JOC DE CREAŢIE

TITLUL : „La cumpărături”

Grupa mare

Subiect : Unităţile de măsură(activitate matematică)

Scopul :

 Familiarizarea cu unităţile de măsură ale valorii(bani-monede

şi bancnote), cu comportamentul adecvat al cumpărătorului şi
al vânzătorilor;
 Utilizarea unor termeni lingvistici adecvaţi(preţ, rest) şi
comparaţii(mai scump, mai ieftin).

Sarcina didactică :

 Să utilizeze banii în efectuarea cumpărăturilor, calculării sumelor şi a diferenţelor;

 Să stabilească corespondenţe între produs şi preţul lui;
 Să folosească limbajul adecvat situaţiei de simulare.

Materiale didactice : bani-monede şi bancnote, diverse obiecte(produse).

Mod de organizare : pe grupe

Desfăşurarea jocului

Varianta I

Sala de clasă reprezintă magazinul. Pe o măsuţă sunt aşezate diverse obiecte(minge,

maşinută, păpuşă, caiete, telefon).
În spatele măsuţei(tejghelei) stă un copil care interpretează rolul vânzătorului, în faţa
măsuţei vin alţi copii(cumpărătorii). Aceştia vor cumpăra obiectele expuse, având la dispoziţie monede
şi bancnote.
Vânzătorul va indica preţul fiecărui obiect(produs) cerut de cumpărători. Ei vor calcula
sumele datorate prin stabilirea corespondenţei între produs şi preţul său şi vor plăti preţul cerut. Cand
preţul este mai mic decât suma plătită, vânzătorul va restitui diferenţa(restul).

Varianta II

În magazin intră alţi cumpărători interesaţi să achiziţioneze diverse obiecte. Ei vor

întreba : „Care produs este cel mai scump? Dar cel mai ieftin? ”

Vor dialoga cu ceilalţi cumpărători : „Câţi bani aţi avut la voi? Ce aţi fi dorit să
cumpăraţi şi nu v-au ajuns banii?”
 Reguli de joc :

 Să aibă un comportament civilizat la cumpărături;

 Să utilizeze un vocabular politicos;
 Să se adreseze cu respect faţă de ceilalţi cumpărători;
 Să aibă grijă faţă de produsele expuse.

Elemente de joc : mânuirea obiectelor, mişcare.

***

Din punct de vedere psihologic, se remarcă valoarea jocului, mai ales sub aspectul
contribuirii lui la dezvoltarea intelectuală.(prin joc copilul învaţă să perceapă, să observe, să
denumească, să analizeze, să compare, să generalizeze).

Preşcolarul deprinde tehnica unor răspunsuri prompte şi complete. Prin joc, activitatea
matematică devine un mijloc de educaţie intelectuală pentru că :

 Se face trecerea de la acţiunea practică spre cea mintală:

 Favorizează dezvoltarea aptitudinilor imaginative.

În plus, jocul favorizează interacţiunile sociale, integrarea socială. În acelaşi timp, jocul
stimulează şi exersează limbajul, aspecte comportamentale prin reguli de joc.
 JOC DE MOTRICITATE

TITLUL : „Popas în pădure”

Grupa mijlocie

Sarcină de lucru : să efectueze mişcările de mers, alergare, săritură, mişcare a braţelor.

Mod de organizare : pe grupe, in perechi.

Materiale didactice : căciuliţe pitici, urechi-iepuraş, fructe de pădure, coroniţa Crăiesii, jetoane cu
fructe de pădure.

Deprinderi motrice exersate : mersul, alergarea, săritura, mişcarea diferită a braţelor.

Elemente de joc : mişcarea, surpriza, aplauze.

Reguli de joc :

 Să respecte traseul de parcurs;

 Să aibă o atitudine competitivă;
 Să colaboreze cu colegii de grupă;
 Să execute corect mişcările indicate.

Desfăşurarea jocului

Se împart copiii în două grupe : grupa piticilor şi grupa iepuraşilor.

Cele două grupe vor parcuge un traseu cu probe motrice spre casa din pădure a
Crăiesii(educatoarea). Sala de clasă este împărţită în două segmente. Grupa piticilor va efectua
deplasarea în linie dreaptă de la catedră până în mijlocul sălii, apoi va alerga până la capătul opus al
sălii.
Grupa iepuraşilor se va de plasa prin săritură în adâncime până la mijlocul sălii, apoi va
alerga până la capătul opus al sălii.
Grupa cea mai rapidă, care execută corect mişcările câştigă întrecerea, fiind
recompensată prin aplauze şi surpriza Crăiesii(fructe de pădure). Grupa învinsă primeşte de la Crăiasă
jetoane cu fructe de pădure, drept stimulent pentru participare.
 Complicare
Pe parcursul traseului copiii trebuie să ocolească doi copaci care se leagănă( o pereche
de copii care din poziţia pe loc mişcă braţele în diferite poziţii).

***

Valoarea jocului constă, în primul rând, în dezvolatarea fizică a diferitelor grupe

musculare, în controlul mişcărilor, coordonare şi orientare.

Jocul motric contribuie la dezvoltarea intelectuală(dezvoltarea atenţiei, gândirii, a

concentrării), formează atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie şi de fair-play.

Aşadar, prin organizarea jocurilor de mişcare, se urmăreşte:

 menţinerea unei stări optime de sănătate;

 dezvoltarea fizică armonioasă şi perfecţionarea capacităţii motrice;
 formarea deprinderilor şi priceperilor motrice de bază şi utilitar-aplicative;
 formarea şi dezvoltarea unor calităţi moral-volitive.
 JOC DIDACTIC

Titlul : „Magia necuvântătoare a pădurii”

Grupa mare

Mod de organizare : pe grupe

Scopul :

 dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului

înconjurător(animale sălbatice);
 stimularea curiozităţii.

Sarcina didactică :

 Să identifice şi să denumească animalele sălbatice;

 Să descrie caracateristicile animalelor sălbatice(mediul de viaţă, hrana, puii etc)

Materiale didactice : jetoane cu animale sălbatice, jetoane cu hrana animalelor săllbatice, jetoane cu
puii animalelor sălbatice.

Reguli de joc :

 să răspundă corect la întrebări;

 să nu-şi întrerupă colegii;
 să colaboreze cu colegii de grupă;
 să răspundă în propoziţii, folosind limbaj corespunzător;

Elemente de joc : mânuirea materialelor, surpriză(plicul cu întrebări de la vânător), recompense.

Desfăşurarea jocului

Copiii sunt împărţiţi in trei grupe : vulpiţe, veveriţe şi ursuleţi.

Ei vor trebui să răspundă la întrebările trimise de vânător. Pentru fiecare răspuns corect
vor primi câte un ecuson în formă de frunză, iar la sfârşitul jocului, fiecare copil va avea câte un
medalion.

Copiii se aşază pe scăunele. Se împart în grupe. Fiecare grupă îşi va alege un

conducător care va răspunde atunci când va veni rândul grupei sale. Pentru stabilirea unui răspuns
corect se vor consulta toţi membrii grupei.
 Se anunţă primul set de întrebări; fiecare grupă care răspunde corect primeşte un
ecuson.

Complicare

Educatoarea îi întreabă pe copii : „Ce s-ar întâmpla dacă animalele sălbatice ar fugi din
pădure?”(pădurea ar fi tristă şi pustie, animalele sălbatice ar invada oraşele şi ar reprezenta un pericol).

***

Pornind de la ideea că rolul şi importanţa jocului didactic constă în faptul că el

facilitează procesul de asimilare şi consolidare a cunoştinţelor, putem spune că jocul didactic, prin
caracterul său formativ, influenţează dezvoltarea personalităţii copilului.

În acelaşi timp, jocul didactic este un bun mijloc de educare a unor trăsături de voinţă şi
caracter : perseverenţă, încredere, stăpânire de sine, curaj.

Copilul învaţă cu plăcere, cei timizi devin mai deschişi, mai curajoşi, capătă mai multă
încredere în capacităţile lor, mai multă siguranţă şi rapiditate în răspunsuri.

Jocul didactic activează vorbirea copiilor datorită comunicării dintre ei şi a soluţionării

problemei.

Datorită libertăţii de gândire şi de acţiune, a încrederii în puterile proprii, prin iniţiativă

şi cutezanţă, jocul didactic devine nu doar valoros, ci şi plăcut.
 JOC DIDACTIC

Titlul : „Ocrotiţi pădurea!”

Clasa :a –II-a

Mod de organizare : în echipe

Scopul :

 dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător;

 stimularea curiozităţii pentru investigarea mediul înconjurător.

Sarcina didactică : să prezinte rolului pădurii; să enumere animalele pădurii; să identifice problemele
de mediu; să conceapă mesaje cu conţinut ecologic;

Materiale didactice : ecusoane reprezentând un urs şi un brad, tablă magnetică cu imaginile unor
păduri, planşă reprezentând un copăcel pentru mesaje, hârtie în formă de frunzuliţe, jetoane cu
elemente de mediu curat şi jetoane cu elemente de mediu distrus.

Elemente de joc : mişcarea, mânuirea materialelor, aplauze, recompense.

Reguli de joc :

 să răspundă numai la solicitare;

 să formuleze propoziţii, folosind un limbaj adecvat;

Desfăşurarea jocului :

Varianta I

În funcţie de ecusoanele pe care le au în piept, elevii se vor împărţi în două echipe:

echipa urşilor şi echipa brazilor. Elevii trebuie să răspundă la întrebările profesorului privind
importanţa pădurii şi enumerarea animalelor acestora. Pe tablă se află două imagini reprezentând câte
o pădure.

Cu ajutorul jetoanelor reprezentând elemente de mediu curat(soare, copăcei, flori,

animale, păsări) şi elemente de mediu distrus(nori albi, copaci tăiaţi şi rupţi, foc, gunoaie, copii care
aruncă hârtii), elevii vor completa pe echipe câte o imagine de pe tablă.(echipa urşilor – pădurea
curată, echipa brazilor – pădurea distrusă). La finalul acţiunii, elevii vor fi apaludaţi.

Profesorul adresează întrebări care vizează identificarea altor probleme de

MEDIU(alunecări de teren, distrugerea adăposturilor animalelor, lipsa precipitaţiilor).
 Varianta II

Elevii vor formula diferite mesaje cu conţinut ecologic pe care le vor scrie pe hârtii în
formă de frunzuliţe. Le vor ataşa planşei cu copăcelul pentru mesaje.

După aprecierile legate de lecţie, toţi elevii vor primi suc din fructe de pădure.

***

Este relevant faptul că elevii realizează sarcini instructive propuse într-o formă atractivă
de joc, aflând singuri soluţiile, învingând dificultăţile, percepând sarcina drept una de joc, ceea ce
activează procesele psihice.

După modul cum se adaptează şi se integrează în joc, după respectarea regulii de joc şi
a acţiunii celorlalţi participanţi, după modul în care cooperează şi îndeplineşte sarcinile jocului, se pot
aprecia voinţa şi perseverenţa, spiritul de observaţie şi atenţia, calmul şi capacitatea de organizare.

De asemenea, jocul didactic contribuie la lărgirea orizontului copiilor, la aprofundarea

interesului pentru cunoaşterea lumii înconjurătoare, pentru protejarea mediului înconjurător.

Este recunoscut faptul că procesul de gândire decurge mai activ în timpul jocului. În
cadrul activităţilor de cunoaştere, copiii depun un efort intelectual susţinut, deoarece observarea
obiectelor şi fenomenelor îi pune în situaţia de a analiza, de a sintetiza. Curiozitatea spontană a copiilor
se transformă într-o activitate intelectuală intensă cu un caracter sistematic.
 ANALIZĂ JOC ELECTRONIC

Titlul jocului : „Salvează acvariul cu peştişori!”

Acest joc este conceput pentru învăţământul primar(clasa întâi), folosit în cadrul unei
lecţii de consolidare a cunoştinţelor la limba română.

Sarcină didactică : Recunoașterea cât mai multor sunete care fac parte din denumirile imaginilor.

Regulă de joc : Să recunoască unul sau mai multe sunete(în funcţie de nivelul jocului).

Desfăşurarea jocului : Elevii trebuie să recunoască sunete dintr-un cuvânt reprezentat într-o imagine.
În cazul în care nu recunosc sunetele care alcătuiesc cuvintele, acvariul cu peştişori se sparge şi astfel
pierd câte o viaţă din cele trei propuse de joc. Când se pierd cele trei vieţi, jocul se opreşte. Cele trei
nivele ale jocului sunt : incepător, avansat şi experimentat; nivelul este ales de fiecare elev în parte.

Acest tip de joc, din ce în ce mai utilizat în activitatea de educare şi instruire a elevilor
prezintă unele avantaje : fortifică dezvoltarea emoţională, intelectuală a elevilor; creşte nivelul de
atenţie şi de concentrare a acestora; dezvoltă noi aptitudini şi competenţe în ceea ce priveşte
capacităţile cognitive, sociale, emoţionale; oferă divertisment şi promovează dezvoltare socială.

Părerea mea este că jocul „Salvează acvariul cu peştişori!” se remarcă prin :

 Formularea precisă a problemei(sarcina didactică) într-o formă atractivă prin folosirea

mijloacelor verbale(voce, intonaţie);
 Situaţia de joc este interesantă(copiii pot demonstra perspicacitate, îndrăzneală – factori ce se
resfrâng pozitiv asupra dispoziţiei şi dezvoltării lor), provoacă interesul cognitiv al copilului
faţă de joacă;
 Soluţionarea problemei de joc reprezintă o acţiune intelectuală, nefiind sesizată de către
jucător;
 Copiii devin activi datorită atenţiei faţă de forma jocului şi atractivitatea conţinutului;
 Trezeşte o stare emotivă pozitivă pentu ca elevul să-şi manifeste la maxim potenţialul;
 Regulile de joc ţin cont de particularităţil individuale şi de vârstă ale copiilor;
 Formularea regulilor este clară, expunerea lor nu oboseşte, nediminuând interesul faţă de joc.
 Explicaţia ilustrativă acţionează mai puternic decât cuvintele;

În concluzie, jocul electronic „Salvează acvariul cu peştişori!” favorizează educaţia prin

consolidarea cunoştinţelor într-un mod atractiv şi plăcut; are o structură care influenţează sfera
emoţională şi intelectuală a elevului. Jocul este astfel organizat încât componentele sale sunt
echilibrate, dar prevaleaze, totuşi, elementul de joc(ghicirea), astfel încât copiii să simtă că se joacă şi
nu învaţă.