;
- să aibă capacităţi hoteliere încadrate în categoria internaţională de 5 stele pentru toate
prestaţiile de cazare pentru minim 300 de participanţi;
- să stabilească relaţii de cooperare cu o companie aeriană naţională care să fie
transportatorul oficial al congreselor;
- să aibă la dispoziţie un buget destinat dezvoltării ofertei de turism de congrese;
- să aibă la dispoziţie o echipă de experţi şi profesionişti în organizarea congreselor;
- să poată oferi dovada că a găzduit, în condiţii satisfăcătoare, cele puţin 5 conferinţe
internaţionale în ultimii 3 ani;
- să garanteze libertatea de intrare a cetăţenilor străini şi de ieşire a rezidenţilor.
Oferta turistică pentru organizarea de evenimente (ştiinţifice, politice, economice,
culturale, sportive etc.) cuprinde aranjamente de călătorie pe parcursul cărora sunt consumate
atât servicii turistice generale, prestate de furnizorii din industria turistică (cazare, catering,
transferuri şi transport local, tururi pre şi post congres), cât şi specifice (planificarea strategică
şi managementul de eveniment, închirierea locaţiilor şi spaţiilor de conferinţă, închirierea
echipamentelor audio-video şi a asistenţei tehnice necesare, traducători-interpreţi de
conferinţă, hostess, organizarea programelor sociale adiacente, producţia de obiecte şi
mijloace promoţionale personalizate, tipărirea broşurilor, cataloagelor, mapelor şi volumului
de lucrări ştiinţifice ale conferinţei).

-2-
TURISM INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 8 Produse turistice reprezentative
8.2. Turismul cultural

Turismul cultural se referă la acel segment al industriei turistice care plasează atracţia
culturală în centrul ofertei. Atracţiile se pot prezenta sub forma spectacolelor, muzeelor,
parcurilor tematice, comunităţi culturale definite prin tradiţii, religie, artizanat, mod de viaţă
etc. Din punct de vedere al destinaţiilor turistice, acestea îşi pun în valoare ceea ce poartă
denumirea generică de moştenire culturală, parte a potenţialului cultural naţional.
Pentru o călătorie să fie considerată turism cultural, trebuie să îndeplinească trei
condiţii:
- să aibă ca principală motivaţie dorinţa de cunoaştere, de cultivare;
- să fie consumat un produs turistic cu semnificaţie culturală (monument, operă de artă,
spectacol, schimb de idei);
- să presupună intervenţia unui intermediar – persoană, document scris, material audio-
vizual care să pună în valoare şi/sau să compună/realizeze produsul cultural.
Turismul cultural, prin natura motivelor sale, prin locul de desfăşurare şi modul de
organizare, se integrează celui urban şi se interferează – în acest perimetru – atât cu turismul
de vacanţă, cât şi cu turismul de afaceri.
Organizatorii de „vacanţe tematice” – una din denumirile uzuale pentru produsele
turismului cultural – fructifică avantajele pe care le oferă această formă de turism:
- independenţa faţă de un anumit sezon;
- posibilitatea dezvoltării ofertei în zone diferite pe teritoriul ţării, asigurând o mai bună
valorificare a resurselor;
- larga adresabilitate – interesează toate categoriile de clientelă.
El are însă şi dezavantaje, între care faptul că este mai scump comparativ cu turismul de
agrement şi că unele din formele sale se adresează unui public avizat, cu un înalt nivel de
educaţie şi cultură. Aceste dezavantaje îngustează sensibil dimensiunile pieţei şi reclamă
eforturi mari în domeniul promovării. Cu toate acestea, turismul cultural reprezintă astăzi o
formă modernă de viaţă, o formă în plină expansiune.

8.3. Turismul de sănătate

Turismul de sănătate se referă la acele facilităţi şi destinaţii care oferă consumatorilor de

turism condiţii de ameliorare a stării de sănătate. Cele trei forme principale ale turismului de
sănătate sunt:

-3-
TURISM INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 8 Produse turistice reprezentative
- turismul medical ( motivat de un tratament medical, intervenţie chirurgicală,
consultarea unui medic);
- turismul de întreţinere a condiţiei fizice (fitness şi wellness) care se poate practica atât
în staţiuni balneoclimaterice, cât şi în centre specializate;
- turismul de reabilitare şi recuperare fizică şi/sau psihică.
În ultimele decenii s-a înregistrat o preocupare mărită a indivizilor din toate straturile
sociale şi demografice pentru îngrijirea sănătăţii apelând şi la alte soluţii decât medicina
clasică.

8.4. Ecoturismul

Ecoturismul a captat atenţia autorităţilor publice, a publicului consumator şi a

producătorilor. S-au elaborat o serie de definiţii ale acestei forme de turism, toate având în
comun faptul că mediul natural este plasat în centrul activităţii turistic. Ecoturismul se
defineşte prin următoarele caracteristici:
- oferă posibilitatea de a trăi o experienţă direct legată de un anumit spaţiu ale cărui
calităţi naturale şi culturale şi-au păstrat autenticitatea;
- oferă informaţii educative care permit vizitatorilor să aprecieze calităţile unice ale unui
teritoriu;
- induce vizitatorilor un comportament protector şi etic faţă de teritoriul vizitat;
- uzează de diferite strategii pentru a minimiza impacturile negative asupra mediului;
- maximizează veniturile din turism în condiţiile de minimizare a consumului
elementelor de mediu.
Dimensiunea cererii de ecoturism nu este uşor de determinat, ceea ce reprezintă un
impediment în acţiunea de cercetare şi analiză a pieţei. Se acceptă însă că ecoturismul este o
activitate în continuă dezvoltare, iar contribuţia sa la industria turistică nu poate fi decât
estimată deoarece puţine şunt ţările care ţin evidenţa vizitatorilor ce optează pentru ecoturism.
Ţări în care creşterea numărului de vizitatori se datorează ecoturismului sunt Belize (unde
numărul de turişti a crescut în intervalul 1981-1991 cu 140%), Kenya (115%) şi Costa Rica
(31%). Activităţile înscrise în ecoturism îşi propun accesul la ecosisteme, fenomene naturale,
peisaje cu caracter de unicat găzduite de anumite regiuni, zone, comunităţi. Iată câteva
exemple:
- În Costa Rica, o ţară care a fost promovată pe piaţa mondială ca o destinaţie
ecoturistică, principalul produs este La Selva Biological Station, o staţiune de cercetări

-4-
TURISM INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 8 Produse turistice reprezentative
administrată de un consorţiu – Organizaţia de Studii Tropicale – format din mai multe
institute de cercetări. Ea permite şi accesul a aproximativ 13000 de turişti anual. Acestora li se
oferă cazare şi posibilitatea de a vizita La Selva, adică o regiune cu valoarea de unicat, de
8000 de km pătraţi de pădure virgină, mlaştini şi plantaţii abandonate. Veniturile obţinute de
la turişti finanţează activitatea de cercetare a institutului
- O firmă australiană oferă circuite în zone izolate din Australia şi Indonezia, unde
vizitatorilor li se prezintă şi li se explică specificul regional al mediului natural şi vieţii
animalelor sălbatice. Circuitele presupun şi contactul turiştilor cu populaţia locală, precum şi
vizita unor centre de cercetare. De asemenea, turiştii sunt încurajaţi să-şi exprime părerea în
legătură cu locurile vizitate, să îşi însuşească tehnicile de supravieţuire în mediul natural, să
nu colecţioneze artefacte, fosile sau plante, să nu lase urme ale trecerii lor prin zonele
protejate, să manifeste bunăcuviinţa şi respect pe parcursul contactelor interculturale. Întregul
circuit este realizat cu ajutorul ghizilor profesionişti recrutaţi din comunitatea locală şi
specializaţi în domeniile amintite. Compania organizatoare se aprovizionează cu bunurile
necesare turiştilor pe parcursul vizitei de la producătorii din regiune.
- Croazierele în Antartica organizate de oameni de ştiinţă cu experienţa mediului
antarctic reprezintă un produs turistic foarte solicitat. Cercetătorii care însoţesc grupurile de
turişti susţin prelegeri pe probleme de ecologie, istorie, geologie. Comportamentul turiştilor
este strict monitorizat, iar pe vas nu le este permis să fumeze, să mănânce, să se spele, cu alte
cuvinte nici o activitate care ar putea polua mediul înconjurător. Costul croazierei include taxe
plătite agenţiilor guvernamentale care le folosesc pentru finanţarea programelor de conservare
a mediului.

8.5. Turismul rural

Turismul rural este definit de OECD ca „acea formă de turism a cărei trăsătură
dominantă este posibilitatea oferită vizitatorilor de a-i atrage într-o relaţie personalizată cu
componentele naturale şi antropice ale mediului rural, de a le crea condiţii să participe la
activităţile specifice acestui mediu, la tradiţiile şi modul de viaţă ce caracterizează comunitate
locală”.
Principalele pieţe generatoare ale cererii de turism rural sunt marile oraşe din regiunile
dezvoltate. Rezidenţii acestor zone urmăresc să se eschiveze temporar de la constrângerile
vieţii moderne din marile oraşe. Mediul rural reprezintă o alternativă de vacanţă la existenţa
cotidiană. Ca şi în cazul ecoturismului, este dificil de măsurat fluxul de turişti care au ca

-5-
TURISM INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 8 Produse turistice reprezentative
principală motivaţie cea amintită. Turismul rural îmbracă o serie de forme cum ar fi agro-
turismul, oferit în special de fermele agricole din Austria care pun la dispoziţia vizitatorilor
peste o sută de mii de camere, hanurile pentru tineri – forme ieftine de cazare situate în
mediul rural care oferă tinerilor camere pentru petrecerea vacanţelor, dându-le posibilitatea să
cunoască şi particularităţile vieţii rurale sau micilor oraşe.

8.6. Parcurile tematice

Parcurile tematice diferă de simplele parcuri de distracţii. Termenul „tematic” înscrie

acest produs în nomenclatorul turismului cultural. Industria parcurilor tematice a cunoscut o
expansiune internaţională destul de rapidă în ultimii ani. Creşterea s-a concentrat în principal
în Europa şi Japonia.
Unul dintre motivele pentru care primul parc tematic din lume, DisneyLand, a avut un
succes atât de mare este acela că tematica sa a fost inspirată din poveşti şi filme, în general
pentru copii, care au încântat şi copilăria adulţilor. Caracteristic modelului DisneyLand, ca
produs cultural, era de fapt că suprafaţa amenajată putea fi considerată ca o scenă pentru
spectacole sau un studio de film la care participau interactiv şi vizitatorii ca personaje ale unei
poveşti cunoscute. Caracterul ludic era accentuat de angajaţii parcului consideraţi „membrii ai
distribuţiei” care jucau rolul personajelor din filmele de desene animate ale casei de producţie
de filme Walt Disney.
Parcurile tematice sunt destinate în special familiilor şi tinerilor care plătesc un bilet de
intrare „all inclusive” ce oferă posibilitatea de a beneficia de distracţiile oferite de parc de un
număr nelimitat de ori pe parcursul unei zile.
Gama de parcuri tematice şi conţinutul produsului parc tematic sunt într-o continuă
dezvoltare. Majoritatea parcurilor încorporează inovaţii tehnologice în noi tipuri de distracţii,
spectacole şi jocuri. În acelaşi timp, rezervaţiile naturale şi atracţiile culturale sunt şi ele
încorporate în conceptul european de parc de familie, adesea într-un context educaţional,
lărgind sfera de cuprindere a conceptului. Există numeroase exemple de atracţii recente,
bazate pe sau incluzând trăsături naturale şi culturale, care se apropie de conceptul de parc
tematic sau sunt incluse în piaţa parcurilor tematice.
Industria parcurilor tematice, apărută mai recent pe piaţa turistică, dar înregistrând o
dinamică ridicată, a fost marcată de noile concepte de dezvoltate apărute în ultimii ani. Noi
actori de pe piaţa internaţională au pătruns şi în Europa (Lego, Six Flags), stimulând

-6-
TURISM INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 8 Produse turistice reprezentative
construcţiile de noi parcuri. Multe parcuri europene se extind şi se repoziţionează cu accent pe
investiţii şi marketing.
Asia se află pe locul al doilea între pieţele parcurilor tematice din lume. Asia prezintă o
industrie matură în Japonia, cu dinamică ridicată în Coreea, cu perspective interesante în
Hong Kong, dar pieţe cu o ofertă insuficientă în Taiwan şi o industrie în schimbare rapidă în
China.
În Japonia acest produs turistic a fost important prin Tokyo Disneyland, inaugurat în
1983, care a fost conceput ca un produs de masă. De atunci, s-au realizat mai multe proiecte
mari, printre care Puroland din Tama, în valoare de 630 de milioane de dolari şi Nippon Space
World în Kyushu.

8.7. Noile produse turistice

Turismul de aventură dă posibilitatea turiştilor să participe la activităţi care le oferă o

experienţă intensă, o provocare pentru depăşirea limitelor fizice, a instinctului de conservare,
o ocazie de testare a reflexelor, precum şi de evadare din mediul confortabil al existenţei
moderne. Escaladarea munţilor, coborârea pe cursul apelor, a cascadelor, drumeţia în zone
mai puţin explorate, scufundări în mare sau ocean, sunt tot atâtea activităţi asociate acestei
forme de turism. Nu atracţia pentru natură este motivaţia centrală a turismului de aventură
care nu are în comun cu ecoturismul decât faptul că mediul în care era loc consumul turistic
este cel natural, ci atracţia pentru pericol sau situaţii de risc. Este o formă de turism care
prezintă interes pentru tineri în special din ţări în care educaţia şcolară şi societatea acordă
importanţă deosebită activităţilor sportive şi condiţiei fizice.
Turismul „New Age” este oferit de un număr tot mai mare de tour-operatori care au
preluat elemente ale curentului cultural cu această denumire şi le-au inclus în aranjamente
turistice spre destinaţii cu semnificaţie spirituală. Adepţii curentului New Age, admiratori ai
culturii antice, sunt de părere că pot beneficia de informaţiile şi cunoştinţele acelor vremuri
pentru a atinge un prag înalt de spiritualitate, pentru a se elibera de materialismul excesiv al
epocii contemporane. Practica yoga, meditaţia, vizitarea spaţiilor considerate ca poli de
energie sau a siturilor sacre datând din epoca precreştină – cum ar fi Stonehenge, Insulele
Paştelui, piramidele din Egipt etc., reprezintă nucleul aranjamentelor turistice din această
categorie. La aceste atracţii se adaugă regimuri alimentare speciale, exerciţii fizice, tratamente
pe bază de plante în staţiuni specializate din Sedona (Arizona-SUA), Bali (Indonezia),
Dominica (Caraibe) etc.

-7-
TURISM INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 8 Produse turistice reprezentative
Turismul educaţional se referă în general la acela forme de turism care oferă un program
de studiu. Cea mai cunoscută formă este chiar turismul de studii practicat de elevii sau
studenţii care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ dintr-un centru universitar. La
această formă organizată se mai adaugă circuitele de studii care sunt specializate pe diferite
ramuri ale ştiinţei, sunt conduse de un profesor care oferă participanţilor explicaţii şi materiale
de studiu – cărţi, lucrări pe suport magnetic etc. – şi accesul la locuri sau situri importante
pentru domeniul de studiu al circuitului.

-8-