Sunteți pe pagina 1din 5

Economie şi finanţe

Administrarea publice
publică: teorie şi practică 97

IMPORTANȚA CODULUI DE ETICĂ PENTRU


ORGANIZAȚIILE RESPONSABILE SOCIAL

THE IMPORTANCE OF ETHIC CODE FOR


SOCIALLY RESPONSIBLE ORGANIZATIONS
CZU: 174:061.237

Veronica BUTNARU,
doctorandă, lector universitar,
Academia de Administrare Publică

SUMMARY
Ethical responsibility, the component of the social responsibility concept, forces the orga-
nizations of all kinds to undertake what is fair, right and equitable, even if they are not forced
to proceed with such existing legal acts at a given time. At present, the social responsibility
of organizations of all kinds should be viewed from a complex perspective as what society
expects from ecologically, economically, legally, ethically and philanthropically responsible
events / projects. The concrete and effective way to meet this goal is the conscious, realistic,
courageous and continuous approach of a combination by all organizations regarding the
social responsibility.
Keywords: ethics, code of ethics, responsible event, social responsibility.

REZUMAT
Responsabilitatea etică, componentă a conceptului larg de responsabilitate socială, obli-
gă organizațiile de orice tip să întreprindă ceea ce este just, corect şi echitabil, chiar dacă nu
sunt silite să procedeze astfel de actele normative existente la un moment dat. În prezent,
responsabilitatea socială a organizațiilor de orice tip trebuie privită dintr-o perspectivă com-
plexă, ca fiind ceea ce societatea aşteaptă din partea evenimentelor/proiectelor responsabi-
le din punct de vedere ecologic, economic, juridic, etic şi filantropic. Calea concretă şi eficace
pentru satisfacerea acestui deziderat o reprezintă abordarea conştientă, realistă, curajoasă
şi neîntreruptă a combinării, de către toate organizațiile față de responsabilitatea socială.
Cuvinte-cheie: etică, cod de etică, eveniment responsabil, responsabilitatea socială.

Orice organizație, chiar şi cea mai sin- organizațiile ţintesc să îndeplinească stan-
ceră şi dezinteresat implicată în comuni- darde înalte. Un astfel de document ajută
tate, poate beneficia de un cod de etică organizațiile să identifice şi să evite colabo-
care identifică practicile etice şi standar- rări sau acțiuni de nedorit.
dele acceptate. Adoptarea unui astfel de Conform Dicționarului explicativ al lim-
cod nu furnizează doar o verificare a eticii bii române, etica este „ştiința care se ocupă
organizației, ci şi o poziție faţă de benefici- cu studiul principiilor morale, cu legile lor
ari, finanțatori şi autoritățile publice unde de dezvoltare şi cu rolul în viața socială” [3].
Administrarea Publică, nr. 2, 2018 98

G. D. Chryssider şi John H. Kaler definesc un cod de conduită, că este viu, putând


etica drept un set de principii care descriu fi revizuit ori de câte ori este nevoie. E un
un cod de comportament care explică ceea document care ia naştere din valorile şi
ce este bine şi corect sau ceea ce este rău şi principiile angajaților, managementului şi
greşit [5]. colaboratorilor unei companii, instituții pu-
Etica, în opinia lui Dimitrios Buhalis şi blice sau ONG-uri, pe baza consultării, nea-
Eric Laws, reprezintă un set de reguli care vând nevoie de o instituție care să-i acorde
definesc ceea ce este drept şi greşit în con- autoritate. Autoritatea codului de etică vine
duita noastră. Din această definiţie reiese tocmai din modul cum a fost el creat, în
întrebarea despre ceea ce ar putea repre- timp ce în cazul unui cod de conduită este
zenta regulile. Acest termen poate include: nevoie de legitimarea juridică [5].
legislaţia, codurile de conduită nescrise, dar Codurile de etică au la bază principiile,
general acceptate drept ghiduri de com- valorile şi misiunea unei organizaţii. Ele au
portament. Prin urmare, fiecare individ are ca scop respectarea misiunii organizaţiei şi
propriile sale idei despre ceea ce înseamnă inducerea în angajaţii săi a valorilor şi prin-
un comportament etic bazat pe propriile cipiilor care o ghidează. Pe lângă asta, ele
sale valori [5]. au un impact major asupra comportamen-
Codurile de etică au apărut în Statele telor şi deciziilor care se iau în interiorul
Unite ale Americii şi în Europa la începutul unei organizaţii, reglementând comporta-
secolului al XX-lea. Deşi nu se pot identifica mentul angajaţilor astfel încât să se confor-
clar elementele care au determinat apariția meze la standardele morale ale organizaţi-
lor, există opinia că ele au evoluat din acele ei, prin indicarea modurilor acceptabile de
scurte foi volante pe care erau tipărite câ- soluţionare a conflictelor şi dilemelor etice
teva reguli obligatorii de comportament în care apar [5].
fabrici. În acelaşi timp, asociațiile profesio- Există un grup de instrumente care
nale ale jurnaliştilor începeau în secolul al funcționează la nivel global şi care răs-
XX-lea să-şi pună problema protecției lor. punde problematicilor sociale ale organi-
De exemplu, în SUA, primul cod de etică zaţiilor. Inițiativele de atestare/măsurare
a fost dezvoltat în anul 1924 ca o formă a a angajamentului de responsabilitate so-
jurnaliştilor profesionişti de a se apăra de cială se manifestă în diferite forme: unele
managerii şi autoritățile care îi tratau abu- presupun doar angajamentul faţă de nişte
ziv. În Franța există o experiență asemă- principii care se doresc să fie universal ac-
nătoare, tot în domeniul mass-media. Cu ceptate - privind drepturile omului, privind
toate acestea, boom-ul codurilor de etică drepturile angajaților, privind impactul
la nivel organizațional a fost înregistrat în asupra mediului şi asupra comunităţii – şi
anii 70 - 80, în SUA, ca urmare a accentuării sunt propuse sub forma unor ghiduri, mo-
discuțiilor la nivel guvernamental pe mar- dele de management al responsabilității
ginea corupției şi comportamentelor de organizaționale.
business lipsite de integritate [2]. Codul de etică a evenimentelor/proiecte-
Codul de etică nu este doar un set de lor responsabile reprezintă principiile, va-
reguli, în multe organizații este folosit în lorile de responsabilitate a unei organizaţii
formarea profesională şi în comunicarea in- faţă de impactul deciziilor şi activităţilor
ternă, acestea încercând, astfel, să informe- sale asupra societăţii şi mediului, prin com-
ze cât mai bine propriii angajați cu privire la portament transparent şi etic ce:
constrângeri şi beneficii. - contribuie la dezvoltarea durabilă, in-
Codul de etică are avantajul, faţă de clusiv la sănătatea şi bunăstarea societăţii;
Economie şi finanţe
Administrarea publice
publică: teorie şi practică 99

- ia în considerare aşteptările părţilor in- valoarea şi credibilitatea Codului în rândul


teresate; organizației, precum şi în exteriorul aceste-
- respectă legile aplicabile şi este în con- ia.
cordanţă cu normele internaţionale; Viziune, valori şi principii. Sub o formă
- este integrat în întreaga organizaţie şi sintetică, acestea trebuie să exprime un
practicat în toate relaţiile sale. caracter de integralitate a evenimentului/
Adoptarea şi consolidarea internă a unui proiectului de responsabilitate socială, a
cod bine gândit va asigura nu numai un su- caracterului său responsabil şi a elemente-
port etic pentru organizaţii, dar şi o trans- lor ce o compun. Principiile vor da valoare
parenţă în relaţiile cu beneficiarii, donato- viziunii stabilind felul în care lucrurile se vor
rii, publicul, bazate pe o atitudine serioasă desfăşura şi vor susține efortul de aliniere
şi respectarea unor standarde. Un astfel de la codul etic propus. Exercițiul de stabilire
cod poate fi util organelor interesate în pro- a principiilor şi valorilor evenimentului este
cesul depistării şi contracarării organizaţii- un exercițiu al întregii echipe. Acestea tre-
lor simulante şi iresponsabile. buie sa fie cunoscute şi împărtăşite de toată
Standardele Codului sunt aplicate orica- echipa.
re ar fi aria de preocupări ale organizaţiei: Guvernanţa. Codul etic va face referire
administrare publică, domeniul umanitar, la responsabilitățile generale ale echipei de
prevenirea conflictelor, prevenirea corupţi- implementare. Se va indica echipa de con-
ei, cercetări, educaţie, monitorizarea drep- ducere a evenimentului, echipa de imple-
turilor omului, protecţia sănătăţii şi mediu- mentare şi voluntarii, a metodelor folosite şi
lui înconjurător. a obiectivelor generale şi specifice ale pro-
Codul de etică al evenimentelor/proiec- iectului/evenimentului de responsabilitate
telor responsabile cuprinde 7 domenii în socială.
esenţa laturilor evenimentului sau proiec- Resursa umană. Acest domeniu este
tului responsabilizat: rezervat descrierii principiilor de resurse
- declarația de responsabilitate; umane abordate, a relațiilor de muncă şi a
- viziunea, valorile şi principiile; drepturilor angajaților şi voluntarilor. Codul
- guvernanţa; va cuprinde principii de resurse umane, pre-
- resursa umană; cum diversitatea, egalitatea de şanse, non-
- relația cu stakeholderii; discriminarea. Punctează procedurile în caz
- transparenţa financiară şi legală; de conflict de interese, a folosirii abuzive a
- responsabilitatea socială. funcției şi a infracțiunilor.
Declaraţia privind responsabilitatea la Relația cu stakeholderii. În elaborarea
nivel de instituţie. Responsabilitatea so- acestei părţi se va ţine seama de colabo-
cială, indiferent de natura implementării rarea cu stakeholderii evenimentului şi ai
acesteia, este parte integrantă a viziunii şi echipei: parteneri, beneficiari, finanțatori,
strategiei organizaţiei. În Declaraţia privind autorităţi publice şi alte părţi interesate in-
responsabilitatea se va rezuma întregul direct. Se vor prezenta succint cazurile de
demers de responsabilizare, de respecta- conflict de interese, abuz şi de disociere,
re a principiilor şi valorilor etice. Se poate precum şi cazurile de încetare a relațiilor
preciza istoricul de la care s-a plecat în for- parteneriale. În această parte a Codului vor
mularea codului. Se va evita folosirea unui fi prezentate respectul şi confidențialitatea
limbaj greoi şi de tip juridic, ci orientat către datelor personale din cadrul acțiunilor sau
formarea şi evidențierea de comportamen- al relației de parteneriat.
te. Această declarație de asumare va spori Transparenţa financiară şi legală. Se vor
Administrarea Publică, nr. 2, 2018 100

preciza valorile sau ponderile veniturilor şi etic a evenimentelor/proiectelor responsa-


resurselor, ale modului de consum şi ale mă- bile a celuilalt interes, al publicului, indică o
surilor de raționalizare a acestor resurse. Se tendință de marketizare a binelui general.
vor publica rezultate din anii anteriori (unde În acest caz, responsabilitatea socială
este cazul) ca element de transparenţă. Se a organizaţiei rămâne, într-adevăr, doar
va prezenta asumarea răspunderii legale şi un pretext pentru publicitate şi, în ulti-
fiscale a managementului. Se va prezenta ma instanță, pentru creşterea vânzărilor;
modalitatea de control, evaluare şi raporta- aşadar, este doar o stratagemă pentru
re către interior şi către stakeholderii eveni- maximalizarea profitului. Motivaţiile de a
mentului sub aspectul financiar şi legal. An- implementa practicile sau programele res-
gajamentele şi măsurile de luptă împotriva ponsabile pot varia de la altruism sau inte-
corupției şi a altor forme de infracțiune se res personal, la perspicacitate comercială,
vor prezenta succint. competiţie sau o combinaţie a acestora.
Responsabilitatea socială. Stipularea Responsabilitatea etică, componentă a
principiilor de responsabilitate socială ce conceptului larg de responsabilitate socia-
le integrează în eveniment şi a modului în lă, obligă organizațiile de orice tip să între-
care acestea vor fi susținute de măsurile în- prindă ceea ce este just, corect şi echitabil,
treprinse. Vor fi prezentate ce se doreşte a chiar dacă nu sunt silite să procedeze astfel
realiza şi cum vor fi îndeplinite obiectivele de actele normative existente la un mo-
asumate. ment dat.
Responsabilitatea ca valoare etică În concluzie, vom menționa că elemen-
funcționează ca o marcă a umanului, ca o tele de etică sunt integrate responsabilității
bornă ce delimitează umanul de inuman, sociale, deoarece, în mod evident, o atitudi-
cultura de natură, civilizația de barbarie. ne responsabilă social presupune, în primul
Etica unei organizații trebuie să urce de la rând, o atitudine ce respectă principiile eti-
particular la general, adică să promoveze cii. Responsabilitatea este, prin excelență, o
interesele particulare ale unui corp soci- categorie de relație. Responsabilitatea de-
al ca parte a „interesului general”, iar prin vine nu numai o premisă necesară în sens
aceasta să le ofere indivizilor încorporați un moral, ci şi o condiție de supraviețuire într-
sens al vieții [3]. o societate turbulentă.
În societățile contemporane, o Transparenta practicilor şi instrumen-
organizație nu poate fi legitimă dacă nu telor de RS trebuie să fie garantată. Ast-
serveşte, într-o formă sau alta, interesul pu- fel, ar fi bine de încurajat managementul
blic. Cine este perceput că serveşte intere- organizațiilor adoptate de: coduri de etică;
sul public, se bucură de o reputație maximă, standarde de gestionare (pentru a integra
adică de legitimitate. Pentru mulți dintre aspectele sociale şi de mediu în activitățile
managerii din Republica Moldova, invoca- de zi cu zi ale organizațiilor); standarde pri-
rea interesului public, înțeles ca rezultantă vind investițiile responsabile din punct de
a dezbaterii publice despre binele comun, vedere social, pentru a direcționa investito-
poate fi un reper pentru responsabilitatea rii către organizațiile care țin cont de rezul-
socială, iar invocarea ca reper al Codului tatele lor de responsabilitate socială.

BIBLIOGRAFIE
1. Bărbuță R., Rolul consiliilor economice şi sociale ale instituțiilor similare din UE în pro-
movarea conceptului de responsabilitate socială a companiilor, CES România, Bucureşti,
2014.
Economie şi finanţe
Administrarea publice
publică: teorie şi practică 101

2. Chryssider, D., Kaler, J., Introduction to Business Ethics. Cengage Learning: New edi-
tion, 1993.
3. Dicționarul explicativ al limbii române, Editura: Univers Enciclopedic, Bucureşti,
2016, ISBN - 978-606-704-161-3 (2016)
4. Matei A., Organizarea administrației centrale de stat: politici şi instrumente, Editura:
SIGMA/OECD şi NISPAcee, Bucureşti, 2007.
5. Suslenco A., Dimensiunile etice ale formării, gestiunii capitalului uman în scopul
sporirii competitivității companiilor. Disponibil: http://dspace.usarb.md:8080/xmlui/han-
dle/123456789/1789 (accesat pe 03.04.2018).

Prezentat: 19 aprilie 2018.


E-mail: 11iarna@mail.ru