Universitatea „Al.I.

Cuza” – Iaşi
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

ISTORIE ȘI DIDACTICA ISTORIEI

PROF. Gr. I Dr. Elvira Rotundu

Studenta: David Claudia Cristina (căs. Dobos)

PIPP, an III, ID
Grupa 1
TC1

Studiaţi, pe www.edu.ro , programele școlare ale disciplinelor din aria curriculară ,,Om și
societate,, și idetificați doua elemente de conținut care se regăsesc la istorie și la cel puțin alte
două discipline.

ISTORIE GEOGRAFIE EDUCAŢIE CIVICĂ

Domeniul „Trecutul şi
prezentul din jurul nostru”
Familia: trecutul familiei,
sărbători de familie, timpul
liber, activităţile cotidiene.
Domeniul: „Elemente de
geografie a orizontului local
şi apropiat”
Conţinuturi:
Orizontul apropiat: Planul
clasei, al locuinţei, şcolii,
cartierului şi localităţii
Clasa a III-a
Domeniul „Raporturile
noastre cu lucrurile şi
fiinţele”
Conţinut: Raporturile noastre
cu ceilalţi oameni

Domeniul „Trecutul şi Domeniul: „Elemente de Clasa a IV-a

prezentul din jurul nostru” geografie a orizontului local Domeniul „Persoana”
Comunitatea locală şi şi apropiat” Conţinut: Aparteneţa locală
naţională De la orizontul local la ţară

TC2

Pornind de la exemplul de derivare a competențelor din suportul de curs , stabiliți

competențele derivate(opționale)pentru alte două competențe specifice, la două teme, la
alegere, din programa școlară de istorire pentru clasa a IV-a.

Teme Competența Competența Competențe

generală specifică derivate(operaționale)
Familia 1. Localizarea în 1.1. Ordonarea La sfărșitul activității
timp și în spațiu a cronologică a unor elevii:
evenimentelor evenimente din viața 1.Ordonează și
istorice studiate familiei, a faptelor prezintă pe axa
prezentate într-o timpului, evenimente
situație de învățare din viața
personală,viața
familiei sau istoria
localității natale.
 2.Alcătuiesc și
prezintă,arborele
genealogic al
familiei,folosind o
schemă dată.
3.Prezintă albume
personale cu fotografii
din istoria familiei sau
a comunității.
Popoare de ieri și 2. Explorarea 2.3. Identificarea, pe La sfărșitul activității
de astăzi. surselor relevante baza surselor, a elevii:
pentru a înțelege cauzelor, a 1.Prezintă evenimente
fapte și evenimente consecințelor și a istorice drept
din elementelor care s- consecințe ale altor
trecut și din prezent au evenimente
schimbat sau nu într- 2.Realizează exerciții
o anumită perioadă de precizare a
de timp cauzelor/consecințelor
unor fapte/evenimente
istorice.
3.Prezintă stilul de
viață a oamenilor, din
diferite perioade de
timp.

TC3

Raportându-vă la conținuturile și competențele din programa de istorie pentru clasa a IV-a

dați exemplu de o lecție la care se poate aplica jocul de rol. Descrieți pe scurt modul cum va
fi integrat jocul de rol în scenariul didactic.

Clasa : a IV-a

Școala: Gimnazială Căiuți

Aria curriculară: Om și societate

Disciplina: Istorie

Unitatea de învățare: Momente importante ale istoriei

Subiectul:Unirea Principatelor romane si reformele lui Alexandru Ioan Cuza

Tipul lecției: consolidare si sistematizare de cunostinte

Scopul lecției: Familiarizarea elevilor cu personalitatea marelui domnitor Alexandru Ioan
Cuza si cu a momentului in care s-a infaptuit Unirea.

OBIECTIVE CADRU :

-înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric ;

-cunoaşterea şi folosirea surselor istorice ;

-investigarea şi interpretarea faptelor şi proceselor istorice ;

-înţelegerea şi utilizarea limbajului de specialitate

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :

- să demonstreze unitatea dintotdeauna a românilor prin : continuitatea pe aceleaşi meleaguri,

lupta comună, unitatea de limbă, de cultură, de datini şiobiceiuri;

-să prezinte Unirea ca ideal permanent al românilopr de pretutindeni, menţionând momente

semnificative de luptă pentru formarea statului unitar român ;

-să evidenţieze rolul revoluţionarilor de la 1848 în pregătirea unirii;

-să desprindă însuşirile şi caracteristicile specifice domnitorului Alexandru Ioan Cuza ;

-să conştientizeze importanţa realizărilor şi schimbărilor înfăptuite de Cuza ;

-să inţeleagă noţiunea de reformă , integrând-o în contextul istoric ;

-să participe activ şi afectiv la lecţie;

-să manifeste interes pentru evenimentul istoric;

-să localizeze în timp şi spaţiu evenimentul istoric

Voi folosi jocul de rol, în această lecție de cnsolidare, în etapa de dirijare a învățării.

MOS ION ROATA SI VODA CUZA

Joc de rol

POVESTITORUL:Intre taranii fruntasi care au luat parte impreuna cu boierii, cu

episcopii si cu mitropolitul tarii la Divanul ad –hoc din Moldova

era si mos Ion Roata, om cinstit si cuviincios, cum sunt toti taranii

romani de pretutindeni.Principala caiza a intilnirilor lor era cea mai

dreapta cauza a neamului romanesc :Unirea, sfanta Unire! Boieri

 lor nu prea le venea la socoteala si participarea taranilor , insa cre-

deau ca si daca sunt acolo tot ei vor avea castig de cauza.Intr-una

din zile Mos Ion Roata sare cu gura:

MOS ION ROATA:-Aveti bunatate si vorbiti mai moldoveneste, cucoane sa inte-

legem si noi, ce nu pricep nimica pacatetele mele!

UN BOIER:- Dar ce trebuie sa pricepi tu, mojicule?Taca-ti gura daca-ai venit aici

Auzi obraznicie!Eu cu optzeci de mii de falci de pamant si el un ghiorlan

cu un petec de pamant si uite ce gura fave alaturi de mine!

MOS ION ROATA:-Dar bine cucoane, daca nu v-a fost cu placer sa pricepem si noi

cate ceva de ne-ati mai adus aici sa va bateti joc de noi? Dumne-

zeu sa ne ierte dar v-ati deprins a lua focul cu mainile nostre cele moji-

cesti ….si tot noi cei horopsiti!

ALECU FORASCU:-Sfant sa-ti fie rostul, mos Ioane, ca ai vorbit din durere, si sunt

fericit ca stai alaturea de mine.Decat un bonjurist c-o mana de invata-

tura, mai bine un taran cu un car de minte!

POVESTITORUL:Peste cativa ani cand Cuza Voda mers la Bucuresti a poposit la

Aiud, unde l-a intampinat o multima de lume ca pa un adevarat

domnitor . Printre ei zareste o hirtie falfaind deasupra multimii

in varful unei prajini. Cand se uita mai bine, un taran batrin Ii cade

in genunchi , sarutindu-I mana ii intinde o hartie scrisa pe toate fe-

tele.

VODA CUZA:-He ,he !mos Ion Roata, prietenul si tovarasul meucel vechiu din

Divanul ad-hoc, lucru magindit! Ridica-te, mos Ioane, si spune-mi fara

sfiala ce durere ai. Ti-a facut cineva vreun neajuns?

MOS ION ROATA:- Iata Maria –Ta!

VODA CUZA:Spune mos Ioane ,din gura ce ai de spus ca mai bine am sa inteleg !

MOS ION ROATA:-Luminarea-vostra , de cand cu pacatul cel de ad-hoc, n-am

 mai avut zile bune cu boierul , e puternic si stapinul unei mosii foarte

mari il cunoasteti! Intai si intai a pus pe feciorii boierestisa-mi caute

pricina sis a ma aduca la sapa de lemn. Acestia mi-au impuscat azi va-

cile maine porcii si tot asa de m-au lasat sarac. Intr-o buna zi mi-am lu-

at inima-n dinti si m-am dus la boier si boierul in los sa-mi faca dreptate

m-a scuipat drept in obraz de mi-a stricat cinstea care era pentru mine

cel mai scump lucru .

VODA CUZA:-Tine mos Ioane, acesti napoleoni in dar de la mine, sip e boier lasa-l

In judecata lui Dumnezeu caci el nu bate cu ciomagul.

MOS ION ROATA:- Dar cu rusinea , cum ramane, maria-ta?

CUZA VODA:-Cu rusinea, iaca asa ramane , mos Ioane, eu te sarut unde te-a

scuipat boierul , sa spui la toti satenii ca domnitorul tarii ti-a spalat

rusinea.

Jocul de rol sau/şi învăţarea dramatizată este o metodă de simulare a realităţii, un exerciţiu
intelectual, a cărui semnificaţie se apropie de sensul expresiilor games for learning sau
education games. În funcţie de obiectivele urmărite şi de conţinut, există jocuri matematice,
simbolice, aplicative, de orientare, muzicale etc.

Prin aplicarea acestora se urmăreşte:

• dezvoltarea capacităţii de evaluare a atitudinilor partenerilor şi adoptarea unor

comportamente adecvate;

• cultivarea sensibilităţii faţă de oameni şi faţă de problemele acestora;

• formarea abilităţii de a acţiona în funcţie de o anumită poziţie socială

; • rezolvarea situaţiilor-problemă;

• formarea spiritului de echipă;

• stimularea dialogului.

Dacă elevii se vor identifica şi vor înţelege personajele pe care le pun în scenă, vor expune
public posibilele sentimente şi trăiri ale acestora, ei vor fi capabili să evalueze propriile
acţiuni, să joace rolul aplicînd propria cunoaştere a problemei, a evenimentului, să înţeleagă şi
să înveţe din situaţia simulată.
 De asemenea, jocul de rol oferă oportunităţi pentru validarea unor comportamente sau
pentru sancţionarea altora şi pentru exersarea lucrului în echipă şi a colaborării.

Învăţătorul are un rol deosebit de important în utilizarea jocului de rol. El proiectează

scenariul, implicând în această activitate şi elevii, distribuie rolurile pornind de la aspiraţiile,
aptitudinile şi preferinţele fiecărui participant, organizează activităţi pregătitoare, creează o
atmosferă plăcută de lucru pentru a-i stimula pe interpreţi şi a evita blocajele emoţionale în
preluarea şi interpretarea rolurilor, conduce modul de desfăşurare al jocului de rol. Un astfel
de joc solicită din partea cadrului didactic, pe lângă aptitudini pedagogice speciale, aptitudini
regizorale şi actoriceşti.

Utilizarea unei game variate de jocuri, alese cu discernământ, în funcţie de condiţiile

concrete ale fiecărui colectiv de elevi, în funcţie de scopul şi sarcina didactică propusă, duce
cu certitudine la formarea unor deprinderi trainice, proprii învăţării istoriei şi implicit la un
progres evident al proceselor psihice, al nivelului intelectual al elevilor. Este necesar ca
învăţătorul să fie receptiv la ceea ce place copiilor, la ceea ce vor şi pot ei realiza, valorificând
în activitate toate forţele şi dorinţele lor, satisfăcându-le interesele.

Prin joc se asigură premisele afectiv-motivaţionale pentru suprimarea stărilor de încordare

şi neîncredere resimţite de unii elevi faţă de cerinţa de a lucra independent şi de „a crea”.
Acceptate ca divertisment şi joc al fanteziei, activităţile de mare dificultate se efectuează facil,
fără trăirea subiectivă a efortului. Elevii se comportă spontan, angajându-se plenar în acţiune.
Apreciind pozitiv încercările individuale, aprobând creaţiile şi evitând evaluările negative şi
critice se asigură un climat în care, dobândind încredere în forţele proprii şi dragoste pentru
activitate, elevii se descătuşează total

TC4

Analizați manualele digitale de istorie pentru clasa a IV-a, existente pe www.edu.ro, și

prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină elementele de noutate pe care le aduc
acestea în predarea- învățarea istoriei la învățământul primar.

Manualele digitale sunt o resursă educaţională modernă ca rezultat al imaginaţiei,

iniţiativelor, experimentelor şi promovărilor, cercetării şi dezvoltării noilor tehnologii în
educaţie, în procesele sistemului de învăţământ. De altfel, considerare din categoria
instrumentelor de lucru suport pentru învăţare, acestea sunt reflexia unei concepţii a unui grup
de lucru, situată necesar în prelungirea concepţiei curriculare în actualitate, exprimată prin
documente de politici educaţionale şi prin documente curriculare.

Din punct de vedere tehnic/informatic, manualul digital este independent de platformele e-

Learning şi reprezintă un produs software (aplicaţie) ce poate fi folosit online dar şi offline, pe
orice tip de tehnologie (descktop, laptop, tabletă, telefon), pe orice sistem de operare şi pe
orice browser, iar din punct de vedere fizic există stocat pe un CD ce însoţeşte manualul
tipărit. Din punct de vedere al conţinutului, manualul digital cuprinde integral conţinutul
manualului tipărit (ce are reprezentări statice), având complementar (în locul ilustraţiilor,
tabelelor, exerciţiilor, etc. de pe hârtie) elemente specifice precum: exerciţii
interactive, jocuri educaţionale, animaţii, filme şi simulări care, prin utilizare, aduc un plus de
profit cognitiv.

Cel mai important element de noutate adus de manualele digitale este reprezentat de activităţile
multimedia interactive de învăţare (AMII). Clasele de complexitate ale AMII sunt:

 Static: cuprinde elemente educaţionale cu care elevul are o interacţiune scăzută:

desene, fotografii, diagrame statice, hărţi statice.

 Animat: cuprinde animaţii sau filme asupra cărora elevul are un control limitat la
secvenţierea derulării ilustraţiei prin Play, Stop, Pauză.

 Interactiv: cuprinde elemente educaţionale cu grad înalt de interactivitate – simulări,

emulări de procese, rezolvare de probleme, joc educativ - prin care elevul reuşeşte,
prin joc, experiment şi descoperire, să atingă un profit cognitiv superior.

 Complex: aplicaţii software complexe care, în plus, oferă o continuitate a

acumulărilor/competenţelor dobândite de elev pe întreaga durată de utilizare, atât în
interiorul fiecărui capitol în parte, cât şi pe parcursul întregului manual.

Componentele AMII sunt următoarele:

 materiale interactive care servesc procesul învăţării prin implicarea elevului în diverse
activităţi cu potenţial formativ: explorare, cercetare, proiectare, observare,
autoevaluare;

 activităţi de învăţare optime care permit formarea şi dezvoltarea de competenţe

transversale;

 portofoliul educaţional digital – biblioteca virtuală/digitală, personalizată, ce conţine

realizările personale ale elevului, rezultatele activităţii individuale sau în echipă şi
toate datele relevante privind competenţele dezvoltate pe parcursul activităţilor, care
stabileşte legături cu o bază de date online;

 imagini care permit familiarizarea cu conţinutul educaţional;

  materiale audio-vizuale;

 animaţii dinamice cu impact vizual;

 interactivităţi de modelare prin manipularea directă a unor obiecte reale prezentate pe

ecran;

 experimente;

 jocuri educaţionale interactive;

 probe de evaluare;

 aplicaţii în care se pot defini vizual şi/sau auditiv, cu ajutorul a minimum unui
dicţionar, cuvintele/termenii educaţionali din text.

Fiind vorba de o materie nouă pentru copilul care trece în clasa a IV-a, abordarea
pedagogică este esențială, influențând decisiv gradul de atractivitate suscitat de această
materie. În concluzie, elementele de noutate pe care le aduc aceste manuale digitale, au un rol
important în însușirea noilor cunoștințe, și în consolidarea lor.Prezentarea cât mai variată și
atractivă, incluzând în varianta digitală filmări aeriene cu cetățile medievale sau alte situri
arheologice, jocuri interactive individuale sau pe grupe, imagini,etc. îmbogățesc procesul de
predare-învățare fiind astfel materia mai atractivă și mai ușor de înțeles.

TC5

Enumeraţi trei avantajele şi trei dezavantaje ale utilizării metodelor complementare în

evaluarea rezultatelor elevilor din învățământul primar la istorie.
AVANTAJE DEZAVANTAJE
Evaluarea modernă acordă importanţă nu Metodele complementare de evaluare
numai produselor învăţării ci şi proceselor pe necesită mult timp pentru proiectare iar
care aceasta le presupune. punerea lor în practică presupune o
organizare laborioasă.
Ea încurajează cooperarea între partenerii În cazul folosirii unor metode precum
educaţionali şi autonomia elevilor. proiectul, evaluatorul nu ştie cu exactitate
care este contribuţia fiecărui membru al
echipei în realizarea acestuia.
Acordă o mare parte din responsabilitate Dificil de evaluat, cadrul didactic trebuie să
elevilor înşişi, dezvoltă o conştientizare a stabilească precis criteriile după care lucrările
funcţionării sale cognitive şi o cercetare elevilor vor fi evaluate.
personală pentru a regla propria învăţare.