Viaţă Sănătate

DECEMBRIE 2017
Preţ 6,5 lei

Revistă cu 5 credite EMC: medici, asistenţi medicali, farmacişti, biologi, biochimişti, chimişti
Stil de viaţă, alimentaţie naturală, medicină, familie

Privind suntem
schimbați
Grădinăritul în Cum să avem Alimentația și
interior un somn de hipertensiunea
calitate arterială
O fărâmă de frumos și de lumină,
un cadou de suflet pentru fiecar e
femeie pe car e o pr ețuiești!
O agendă car e să te
însoțească în fiecar e
zi a anului ce stă să
înceapă, oferindu‑ți
gânduri frumoase,
un balsam de culoar e
și meditații spirituale
motivatoar e.

Comenzi
✓ la telefon: 021 323 00 20
0740 10 10 34
✓ pe adresa de e-mail:
comenzi@viatasisanatate.ro
✓ sau pe site-ul:
www.viatasisanatate.ro

2 Decembrie 2017
 EDITORIAL

Viaţă Sănătate
www.viatasisanatate.ro
Revista este creditată cu
5 credite EMC/abonament anual:
medici, asistenţi medicali, farmacişti, biologi,
biochimişti şi chimişti din sistemul sanitar
din România.

C
Revistă publicată de: Editura Viață și Sănătate
hemarea la a face modificări în stilul de viață este în-
Centrul de Sănătate şi Medicină
Preventivă Herghelia
totdeauna o provocare. Unii afirmă chiar că oamenii
ar renunța mai ușor la religia lor, decât să își schimbe obice-
Asociaţia pentru Sănătate, iurile alimentare. Străduințele noastre de a trăi după prin-
Educaţie şi Familie
cipiile pe care le cunoaștem sfârșesc adesea în dezamăgire.
Câți dintre noi nu ne-am confruntat cu eșecul atunci când
Director: Daniel Seniuc
ne-am dat tot interesul de a mânca ceea ce este cel mai folo-
Redactor-şef: Dr. Nicolae Dan MPH, PhD sitor pentru organism, evitând produsele nocive, de a mer-
ge la culcare la o oră potrivită, de a nu depăși concentrația
Redactori: Dr. Ionel Bratu
de colesterol recomandată și altele asemenea lor?
Dr. Loredana Catrinescu
Dr. Andreea Ianoși Numărul de față al revistei stă în fața dumneavoastră
Dr. Cristina Dancă cu alte provocări. Iar fiecare dintre ele este gândită să fie o
treaptă de urcat spre mai bine. Dacă sunt oferite informații,
Consilieri ştiinţifici: Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei ele nu sunt transmise doar pentru a informa, ci pentru a
Prof. dr. Mircea Chiorean
transforma.
Prof. dr. Radu Deac
Prof. dr. Voicu Tudorache Însă progresul nu apare atunci când ne chinuim, fo-
Dr. Gheorghe Nandriş, cerc. gr. I losind toate resursele pe care le deținem. Nu în interio-
Dr. Sorin Săndulache, dr. în științe medicale rul nostru găsim soluția pentru diversele lupte pe care le
Șef lucrări dr. Ştefan Mihăicuţă ducem. Contrar îndrumărilor venite din partea celor mai
Dr. Constantin Dinu, doctor în medicină
mulți psihologi, resursele nu le vom găsi niciodată în noi
Director marketing: Nicolae Florea înșine. Când ne concentrăm asupra propriei persoane nu
tel. 0740 10 10 19 rămânem decât cu gustul amar al aceluiași eu care se luptă
Secretar de redacţie: Cristina Sava să scape din corsetul obiceiurilor greșite, aceleași de atâta
timp.
Grafică: Liliana Dincă
În ceea ce mă privește, am putut să fiu biruitoare doar
Corectură: Livia Ciobanu-Mihai atunci când am înțeles următoarele două lucruri: primul,
Prepress şi tipar: SC Fast Print SRL că sunt responsabilă înaintea lui Dumnezeu de toate ale-
gerile pe care le fac, inclusiv ce includ în dietă sau modul
Abonamente: Ramona Grigore
tel.: 021 323 00 20/ int. 207 în care îmi petrec timpul liber, iar al doilea, că toată pute-
abonamente@viatasisanatate.ro rea de a înfăptui vreo transformare în bine îmi este pusă la
dispoziție prin Hristos.
Adresa redacţiei: Str. Cernica nr. 101,
Pantelimon, jud. Ilfov Schimbarea poate să nu fie o imposibilitate. Nu suntem
predestinați să ne chinuim, tânjind mereu după ce am pu-
Telefoane: 021 323 00 20;
tea fi. Viața din belșug o putem trăi întâlnindu-ne cu Sursa
0740 10 10 34
ei. Isus Hristos este Cel mai interesat ca umblarea noastră
ISSN 1454-6582 să fie plină de pacea biruinței. Iar El este chiar lângă noi.
Ridică-ți ochii, privește-L și trăiește!
dr. Loredana Catrinescu
© CSMPR – reproducerea oricărui material din această publicaţie este
permisă numai cu aprobarea scrisă a CSMPR. Revista are scop infor-
mativ, educativ şi nu se substituie vizitei sau tratamentului medical.
Autorii articolelor poartă toată răspunderea pentru corectitudinea in-
formaţiilor oferite şi a modului de utilizare a surselor de documentare. Viaţă Sănătate 3
 Q

DECEMBRIE 2017
Cuprins

D Editorial
dr. Loredana Catrinescu

G Caleidoscop medical
Naomi Macaru

I Cardiologie
Alimentația și hipertensi-
unea arterială
dr. Ionel Bratu

N Pediatrie
Convulsiile și epilepsia –
urgențe neurologice în
pediatrie
dr. Cristina Sbiera-Za-
varache

Q Medicină lifestyle
Grădinăritul în interior Y E bine de știut a Tendințe în nutriție
farm. Geo Nedelcu Atunci când aproapele se Șapte secrete ale
îndepărtează prea tare schimbării obiceiurilor
V Pagina asistentului dr. Cristina Dancă nesănătoase (I)
medical dr. Nicolae Dan
Cum să avem un somn 9 Articol de fond
de calitate Privind suntem schimbați g Reţete vegane
as. med. Daniel Chetran dr. Loredana Catrinescu Crina Botezatu
4 Decembrie 2017
 I V k

Sănătatea este o comoară pe

care puţini ştiu să o preţuiască,
deşi aproape toţi se nasc cu ea.
Hipocrate

Talon de abonament Viaţă Sănătate

 Trimite, prin mandat poștal sau prin ordin de plată, suma de
70 de lei pe adresa: Editura Viață și Sănătate SRL, șos. Cernica
nr. 101, Pantelimon, Ilfov.

Cod fiscal: RO 6710635. Conturi bancare:
RO84BACX0000000922996000 UniCredit Bank
RO35BRDE441SV84005794410 BRD

a  Completează talonul de abonament, apoi trimite-l prin poștă,

e‑mail (abonamente@viatasisanatate.ro) sau fax (021 323 00 40),
împreună cu o copie a documentului de plată.

k Stomatologie  Informații suplimentare la telefon: 021 323 00 20 / 0740 10 10 34

Prevenția în cabinetul dentar Nume:
dr. Andreea Ianoși
Prenume:
o Răspuns la vreme potrivită Stradă: Nr.
Adrian Bocăneanu
Bloc: Scară: Etaj: Apart.:
q Sănătate pe înțelesul copiilor Localitate:
Dragoste de frate Judeţ:
înv. Dida Rusu
Cod poştal :
s Pagina cu bunătăți Telefon:
Gutuia – emolient intestinal și
astringent E-mail:
dr. George D. Pamplona-Roger Abonament: 6 luni (35 lei)/12 luni (70 lei)
Număr de abonamente:
CALEIDOSCOP MEDICAL Naomi Macaru

Turmericul – condiment, dar şi medicament

În ultimii ani, s-au scris şi publicat peste 5 000 de articole medicale despre beneficiile consumului de
turmeric (curcumină), condiment originar din India şi înrudit cu ghimbirul, cunoscut pentru frumoa-
sa culoare galben-auriu. De asemenea, au fost realizate experimente pe animale, urmate de studii clinice
care au cercetat efectul curcuminei în tratarea bolilor inflamatorii şi a cancerului.
Din 1987, The National Cancer Institute a testat diferite substanţe (antioxidanţi, antiproliferative)
pentru chemoprevenţia cancerului şi pentru stoparea evoluţiei acestuia. Studiile făcute pe curcumină
au evidenţiat că aceasta are potenţialul de a preveni mutaţiile ce au loc la nivelul ADN-ului, reglează şi
îmbunătăţeşte procesul de moarte celulară programată (apoptoza), reactivând receptorii din interiorul
celulelor. Totodată, s-a observat faptul că turmericul acţionează doar pe celulele canceroase, cu proteja-
rea celor sănătoase de procesul de moarte celulară precoce.
Consumul de curcumină, sub formă de pudră, tinctură sau infuzie, poate fi recomandat în preven-
ţia sau tratarea diferitelor boli de la nivelul plămânului, al creierului şi o varietate de tipuri de cancer,
precum mielom multiplu, cancer de sân, cerebral, de colon, de rinichi, de ficat, de pancreas, de piele şi
pare să micşoreze durata recuperării după o intervenţie chirurgicală. Efectul antiinflamator al curcu-
minei a fost dovedit şi în tratamentul osteoartritelor sau al altor boli inflamatorii, ca de exemplu lupus.
Surse:
1. https://nutritionfacts.org/topics/turmeric/
2. https://www.cancer.gov/about-cancer/treatment/clinical-trials/search/v?id=NCI-2013-01199&r=1
3. https://www.cancer.gov/about-cancer/treatment/clinical-trials/search/v?id=NCI-2016-01405&r=1

6 Decembrie 2017
Aspartamul sau E951
Aspartamul poate fi găsit în bomboane men-
tolate sau gume de mestecat, jeleuri, sucuri şi
chiar batoane de cereale şi iaurturi, suplimente
alimentare şi vitamine. Aşa cum arată şi cercetă-
rile Institutului Naţional de Sănătate din Ameri-
ca, acest celebru aditiv alimentar este unul dintre
cei mai nocivi îndulcitori folosiţi în industria ali-
mentară. Rezultatele studiilor au evidenţiat creş-
terea riscului de dezvoltare a depresiei la persoa-
nele care consumă produse ce conţin aspartam.
Efectele neurobiologice ale acestuia au fost studi-
ate încă de prin anii 1980, când pacienţii cu isto-
ric de depresie ce consumau regulat produse cu
îndulcitori (de regulă, aspartam) au avut recidive
mai puternice ale episoadelor depresive.
De asemenea, s-a observat faptul că utiliza-
rea produselor care conţin aspartam are o influ-
enţă negativă în ce priveşte: pierderea memoriei,
scleroză multiplă, hipoglicemie, demenţă, leziuni
cerebrale, boala Parkinson, Alzheimer, epilepsie
şi dereglări hormonale. Dr. Russell Blaylock, pro-
fesor de neurochirurgie la Universitatea din Mi-
ssissippi, autorul unei cărţi despre efectele negati-
ve ale aspartamului, recomandă înlocuirea E951
cu alţi îndulcitori, precum mierea, stevia sau siro-
pul de agave. Literatura medicală este accesibilă
oricui doreşte să cunoască mai mult şi să ia de-
cizii informate şi corecte pentru sănătatea lui. De
asemenea, suntem invitaţi cu toţii la o atenţie mai
sporită atunci când alegem ce să cumpărăm de pe
rafturile comercianţilor.
Surse:
1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC520987/
2. https://nutritionfacts.org/topics/sweeteners/
Seminţele de in – un
antihipertensiv natural
În binecunoscuta revistă de cardiologie Hy-
pertension, a fost publicat în anul 2013 un studiu
despre efectele benefice ale consumului seminţe-
lor de in în prevenirea şi tratarea unor boli frec-
vent întâlnite în secolul al XXI-lea, precum dia-
betul şi hipertensiunea arterială.
Toţi participanţii la studiu erau diagnosticaţi
cu hipertensiune arterială sub tratament hipoten-
sor şi au fost împărţiţi în două grupuri. În alimen-
taţia pacienţilor dintr-un grup a fost introdusă o
lingură de seminţe de in. După 6 luni de la iniţi-
erea cercetării, s-a observat că cei care au consu-
mat o lingură de seminţe de in zilnic au prezentat
o scădere a tensiunii arteriale de la 158/82 mmHg
la 143/75 mmHg. Aceste beneficii se păstrează şi
în ceea ce priveşte scăderea riscului de accident
vascular cerebral.
De asemenea, seminţele de in sunt considera-
te una dintre cele mai bogate surse de acizi grași
omega-3 şi s-a demonstrat că pot fi recomanda-
te în cancerul de sân şi în cel de prostată, la per-
soane care au probleme de constipaţie, pentru un
control mai eficient al nivelului de colesterol şi
trigliceride şi pentru scăderea glicemiei la paci-
enţii cu diabet.
Pe termen lung, consumând zilnic o lingură
de seminţe de in, oricine doreşte să trăiască mai
bine şi mai sănătos poate obține beneficii impor-
tante şi vizibile.
Surse:
1. https://nutritionfacts.org/topics/flax-seeds/
2. http://hyper.ahajournals.org/content/62/6/1081
Viaţă Sănătate 7
CARDIOLOGIE dr. Ionel Bratu, cardiolog

Alimentaţia
şi
hipertensiunea
arterială

8 Decembrie 2017
– Să ştiţi că ţin regimul. Mănânc fără sare.
– Să înţeleg că nu puneţi sare la mâncare?
– Absolut deloc. M-am obişnuit să mănânc nesărat.
– Spuneţi-mi, de exemplu, ce consumaţi la masa de dimineaţă.
– Un sandviș cu salam şi caşcaval sau o omletă cu slănină.

P
entru cei care au idee cât de nesănătoase
pot fi alimentele menţionate, dialogul de
mai sus sună, desigur, comic. Mi-ar fi plă-
cut să fie o glumă inventată, dar, din nefericire,
este inspirat din discuţii reale pe care le am cu pa-
cienţii mei. Mulţi reduc dieta pentru hipertensiu-
ne la simpla eliminare a sării adăugate la mânca-
rea gătită. Probabil că prea frecvent se aruncă fra-
za: „Trebuie să mănânci fără sare!” în locul unor
sfaturi dietetice complete şi competente.
Tiparul ideal: dieta vegetariană
Deşi reducerea cantităţii de sare consumate
este o ţintă importantă în dieta hipertensivului,
lucrurile nu se opresc aici. Pentru a reuşi să ţii sub
control valorile tensiunii arteriale (TA), trebuie să
adopţi o alimentaţie sănătoasă din toate punctele
de vedere. Nu trebuie să uiţi că scopul pentru care
dorim să scădem TA este, în primul rând, preve-
nirea complicaţiilor vasculare. Prin urmare, dieta
trebuie să ajute şi la controlul celorlalţi factori de
risc (dislipidemia, obezitatea, diabetul zaharat şi
alte perturbări metabolice).
Tiparul de dietă care se potriveşte cel mai
bine la toate principiile din tabelul de mai
jos este alimentaţia vegetariană variată, co-
rect planificată, bazată pe alimente integrale.
Efectul benefic al acestui tipar de alimentaţie
în HTA este confirmat de studii. Dieta reduce
totodată şi riscul cardiovascular total1.
Tiparul 2: dieta ovo-lacto-vegetariană
O variantă bună, pe care mulţi o consideră
mai uşor de adoptat, este alimentaţia ovo-lacto-
vegetariană, adică vegetale, ouă, lactate. Dacă alegi
această dietă, trebuie să eviţi excesul de ouă (un
gălbenuş are aprox. 220 mg colesterol), în general
recomandându-se 2-3 ouă pe săptămână (nu ui-
ta să numeri ouăle folosite la gătit!). Evită brânze-
turile sărate (telemea, caşcaval, mozarella, brânză
topită etc.) şi sortimentele grase (unt, smântână).
Poţi consuma lapte, iaurt, brânzeturi proas-
pete, ca supliment la alimentele de provenienţă
vegetală. Oricum, lactatele nu sunt potrivite ca
alimente de bază. Atunci când acestea sunt con-

Alimentaţia şi HTA1
Benefice Dăunătoare
fructe şi legume grăsimi animale (slănină, untură, seu)
cereale integrale carne procesată (indiferent de tip)
Grupe de oleaginoase (nuci, alune, carne roşie (porc, vită, oaie)
alimente seminţe) dulciuri şi sucuri
cereale rafinate (produse din făină albă, amidon etc)
margarine hidrogenate (ca atare sau în produse de patiserie)
potasiu sare în exces
Nutrienţi fibre alimentare acizi graşi saturaţi, acizi graşi trans, colesterol
acizi graşi polinesaturaţi glucide rafinate, exces de calorii

Viaţă Sănătate 9
sumate în cantităţi mari se poate ajunge la exces
de colesterol, grăsimi saturate şi sodiu. De ase-
menea, trebuie evitate combinaţiile lapte-zahăr şi
ouă-zahăr, din cauza riscului de formare a produ-
şilor de oxidare ai colesterolului.3,13,14
Tiparul 3: dieta carnată
Cei care nu doresc să renunţe la carne o pot
păstra în dietă, dar trebuie să se aştepte la rezul-
tate mai slabe din punct de vedere al controlului
valorilor TA şi al prevenirii complicaţiilor vascu-
lare. Cel mai recomandat sortiment de carne es-
te peştele, cu menţiunea că efectele benefice apar
doar la consumul redus (maximum două porţii
pe săptămână)1.
Carnea de pasăre ar fi următoarea pe listă.
Sortimentele de carne roşie ar trebui consuma-
te foarte rar, fiind bogate în grăsimi saturate şi
colesterol. Permisiunea de a consuma carne nu
ar trebui extinsă la carnea procesată (afumături,
salamuri, kaiser, parizer, crenvurşti etc.). Carnea
poate fi conservată fără riscuri doar prin conge-
lare. Carnea procesată este dăunătoare sănătăţii,
indiferent de animalul de la care provine.17
Anumite sortimente de carne sunt declarate
„necurate” (nepotrivite pentru consum) în Sfânta
Scriptură. Majoritatea animalelor menţionate aici
nu se consumă în ţara noastră. Sunt însă şi câ-
teva excepţii, cea mai importantă dintre ele fiind
carnea de porc. Pe lista respectivă mai sunt iepu-
rele, aşa-numitele „fructe de mare”, struţul.5 Deşi
s-au adunat date ce confirmă interdicţia biblică,
nu s-a ajuns încă la un consens ştiinţific. Este mai
înţelept să fie evitate, bazându-ne pe încrederea
în Cartea Sfântă, până când ştiinţa medicală va
reuşi să scoată în evidenţă motivele acestei reco-
mandări.
Neglijat, dar important: programul
meselor
Studiile au stabilit o legătură între obiceiul de
a nu mânca dimineaţa şi riscul de boală cardiacă,
obezitate, HTA, diabet şi alte probleme de sănă-
tate ce pot afecta inima.6,7,8 Din nefericire însă, în
practica medicală de zi cu zi, rareori sunt oferite
10 Decembrie 2017
recomandări privind programul meselor, majori-
tatea specialiştilor concentrându-se pe alimentele
recomandate sau interzise. Mai mult, fără o bază
ştiinţifică consistentă, a ajuns în vogă recoman-
darea unui program de mese oarecum aleator,
„puţin şi des”.
Dacă doreşti un bun control al TA fără medi-
camente, este important să ţii cont de cronobio-
logie #. Aceasta ne învaţă că predictibilitatea este
1
avantajoasă pentru organism.4,9 Astfel, dacă obiş-
nuim să luăm mesele la aceleaşi ore, organele di-
gestive se vor pregăti dinainte, sintetizând sucu-
rile digestive necesare. În felul acesta, vom avea o
digestie bună, realizată într-un timp optim. Stră-
duieşte-te să mănânci la ore fixe. Aceasta va fi de
folos pentru stomacul tău, dar şi pentru inimă şi
artere.
„Marele” dejun
Masa de dimineaţă este foarte importan-
tă atât pentru prevenţia, cât şi pentru controlul
HTA.7,8 Este important ca la această masă să con-
#
Știinţa care se ocupă cu observarea şi studierea fenomenelor periodi-
ce în cadrul organismelor vii.
Sugestii de cereale pentru
masa de dimineaţă:
• cereale din comerţ (müsli) în lapte
de soia sau de vacă,
• grâu cu nucă (colivă),
• budincă de orez cu fructe (mere,
gutui, stafide etc.)*,
• paste făinoase integrale (cu sos, cu
nucă, cu lapte etc.),
• orez cu lapte vegetal sau de vacă*,
• plăcinte cu fructe*,
• clătite cu gem*,
• baclavale*,
• budincă de mei, hrişcă etc.
* Este preferabil să se folosească orez in-
tegral şi făină integrală la prepararea acestor
alimente. Trebuie acordată atenţie cantităţii
de zahăr – să nu se folosească sau să se folo-
sească cantităţi mici.
sumi alimente bogate în glucide complexe, cea
mai bună alegere fiind cerealele, de preferinţă in-
tegrale.8 Acestea se combină în primul rând cu
fructe proaspete sau conservate (gem, compot)
şi oleaginoase: nuci, alune (arahide, migdale, fis-
tic, caju), seminţe (floarea-soarelui, bostan, in,
susan).
Pe lângă acestea, poţi consuma şi alimente de
origine animală, în cazul în care ai ales tiparul ali-
mentar 2 sau 3. Nu este bine însă ca astfel de ali-
mente bogate în proteine, dar sărace în glucide,
să fie alimente de bază la micul dejun, aşa cum
practică românii deseori.
Un prânz de verdeţuri
Masa de prânz este, de regulă, masa legu-
melor. Poţi consuma supe, ciorbe sau mâncă-
ruri scăzute şi salate. Acestea vor fi gătite diete-
tic, prin fierbere sau coacere. Se va evita prăjirea
şi excesul de ulei. Este important să nu consumi
desert dulce sau fructe după masa de legume,
deoarece astfel de combinaţii perturbă procesul
de digestie.13,14 Poţi lua ca desert covrigi, floricele,
pufuleţi, alune etc.
Ca şi la masa de dimineaţă, în cazul în care
alegi tiparul 2 sau 3, poţi face greşeala să priveşti
alimentele din surse animale ca principale şi să le
consumi în cantităţi mari. Din nefericire, aceasta
este tradiţia. Astfel, se consumă „friptură de pasă-
re cu garnitură de orez”. Corect ar fi „pilaf de orez
cu carne de pasăre friptă”.
O masă pentru duşmani
Masa de seară trebuie să fie o masă uşoară,
deoarece procesele digestive sunt lente în cur-
sul nopţii.4,10,11 La această masă nu trebuie con-
sumate alimente bogate în proteine şi grăsimi
(carne, peşte, ouă, brânză, nuci, alune, seminţe,
fasole, mazăre, soia). Cele mai potrivite alimen-
te pentru cină sunt fructele şi produsele deriva-
te din cereale. Astfel, poţi consuma seara pâine,
pesmet, fructe, compot, floricele de porumb,
plăcintă cu mere, gem cu pâine etc.13,14
Poţi renunţa complet la masa de seară. Dacă
ai nevoie să slăbeşti, vei pierde mai uşor kilogra-
me procedând astfel, deoarece toleranţa la gluco-
ză scade în cursul zilei, fiind minimă seara.10 Vei
avea un mare câştig şi în cazul în care te confrunţi
cu probleme digestive sau eşti cardiac. Timpul de
golire a stomacului este foarte lung noaptea. Prin
urmare, masa de seară suprasolicită organele di-
gestive şi inima.11, 12
Fără gustări!
Există în lumea ştiinţifică o mare dezbatere
legată de gustările dintre mese. Oricum, dacă ţi-
nem cont de faptul că evacuarea completă a sto-
macului durează aproximativ 4 ore 4,11,12, precum
şi de nevoia de a evita supraalimentarea, cea mai
logică recomandare este aceea a excluderii com-
plete a oricărei gustări. Dacă doreşti să mănânci
fructe, biscuiţi, dulciuri, seminţe, alune, consu-
mă-le la una dintre mese. Niciun pic de mâncare
nu ar trebui introdusă în stomac până la masa
următoare, nici măcar sucuri. Între mese se poa-
te consuma doar apă.13,14
Cum rămâne cu sarea?
Reducerea consumului de sare rămâne, în
continuare, una dintre ţintele celor care doresc o
alimentaţie sănătoasă. Pragul peste care consu-
mul de sare devine periculos este de 6 g/zi (2,3 g
sodiu/zi). Oricum, datele pe care le avem în mo-
mentul de faţă arată că eliminarea completă a să-
rii din alimentaţie nu este un pas înţelept.16 Altfel
spus, trebuie să consumi mai puţină sare, fără să
o dai afară din bucătărie.
Este binecunoscut faptul că mâncarea fără sa-
re nu are gust. Aceasta se întâmplă deoarece, de
cele mai multe ori, procesul de gătire duce la scă-
derea conţinutului de sodiu din alimente, apa fo-
losită la gătit fiind responsabilă de acest fenomen.
Organismul are nevoie de sodiu şi, în momentul
în care percepe nivelul prea mic de sare, ne sem-
nalizează aceasta prin resimţirea nevoii de a adă-
uga sare. Deci, adăugarea de sare la mâncarea gă-
tită este un lucru bun.
Desigur, aici apar variaţii legate de preferin-
ţele individuale. Dacă suspectezi că gustul tău a
fost pervertit şi că ai tendinţa de a pune prea mul-
Viaţă Sănătate 11
tă sare în mâncare, lasă pe altcineva din familie
să‑ţi săreze mâncarea. După un timp vei observa
că gustul tău îşi va recăpăta capacitatea naturală
de a estima necesarul de sare şi nu vei mai avea
nevoie de ajutor din afară.
Bombe saline
Cel mai mare pericol din punct de vedere al
consumului de sare este reprezentat de alimentele
conservate şi procesate industrial.15 Dacă vrei să
ai o TA bună, este foarte important să fii atent ce
cumperi. Încearcă să consumi în principal mân-
care gătită în casă şi mai rar (sau deloc) alimente
procesate. Când eşti nevoit să foloseşti alimente
din industria alimentară, alege-le pe cele fără ex-
ces de sare.
Elimină din alimentaţie murăturile, varza
acră şi castraveţii acri. Evită, de asemenea, brân-
zeturile vechi (telemea, brânză de burduf, caşca-
val, mozarella, brânză topită etc.). Deja am men-
ţionat faptul că nu este bine să consumi carne
procesată. Toate preparatele din carne au multă
sare, dar aceasta nu este singura lor problemă.
Studiile arată că acestea cresc mortalitatea gene-
rală, prin boli cardiovasculare şi cancer.17 Este in-
teresant că Biblia a interzis procesarea cărnii încă
de acum trei milenii şi jumătate.5
„Pentru ce să mai trăiesc?”
Un sentiment de frustrare poate apărea
atunci când pacientul ascultă sfaturile medicului.
Este oarecum legitim. Avem anumite tabieturi,
iar schimbarea lor este cel puţin neplăcută. Une-
ori, omul are impresia că viaţa lui va deveni un
calvar cu atâtea restricţii şi, dacă este curajos din
fire, îţi va spune cuvintele de mai sus.
Pentru a-mi ajuta pacienţii să înţeleagă că via-
ţa echilibrată este una plină de fericire, le suge-
rez să ia aminte la cei ce mănâncă sănătos. Par ei
stresaţi sau deprimaţi? Secretul este că obiceiurile
se pot schimba, gustul se poate educa. După ce
trece stresul schimbării, vor descoperi cel puţin la
fel de multă bucurie în a consuma diverse mân-
căruri sănătoase.
12 Decembrie 2017
Plăcerea de a mânca este legitimă, fiind unul
dintre darurile pe care Creatorul iubitor le-a făcut
copiilor Săi. Dar să nu uităm cuvintele Mântui-
torului: „Viaţa este mai mult decât hrana.” (Luca
12:23).5
Bibliografie:
1. Mann DL, Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Braunwald’s Heart Di-
sease: A Textbook of Cardiovascular Medicine, ed. 10, Saunders,
sept 2014, part VI, Preventive cardiology.
2. Ginghină C. (coord.), Compendiu de ghiduri ESC prescurtate -
Comitetul ESC pentru ghiduri de practică medicală pentru îmbu-
nătăţirea calităţii practicii clinice şi îngrijirii pacientului în Europa,
Ed. a 5-a, Bucureşti, Media Med Publicis, 2014.
3. Neil Nedley, Proof Positive: How to Reliably Combat Disease and
Achieve Optimal Health Through Nutrition and Lifestyle, cap. 3, 6,
Ardmore, OK, Nedley Publishing, 1999.
4. I. Hăulică şi colab., Fiziologie umană, Bucureşti, Editura Medica-
lă, 2007, pp. 487–495, 984–988.
5. Biblia, cartea Leviticul, cap. 11, vers. 16, Evanghelia după Luca,
cap. 12, vers. 23.
6. Cahill LE, Chiuve SE, Mekary RA, Jensen MK, Flint AJ,  Hu FB,
Rimm EB, „Prospective Study of Breakfast Eating and Incident
Coronary Heart Disease in a Cohort of Male US Health Profes-
sionals” în Circulation, 2013;128:337-343,  originally published
July 22, 2013.
7. Lee TS, Kim JS, Hwang YJ, Park YC, „Habit of Eating Breakfast Is
Associated with a Lower Risk of  Hypertension” în J Lifestyle
Med. 2016 Sep;6(2):64-67. Epub 2016 Sep 30.
8. Kochar J,  Gaziano JM,  Djoussé L, „Breakfast  cereals and risk
of hypertension in the Physicians’ Health Study I”, în Clin Nu-
tr.  2012 Feb;31(1):89-92. doi: 10.1016/j.clnu.2011.08.001. Epub
2011 Aug 25.
9. Farshchi HR, Taylor MA, Macdonald IA, „Beneficial metabolic
effects of regular meal frequency on dietary thermogenesis, insu-
linsensitivity, and fasting lipid profiles in healthy obese women”,
în Am J Clin Nutr. 2005 Jan;81(1):16-24.
10. Jarrett RJ,  Baker IA,  Keen H,  Oakley NW, „Diurnal varia-
tion  in  oral glucose tolerance:  blood sugar  and  plasma  insu-
lin levels morning, afternoon, and evening”, în Br Med J., 1972
Jan 22;1(5794):199-201.
11. Goo RH, Moore JG, Greenberg E, Alazraki NP, „Circadian varia-
tion in gastric emptying of meals in humans”, în Gastroenterolo-
gy., 1987 Sep;93(3):515-8.
12. Grammaticos PC, Doumas A, Koliakos G, „Morning and night
gastric emptying half-time differed more than 220% in two
young healthy adults”, în Hell J Nucl Med, 2015;18(1):60-62.
13. White EG, Dietă şi hrană, Editura Viaţă şi Sănătate, Pantelimon
2015, p. 402 (original).
14. Bratu I., Paşi spre alimentaţia sănătoasă, Editura Viaţă şi Sănătate,
Pantelimon, 2016.
15. Institute of Medicine (US) Committee on Strategies to Reduce
Sodium Intake; Henney JE, Taylor CL, Boon CS, editors, Strate-
gies to Reduce Sodium Intake in the United States, Washington,
DC, National Academies Press (US), 2010. 
16. Institute of Medicine. 2013,  Sodium Intake in Populations: As-
sessment of Evidence, Washington, DC, The National Academies
Press.
17. Wang X, Lin X, Ouyang YY, Liu J, Zhao G, Pan A, Hu FB, „Red
and processed meat consumption and mortality: dose-response
meta-analysis of prospective cohort studies”, în Public Health Nu-
tr.  2016 Apr;19(5):893-905. doi: 10.1017/S1368980015002062.
Epub 2015 Jul 6.
 PEDIATRIE dr. Cristina Sbiera-Zavarache

Convulsiile
şi epilepsia –
urgenţe neurologice
în pediatrie
Convulsiile constituie o urgenţă
neurologică frecventă la copil şi
se caracterizează prin contracţii
musculare bruşte, involuntare,
tonice, clonice, tonico-clonice
sau mioclonice.

Viaţă Sănătate 13
C
ele mai multe convulsii sunt scurte,
având o durată mai mică de 15 minute,
dar există şi situaţii în care criza convul-
sivă poate fi persistentă, având o durată mai mare
de 30 de minute sau se poate repeta la intervale
scurte, fără revenirea conştienţei între crize (stare
de rău convulsiv).
Crizele convulsive pot fi parţiale sau genera-
lizate, iar întrebarea esenţială pe care şi-o adre-
sează medicul este aceea dacă manifestările rela-
tate de aparţinător sau de copil au fost într-ade-
văr crize convulsive. De cele mai multe ori, criza
convulsivă se produce la domiciliu sau în alte cir-
cumstanţe, medicul nu asistă practic la desfăşu-
rarea accesului. Alte întrebări importante adresa-
te aparţinătorilor sunt:
• Este prima criză convulsivă pe care o prezintă
copilul sau au mai existat alte crize în trecut?
• Momentul apariţiei crizelor a fost dimineaţa
devreme sau în timpul somnului superficial
(la adormire sau la trezire)?
• Care a fost secvenţa crizelor? Criza a debu-
tat prin clonii la nivelul membrelor superioa-
re sau a fost antrenată întreaga musculatură
scheletică?
• Există membri în familie cu diagnosticul de
• Ce s-a întâmplat cu ochii copilului (plafona- epilepsie?
re)?
Convulsiile pot fi accidentale sau pot fi con-
• Care a fost poziţia capului (deviere sau rotaţie
vulsii epileptice. Convulsiile accidentale pot apă-
spre o parte)?
rea în cazul unor infecţii (meningite, encefalite),
• Care au fost mişcările anormale la nivelul în context de febră (convulsii febrile simple sau
membrelor superioare sau inferioare (miş- complicate), în anomalii metabolice tranzitorii
cări bruşte de flexie – extensie, tremurături)? (hipoglicemie, hiponatremie, hipernatremie, hi-
• Copilul era conştient? Aprecierea stării de pocalcemie), în intoxicaţii medicamentoase.
conştiență de către membrii familiei se rea-
lizează după modul în care răspunde copilul Convulsiile febrile sunt cele mai frecvente
în timpul crizelor la stimuli verbali sau la sti- convulsii accidentale şi apar ca expresie a creşterii
muli senzoriali, după recunoaşterea sau nu a bruște a temperaturii interne, în special la sugar
mediului şi a persoanelor. şi copil mic. Vârsta la care apar convulsiile febrile
este între 3 luni şi 5 ani. Febra este mai mare sau
• Copilul şi-a pierdut controlul sfincterian? E egală cu 38,5 oC şi nu este asociată cu infecţie in-
descrisă frecvent situaţia în care, la sfârşitul
tracraniană sau cu o boală neurologică cunoscu-
crizelor, copilul prezintă emisie de urină.
tă. Durata convulsiilor febrile simple este în me-
• Cât timp a durat criza convulsivă? die de 1-3 minute şi nu depăşeşte 15 minute.

14 Decembrie 2017
 Tratamentul constă în scăderea febrei prin
administrare de antitermice (ibuprofen, parace-
tamol), anticonvulsivante (diazepam administrat
intrarectal). Nu este necesară profilaxia eventua-
lelor recurenţe. Prognosticul este excelent în ma-
joritatea cazurilor.
Epilepsia se caracterizează prin convulsii re-
curente, afebrile. În aceste cazuri, există leziune
cerebrală epileptogenă, care poate fi demonstrată
prin mijloace de investigaţie moderne (electro-
encefalograma).
Tratamentul constă în administrare de anti-
convulsivante (diazepam intrarectal) şi poate fi
iniţiat de la domiciliu. Tratamentul se continuă
cu fenobarbital administrat la spital, de către me-
dic, cu scopul de a preveni recidiva crizelor con-
vulsive.
Examenul neurologic are o importanţă deo-
sebită în diagnosticul convulsiilor şi al epilepsiei
copilului. Examenul neurologic este indicat încă
de la prima criză epileptică, şi pacientul respectiv
are indicaţie de spitalizare. În cazul convulsiilor
febrile simple, nu e necesar consultul neurologic
la prima criză, dar devine obligatoriu de la a do-
ua criză.
Identificarea şi eliminarea manifestărilor
neconvulsivante trebuie realizate de către me-
dic.
Sincopa este o astfel de manifestare şi repre-
zintă un episod clinic dominat de pierderea stării
de conştienţă pentru o durată scurtă. Apare ex-
clusiv în timpul zilei, debutul e mai puţin brutal,
permiţând pacientului să se aşeze sau să se culce,
micţiunile involuntare lipsesc, iar la revenire se
constată o labilitate afectivă crescută. Consultul
cardiologic este obligatoriu în aceste cazuri pen-
tru a exclude bolile cardiologice care stau la baza
declanşării episodului de sincopă.
Spasmul hohotului de plâns apare la un copil
mai mic de 6 ani. Copilul plânge în hohote, inspi-
raţiile acestuia devin din ce în mai superficiale şi
mai ineficiente, până la apnee. Copilul devine in-
conştient, prezintă cianoză, pupilele se dilată, ca-
pul este în extensie, membrele contractate. După
un interval de 2 minute, copilul respiră profund,
zgomotos şi este reluată coloraţia normală a te-
gumentelor, iar starea de conştienţă revine. Cri-
za survine în condiţii de frică, emoţie sau durere.
Prognosticul este excelent.
Vertijul paroxistic benign are ca simptom
cardinal ameţeala, care apare de cele mai multe
ori izolat. În timpul atacului paroxistic nu există
acufene (ţiuituri în ureche) sau surditate. La su-
gar (copil mai mic de 1 an), diagnosticul se pune
mai greu. Copilul mai mare de 3 ani poate relata
faptul că ,,totul se învârteşte”. Acesta se poate agă-
ţa de mama sa sau de mobila din casă, întrucât îi
este frică să nu cadă. Simptomele care pot însoţi
criza sunt paloare, transpiraţie, greţuri, vărsături.
Conştienţa e complet păstrată în timpul crizei, iar
după încetarea crizei, copilul îşi poate relua ac-
tivitatea pe care o desfăşura anterior. Intervalele
între crize sunt variabile, valoarea medie este de 4
săptămâni. Examenul clinic general şi examenul
neurologic sunt normale. Electroencefalograma
este normală.
Dispensarizarea copilului epileptic este esen-
ţială întrucât epilepsia este o afecţiune cronică cu
implicaţii multiple, sociale, şcolare şi profesio-
nale. Copiii cu epilepsie sunt luaţi în evidenţă,
se întocmesc fişe, necesită internări periodice în
secţii de neurologie pediatrică pentru investigaţii
speciale şi realizarea controlului crizelor epilep-
tice prin medicaţie antiepileptică, al complian-
ţei terapeutice şi al efectelor secundare ale me-
dicamentelor. Bolnavii şi părinţii sunt instruiţi
şi sunt ajutaţi prin măsuri complexe de asistenţă
familială, şcolară, inclusiv de orientare profesio-
nală şi socială.
Bibliografie:
1. Appleton R, Gibbs J, Epilepsy in Childhood and Adolescence, third
edition, London and New York, 2004.
2. Robert M. Kliegman, Richard E. Behrman, Hal B. Jenson, Bonita
F. Stanton, Nelson Textbook of Pediatrics, 15th ed., Philadelphia,
1996, p. 1691.
3. Popescu V. , Neurologie pediatrică, Teora, Bucureşti, 2001.
4. Ilciuc I., Bârcă A., Epilepsia şi sindroamele epileptice la copil, Chi-
şinău, 2000, p. 100.
5. Hirtz D.G, „Generalized tonic-clonic and febrile seizures”, în Pe-
diatric Clinic of North America, 1989, 36, pp. 365–382.
Viaţă Sănătate 15
MEDICINĂ LIFESTYLE Geo Nedelcu, farmacist

Grădinăritul
în interior

16 Decembrie 2017
Sănătatea este influenţată de mai
mulţi factori, iar nutriţia ocupă un
loc pe podium, alături de exerciţiul
fizic eficient şi de odihnă. De
asemenea, cunoaştem că nu sunt
de neglijat nici ceilalţi factori de
sănătate cuprinşi în acronimul
NEW START care este compus din
nutriţie, exerciţiu fizic, apă, soare,
cumpătare, aer curat, odihnă şi
încredere în Dumnezeu.
P
entru a profita cât mai mult de beneficiile
unei alimentaţii sanogene, aceasta trebu-
ie să fie compusă din produse obţinute
prin metode cât mai apropiate de natural, de ace-
ea, în cele ce urmează, vă propunem explorarea
conceptului de grădinărit în interior. Probabil că
imediat ce auzim de grădina din interior gândul
ne duce la seră, dar în acest articol vom discuta
de grădina din bucătăria ta sau din altă cameră
cu ceva spaţiu şi lumină naturală. Această ,,grădi-
nă” cuprinde creşterea germenilor şi a vlăstarilor,
iar recoltarea acestora vă va aduce nu numai să-
nătate, ci şi independenţă alimentară, chiar şi în
sezonul rece, când posibilităţile de a avea o dietă
diversă sunt limitate. Modalitatea aceasta de a fa-
ce „agricultură” în propria locuinţă atrage din ce
în ce mai mult atenţia celor care caută să aibă o
alimentaţie sănătoasă şi care sunt preocupaţi ca
alimentele pe care le consumă să fie cât mai bo-
gate în nutrienţi.
Definiţii
Germenii reprezintă seminţele care după hi-
dratare încep procesul de încolţire şi de dezvol-
tare a unei plante noi. Aceştia sunt consumaţi
atunci când ating 2-5 cm.
Vlăstarii sunt plantele tinere care au continu-
at evoluţia germenilor şi sunt consumaţi când de-
păşesc 5 cm. Unii vlăstari se consumă când ajung
la 15-18 cm, aşa cum este iarba de grâu şi de orz.
În cazul acestora, se va folosi doar sucul obţinut
din stoarcerea vlăstarilor, deoarece fibrele celulo-
zice conţinute de cele două plante nu sunt adec-
vate consumului uman.
Renumiţii vlăstari de floarea-soarelui sau de
hrişcă se recoltează la 9-12 cm şi se consumă in-
tegral, în salate, sau se pot stoarce şi se consumă
sucul.
Avantaje
Creşterea germenilor şi a vlăstarilor aduce un
plus uriaş nutriţiei, şi astfel beneficiile vor fi spo-
rite1:
Viaţă Sănătate 17
 Densitate nutriţională maximă – ar trebui să
judecăm orice aliment prin ecuaţia sănătăţii, ca-
re este un raport dintre cantitatea de nutrienţi şi
cantitatea de calorii:
sănătate=nutrienţi/calorii
Cu cât acest raport este mai mare, cu atât vor
creşte şi efectele sanogene ale alimentelor pe ca-
re le consumăm, iar priviţi prin prisma acestei
ecuaţii, germenii şi vlăstarii devin foarte valoroşi,
pentru că densitatea lor nutriţională este între-
cută doar de algele comestibile, denumite şi su-
peralimente (Spirulina, Chlorella etc). Seminţele
înmagazinează toată energia şi rezerva pentru
a începe o nouă viaţă. Imediat ce sămânţa este
hidratată, acel depozit energetic este dislocat şi
planta se pregăteşte de germinare. Dacă o consu-
maţi în această perioadă, ca germene sau ca plan-
tă tânără, sub formă de vlăstari, veţi beneficia de
o bogăţie de macro şi micronutrienţi.
Digerabilitate – seminţele conţin enzime in-
hibitorii, care ţin viaţa din embrion în stare dor-
mantă. Aceşti compuşi îngreunează digestia, în-
să, prin hidratare şi germinare, enzimele respec-
tive sunt dezactivate, iar organismul va reuşi să
descompună mult mai facil produsul alimentar
respectiv, astfel încât părţile lui componente să
poată fi absorbite în fluxul sangvin. În perioada
în care planta se pregăteşte pentru germinare,
cantitatea nutrienţilor ajunge să se dubleze sau
chiar tripleze. În plus, activitatea enzimatică este
foarte intensă, ceea ce va reduce mult energia
pe care sistemul nostru digestiv ar trebui să o
consume în condiţii obişnuite.
Disponibilitate – o recoltă de germeni sau
vlăstari se obţine în 5-12 zile, în funcţie de tipul
de sămânţă, în orice perioadă a anului. Spre de-
osebire de aceştia, salata verde, de exemplu, are
nevoie de 45 de zile de la plantare şi până când
poate fi recoltată.
Prospeţime – ce poate fi mai proaspăt decât
vlăstarii pe care-i tai chiar când ai nevoie de o sa-
lată pentru prânz sau cină?
Organic – nu veţi găsi o salată cu o garanţie
mai mare decât cea pe care o cultivaţi. De ace-
ea, germenii şi vlăstarii vor întruni condiţiile de
produse organice pentru că mediul îl veţi contro-
la chiar dvs.
Economie – bineînţeles că ne gândim şi la
partea economică. Vă invit să facem câteva cal-
cule matematice. Din experienţa mea de pes-

Ce seminţe putem germina:

• Lucernă • Nap
• Muştar • Varză
• Floarea-soare- • Broccoli
lui • Fasole Mungo
• Hrişcă • Fasole Adzuki
• Gulie • Mazăre
• Trifoi • Linte
• Cimbrişor • Soia
• Busuioc • Năut
• Schinduf • Grâu
• Creson • Ovăz
• Ridiche • Secară

18 Decembrie 2017
 Pentru un kilogram de „salată”
de interior, ai nevoie de:
• 5 linguriţe de seminţe
• 23 cm de spaţiu pe raft
• 1-2 minute de udat/zi
• lumină naturală
• un germinator vertical

te 3 ani în ceea ce priveşte grădinăritul interior,

am constatat că cele mai accesibile seminţe din
punct de vedere financiar şi care au cel mai înalt
conţinut nutriţional sunt cele de floarea-soare-
lui. De asemenea, precizez că în exemplul de mai
jos compar doar nişte mase de material vegetal,
pentru că, dacă aş compara conţinutul nutritiv,
economia ar fi şi mai mare. Astfel, dintr-un kilo-
gram de seminţe de floarea-soarelui, care la piaţă
costă 8 lei, obţinem aproximativ 3 kg de vlăstari,
în timp ce 1 kg de salată crescută în sol organic,
în luna ianuarie, de exemplu, costă 15 lei. Aşadar, Pasul 2: se scurg de apă şi se aşază în vasul
putem să deducem că vlăstarii sunt de 5 ori mai de germinat sau într-un borcan cu capac format
ieftini. dintr-o sită, care se va lăsa înclinat la 45 de grade
Deşi seminţele conţin multe elemente care cu capacul în jos, astfel încât să se scurgă surplu-
se transformă în nutrienţi de calitate, vlăstarii de sul de apă şi să intre aerul. Se va urmări ca semin-
iarbă de grâu şi de orz se cresc pentru suc, iar cei ţele să nu blocheze intrarea aerului. Borcanul se
de floarea-soarelui şi hrişcă necesită a fi cultivaţi va aşeza într-un loc întunecos şi ventilat.
pe sol organic (este solul foarte bogat în minerale
şi compuşi cu azot, care nu este epuizat prin re- Pasul 3: în următoarele 3-5 zile se va clăti cu
colte intensive, un sol peste care nu s-a stropit ni- apă de 2 ori pe zi sau de 3-4 ori vara, când este
ciodată cu chimicale. De exemplu, pământul de foarte cald.
pădure este un sol organic). Aceste plăntuţe dez- Pasul 4: după ce se observă apariţia primei
voltă un sistem radicular (reţeaua de rădăcini) frunzuliţe, mai lăsăm 1-2 zile să se dezvolte şi
bogat în primele zile, ce le permite să absoarbă
apoi scoatem borcanul şi-l expunem la lumină
mineralele din sol. Restul seminţelor pot fi culti-
naturală. Nu se expune direct la soare.
vate hidroponic (fără pământ, doar cu apă).
Pasul 5: recoltarea germenilor se face când
Cultivarea germenilor fără pământ ating lungimea de 2-5 cm, în funcţie de tipul de
Pasul 1: se lasă seminţele la înmuiat în apă de sămânţă şi după ce frunzuliţa s-a înverzit.
izvor sau filtrată (a nu se folosi apa de la filtrele cu
osmoză inversă, pentru că este o apă distilată, fără Cultivarea vlăstarilor pe pământ
minerale) 12-24 h, într-un loc întunecos, într-un Pasul 1: se lasă seminţele la înmuiat în apă de
recipient de sticlă. Se va clăti generos de 2-3 ori. izvor sau filtrată (a nu se folosi apa de la filtrele cu

Viaţă Sănătate 19
osmoză inversă pentru că este o apă distilată, fără
minerale) 12-24 h, într-un loc întunecos, într-un
recipient de sticlă. Se va clăti generos de 2-3 ori.
Pasul 2: se scurg de apă şi se aşază uniform
pe o tavă de plastic sau de metal înaltă de 4-5 cm,
pe care s-au aşezat în prealabil 2-3 cm de pământ
umectat. Tava se va aşeza într-un loc întunecos
şi ventilat.
Pasul 3: în următoarele 3-5 zile se va pulveri-
za apă de 2 ori pe zi sau de 3-4 ori, vara când este
foarte cald.
Pasul 4: după ce se observă apariţia primei
frunzuliţe, mai lăsăm 1-2 zile să se dezvolte şi
apoi scoatem tava şi o expunem la lumină natu-
rală. Nu se expune direct la soare.
Pasul 5: vlăstarii se recoltează când obser-
văm apariţia următoarei serii de frunze. După
ce planta a încolţit şi a generat prima frunză (sau
primele două frunze, în cazul seminţelor dicoti-
ledonate – floarea-soarelui, fasole), va începe să
acumuleze energie, nutrienţi, enzime, ca să pro-
ducă următoarea frunză şi acum este momentul
optim pentru recoltare, deoarece planta conţine
valoarea nutriţională maximă. La iarba de grâu
sau orz, acest moment poartă numele de punctul
de conexiune. Dacă nu se realizează recoltarea în
acest moment, plăntuţa va consuma acea rezer-
vă pentru o diviziune celulară intensă şi imedi-
at vom observa următoarea generaţie de frunze/
frunză, iar conţinutul în nutrienţi scade.
Modul de consum
Germenii şi vlăstarii se consumă proaspeţi şi
cruzi, în salate, cu asocieri la care doar gustul fi-
ecăruia este limita, pentru că tot ce este verde se
poate combina fără probleme. Atenţionez să nu
asociem nimic din ce este verde cu niciun fruct
(excepţie face doar avocadoul) sau cu orice es-
te dulce şi conţine zaharuri. Vă veţi alege cu fer-
mentaţie, balonări şi baraj de absorbţie.
Singurii vlăstari care nu pot fi mâncaţi ca ata-
re sunt cei de grâu, orz, ovăz, pentru că tulpinile
lor fibroase sunt foarte bogate în celuloză, nefi-
ind adecvate consumului uman. Aceşti vlăstari
20 Decembrie 2017
se storc la aparate de stors frunze, iar sucul obţi-
nut reprezintă unul din cele mai bogate surse de
nutrienţi. Persoanele care prezintă tumori nu vor
putea consuma germeni, pentru că sunt bogaţi în
factori de creştere, în schimb pot consuma vlăs-
tari.
Deşi au fost oferite şi anterior motive pentru
a vă încuraja să cultivaţi germeni şi vlăstari, aş
completa totuşi lista acestora cu rezultatele cer-
cetărilor care subliniază proprietăţile antioxidan-
te, antiiflamatorii, de reducere şi de prevenire a
simptomelor specifice menopauzei, osteoporo-
zei, cancerului, diabetului, afecţiunilor intestinale
şi bolilor de inimă.
Un studiu recent2, din 2015, a arătat că sulfo-
rafanul şi vitamina C din ingestia a 30 g de vlăs-
tari de broccoli au fost asociate cu modificări în
concentraţiile urinare ale compuşilor asociaţi cu
inflamaţia şi reacţiile vasculare. Aceste rezultate
confirmă date mai vechi despre efectul izotiocia-
naţilor asupra proceselor inflamatorii întâlnite în
majoritatea bolilor, inclusiv în cele tumorale.
De asemenea, într-un studiu placebo contro-
lat, dublu orb, randomizat, pe tineri cu vârsta în-
tre 13 și 27 ani, cu tulburări de autism de la mo-
derat la sever, s-a demonstrat că administrarea
timp de 18 săptămâni de sulforafan extras din
vlăstarii de broccoli produce o îmbunătăţire cu
53,8% a comportamentului anormal faţă de 9,1%
la subiecţii placebo4.
În loc de încheiere, aş dori să rămâneţi cu
această afirmaţie a lui Steve Meyerowitz: ,,Nu
contează mâncarea din viaţa ta, ci viaţa din mân-
carea ta’’3.
Bibliografie:
1. Steve Meyerowitz, Germenii: mâncarea miraculoasă, Editura Be-
nefica, Bucureşti, 2009, pp. 19–22.
2. Sonia Medina, ,,The intake of broccoli sprouts modulates the
inflammatory and vascular prostanoids but not the oxidative
stress-related isoprostanes in healthy humans”, în Food Chemis-
try, 173 (2015) 1187–1194.
3. Steve Meyerowitz, Vindecări miraculoase cu iarbă de grâu, reme-
diu pur, dăruit de natură, Editura Benefica, Bucureşti, 2011, p. 55.
4. Ren-You Gan, ,,Bioactive compounds and bioactivities of germi-
nated edible seeds and sprouts: An updated review”, în Trends in
Food, Science & Technology, 59 (2017) 1-14.
5. Kanwaljit Singh et al., „Sulforaphane treatment of autism spec-
trum disorder”, (ASD), PNAS October 28, 2014 vol. 111, no. 43,
15555.
 PAGINA ASISTENTULUI MEDICAL as. med. Daniel Chetran

Cum să avem un
somn de calitate
O problemă destul de delicată pentru noi toţi, dar care îi vizează în mod
special pe cei care lucrează în sistemul medical este somnul, o treime
din viaţa noastră, care ar trebui să fie dedicată odihnei şi refacerii fizice şi
psihice, însă care de cele mai multe ori dă greş din varii motive şi factori.

S
pun că îi vizează în mod special pe cei care lucrează în sistemul medical, de-
oarece medicii şi asistenţii medicali din majoritatea specializărilor se con-
fruntă cu problema unui somn eficient şi de calitate din cauza gărzilor, a
turelor de noapte, a nopţilor pierdute din timpul studiilor, aspecte care au dus la
perturbarea ritmului circadian.
Cel mai mare studiu despre somn a fost făcut de Universitatea din California
pe un eşantion de 1,1 milioane de oameni, pe o perioadă de mai mulţi ani. Studiul
a fost condus de profesorul şi medicul psihiatru Daniel Kripke, care mai târziu
şi-a dedicat activitatea cercetării somnului şi îmbătrânirii. Rezultatele studiului
demonstrează faptul că o perioadă de maxim 6,5 ore de somn per noapte poate

Viaţă Sănătate 21
fi mult mai benefică pentru organism decât da-
că dormim 8 ore sau mai mult. Cu menţiunea că
pot exista variaţii în funcţie de grupele de vârstă
şi comorbidităţi.
Bineînţeles, somnul şi calitatea acestuia sunt
în strânsă legătură cu alimentaţia pe care o avem,
cât exerciţiu fizic facem, aportul de apă în 24 de
ore, viciile pe care le avem, nivelul de stres şi ce
facem înainte cu câteva ore să mergem la culcare.
Privarea de somn sau un somn slab calitativ au un
impact devastator asupra organismului, iar reper-
cusiunile nu vor întârzia să apară prin afecţiuni
cardiace, afecţiuni dermatologice, afecţiuni hepa-
tice, depresie, oboseală cronică şi multe altele.
Din cauza faptului că viaţa omului modern
este una mult mai alertă, mai aglomerată şi inva-
dată de tehnologie (care are multe aspecte bune),
somnului, ca parte integrantă în viaţa noastră, a
ajuns să nu-i mai fie acordată atenţia cuvenită, iar
mulţi dintre noi am ajuns să suferim de afecţiuni
cauzate de acest fapt, ceea ce ne-a determinat să
apelăm la medicamente, suplimente şi excitanţi,
ca să ne putem îndeplini îndatoririle şi trebu-
rile de zi cu zi. Recomand însă să nu ne bazăm
pe acestea, ci să ne analizăm stilul de viaţă şi să
aducem îmbunătăţiri cu impact pozitiv asupra
sănătăţii noastre, pentru a avea o calitate cât mai
ridicată a vieţii. Aşadar, în rândurile ce urmea-
ză, vom veni cu mai multe recomandări pentru
a ne îmbunătăţi calitatea somnului. Mai întâi, iată
câteva dintre mecanismele somnului şi ce se în-
tâmplă atunci când dormim.
Stadiile somnului
Există două tipuri principale de somn:
REM (rapid eye movement – tradus: mişcări
rapide ale ochilor) – în urma studierii unei peri-
oade de somn s-a constatat faptul că omul trece
prin mai multe cicluri în care ochii se mişcă rapid
sub pleoape.
Non-REM – fără mişcarea ochilor sub pleoa-
pe. Acesta, la rândul lui, cuprinde trei stadii:
Stadiul I este perioada în care se trece de la
starea de trezie la cea de somn. În timpul aces-
tei perioade, care durează câteva minute, bătăile
22 Decembrie 2017
inimii, respiraţia şi mişcările ochilor îşi încetinesc
activitatea şi muşchii se relaxează.
Stadiul II este o perioadă de somn superfici-
al, care precede intrarea în starea de somn pro-
fund. Este stadiul care apare cel mai des în ciclul
somnului. Asta înseamnă că ne petrecem cea mai
mare parte din durata somnului în acest stadiu.
Bătăile inimii sunt scăzute, respiraţia de aseme-
nea, iar temperatura corpului scade şi ea.
Stadiul III este perioada somnului cel mai
profund, cel de care e nevoie pentru a te trezi a
doua zi odihnit şi plin de energie. Acest stadiu
apare mai des şi pe perioade mai lungi în prima
jumătate a nopţii.
Somnul REM apare la aproximativ 90 de mi-
nute după ce am adormit. Ochii se mişcă rapid
pe sub pleoape, respiraţia devine rapidă şi nere-
gulată, frecvenţa cardiacă şi tensiunea cresc, de
asemenea, aproape de nivelul stării de trezie. În
această perioadă apar cele mai multe vise, iar ca
să nu ne mişcăm în funcţie de visele pe care le
avem, musculatura devine temporar paralizată.
Toate aceste stadii ale somnului apar ciclic pe
toată durata perioadei în care noi dormim. Un
somn de calitate este acela în care stadiile REM şi
non-REM III alternează ciclic, echilibrat, în prima
jumătate a perioadei de somn. S-a constatat că cea
mai mare problemă la majoritatea oamenilor din
studiul amintit mai sus era imposibilitatea acesto-
ra de a intra în stadiul III de somn non-REM, adi-
că stadiul cu somnul cel mai profund. Dacă dor-
mim numărul de ore pe care le considerăm sufici-
ente, însă ne trezim obosiţi sau cu energie puţină,
e posibil să avem aceeaşi problemă sau să suferim
de sindromul de apnee în somn, o afecţiune des-
tul de serioasă, despre care însă vom vorbi pe larg
într-un articol viitor.
Recomandări pentru un somn de calitate
Recomandările specialiştilor pentru a avea
un somn de calitate sunt multe, însă vom enu-
mera doar câteva dintre acestea. Este posibil ca
adoptarea unora să fie mai accesibilă decât a al-
tora, unele să fie mai convenţionale decât altele,
însă cred că îmbunătăţirea acestui aspect atât de
important al vieţilor noastre trebuie să rămână
la latitudinea fiecăruia. Cert este că soluţii există
pentru fiecare dintre noi şi, din momentul în care
veţi dormi mai eficient şi veţi avea un somn de
calitate, multe alte aspecte din vieţile voastre se
vor îmbunătăţi semnificativ.
Mergi la somn înainte de ora 23. Melatonina,
denumită şi hormonul somnului, este secreta-
tă de glanda pineală seara şi pregăteşte organis-
mul pentru somn. Nivelul acesteia creşte progre-
siv începând cu ora 20, atingând un nivel maxim
în jurul miezului nopţii. În cazul în care nu am
adormit cu cel puţin două ore înainte de ora 24,
glanda suprarenală secretă cortizol, care este nu-
mit şi hormonul stresului, fapt care reduce starea
de somnolenţă şi posibilitatea de a avea un somn
de calitate.
Evită mâncărurile cu conţinut mare de prote-
ine şi lipide. Dacă ne hotărâm să mâncăm seara
(dar nu cu mai puţin de trei ore înainte de cul-
care), trebuie să evităm alimentele greu digera-
bile, foarte dulci sau picante. De asemenea, con-
sumul de lichide ar trebui redus spre seară, din
cauza faptului că e posibil ca în cursul nopţii să
fie necesar să mergem la baie, ceea ce ar perturba
ciclurile şi stadiile somnului.
Redu nivelul de stres. Stresul a devenit o plagă
în secolul nostru şi e responsabil pentru nume-
roase afecţiuni, unele foarte grave. Gestionarea
eficientă a nivelului de stres este crucială pentru
a avea un somn de calitate. Aşadar, cu două ore
înainte de a merge la culcare nu este recomandată
activitatea fizică din cauza faptului că organismul
are nevoie de o perioadă destul de lungă de timp
ca să îşi încetinească funcţiile activate pe durata
antrenamentului fizic. De aceea este indicat ca
activitatea fizică să fie făcută în timpul zilei. Un
factor de stres mai este şi lumina albastră de la
ecranele LCD, lumina albă (rece) care împiedică
secreţia de melatonină şi stimulează producţia de
cortizol.
Pe durata somnului, camera să fie lipsită de
surse de lumină şi zgomot. Orice sursă de lumi-
nă pe durata somnului poate afecta profunzimea
acestuia. De asemenea, zgomotele pot perturba
ciclul stadiilor. Indicat ar fi ca în camera în care
dormiţi să fie răcoare.
Luaţi suplimente naturale. În caz de insomnii
sau un nivel ridicat de stres, mai ales dacă experi-
mentaţi aceste lucruri de o perioadă de timp mai
îndelungată, încercaţi un tratament bazat pe su-
plimente naturale, ce poate include ceaiuri, tinc-
turi, tablete ce conţin extracte de valeriană şi pa-
ssiflora sau melatonină. Evitaţi situaţiile conflic-
tuale. „Să nu apună soarele peste mânia voastră”
este un sfat care nu şi-a pierdut însemnătatea.
Rugăciunea şi meditaţia. Faceţi-vă timp pen-
tru rugăciune zilnic şi nu neapărat pentru a ce-
re ceva de la Dumnezeu, cât pentru a vă cultiva
o atitudine de mulţumire pentru toate lucrurile
bune care vă înconjoară. Meditaţia prin studiul
Scripturii îndepărtează atenţia de la propria per-
soană către Divinitate, recunoscând astfel că El
este Singurul care poate rezolva situaţiile dificile
prin care trecem.
Un somn de calitate presupune luarea în se-
rios a multor aspecte din viaţa noastră, precum
alimentaţia, exerciţiul fizic, respiraţia, iar pentru
mulţi dintre noi atingerea standardului odih-
nei de calitate înseamnă schimbarea stilului de
viaţă. Chiar şi aşa, nu putem să negăm faptul că
un somn de calitate presupune o viaţă de calita-
te, cu relaţii de calitate, cu o sănătate puternică şi
o minte limpede, iar pentru toate acestea niciun
preţ nu este prea scump de plătit şi când spun asta
nu mă refer la bani, ci la micile sacrificii pe care
trebuie să le facem.
Surse:
1. https://blog.bulletproof.com/bulletproof-for-beginners/
2. https://www.youtube.com/watch?v=Yk5sT8zS4mI&t=72s
3. https://blog.bulletproof.com/how-to-hack-your-sleep-the-art-
and-science-of-sleeping/
4. http://www.bulletproofexec.com/sleep-hacking-1-million-peo-
ple-prove-sleeping-5-hours-is-healther-than-sleeping-8-hours/
5. https://www.psychologytoday.com/blog/between-you-and-
me/201307/your-sleep-cycle-revealed
6. https://my.clevelandclinic.org/health/articles/sleep-basics
7. https://www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-studies#1
8. https://www.cdc.gov/nchs/data/databriefs/db127.htm
9. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC181172/
10. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3010336/
Viaţă Sănătate 23
E BINE DE ŞTIUT dr. Cristina Dancă

Atunci când
aproapele
se îndepărtează prea tare...

C
e vă deranjează la ochi, stimate domn?
– Doamna doctor, nu îmi mai ajunge mâna... În urmă cu un an, re-
uşeam să citesc dacă îndepărtam mâna un pic mai tare. Dar acum
nu mai reuşesc nici măcar aşa, oricât aş încerca.
– Ce vârstă aveţi?
– 44. Găsesc la dumneavoastră un fel de „prelungitor” de mână sau o al-
tă soluţie? Eu am văzut foarte bine toată viaţa! Nu înţeleg ce s-a întâmplat...
– Se va rezolva. Aşa se întâmplă după vârsta de 40 de ani. E nevoie de un
fel de „scurtători” pentru ochi – ochelari de citit!
Sistemul de lentile de la nivelul ochiului este unul foarte complex, înce-
pând cu inervaţia, indicele de refracţie şi mecanismul uimitor de acomo-
daţie în funcţie de distanţa la care privim lucrurile. De data aceasta ne vom
opri asupra cristalinului, care este principalul răspunzător pentru schimbă-
rile ce apar la nivelul ochiului după vârsta de 40 de ani, chiar şi la persoanele
care nu au avut antecedente oftalmologice patologice.

24 Decembrie 2017
 Cristalinul  este localizat între iris şi cor-
pul vitros. Este învelit de o capsulă elastică nu-
mită cristaloidă şi este menţinut prin fibre zo-
nulare care alcătuiesc ligamentul suspensor.
Cristalinul are forma unei lentile biconvexe, nu
conţine vase de sânge, limfatice sau nervi, trans-
parenţa acestuia fiind vitală pentru o bună func-
ţionare a aparatului vizual.
Cristalinul îşi modifică curbura pentru ca
imaginea să se formeze clar pe retină. Astfel, pen-
tru vederea de aproape, cristalinul se bombea-
ză, iar pentru vederea la distanţă se aplatizează
(alungeşte). La un ochi normal, imaginea se for-
mează corect pe retină între distanţe de 10-15 cm
şi 6 m. Pe distanţe mai mari de 6 m vedem clar,
fără să mai aibă loc turtirea lui, iar vederea se face
fără efort.
Prezbiopia reprezintă o pierdere ireversibilă
a capacităţii de acomodare a ochiului, care apa-
re odată cu înaintarea în vârstă. Acomodaţia re-
prezintă abilitatea aparatului vizual de a-şi creş-
te puterea refractivă a cristalinului cu scopul de
a focusa obiectele situate aproape pe retină. Cea
mai semnificativă descreştere a puterii de refrac-
ţie apare între 20 şi 50 de ani. În primele două de-
cade ale vieţii, amplitudinea de acomodaţie este
între 7-10 dioptrii. În jurul vârstei de 50 de ani,
amplitudinea de acomodaţie scade până la 0,50
dioptrii. Această scădere intervine ca un proces
natural al înaintării în vârstă şi va afecta fieca-
re persoană care atinge pragul de vârstă necesar.
De obicei, primele simptome sunt: vedere în-
ceţoşată la activităţile de aproape, dureri de cap,
nevoia de sursă luminoasă mai puternică şi chiar
diplopia. La persoanele care lucrează multe ore
de aproape, simptomatologia se poate instala mai
repede de 40 de ani.
Deşi este o patologie atât de larg răspândită,
mecanismul fiziopatologic nu este pe deplin cu-
noscut. Teoriile lenticulare susţin că prezbitismul
rezultă din schimbările apărute odată cu vârsta la
nivelul cristalinului, al capsulei cristaliniene şi al
fibrelor zonulare (ligamentul suspensor). Aces-
te schimbări includ scleroza ţesutului nuclear al
cristalinului, micşorarea distanţei dintre muş-
chiul ciliar şi ecuatorul cristalinului şi scăderea
elasticităţii cristaloidei. Teoriile extralenticulare
presupun că principala cauză a acestei patologii
este o funcţionare deficitară a muşchiului ciliar,
pierderea elasticităţii la nivelul zonulei posterioa-
re şi a coroidei şi chiar scăderea rezistenţei umorii
vitreene în momentul în care cristaloida acomo-
dează.
În ceea ce priveşte prevenţia primară, încă nu
sunt studii clinice care să confirme implicaţiile
unui stil de viaţă sănătos, totuşi se pare că activi-
tatea fizică susţinută ar prelungi mai mult puterea
de acomodare a ochiului.
Pentru diagnosticul prezbiopiei este nece-
sară o evaluare a acuităţii vizuale la distanţă şi
de aproape. Miopii (purtători de lentile diver-
gente, cu minus) vor avea dificultăţi mai mici
pentru activităţile de aproape, spre deosebire de
hipermetropi (purtători de lentile convergente,
cu plus) care vor resimţi o nevoie mai acută de
a corecta acest deficit. După efectuarea refrac-
ţiei, se stabileşte cea mai bună acuitate vizuală
la distanţă, după care, în funcţie de vârsta paci-
entului, se vor prescrie lentilele necesare vederii
de aproape.
Modul cel mai uşor de gestionare a acestei
condiţii este prescripţia de ochelari de citit, lentile
de contact, lentile bifocale sau progresive. Totuşi,
există un număr tot mai crescut de pacienţi care
îşi doresc să rămână fără ochelari, de aceea s-au
dezvoltat şi multe tehnici chirurgicale pentru a
compensa deficitul vederii de aproape prin im-
plantare de cristalin artificial sau chirurgie refrac-
tivă la nivelul corneei. Alte tehnici experimentale
includ sclerotomia anterioară, cu speranţa creş-
terii distanţei dintre muşchiul ciliar şi ecuatorul
cristalinului.
În concluzie, nu ne putem opune procesului
de înaintare în vârstă, totuşi informaţia ne aju-
tă să ne pregătim psihologic pentru a face faţă
provocărilor fiecărei perioade în parte. Aşadar,
atunci când lucrurile de aproape devin neclare,
nu amânaţi procesul! Este nevoie de o Lentilă ca-
re să vă aducă aproapele mai aproape.
Surse:
1. Asociaţia Americană a Oftalmologilor.
2. Asociaţia Americană a Optometriştilor.
Viaţă Sănătate 25
26 Decembrie 2017
 ARTICOL DE FOND dr. Loredana Catrinescu

Privind
suntem
schimbaţi
Titlul articolului de față se regăsește în a doua epistolă1 a apostolului Pavel
către corinteni. Conotațiile spirituale ale acestui verset sunt deosebit de
importante și de profunde, însă ideea de schimbare prin privire are și o
aplicabilitate imediată, corespunzătoare secolului în care trăim.

V
izionarea TV a devenit un obicei reflex
pentru multe persoane. Această activita-
te (dacă poate fi numită astfel) este atât
de „a noastră”, încât există tendința de a nu ne
mai pune problema evitării ei din cotidian. Este
adevărat că există emisiuni între emisiuni, însă a
găsi una care să fie educativă, obiectivă, morală
creează dificultăți din ce în ce mai mari.
Timpurile în care trăim au adus în fața
ochilor noștri și alte provocări ale tehnologiei.
Smartphone, laptop, tabletă etc. sunt dispozitive
pe care le utilizăm frecvent și al căror impact ne-
gativ descrie nuanțe ușor diferite față de viziona-
rea programelor TV. Cu toate acestea, elementele
lor comune sunt surprinse în acest material, chiar
dacă referirea se face doar la televizor.
Vizionarea TV este o activitate semnificativă,
care afectează fiecare segment populațional, indi-
ferent de regiunea geografică despre care discu-
tăm. În Europa, de exemplu, timpul alocat vizi-
onării programelor TV este de aproximativ 226
minute pe zi2. Pot depăși această medie anumite
categorii „de risc” în care intră femeile, persoane-
le care locuiesc singure, cele în vârstă, cele care au
boli fizice cronice sau cele cu un nivel educațional
scăzut3. Din moment ce noi decidem când să des-
chidem micul ecran și cât să stăm în fața acestu-
ia, vizionarea TV este considerată o alegere liber
consimțită. Însă această situație este parțial ade-
vărată, deoarece majoritatea persoanelor recu-
nosc faptul că petrec mai multe ore în fața micu-
lui ecran decât consideră că este bine2, ceea ce ne
ajută să înțelegem că televizorul are un magne-
tism al lui, care trece dincolo de puterea noastră
decizională.

Viaţă Sănătate 27
Nefericirea de după fericire
Diversitatea programelor TV este în creștere,
dar se observă tendința de a mări plaja emisiu-
nilor de divertisment. Telespectatorii caută feri-
cirea, iar producătorii se străduiesc să le-o ofere.
Dar chiar reușesc să facă acest lucru?
Se pare că nu. Dimpotrivă. Fiecare oră petre-
cută în fața televizorului a fost asociată cu scăde-
rea vitalității și a stării de bine mintale4. Mai mult,
cercetători ai Universității Harvard au observat
faptul că, în cazul persoanelor care făceau mai
puțin de 10 minute de activitate fizică pe zi și care
petreceau mai mult de 21 de ore pe săptămână vi-
zionând programele TV, riscul de a dezvolta de-
presie a crescut cu 13%, comparativ cu cele care
petreceau în fața televizorului mai puțin de o oră
pe săptămână5.
Pentru mai mult de două ore de vizionare
TV, simptomele pe care le putem experimen-
ta sunt dintre cele mai diverse: scăderea calității
somnului din cauza îngrijorării, încordare, pesi-
mism, lipsa sentimentului utilității, a încrederii, a
dorinței de a face lucruri noi, scăderea interesului
pentru alte persoane și a sentimentului de apro-
piere față de acestea, nemulțumire, senzația că nu
suntem iubiți6.
28 Decembrie 2017
Este contrariant cum un program care
dorește să aducă plăcere reușește să determine
opusul. Această situație poate fi explicată prin
faptul că viața prezentată la televizor diferă consi-
derabil de cea reală. Programele TV conțin mult
mai multă violență, relații haotice, bunăstare ma-
terială și lux decât există în realitate. Persoanele
care obișnuiesc să petreacă mult timp în fața te-
levizorului au tendința să supraestimeze rata cri-
melor, să prezinte aspirații financiare mai mari
și să aprecieze venitul lor ca fiind mai mic, ceea
ce se corelează cu scăderea stării de bine și cu o
dispoziție anxioasă2.
Deși suntem conștienți de diferențele dintre
viața reală și cea expusă pe „sticlă”, totuși nu sun-
tem capabili decât în mică măsură să controlăm
reacția creierului nostru emoțional la avalanșa
neurochimică negativă care se declanșează oda-
tă ce apăsăm butonul on al telecomenzii. În acest
caz, singura posibilitate ar fi aceea de a ne opri
înainte de a porni generatorul de nefericire.
Expunerea la programele TV care
conțin violență este asociată cu
scăderea controlului cognitiv și a
atenției, creșterea dificultății de
inhibiție, impulsivitate ridicată.
Față în față cu REacțiunea
Indiferent că vorbim despre buletine de știri,
reclame sau desene animate, există un element
supărător de frecvent întâlnit – violența. Ea apa-
re în programe sub diverse forme, ca accidente
rutiere, crime, atacuri, scandaluri, altercații etc.,
dar prezența ei este aproape ubicuitară. Expu-
nerea la astfel de scene determină un răspuns, o
„reacțiune” din partea creierului nostru, indife-
rent dacă ea este sesizată sau nu. La buletinele de
știri, de exemplu, crainicul anunță că „urmează
imagini care vă pot afecta emoțional”.
Și, într-adevăr, impactul afectiv secundar ex-
punerii la scene violente există. Persoanele care
urmăresc imagini în care sunt prezentate situații
catastrofice experimentează sentimente de tris-
tețe, neputință, comportament evitant, amintiri
intruzive legate de evenimentele urmărite7. Acest
fenomen se întâlnește din cauza modificărilor ca-
re au loc la nivelul creierului în timp ce urmărim
imagini care conțin dezastre. În cazul în care ne
expunem la scenele amintite, activitatea la nive-
lul lobilor frontali se modifică, prezentând asime-
trie funcțională preponderent dreaptă. O supra-
activare a zonelor prefrontale drepte determină
accentuarea stării depresive8, iar cu cât impac-
tul emoțional este mai mare, cu atât deteriorarea
afectivă este mai accentuată7.
Capacitatea de autocontrol este una dintre ca-
racteristicile speciei umane. Cu ajutorul acesteia
alegem cum să reacționăm la stimulii care vin din
exterior. În unele situații însă, creierul instinctu-
al trimite comenzi organismului înainte ca lobul
frontal să analizeze situația dată. Expunerea la
programele TV care conțin violență este asoci-
ată cu scăderea controlului cognitiv și a atenției,
creșterea dificultății de inhibiție, impulsivitate ri-
dicată9. Altfel spus, expunându-ne la agresivitate,
devenim agresivi. Decizia de a răspunde calm, cu
răbdare, altruist în situații conflictuale devine o
provocare serioasă, deoarece creierul nostru a fost
pregătit să reacționeze instinctual, nu rațional.
Lobul frontal este citadela minții. Această re-
giune cerebrală este responsabilă de luarea de-
ciziilor morale, de judecată, analiză, gestionarea
emoțiilor, empatie, altruism, planificare, organi-
zare. Astfel, prin specificul funcției lor, lobii fron-
tali dictează calitatea relațiilor interumane și a
celor dintre om și Dumnezeu. Responsabilizant
este faptul că activitatea la nivelul acestei struc-
turi cerebrale poate fi modificată prin alegerile pe
care le facem. Nu doar materia pe care o introdu-
cem în organismul nostru ne influențează mintal,
ci și ceea ce ne stimulează vizual și auditiv. Chiar
gândurile pe care creierul le generează pot, la rân-
dul lor, să schimbe structura care le-a creat, ca un
fenomen de rebound.
Cercetătorii au observat faptul că vizionarea
imaginilor care conțin violență scade volumul
materiei albe la nivelul lobilor frontali, iar efec-
tul este proporțional cu intensitatea conținutului
negativ al expunerii7. Atunci când apar situații
conflictuale, este necesar să fie păstrate abilitățile
superioare de gestionare a emoțiilor, de inhibare
a impulsurilor naturale, de judecată limpede, nu
de slăbire a centrului de control al emoțiilor ne-
gative. Însă, prin urmărirea scenelor care conțin
violență, este ca și cum am dori să băgăm ața în
ac pe întuneric. Planificăm să nimerim exact ati-
tudinea calmă, așezată, răbdătoare, plină de dra-
goste, smerită, iar ceea ce reușim să transmitem
este un conglomerat de frustrare, furie, neliniște,
grabă; și asta pentru că obișnuim ca, din când în
când, să mai „închidem becul” rațiunii.
În această situație, o altă structură este intens
activă – sistemul limbic. El include toate circui-
tele neuronale care controlează comportamen-
tul emoțional și motivațiile. Această structură
se mai numește și paleocortex. Prefixul „paleo”
înseamnă vechi, pentru că oamenii de știință
evoluționiști consideră că această parte din
creierul uman s-a format în vremuri ancestrale,
când „preomul” era o primată caracterizată de
instincte. Spre deosebire de sistemul limbic, lo-
bii frontali fac parte din neocortex, adică structuri
care, după opinia filogeniștilor, au apărut cel mai
tardiv în procesul evolutiv, și care sunt caracteris-
tice ființelor umane. Deși consider că Dumnezeu
este Cel care a creat diversele ființe care există, fi-
ecare cu particularitățile ei cerebrale, totuși expu-
nerea anterioară este una foarte didactică. Atunci
când omul, căruia i s-au oferit cele mai înalte
Viaţă Sănătate 29
abilități cognitive, alege să diminueze activita-
tea structurii care le determină, nu face decât să
șteargă limita dintre uman și animalic.
Hipnotizați din propria inițiativă
Vizionarea TV nu este similară uitatului pe
geam. Creierul reacționează diferit la imaginile
primite prin cele două canale, iar una dintre de-
osebirile importante este aceea că sursa artificială
vulnerabilizează privitorul. Acest lucru este rea-
lizat prin crearea unei stări de hipnoză. Folosită
inițial de psihologi și psihiatri, această tehnică are
succes și în lumea mass-media, în special cea vi-
zuală. Altminteri, nu ar mai exista preferința ne-
justificată pentru anumite produse, crearea de
opinii în masă fără suport logic sau moral, gene-
rarea de comportamente deviate de la bunul-simț
uman.
Mai jos am selectat câteva caracteristici ale
stării hipnotice induse de vizionarea TV, preluate
din cartea lui Virgiliu Gheorghe, Efectele televizi-
unii asupra minții umane10.
Unul dintre mijloacele folosite în hipnoză es-
te acela de a ne „decupla” de la realitate, pentru
ca mintea să fie mai ușor accesibilă. În acest sens,
subiectul hipnotizat pierde inițiativa, iar stimulii
ambientali sunt percepuți mai estompat, starea
experimentată fiind intermediară între cea de ve-
ghe și somn. Vizionarea TV induce o stare pasi-
vizantă, în care nimic nu se cere, ci doar se oferă.
Nu telespectatorului îi aparține hotărârea cu pri-
vire la programele vizionate, iar impactul acesto-
ra este doar parțial controlat. De asemenea, neu-
rologii afirmă că, după numai câteva minute de
vizionare, se observă o puternică decuplare sen-
zorială (văz, auz, miros etc.) față de mediul ambi-
ental. Este ca și cum ne-am situa într-un tunel în
care există o conexiune unidirecțională, limitată
la sursa de magic.
O particularitate de bază a hipnozei este am-
nezia posthipnotică. Subiectul nu își mai amin-
tește (spontan sau la sugestia terapeutului) ceea
ce s-a întâmplat în cursul stării de transă. Similar
acestui fenomen, vizionarea TV creează un grad
de amnezie, unii telespectatori neputându‑și
aminti poate nici 5% din conținutul urmă-
30 Decembrie 2017
rit. Acest lucru se întâmplă din cauza diminuă-
rii activității cerebrale la nivelul lobului frontal
stâng, cu mutarea ei către emisfera dreaptă. În
acest caz, conștientizarea informațiilor primite
pe cale vizuală este diminuată, ceea ce explică ca-
pacitatea scăzută de a ne aminti ce am urmărit la
televizor.
În hipnoză, atenția subiectului este orientată
în mod special spre ceea ce face și spune hipnoti-
zatorul. Dacă se întâmplă să se producă zgomo-
te în timpul transei, terapeutul integrează acele
elemente în discursul său, astfel încât subiectul
să nu fie „trezit”. În mod curent, puține activități
reușesc să ne capteze atenția așa cum o face micul
(mai nou, marele) ecran. Dacă într-o cameră este
pornit televizorul, este dificil ca persoanele impli-
cate într-o conversație să rămână concentrate pe
dialog, privirea fiindu-le deseori „furată” de ima-
ginile care rulează. Când alegem să devenim tele-
spectatori, atenția noastră nu este una voluntară,
ci mai degrabă captată.
Receptivitatea la sugestii este foarte mult ridi-
cată în hipnoză. Comparativ cu starea obișnuită,
subiectul acceptă ca fiind logice situații pe care
în stare naturală nu le-ar aprecia ca atare. Ase-
mănător acestui fenomen, telespectatorul poate
fi „convins” să accepte idei sau produse pe care,
dacă le-ar expune cineva într-o discuție liberă,
nu le-ar lua în considerare. Creierul nostru es-
te „păcălit” prin sugestie. Așa cum ne spunea un
profesor îndrumător, pentru a putea obține sta-
rea de transă, este necesar să „adormim” lobul
frontal, pentru a spori gradul de sugestibilitate.
Iar privitul la televizor chiar reușește să facă acest
lucru!
Acest material prezintă selectiv câteva urmări
ale vizionării TV, însă ele sunt mult mai nume-
roase și mai complexe. Dacă ar fi să adăugăm
doar hipersexualizarea conținutului programelor
ce apar la televizor, atunci s-ar mări și mai mult
distanța față de micul ecran. În plus, nu am luat Pentru sănătatea ta și a familiei tale,
în discuție o categorie în mod deosebit afectată, consumă cu încredere produse
și anume copiii. În cazul acestora sunt elemente 100% vegetale, fără aditivi alimentari.
specifice care amplifică impactul negativ. Abor-
darea acestui subiect necesită o atenție specială, Noutate: ®
de aceea într-un număr viitor vom prezenta pe Margarină din ulei de floarea-soarelui,
larg elementele caracteristice. nehidrogenată, fără acizi trans și fără
Fiecare minut pe care hotărâm să-l petrecem interesterificare, nealergenică.
în fața televizorului reprezintă 60 de secunde pe Produs brevetat de firma noastră.
care am putea să le petrecem consolidând relațiile
familiale, făcând lucruri utile în gospodărie, ci-
tind o carte. Sau, de ce nu, citind Cartea! De fapt, Toate produsele noastre sunt certificate
totul se rezumă nu la ce te uiți, ci la cine. Diavolul ca fiind fără mutații genetice.
ne fură prin minciunile pe care le prezintă prin Peste 100 de produse din soia, semințe
intermediul televizorului de la timpul petrecut oleaginoase, legume, cereale.
cu Creatorul, în a Cărui imagine ar trebui să ne
oglindim trăirea. Mezeluri: salam, parizer, crenvurști
Fără îndoială că „privind suntem schimbați”, Lactate: tofu, iaurt, lapte praf, margarină
însă de fiecare dintre noi depinde sensul transfor-
mării! Desert: unt de arahide, de semințe de
Bibliografie: dovleac și de floarea-soarelui, halva
1. Biblia, cartea 2 Corinteni, capitolul 3, versetul 18.
2. Frey B, Benesch C & Stutzer A (2006), „Does watching TV make
us happy?”, în Journal of Economic Psychology 28, 283-313. Mic dejun: secară, fibre, năut, fasole,
3. Ronch C, Canuto A, Volkert J et al. (2015), „Association of televi- soia, soia texturată, mixuri vegetale,
sion viewing with mental health and mild cognitive impairment in
the elderly in three European countries, data from the MentDis_
vegeta, piftie, maioneză.
ICF65+ project”, în Mental Health and Physical Activity 8, 8-14.
4. Dempsey P, Howard B, Lynch B, Owen N & Dunstan D (2014),
„Associations of television viewing time with adults’ well-being”, Consultați și comandați:
în Preventive Medicine 69, 69-74. www.fitofitt.ro sau
5. Lucas M, Mekary R, Mirzael F et al. (2011), „Relation betwe-
en clinical depression risk an physical activity and time spent
telefon: 0267 331 280
watching television in older women: A 10-year prospecti-
ve follow-up study”, în American Journal of Epidemiology;
174(9):1017-1027.
Transport gratuit la comenzi centralizate.
6. Shiue I (2015), „Duration of daily TV/screen watching with car- Livrăm prin curier în cele mai îndepărtate
diovascular, respiratory, mental and psychiatric health: Scottish colțuri ale țării.
Health Survey, 2012-2013”, în International Journal of Cardiology,
186, 241-246.
7. Papousek I, Weiss E, Schulter G et al. (2014), „Prefrontal EEG
alpha asymmetry changes while observing disaster happening to
other poeple: Cardiac correlates and prediction of emotional im-
pact”, în Biological Psychology 103, 184-194.
8. Dănăilă Leon, Golu Mihai, Tratat de neuropsihologie, vol. 2, Edi-
tura Medicală, București, 2015.
9. Hummer T, Kronenberger W, Wang Y, Anderson C, Mathews
V (2014), „Association of television violence exposure with exe-
cutive functioning and white matter volume in young males”, în
Brain and Cognition 88, 26-34.
10. Gheorghe Virgiliu, Efectele televiziunii asupra minții umane și
despre creșterea copiilor în lumea de astăzi, Editura Prodromos,
București, 2008.
TENDINŢE ÎN NUTRIŢIE dr. Nicolae Dan, prof. asoc. nutriţie şi dietetică, UMF Tg. Mureş

32 Decembrie 2017
7
secrete ale schimbării
obiceiurilor
nesănătoase (I)
În mai bine de 21 de ani de experiență căpătată la Centrul de Sănătate
Herghelia, am avut de-a face cu multe povești de succes în ce privește
lupta cu obiceiurile nesănătoase. Din păcate, au fost și evoluții triste.
Din toate aceste întâmplări adevărate am învățat, împreună cu pacienții
noștri, care sunt câteva din secretele succesului în lupta contra ispitelor
care ne asaltează zilnic.

C
u toții am dori să arătăm bine, să ne
menținem tineri, să avem succes în
relațiile de acasă și de la locul de muncă,
să fim din ce în ce mai productivi în ciuda vârstei,
într-un cuvânt, să fim împliniți ca ființe umane.
Însă, deseori, nu dorim să plătim prețul acestei
împliniri. Ne comportăm, mai ales în tinerețe, ca
și cum am fi infailibili.
Primele semne de alarmă ne vin după vârsta
de 30-40 de ani. Când ne privim în oglindă, ob-
servăm că nu mai suntem așa supli, iar în urma
unor analize medicale aflăm că tensiunea, co-
lesterolul sau glicemia încep să o ia în sus. Apoi,
când ni se spune, în jurul vârstei de 50 de ani, că
avem diabet, cardiopatie ischemică, obezitate sau
alte boli cronice, avem un șoc. Am crezut sincer
că pe noi, indiferent de stilul de viață pe care l‑am
avea, aceste boli ne vor ocoli.
Din păcate, majoritatea celor ce vin la Her-
ghelia se „trezesc” după vârsta de 50 de ani, când

Viaţă Sănătate 33
au deja un bagaj neplăcut: o colecție de factori
de risc sau chiar boli cronice care-i sperie. În
acest moment devin mult mai deschiși și mai
conștienți că, dacă nu fac o schimbare majoră,
viitorul este sumbru. Pentru toți cei care sunt în
acest stadiu, care realizează că sănătatea este un
bun primordial al vieții și sunt pregătiți să plă-
tească prețul pentru a o avea, iată câteva principii
care i-au ajutat pe mulți să facă schimbări în bine
spre un stil de viață sănătos.
1. Păstrați întotdeauna în minte ima-
ginea de ansamblu și puneți-vă o
țintă înaltă
Noi nu suntem motivați suficient de obiecti-
ve mărunte. Avem nevoie de ținte, obiective mari,
provocatoare, pentru a lua în serios lucrurile și a
lupta. De exemplu, aș putea dori să scad în gre-
utate, pentru că în trei luni e nunta surorii mele.
Acesta, însă, nu este un obiectiv suficient de mare
și nu prezintă suficientă atractivitate pentru min-
tea noastră pe termen lung. Prin urmare, vom ce-
da ispitelor după ce trece nunta.
Ca ființe dotate cu conștiință, voință, capaci-
tate de raționare de la cauză la efect și cu capacita-
tea de a imagina și plănui viitorul, este important
să avem o discuție sinceră cu noi înșine. Astăzi,
majoritatea dintre noi știm că o dietă nesănătoa-
să, sedentarismul, fumatul, lipsa de odihnă vor
avea, mai devreme sau mai târziu, consecințe ne-
faste asupra capacității noastre de a ne bucura de
viață. Trebuie să ne întrebăm în forul nostru inte-
rior dacă suntem mulțumiți ca gustul nostru sau
alte simțuri să fie suverane, dacă într-adevăr nu ne
pasă că ele ne duc în prăpastie. Trebuie să ne între-
băm dacă dorim sau nu să ne asumăm umanita-
tea noastră și dacă demnitatea de ființă umană nu
presupune și alegerea de a pune ordine în gusturi-
le și plăcerile noastre, pentru ca mintea, rațiunea
și conștiința să ne conducă.
Poate că de mult am renunțat la visurile noas-
tre, ne complăcem într-o totală pasivitate, am
încetat de mult să învățăm ceva nou, să ne dez-
voltăm capacitățile fizice, emoționale sau minta-
le. Poate că aceste plăceri culinare sau alte plăceri
34 Decembrie 2017
oferite de mass-media sunt anestezicele cu care
ne ascundem durerea eșecului personal și resem-
narea, modalitatea de a evita să ne confruntăm cu
suferințele noastre interioare. Poate că, pentru a
reforma obiceiurile legate de sănătate, primul lu-
cru care trebuie schimbat este acesta: să avem cu-
rajul de a ne recunoaște înfrângerile, nereușitele,
eșecurile, lipsa de perspectivă, teama de viitor,
frustrarea lipsei de soluții, incapacitatea de a ges-
tiona conflictele din noi și din jurul nostru. Dese-
ori nu trebuie să mergem mai departe decât fami-
lia noastră (cea din care provenim sau cea pe care
am alcătuit-o noi) și să realizăm că poate visurile
noastre de realizare și dezvoltare s-au frânt odată
cu eșuarea acestor relații care ne definesc în inti-
mitatea ființei noastre.
Oricine am fi, am pornit în dimineața vieții
noastre cu speranța că ne vom dezvolta profesi-
onal, mintal și emoțional-afectiv în dragoste față
de o ființă de sex opus și, eventual, în dragoste
față de Ființa care ne-a creat. Deseori, realitățile
crude ale vieții ne-au îngenuncheat și toate vi-
surile noastre s-au prăbușit. Poate că acea fată/
domnișoară care credea că inima ei va fi un iz-
vor nesecat de dragoste pentru iubitul ei și pen-
tru copii, că va înflori profesional și că va rămâ-
ne veșnic tânără și frumoasă și care era în stare
de orice ca să-și atingă țintele a murit și în locul
ei trăiește acum această doamnă blazată, care a
pus vreo 10 kilograme la ultima sarcină, dar se
pare că nu-i prea mai pasă cum arată, de vreme
ce mănâncă orice-i place, la ore târzii, și singu-
rele plăceri, pe lângă cele culinare, sunt shoppin-
gul și câteva programe TV. Cavalerul acela care
se vedea un erou veșnic tânăr, altruist, care pro-
mitea că își va proteja, își va ține pe palme soția,
va construi nu doar o locuință fizică, ci și o casă
a dragostei, că va fi un profesionist, poate cel mai
bun în domeniul lui, a murit și în locul lui avem
acest domn cu un pic de burtică, trăind o rutină,
supraviețuind, dar nemaiavând planuri mari de
viitor, acasă fiind mai mult absent, ocupat cu tele-
vizorul, cu meciurile sau cu internetul.
Oricare ar fi simptomele, problema de bază
este că undeva am pierdut imaginea de ansam-
blu, am pierdut direcția în care am intenționat să
mergem, ne-am pierdut obiectivele mari, pen-
tru care chiar merită să lupți cu pasiune și, în
schimb, supraviețuim între două obiective mă-
runte. Și totul este bine mascat de o civilizație a
superficialității, a chefului, a exaltărilor superla-
tive.
Obiectivele mari sunt cele cu care am pornit
în viață dorind să schimbăm lumea și acolo tre-
buie să ne reîntoarcem, unde le-am pierdut. Ele
trebuie recuperate, ele pot fi recuperate, și vâr-
sta nu e un impediment. Oricând putem să re-
luăm firul vieții noastre, oricând putem să de-
venim cineva care să schimbe lumea, cel puțin
lumea personală, lumea familiei noastre, lumea
colectivității în care lucrăm, lumea bisericii de ca-
re aparținem.
Sfatul lui Ellen G. White este absolut potrivit
pentru veacul în care trăim: „Păstraţi viu înain-
tea minţii marele obiectiv al reformării stilului de
viață – scopul său este de a asigura cea mai înaltă
dezvoltare a corpului, a minţii şi a sufletului.”

2. Învățați și acceptați legile fiziologi- călcăm, aflăm adevărata fericire și împlinire, și că

ei. Ele ne guvernează viața, sănăta-
tea și... fericirea
Realitatea absurdă, dar dureros de adevă-
rată este că cei mai mulți știm mai multe des-
pre mașinile noastre, despre sportivi sau staruri,
despre filme, despre profesia noastră etc. decât
știm despre propriul corp și despre modul cum
funcționează. Anatomia descrie structura cor-
pului nostru și fiziologia descrie legile după care
funcționează organismul și diversele lui compo-
nente: sisteme, organe, țesuturi și celule. Atunci
când învățăm fiziologie, descoperim legile care
ne guvernează sănătatea și viața fizică. Descope-
rim că, dacă vrem să fim fericiți și să ne bucurăm
de viață pe termen lung − adică și la 40, 50, 70
de ani, nu doar la 20 −, nu e o idee deloc bună
să călcăm legile fiziologiei. Putem să ne relaxăm
și să ne distrăm în nenumărate feluri, respectând
legile sănătății. Deseori, apelul de „a ne bucura de
viață cât suntem tineri” conține mesajele cifrate
că, în zorii vieții, putem călca legile fiziologiei fă-
ră a suferi consecințe nefaste, că, atunci când le
mai târziu nu mai putem avea astfel de bucurii.
Asumpția falsă este că, în tinerețe, legile fizi-
ologiei nu funcționează ca mai târziu. Legile de
circulație funcționează la fel și sunt menite să ne
protejeze exact în aceeași măsură la o lună după
ce am luat carnetul, ca și la 50 de ani după ce am
început să conducem mașina. Ideea că în primii
ani de șoferie poți să calci legile de circulație fă-
ră a avea consecințe este absurdă, așa cum este și
ideea că în tinerețe poți călca legile fiziologiei, ale
sănătății, fără consecințele de rigoare. Legile sunt
imuabile. Ele acționează la fel la 20 de ani, ca și la
60 de ani.
Apelurile de a „renunța” la obiceiurile rele și
de a îmbrățișa un stil de viață sănătos sunt privite
de mulți tineri ca potrivite pentru cei în vârstă,
care nu mai pot face ceea ce ei, tinerii, pot face. Ei
nu realizează că cei în vârstă au ajuns bolnavi toc-
mai din cauză că, începând din tinerețe, au călcat,
în numele plăcerii de moment, legile fiziologiei,
și acum culeg ceea ce au semănat. Ca să te bucuri
cu adevărat de viață trebuie să respecți aceste legi.

Viaţă Sănătate 35
Mai devreme sau mai târziu, dacă călcăm legile
de circulație trecând pe roșu, mergând cu o vi-
teză excesiv de mare sau circulând pe contrasens,
vom plăti prețul – accidente cu urmări nefaste
sau chiar mortale.
Pentru noi, creștinii, mai este un motiv pen-
tru care ar trebui să privim ca o datorie de onoa-
re înțelegerea legilor fiziologiei și alinierea obi-
ceiurilor noastre la cerințele lor. Noi credem că
întreaga creație de pe Terra, inclusiv coroana
creațiunii – omul − cât și legile fiziologiei uma-
ne, au fost concepute de un Dumnezeu care, prin
natura Sa, este Binele suprem și dorește doar bi-
nele creațiunii. Așadar, legile fiziologiei există
pentru binele nostru. Supunerea faţă de ele adu-
ce sănătate și fericire în această viaţă şi ajută în
pregătirea pentru viaţa care va să vie. Adevărul
este că, studiind fiziologia umană, atât în sănă-
tate, cât și în boală, nu poți să nu te minunezi și
să nu vezi design, finalitate, înțelepciune infinită
și o susținere continuă printr-o putere suverană
pozitivă.
Prezența unor legi suplimentare, care gu-
vernează recuperarea mecanismelor fiziologice,
atunci când sunt alterate prin accident sau din
cauza călcărilor repetate ale acestor legi ale fizio-
logiei (noi numim asta un stil de viață nesănătos,
alții numesc asta distracție...) este un fapt absolut
tulburător. Știm că în general orice sistem lăsat de
capul lui se dezintegrează – este legea entropiei.
Viața, în general, dar mai cu seamă mecanismele
de recuperare și de vindecare merg împotriva le-
gii entropiei și, ca să se întâmple aceasta, eu cred
că este nevoie de intervenția directă a puterii divi-
ne, care să susțină legile vindecării, care merg clar
împotriva consecințelor naturale ale legilor firii.
Când privești în profunzime aceste realități,
începi să realizezi că, așa cum există legi ale fi-
zicului uman, există legi care guvernează în om
domeniul afectiv-emoțional, dar și cel spiritual-
mintal. Aceste legi sunt la fel de importante și la
fel de imuabile ca și cele ale fiziologiei. Știm cu
toții că în acest domeniu al sufletului, deseori du-
rerea emoțională sau cea spiritual-morală este
mai profundă, mai tragică și mai debilitantă de-
cât durerea fizică.
36 Decembrie 2017
Aceia care văd dovezile iubirii lui Dumnezeu,
care înţeleg ceva din înţelepciunea şi bunătatea
care rezultă din legile Sale şi care văd rezultatele
ascultării vor ajunge să privească datoriile şi obli-
gaţiile lor dintr-un punct de vedere complet di-
ferit. În loc să considere păzirea legilor sănătăţii
ca o chestiune de sacrificiu sau de tăgăduire de
sine, ei o vor privi ca pe ceea ce este de fapt – o
neprețuită binecuvântare.
Așadar, unul din secretele schimbării stilului
de viață este studierea fiziologiei și realizarea fap-
tului că ar fi normal să ne aliniem (cu entuziasm
și realism, nu cu resemnare) la legile sănătății
și ale unui stil de viață sănătos, înțelegând că
ele sunt cel puțin la fel de importante pentru
existența noastră precum sunt legile circulației
pentru cei ce și-au luat carnetul de șofer și doresc
să conducă o mașină.
3. Introduceți ceva bun înainte de a
elimina ce este rău
Atât în Studiul Sănătății Adventiștilor, de la
Universitatea Loma Linda, cât și în Studiul Asis-
tentelor, de la Universitatea Harvard, cercetătorii
din domeniul nutriției umane au comparat ce es-
te mai important și ce are un efect mai benefic
asupra sănătății: eliminarea alimentelor nesănă-
toase sau introducerea alimentelor sănătoase în
meniul zilnic. Spre surprinderea lor, efectul cel
mai benefic asupra sănătății a fost realizat prin
introducerea alimentelor sănătoase. În general,
ne focalizăm pe eliminarea articolelor nesănătoa-
se din dietă sau a obiceiurilor nesănătoase din ru-
tina zilnică, însă se pare că este o lege importantă
a schimbării să avem totdeauna ceva mai bun de
introdus atunci când dorim să eliminăm ceva rău
din viața noastră.
În medie, majoritatea oamenilor petrec apro-
ximativ patru ore pe zi (!) luptând împotriva ispi-
telor, dorințelor nocive, despre care știu că le fac
rău. În felul acesta, majoritatea oamenilor pierd
un timp prețios din viață și, chiar dacă aparent
fac ceva în timpul acela, din cauza lipsei de focali-
zare, performanța și eficiența lor scad, nu reușesc
să se concentreze la maximum pe ceea ce fac. Oa-
menii de succes care au un autocontrol bun sunt
diferiți; în comparație cu alții, ei petrec mult mai O lege importantă a schimbării este să avem
puțin timp luptând cu propriile dorințe sau ispite, totdeauna ceva mai bun de introdus, atunci
deoarece fac două lucruri importante: când dorim să eliminăm ceva rău din viața
• Cultivă obiceiurile bune, fiind conștienți noastră.
că rutina economisește rezervele de putere
volițională.
• Au învățat să nu meargă acolo unde sunt
tentații, ci să evite ispitele.

În cei opt ani petrecuți la Casa Albă, pre-

ședintele Obama a purtat costume care aveau
una din doar două culori: bleumarin și gri. Între-
bat de ce, a răspuns: „Am de luat atât de multe
decizii importante, încât nu doresc să pierd vre-
mea cu decizii neimportante, cum ar fi culoarea
costumului pe care îl port azi.” Președintele știa ce
spune: rutina, obiceiurile noastre au de-a face cu
succesul sau cu eșecurile noastre.

Influența obiceiurilor bune

Obiceiurile bune, prima strategie amintită,
nu cresc voința, ci o conservă. Obiceiurile sunt ti-
pare de comportament automat, repetate de ne-
numărate ori, devenind a doua noastră natură.
Un comportament automat cere mai puțin efort
decât atunci când trebuie să ne controlăm în mod
conștient comportamentul. Din observațiile doc-
torului Baumeister reiese faptul că oamenii de
succes își „cheltuiesc” puterea voinței pentru a-și
forma obiceiuri bune, eficiente, mai degrabă de-
cât să se bazeze pe ea (voința) ca aceasta să-i sal-
veze din necazuri sau să-i asiste în rezolvarea ad-
hoc a unor probleme diverse. Problemele oricum
apar, dar, dacă nu avem un set de obiceiuri bune,
atunci voința noastră va obosi mult mai repede
decât a cuiva care a învățat să și-o cruțe, cultivând
obiceiuri bune. Așadar, dezvoltarea unor obice-
iuri bune ar trebui să fie focusul nostru, atunci
când dorim să ne schimbăm stilul de viață în bi-
ne. Dacă nu avem pregătit un obicei mai bun de-
cât cel pe care dorim să-l eliminăm, mai devre-
me sau mai târziu ne vom reîntoarce la obiceiul
nesănătos. Dacă dorim să eliminăm ceva mai
puțin sănătos din alimentația noastră, să avem
ceva mai bun pe care să-l introducem, înainte de
a renunța la alimentul nesănătos.
Arme în lupta pentru schimbare
Stabilirea unor ținte înalte, cunoașterea legi-
lor fiziologiei și cultivarea unor obiceiuri bune
ne vor fi de mare folos în lupta noastră pentru
schimbarea stilului de viață. În numărul viitor
vom dezvălui încă patru „arme” secrete, pentru
ca „echipamentul” nostru să fie complet.
Bibliografie:
1. Ellen G White, Dietă și hrană, Editura Viață și Sănătate,
București, 2009.
2. Tangney, J., Baumeister, R., & Boone, A. L., „High self-control
predicts good adjustment, less pathology, better grades, and in-
terpersonal success” (2004), în Journal of Personality, 72(2), 271–
324.
3. Michael S. Christian  and  Aleksander P. J. Ellis, „Examining
the Effects of Sleep Deprivation on Workplace Deviance: A
Self-Regulatory Perspective”, în Acad Manage J,  October 1,
2011 54: 913-934.
4. http://www.apa.org/monitor/2012/01/self-control.aspx, accesat
în 01/01/2015.
5. Baumeister R. et al., „The Strength Model of Self-Control”, în
Current Directions in Psychological Science, 2007, 16:351-355.
6. http://www.apa.org/helpcenter/lifestyle-changes.aspx, accesat în
15.10.2017.

Viaţă Sănătate 37
REȚETE VEGANE Crina Botezatu

Supă de linte
• 500 g linte
• 2 cepe tăiate mărunt
• 4 roșii tăiate cuburi
• 4 linguri ulei
• 2 căței de usturoi
• 1 legătură pătrunjel
• 1 linguriță coriandru măcinat
• 1 linguriță turmeric
• 1 linguriță chimion
• 1 linguriță boia de ardei dulce
• sare după gust
Într-o tigaie se pune ceapa, peste care se
adaugă uleiul și apă. Când ceapa s-a înmuiat,
se adaugă usturoiul zdrobit, apoi sarea și condi-
mentele (chimion, coriandru, turmeric, boia de
ardei dulce) și se lasă pe foc pentru încă un mi-
nut. După aceea, se adaugă roșiile și verdeața,
apoi lintea. Se completează cu 4 litri de apă și
se lasă la foc până când lintea este fiartă. Dacă
este necesar, se mai poate adăuga apă.

38 Decembrie 2017
Curry de năut
• 2 cepe mari tăiate peștișori
• 2 căței de usturoi dați pe răzătoarea mică
• 1 ardei iute (opțional)
• 1 ardei capia, tăiat cubulețe
• 1 lingură condiment garam masala/ 1 lingu-
ră curry
• 1 lingură turmeric
• sare după gust
• piper
• 2-3 roșii tăiate cubulețe
• 250 g năut uscat, care se fierbe după ce a fost
lăsat la hidratat peste noapte
• 1 cană de apă
• 1 legătură pătrunjel
Se căleşte ceapa cu apă și puțin ulei, apoi se adau-
gă usturoiul, sarea și condimentele: garam masala,
turmeric, piper. Se lasă puțin toate împreună, apoi se
adaugă roșiile, ardeiul capia și năutul. Se adaugă apa
și se lasă la foc până când aceasta scade, iar mâncarea
capătă o consistență cremoasă (maximum o jumătate
de oră). La sfârșit se adaugă pătrunjelul tăiat fin.

Viaţă Sănătate 39
Pizza Brânza caju
Blatul
• 240 g făină albă • 130 g caju hidratat
• 240 g făină integrală • 2 lingurițe de drojdie inactivă
• semințe de floarea-soarelui • 2 linguri ulei de măsline
• semințe de dovleac • 2 linguri zeamă de lămâie
• susan negru • 2-4 linguri de apă, în funcție de
• susan alb consistența pe care ne-o dorim
• seminţe de in râșnite • ½ linguriță de turmeric
• 170 ml apă călduță • ½ linguriță de sare
• 2-3 linguri ulei de măsline • 2 fire de ceapă verde (opțional)
• drojdie cât o nucă Caju-ul se mărunțește bine în blender, du-
• ½ linguriță de sare pă care se adaugă celelalte ingrediente și se
Întâi se amestecă apa cu uleiul, drojdia amestecă în continuare. Când brânza este de
și sarea, apoi se adaugă semințele, urmând consistență cremoasă, se adaugă ceapa verde
ca la sfârșit să se adauge făina. Se frămân- tocată mărunt și se dă la frigider 1-2 ore.
tă bine. Se întinde blatul în tava anterior tapeta-
tă cu hârtie de copt. După ce blatul se scoate
de la cuptor, se presară brânza de caju pes-
te el, apoi se adaugă roșii cherry tăiate pe ju-
mătate, oregano, busuioc, rucola, semințe de
susan negru și se stropește cu puțin ulei de
măsline.

40 Decembrie 2017
Tort Snickers
Pasul 1 – Blatul
• 250 g migdale hidratate
• 100 g curmale hidratate
• 1 lingură cacao/ pudră de roșcove
• 25 ml apă
• 25 g ulei de cocos
Se amestecă ingredientele foarte bine în
blender până se obține un blat lipicios. Se
așază în forma pentru tort cu pereți detașabili
și se dă la frigider.
Pasul 2 – Crema caramel
• 200 g curmale hidratate timp de 5 mi-
nute în 100 ml apă călduță
• 10 g ulei de cocos
Toate ingredientele se amestecă în blen-
der până se obține o pastă fină, iar compoziția
rezultată se așază peste blat.
Pasul 3– Crema
• 400 g caju hidratat
• 100 ml apă
• 50 ml miere de albine sau sirop de
arțar
• 25 g ulei de cocos
• 2 linguri cacao/ 1 lingură cacao + 1
lingură pudră de roșcove
Toate ingredientele se amestecă în blen-
der până se obține o pastă cremoasă, ce se va
așeza peste crema caramel. Se lasă tortul în
congelator 1-2 ore, după care se poate păstra
în frigider. Se decorează cu 25 g arahide coap-
te și 25 g stafide brune.
Viaţă Sănătate 41
STOMATOLOGIE dr. Andreea Ianoşi, medic dentist, chirurgie dento-alveolară

Prevenţia
în cabinetul dentar

42 Decembrie 2017
Între procedurile stomatologice de prevenţie, igienizarea profesională
periodică ocupă un loc important. Unii pacienţi însă nu o consideră
importantă; doar fiecare ştie să se spele pe dinţi, ce ar putea aduce în
plus dentistul? Ba mai mult, acele instrumente sofisticate pe care le
foloseşte dentistul nu pot afecta dinţii sănătoşi, făcându-i mai predispuşi
la îmbolnăviri?

C
a în orice domeniu de altfel, şi aici cu-
noaşterea anumitor aspecte ne va ajuta să
evităm asimilarea unor informaţii greşi-
te, unele dintre ele purtătoare de consecinţe ne-
gative. Să vedem ce înseamnă igienizarea profesi-
onală. Prin definiţie, aceasta presupune îndepăr-
tarea tartrului şi a plăcii bacteriene, precum şi a
coloraţiilor dentare.1
Tartrul dentar, denumit popular şi piatră den-
tară, reprezintă o acumulare de săruri minerale
din salivă şi din alimentaţie pe suprafaţa dentară2,
cu precădere la limita dintre dinţi şi gingie şi în
spaţiile interdentare. Nici lucrările protetice, im-
planturile şi protezele nu sunt scutite de acumu-
larea tartrului. Suprafaţa rugoasă a tartrului faci-
litează aderarea şi dezvoltarea plăcii bacteriene.
Contactul permanent al tartrului şi al plăcii bac-
teriene cu gingia are ca rezultat o inflamaţie con-
tinuă a gingiei, ceea ce se va traduce, pe termen
mediu şi lung, în sângerări gingivale, retracţie gin-
givală şi osoasă deopotrivă, sensibilitate dentară,
mobilitate dentară, având ca finalitate pierderea
dinţilor.3 Pe scurt, boala parodontală, cunoscută
popular sub denumirea de parodontoză.
Se poate constata fără îndoială că tartrul den-
tar este un inamic tăcut. Îndepărtarea lui se poate
realiza în mod eficient în cabinetul stomatologic,
cu instrumente ultrasonice şi manuale.
Ca pacienţi, putem avea anumite temeri lega-
te de acest proces, aşa că merită să le trecem în
revistă pe cele mai frecvente.
„Îndepărtarea tartrului îmi slăbeşte/
strică smalţul/dinţii.”
Cele acuzate pe nedrept de a avea efect ne-
gativ asupra structurilor dentare sunt instrumen-
tele ultrasonice. Prin mecanismul lui de acţiune,
aparatul ultrasonic produce vibraţii de frecven-
ţă înaltă, care duc la dislocarea tartrului de pe
suprafaţa dentară. Intensitatea şi amplitudinea
acestor vibraţii nu vor disloca sau strica smal-
ţul. Mai mult, energia ultrasonică aplicată asupra
apei care asigură răcirea are drept rezultat feno-
menul de cavitaţie (fenomen fizic ce se manifestă
în anumite condiţii prin apariţia într-un lichid a
unor bule de vapori de joasă presiune), ce se tra-
duce prin distrugerea microorganismelor.1 Efec-
tuat corect şi sub răcire continuă, aparatul ultra-
sonic nu poate avea decât efect benefic.
„După ce mi s-a făcut detartraj, mi s-a
depus mai repede tartru.”
Să presupunem că avem un pacient care se
prezintă la cabinetul stomatologic destul de rar.
Când se prezintă, constatăm că are depuneri de
tartru într-o cantitate însemnată, aşa că îndepăr-
tăm depozitele. După o perioadă, pacientul se
prezintă din nou, menţionând faptul că într‑o pe-
rioadă scurtă de la ultimul detartraj efectuat, de-
pozitele de tartru s-au refăcut, şi exprimându‑şi
îngrijorarea că detartrajul a condus într-un fel
sau altul la formarea mai rapidă a tartrului. Există

Viaţă Sănătate 43
o explicaţie logică pentru această impresie, întâl-
nită cu frecvenţă moderată, pe care o are şi paci-
entul nostru imaginar. O zonă în care tartrul se
depune cu predilecţie este partea linguală a dinţi-
lor frontali inferiori. Însă tartrul nu se depune la
nesfârşit, căci după ce s-a adunat într-o cantitate
însemnată, depozitarea lui este încetinită de miş-
cările limbii şi de incizia alimentelor. Acelaşi lu-
cru se poate spune şi despre tartrul din alte zone.
Astfel, după detartraj, în lipsa unei îmbunătăţiri
considerabile a igienei oro-dentare, în special în
zonele afectate cu predilecţie, tartrul se va depu-
ne din nou relativ rapid, până ajunge din nou la
cantitatea de la care creşterea lui este „frânată” de
activităţile de fiecare zi care implică dinţii, limba
şi obrajii.
Trebuie înţeles faptul că detartrajul îndepăr-
tează depozitele de tartru, dar nu poate avea efect
asupra cantităţii, a ritmului şi a vitezei unei noi
depuneri. Prevenirea depunerii tartrului, dar mai
ales a complicaţiilor acestuia, se face printr-o igi-
enă corectă efectuată zilnic acasă, vizite regulate
la dentist, precum şi schimbări în stilul de viaţă
(cum ar fi adoptarea unei alimentaţii corecte, re-
nunţarea la fumat, un management corect al stre-
sului de fiecare zi, un timp suficient alocat odih-
nei în fiecare noapte).3
„După detartraj, dinţii mi-au fost mai
sensibili.”
Este un adevăr cu care se confruntă în mod
special pacienţii care au avut depozite masive de
tartru. Aceşti pacienţi se confruntă deja cu re-
tracţie gingivală şi osoasă, consecinţă a iritaţiei şi
a inflamaţiei cauzate de tartru şi placa bacteriană
deopotrivă. Ca urmare, rădăcina dinţilor este ex-
pusă. Trebuie amintit faptul că cementul – mate-
rialul care acoperă rădăcina dinţilor – îşi îndepli-
neşte foarte bine rolul fiind acoperit de os, însă
nu este atât de puternic şi stabil faţă de stimulii
prezenţi în cavitatea bucală precum este smalţul
dentar.
Tartrul a acoperit rădăcina expusă a dinţilor
ca o haină, evitând contactul direct al acesteia cu
diverşi stimuli externi; însă această aparentă pro-
tecţie este înşelătoare. Este identică cu situaţia în
44 Decembrie 2017
care am pune lupul paznic la oi. Deşi pe de o par-
te poate părea că dinţii sunt protejaţi de tartru, în
realitate tartrul acţionează în defavoarea sănătăţii
oro-dentare, întreţinând în continuare inflamaţia
aparatului de susţinere a dinţilor. Există o soluţie
pentru această sensibilitate marcată de după de-
tartraj, pe care o acuză aceşti pacienţi – aplicarea
locală de geluri sau soluţii fluorizante, care ajută
la întărirea structurii cementului şi la diminuarea
sensibilităţii rădăcinii dentare.
„După detartraj au început să mi se
mişte dinţii.”
Şi această afirmaţie reflectă o realitate pre-
zentă de asemenea la pacienţii cu depozite ma-
sive de tartru la nivelul dinţilor frontali inferiori.
Prin iritaţia şi inflamaţia continuă întreţinută de
tartrul şi de placa bacteriană prezentă, retracţia
gingivală şi osoasă înaintează încet, dar sigur, pe
parcursul mai multor ani. Aceasta se traduce prin
scăderea implantării dinţilor în os, deci creşterea
mobilităţii acestora. Blocul de tartru care îmbra-
că dinţii îi ţine legaţi împreună, astfel că, în mo-
mentul îndepărtării depozitelor de tartru, paci-
entul remarcă faptul că dinţii nu mai au aceeaşi
stabilitate ca înainte. Din nou, tartrul pare că ar
avea un rol benefic, însă nu este deloc aşa.
Dacă tartrul nu este îndepărtat, finalitatea va
fi retracţia osoasă până la pierderea dinţilor, ală-
turi de inflamaţie gingivală, aspect estetic neplă-
cut şi respiraţie urât mirositoare. Dacă s-a ajuns
la un nivel de retracţie osoasă care implică şi mo-
bilitate dentară, soluţia corectă este imobilizarea
dinţilor – o procedură care se efectuează în mod
curent în cabinetul dentar, împreună cu păstrarea
unei igiene orale riguroase, folosind în mod obli-
gatoriu alături de periajul dentar obişnuit şi mij-
loace complementare acestuia, precum periuţele
interdentare, apa de gură etc. Igiena oro-dentară
riguroasă este principalul mijloc prin care pro-
gresia retracţiei gingivale şi osoase, şi implicit a
bolii parodontale, poate fi ţinută în frâu.3
Cineva ar putea spune: „Aceste scenarii nu
mi se potrivesc mie, eu am grijă de dinţii mei şi
nu cred că am nevoie de această igienizare pro-
fesională.” În acest caz, felicitări pentru grija de-
osebită acordată igienei oro-dentare. O singură
observaţie, totuşi: igienizarea profesională nu es-
te indicată doar persoanelor cu igienă orală defi-
citară sau cu depozite de tartru, pentru că ea nu
cuprinde doar detartrajul.
Prin igienizarea profesională se îndepărtează
atât placa bacteriană, cât şi alte coloraţii acumula-
te pe suprafeţele dentare, în mod special în zonele
greu accesibile igienei de fiecare zi. Astfel, com-
plementar utilizării ultrasunetelor, igienizarea
cuprinde periajul profesional şi lustruirea supra-
feţelor dentare, aceste procedee neafectând inte-
gritatea dinţilor. Mai mult, dentistul sau igienis-
tul dentar poate observa dacă tehnica noastră de
periaj şi folosirea mijloacelor adiacente periajului
reuşesc îndepărtarea cu succes a plăcii bacteriene
şi ne poate indica zonele unde mai avem de lucru.
Foarte important este şi controlul dentar efectuat
cu această ocazie. Astfel, pot fi descoperite preco-
ce procese carioase incipiente sau cantităţi mici
de tartru, total asimptomatice şi aproape invizi-
bile ochiului nostru. În felul acesta, tartrul poate
fi îndepărtat, iar cariile, tratate în faze incipiente,
înainte de a putea produce un rău prea mare.
Dictonul „este mai uşor să previi decât să tra-
tezi” este valabil şi în ceea ce priveşte sănătatea
oro-dentară. Există fără îndoială soluţii şi trata-
mente pentru ceea ce deja a fost afectat, însă ele
pot fi costisitoare şi cer timp. De ce să nu preve-
nim? Dinţii noştri ne-ar mulţumi cu siguranţă.
Bibliografie:
1. Blanka Petcu, Liana Bereşescu, Bogdan Cormoş, Noţiuni practi-
ce de prevenţie oro-dentară, University Press, Târgu Mureş, 2010,
pp. 70, 124.
2. Velsko IM, Overmyer KA, Speller C et al., „The dental calculus
metabolome in modern and historic samples”, în Metabolomics,
2017, p. 134.
3. Nazir MA, „Prevalence of periodontal disease, its association wi-
th systemic diseases and prevention”, în International Journal of
Health Sciences, aprilie-iunie 2017, pp. 72–80.
Viaţă Sănătate 45
RĂSPUNS LA VREME POTRIVITĂ Adrian Bocăneanu
Copiii noştri – o fată de 17 ani şi un băiat
de 14 ani – nu ne-au pus încă întrebări
despre subiectul discutat atât de intens
al abuzului sexual în relaţiile instituţio-
nale. Dar avem indicii că urmăresc ce se
întâmplă şi sunt la curent cu dezvăluirile
postate pe #MeToo. Aş vrea să fim pre-
gătiţi atunci când ne vor întreba. Ne pu-
teţi ajuta?
Ceea ce a părut, pentru câteva zile, încă un
scandal marca Hollywood, în jurul unui produ-
cător de film cu mare influenţă şi putere, sortit
să fie uitat după câteva zile de dezbateri furibun-
de, s-a transformat într-o mişcare mondială ca-
re dezvăluie tipare foarte răspândite, utilizate de
prădători sexuali. Se vorbeşte şi despre cei care
le devin complici prin tăcere sau prin denigrarea
victimelor.
Este un timp de transformare. Oricine dintre
noi care doreşte să-i educe pe alţii, fie ei propriii
copii sau elevi, studenţi şi angajaţi, nu trebuie să
se gândească în primul rând cum să spună, ci ce.
Iar aceasta este o ocazie vitală să ascultăm voci pe
care le-am ignorat, să chestionăm propriile per-
cepţii, opinii şi acţiuni, să devenim conştienţi de
modurile în care şi noi, sper involuntar, am per-
petuat şi am întărit prejudecăţi şi neadevăruri.
Când ascultăm în mod serios durerea victimelor,
recunoaştem că lucruri pe care şi noi le-am gân-
dit, le-am spus, le-am făcut sau le-am lăsat nefă-
cute au sporit răul sau l-au lăsat să se manifeste
în voie. Nu ne simţim bine cu noi înşine, trăim
ruşine, regret şi durere. Fără acest proces interior
nu prea avem dreptul să încercăm să îi educăm
pe alţii; fără o schimbare în noi, nu îi vom schim-
ba pe alţii.
Din acest demers de transformare şi pregătire
nu pot să lipsească discuţiile dintre tată şi mamă.
46 Decembrie 2017
Trebuie să folosim acest climat de deschide-
re şi transparenţă ca bărbaţii să îşi asculte soţii-
le vorbind despre situaţii în care chiar ele au fost
tratate fără respect, privite ca o pradă, ignorate
când au spus nu şi judecate când au povestit ce
au suferit, poate chiar de către soţii lor, care ar fi
trebuit să fie protectorii lor de încredere. În mod
tragic, chiar şi femeile au un rol în apărarea pre-
judecăţilor şi în transmiterea lor către generaţii-
le tinere. Victimele nevindecate şi neeliberate de
propriile traume participă, fără să vrea, la trans-
formarea altora în victime, în acelaşi fel în care
mamele mutilate când au fost fetiţe îşi obligă fe-
tele să se supună aceluiaşi ritual barbar de muti-
lare genitală.
Nu vreau să spun că trebuie să ne învinovăţim
pentru ceva ce nu am făcut. Dar, dacă această cri-
ză nu face decât să mai tragă o linie de despărţire
între noi, cei buni, şi ei, cei răi, nu suntem nici cu
un pas mai aproape de o societate dreaptă şi să-
nătoasă. De aceea, răspunsul la întrebarea aceas-
ta nu poate să fie o reţetă „la minut”, ci înseamnă
mai întâi ascultare, introspecţie, dialog, examina-
re de sine, durere, mărturisire, schimbare, anga-
jament. În mod natural, sătulul nu crede flămân-
dului şi agresorul nu crede victimei. Nu are ce să
spună despre subiect cel care n-a simţit niciodată
că cineva te priveşte într-un fel care te dezbracă şi
te violează, nici nu a tremurat când a fost chemat
din nou şi din nou, fără niciun motiv profesional,
în biroul şefului doar pentru propuneri indecente
şi ameninţări în caz de refuz, cine nu a simţit cum
îţi bate inima când, pe o stradă izolată, se apropie
de tine un bărbat şi te întrebi ce intenţii are, cine
n-a trăit ruşinea, revolta şi neputinţa când ţi-ai fă-
cut curaj să spui ce ţi s-a făcut, iar cine ar trebui să
investigheze şi să te protejeze se uită la tine de sus
şi îți dă sfaturi banale, ca data viitoare să te aperi
pe cont propriu şi să taci din gură dacă nu ai fă-
cut-o. Ca să avem ce să spunem, trebuie să-i as-
 ?
cultăm pe cei/cele care au trecut pe
aici până când grozăvia asta ne loveşte
şi ne trezeşte la realitate.
Odată ce suntem angajaţi în acest proces du-
reros şi transformator, putem începe să discutăm
cu copiii noştri în mod autentic. Subiectul este
prea serios ca să fie expediat cu vreo improvizaţie
sau cu declaraţii sentenţioase în limbaj de lemn.
După ce ne examinăm gândurile şi simţăminte-
le, trebuie să ne uităm cu atenţie la implicaţiile
limbajului nostru. O expresie ca „aşa sunt toţi
băieţii/bărbaţii” le confirmă acestora un drept
fals – să fie abuzivi şi să nu fie traşi la răspundere,
pentru că aşa sunt ei. O expresie ca „a căutat-o
cu lumânarea” spune că trăim într-o societate de
prădători şi, dacă greşeşti, cu siguranţă va fi aco-
lo cineva care să profite şi la urmă numai tu eşti
de vină pentru ce-ai păţit. Dacă văd pe cineva cu
portofelul ieşit pe jumătate din buzunar, ce fac?
Îl urmăresc sperând că o să-i cadă de tot, ca să i-l
fur? Îi pun piedică, ca să fiu sigur că o să-i cadă?
Unde este datoria elementară să îi atrag atenţia,
ca să nu sufere o pagubă? Şi, dacă totuşi îi cade,
unde este obligaţia de a-i restitui ce a pierdut?
Să spui despre o femeie că a fost agresată sexu-
al pentru că era îmbrăcată provocator sau pentru
că băuse şi nu mai ştia ce este cu ea este chiar mai
rău decât atât, pentru că nu este vorba de porto-
felul ei, ci de fiinţa ei. Orice bărbat trebuie să în-
ţeleagă că are datoria să onoreze şi să protejeze,
nu să profite.
Copiii noştri, chiar la vârste comparabile cu
cele din întrebare, au în mod sigur experienţe –
ca victime şi, probabil, ca agresori. Este vital să
le vorbim într-un mod care să îi ajute să îşi con-
frunte propriile amintiri şi emoţii, nu să le repri-
me sau să le reinterpreteze. Asta înseamnă să fim
dispuşi să vorbim şi despre noi, despre acel pro-
ces descris mai sus, în care vedem acţiunile noas-
tre din trecut într-o altă lumină, ne recunoaştem
complicitatea în perpetuarea inegalităţii, a dis-
criminării şi a abuzului şi ne angajăm să lucrăm
pentru transformarea noastră, vindecarea altora
şi oprirea răului.
Taţi şi mame, vorbiţi-le băieţilor voştri împre-
ună. Completaţi-vă unul pe celălalt din perspec-
tiva proprie. Lăsaţi-le spaţiu să gândească, să se
examineze, să vorbească, să vadă altfel, să regrete,
să îşi formeze tipare de gândire mai puternice de-
cât pornirile oarbe, să îşi asume rolul de barieră
în faţa agresiunii şi să fie pregătiţi să o facă. Lan-
saţi o întrebare şi vedeţi unde duce – de exemplu:
Cum te-ai simţi, ca băiat, dacă ai fi abordat de un
alt băiat şi acela ar insista, în ciuda refuzului tău
fără echivoc? Te-ai simţi complet îndreptăţit în
revolta ta şi ai spune răspicat: „Nu, este împotri-
va naturii lucrurilor!” Cât de groaznic este atunci
ca o fată să fie supusă la presiuni din partea unui
bărbat care pretinde că are acest drept în virtutea
naturii lucrurilor?!
Ascultaţi-le cu răbdare şi atenţie pe fetele
voastre. Fiţi pregătiţi să auziţi lucrurile sordide
care li s-au întâmplat sau de care ştiu. Nu le co-
municaţi neîncredere, condamnare sau respinge-
re. Răspunsul la primele dezvăluiri le va face să
se hotărască dacă să se deschidă mai mult sau să
îşi ducă ruşinea, să se blameze pe ele însele şi să
conchidă că nu pot conta pe ajutorul nimănui.
Alegeţi să interacţionaţi în aşa fel încât ele să ştie
că întotdeauna le veţi auzi, le veţi asculta, le veţi
crede, le veţi proteja şi le veţi ajuta să se vindece,
când va fi nevoie.
Viaţă Sănătate 47
SĂNĂTATE PE ÎNŢELESUL COPIILOR înv. Dida Rusu, Școala „Dr. Luca”, Brăila
Dragoste
de frate
R
obert, hai la joacă! Uite ce mult a nins
noaptea trecută!
Robert parcă nici nu-l auzea pe frăţi-
orul mai mic care, abia trezit, avea faţa toată un
zâmbet.
− Hei, Robert, priveşte doar o clipă să vezi ce
frumos străluceşte zăpada. Este numai bună de
sanie şi este atât de multă, că putem face nu unul,
ci trei oameni de zapadă...
− Lasă-mă! Am găsit un joc nou foarte inte-
resant. Mergi înainte că vin şi eu curând, mormăi
Robert, fără să-şi ridice ochii din telefonul primit
în dar de la unchiul lui.
− Uf! Bine, dar te rog să vii.
− Nicio grijă, durează doar câteva minute,
Andrei.
După câteva ore, Andrei intră în casă plin de
voioşie, cu obrajii roşii nu atât din cauza frigu-
lui, cât mai ales de fericire. Ochii săi albaştri erau
plini de încântare.
− N-o să-ţi vină să crezi ce fantastic a fost, în-
cepu să povestească gesticulând cu mişcări ample.
− Ce putea să fie aşa „fantastic”? Afară e frig şi
cine se mai joacă pe afară? răspunse Robert, vădit
deranjat de entuziasmul fratelui său.
− Nu ai terminat încă jocul acela?
− Păi abia am început să mă joc şi tu îmi dis-
tragi atenţia cu vorbăria ta, bombăni Robert.
− Cum abia ai început? Acum trei ore spu-
neai că durează câteva minute, spuse Andrei,
ignorând ultima remarcă făcută de Robert.
− Acum trei ore? Atât a trecut de când ai ieşit?
− Da. Am făcut o mulţime de lucruri: ne-am
bătut cu bulgări de zăpadă cu George şi Corina,
apoi am refăcut derdeluşul din spatele casei lor. Îl
ştii?... Cel de anul trecut.
48 Decembrie 2017
− Îhî, făcu Robert plictisit.
− A venit apoi prietenul tău, Aurel. Îi părea
rău că nu eşti şi tu, şi...
− A fost şi Aurel?
− Da, şi ne-a învăţat să facem un iglu.
− Cum, aţi făcut un iglu fără mine? De ce nu
m-ai chemat? De data aceasta, Robert lăsă tele-
fonul jos.
− Păi, ai zis că vii repede...
− Aşa este, spuse cu părere de rău Robert.
− Hai la masă, mi-e o foameeeee!
− Mie nu îmi este.
− Iar?
− Da, nu mă simt prea bine…
− Eu merg să o chem pe bunica, spuse Andrei
şi o zbughi pe uşă, fără să aştepte încuviinţarea
fratelui.
În câteva minute, bunica era la patul bolna-
vului cu trusa de prim-ajutor.
− Sărut-mâna, buni!
− Să fii sănătos, Robert! Ce s-a întâmplat?
− Păăăi, mă simt slăbit, când mă ridic am
ameţeli, nu pot fi atent la ce se întâmplă în jur –
de fapt nici nu mă prea interesează...
− Nu ai febră, totuşi eşti cam palid la faţă... Ia
spune-mi, de când nu ai mai ieşit din casă?
− Buni, să ştii că, de când a primit în dar noul
telefon, nu a mai mers cu mine la joacă, se plân-
se prâslea.
 − Dar toţi colegii mei se joacă, încercă să se
apere Robert. Sunt jocuri de strategie, dezvoltă
inteligenţa...
− Sigur, de aceea la ultimul test ai luat notă
mică, sări iarăşi Robert, necăjit că şi-a pierdut pri-
etenul de joacă.
− Nu ştiu, bunico, pur şi simplu nu pot fi atent
la şcoală. Totul a devenit aşa plictisitor...
− Spune-mi, de când ai starea aceasta? întrebă
bunica, intuind deja cauza stării nepotului.
− De câteva zile este permanentă. Bunico,
crezi că Andrei are dreptate? Din cauza telefonu-
lui m-am îmbolnăvit şi am rezultate slabe la şcoa-
lă? întrebă îngrijorat Robert.
− Eu aşa cred, spuse bunica cu îngrijorare. În
primul rând, gadgeturile te fac să ignori activi-
taţi interesante. Apoi, favorizează sedentarismul,
împiedică o gândire creativă, scad performanţe-
le şcolare, favorizează indisciplina, dezordinea şi
boala. Un lucru foarte important: îi împiedică pe
cei care le folosesc să simtă empatie sau bucurie
şi felul de a gândi este deviat într-un mod greşit.
Astfel, ajung să le fie afectat comportamentul şi,
în final, caracterul.
Privindu-şi bunica în ochi, văzu lacrimi dis-
crete, care încercau să îşi facă drum spre obrajii ei.
Atunci băiatul luă o hotărâre:
− De astăzi înainte, declar război telefonului!
Ce zici, Andrei, vrei să fii partenerul meu de joa-
că?
− Sigur, frăţioare, pentru tine fac orice! spuse
prâslea, sărind în sus de bucurie.
− Buni, vrei să mă ajuţi şi tu?
− Sigur, cunosc pe Cineva care este gata să te
ajute şi are cea mai mare putere.
− Ştiu cine este. Vrei să-L rogi chiar acum,
bunico, să mă ajute?
− Sigur, dragul meu.
Nu doar Andrei era fericit în acele momen-
te. Îngeri nevăzuţi priveau cu încântare spre cele
trei capete plecate în rugăciune. Biruinţa era asi-
gurată.

Centrul de Medicina Lifestyle Herghelia

oaza ta de sănătate

Serviciile oferite:
Consultaţii medicale, electrocardiografie, evaluarea circulaţiei arteriale periferice (Doppler vascular), analize medi-
cale, împachetări cu parafină, argilă şi cărbune vegetal, saună uscată şi umedă, jacuzzi, microsalină, gimnastică me-
dicală (sală/bazin), plimbări supravegheate şi exerciţii aerobice în natură, masaj suedez, dietă vegetariană „0 coles-
terol”, clase de gătit vegetarian, program de control al greutăţii corporale, program de renunţare la fumat, consiliere
specializată, electroterapie, laseroterapie, magnetoterapie, ultrasunete
Informaţii şi rezervări:
Centrul de Medicină Lifestyle Herghelia, O.P. Ceuaşu de Câmpie, jud. Mureş, cod 547140 49
Viaţă Sănătate
Tel: 0265 324 010 I Fax: 0265 324 012 I Email: info@herghelia.org I www.Herghelia.org I www.HergheliaOnline.org
PAGINA CU BUNĂTĂȚI dr. George D. Pamplona-Roger
Gutuia
C
ei care nu sunt familiarizați cu gutuia ar
putea crede că este o varietate de pară.
Totuși, ar fi tare dezamăgiți după prima
mușcătură: este atât de aspră și de insipidă, încât
este aproape imposibil să o mănânci. Însă jeleul
de gutui este delicios și copiilor chiar le place.
Proprietăți și indicații
Gutuia crudă conține 13,4% carbohidrați sub
forma zaharurilor. Însă jeleul de gutui conține
mai mult de 50% zahăr, din moment ce se prepa-
ră prin adăugarea greutății gutuii în zahăr.
Conținutul ei de proteine și de grăsimi este
neglijabil (sub 1%). Este destul de bogată în vita-
minele C și E, precum și în minerale ca potasiu,
fier și cupru.
Efectul astringent și antiinflamator al gutuii
asupra intestinelor se datorează la două substanțe,
care, aparent, nu se potrivesc una cu alta:
• Pectina: fibră solubilă care calmează pe-
retele intestinal și facilitează mișcarea in-
testinelor.
• Taninele astringente, care usucă mucoasa
intestinală și îi reduc inflamația.
50 Decembrie 2017
– emolient
intestinal și
astringent
Ca desert sau gustare, este benefică atât pen-
tru copii, cât și pentru adulți, având tendința de
a înmuia fecalele și a scădea flatulența. Este re-
comandată în cazuri de diaree cauzată de gastro-
enterită sau colită, ca prim aliment solid introdus
după faza acută. Conținutul ei de pectină ajută la
reducerea nivelului de colesterol din sânge.
Jeleul de gutui este un astringent bine tole-
rat de copii și adulți. Este unul dintre primele ali-
mente solide care poate fi introdus după un epi-
sod de diaree. Jeleul de gutui se combină foarte
bine cu tofu, cremă de brânză, brânză de vaci.
Preparare și utilizare
• Crudă: gustul aspru și acid al gutuii o fa-
ce aproape necomestibilă, chiar și când este
coaptă.
• Jeleu de gutui: Forma tradițională în care se
mănâncă gutuia. Se fierbe în apă, se transfor-
mă apoi într-o pastă, la care se adaugă greu-
tatea acesteia în zahăr. Sunt producători care
folosesc zahăr brun (crud), care este mai bo-
gat în minerale și mai sănătos decât zahărul
alb.
telefon: 0745 106 461
0735 180 001
e-mail: office@podis.ro
site: www.podis.ro
 Viaţă Sănătate
De oferit prietenilor tăi!
Abonează-te la revista VIAŢĂ + SĂNĂTATE!
Vei obține cele mai noi informații din domeniul sănătății și
îndrumări pentru relații de familie și sociale armonioase.

Revista este creditată cu câte 5 credite EMC/abonament anual pentru medici,

asistenți, farmacişti, biologi, biochimişti şi chimişti în sistemul sanitar din România.

Ofertă abonamente 2018

Prețul abonamentelor în perioada 2 octombrie – 4 noiembrie 2017
este de 55 de lei. După această dată, prețul este de 70 de lei.
Premii pentru abonaţi – sejururi la centrele de sănătate.
www.viatasisanatate.ro; tel: 021/323 00 20
e-mail: abonamente@viatasisanatate.ro

Viaţă Sănătate
O revistă pentru toţi!

54231 54234