Geografie

Din punct de vedere geomorfic, teritoriul comunei Tudora aparține Podișului Moldovei, reprezentat
prin subdiviziunea Dealul Mare și culoarul Siretului în aval de confluența râului Suceava. Comuna
este formată dintr-un singur sat care îi dă și numele: Tudora (fiind o comună monocefală din acest
punct de vedere). Teritoriul administrativ al comunei Tudora ocupă o suprafață de 7313 ha.
suprafața agricola = 3966,26 ha, din care: arabil=2774,89 ha; pașuni=1022,61 ha; fînețe=99,77 ha;
livezi=66,67 ha; vii=2,32 ha. păduri și terenuri cu vegetație forestieră = 3049,11 ha; ape și bălți =
112,53 ha; alte terenuri = 92 ha

Vara pe dealuri

Drumul județean DJ 208I face legătura între comuna Tudora și restul României, către Botoșani și
către Pașcani.

Poziționarea geografică
Comuna Tudora este situată în partea de sud-vest a județului Botoșani, la poalele Masivului Dealul
Mare, la 32 km distanță față de municipiul Botoșani, centru administrativ și politic al județului.
Vecinii comunei sunt:

 - la nord: teritoriul administrativ al comunelor: Vorona;

 - la sud: teritoriul administrativ al comunelor Dolhasca si Siretel;
 - la est: teritoriul administrativ al comunelor Frumușica și Deleni;
 - la vest: teritoriul administrativ al comunei Liteni si Dolhasca

Demografie

Componența etnică a comunei Tudora

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tudora se ridică la 5.096 de locuitori,
în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
5.172 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,1%). Pentru 2,85% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (96,25%). Pentru 2,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Dacă în perioada până în anul 1960 migrația definitivă a cunoscut valori reduse, în jur de 5–6%,
datorită ritmului de dezvoltare al industriei în acea perioadă cât și posibilităților reduse de a găsi un
loc de muncă în centrele urbane apropiate, după aceasta, crește la 13,6% în 1970 pentru ca să
depășească 15% în 1985, intrând în categoria celor cu intensitate foarte mare. După anul 1990,
numărul plecărilor definitive se reduce sau chiar dispare. Perioada ultimului deceniu al secolului al
XX-lea este caracterizată printr-o revenire masivă la baștină a persoanelor disponibilizate din
industrie. Deplasările sezoniere care au avut o intensitate mare până în anul 1965 s-au redus
considerabil, în prezent mai existând doar câteva fluxuri spre zonele viticole ale Vrancei și Dobrogei
în perioadele de tăieri și recoltare. Deplasările diurne, care au cunoscut o amploare deosebită în
perioada 1970–1990 în cadrul izocronei de 50 min. spre Botoșani, Pașcani, Suceava, practic au
devenit nule.

Clima
Teritoriul comunei Tudora se înscrie în climatul temperat-continental. Temperaturile sunt mai
scăzute în partea de est a localității, unde zonele sunt mai înalte. Temperatura medie anuală este de
7,4 grade Celsius. Circulația maselor de aer este determinată de evoluția și poziția în timpul anului a
centrilor barici. În partea de vest a satului – culoarul Siretului, circulația este caracteristică zonei de
nord-est a țării dar, în partea estică, formele majore de relief și pădurea aduc modificări înseminate
ale direcției vânturilor.

Vegetația
Pe teritoriul comunei Tudora se află Rezervația naturală de tisă. Arboretul de tisă se întinde pe o
suprafață de 149 ha pe versantul de nord și nord-vest al dealului Bobeica și este în amestec cu fag.
Se află la aproximativ 5 km de centrul satului, la o altitudine de circa 470 m . În trecut, datorită
lemnului său prețios, întrebuințat la construcții și la confecționarea diferitelor obiecte de artizanat,
numărul de exemplare a fost mult diminuat. La această reducere și-au adus contribuția și ciobanii
care o tăiau deoarece cetina este otrăvitoare pentru oi, cât și procesele geomorfologice de
versant(prăbușiri, surpări, alunecări) foarte frecvente în această zonă. Specia de tisă are tulpina
dreaptă, ascendentă. Unele exemplare sunt ramificate și ajung până la 5–6 m înălțime, altele sunt
însă mult mai mici. Suprafața rezervației este alcătuită din arboret tânăr. La marginea rezervației de
tisă, pe izlazul Bolohani se găsește un exemplar de ienupăr care a fost schilodit de ciobani prin
tăiere. Izolat, în pădure se mai află câteva exemplare de stejar sec.
Cultura[
În prezent, în comuna Tudora funcționează trei școli cu 6 localuri amenajate corespunzător
cerințelor actuale ale învățământului modern, cu 3 laboratoare de fizică și chimie, 2 laboratoare de
informatică, 9 cabinete, 1 atelier de tricotaje, 1 atelier de tâmplărie, 1 sală de sport și bază sportivă
corespunzătoare. În comună există un cămin cultural construit în 1972 și modernizat în 2000 care
posedă o sală de spectacole cu 300 de locuri și o bibliotecă cu 25 456 de volume, împreună cu
biblioteca școlii. În cadrul căminului cultural funcționează formații artistice cu prestigiu național, multe
formații, printre care cea de dansuri bărbătești, formația de căiuți, grupul vocal și altele, participând
la numeroase festivaluri folclorice interne și internaționale. Localitatea Tudora este o importantă
vatră folclorică, cu datini și obiceiuri de origine daco-romană. Jocul căiuților și al caprei, jocul urșilor
și al mascaților, colindele și urăturile sunt obiceiuri care fac deliciul localnicilor și al oaspeților satului,
de la Crăciun la Anul Nou. În comuna Tudora se găsesc două biserici și se află în construcție a treia.