Sunteți pe pagina 1din 2

Tema și viziunea/Caracterizarea unui personaj dintr-un text literar narativ studiat pe tema adolescenței

Tema adolescenței/ Eremia, din Acasă, de Fănuș Neagu

Introducere  Fănuș Neagu este un scriitor român postbelic, pentru a cărui nuvelistică sunt
reprezentative volumele de povestiri „Ningea în Bărăgan” (1960, debut
editorial) volum retipărit în 1964 sub titlul „Cantonul părăsit” și „Vara
buimacă”, din 1967.
 Nuvela Acasă este inclusă în volumul din 1967 și impresionează, ca toată
proza scurtă a scriitorului, prin spectacolul naturii și al umanității pe care
scriitorul le surprinde cu o acuitate ce îl face receptiv la nuanțe greu
sesizabile în ordinea comunului. Farmecul prozei sale constă în poematic, în
vibratil și în atmosferă : poveștile și nuvelele sunt saturate de poezia
Bărăganului și a bălților Dunării (Dumitru Micu). Natura la Fănuș Neagu este
personificată, participativă iar personajele sunt fluctuante, dau dovadă de o
instabilitate structurală definitorie pentru dualismul ființei, pentru contopirea
vitalității și a etericului.
 Subiectul nuvelei urmăreşte destinul unei familii alungată în anii de după
război din satul Grădiștea, de pe malul Buzăului, din considerente sociale.
Deşi plecase doar de numai cinci ani din satul natal, bătrâna Gherghina
doreşte să se întoarcă pentru a-şi găsi sfârșitul în propria casă. Firul epic
concentrează întâmplările dntr-o zi când bătrâna Gherghina pleacă la drum
alături de nepotul ei, Eremia, proaspăt întors din armată. Ajunşi în faţa casei,
acum transformată în Sfat popular, cei doi intră în curte. Bătrâna se îndreaptă
către încăperea în care a locuit dintotdeauna. Îşi revede camera unde a
crescut nouă copii, i s-a născut nepotul, i-au murit alți patru, precum şi soțul
ei. Îi porunceşte primarului să părăsească locul un sfert de ceas, întrucât
venise aici să moară. Punctul culminat al nuvelei este când bunica se aşază
pe scaun, îl roagă pe Eremia să-i cânte ,,Hai,Buzău, Buzău'', lasă capul într-
o parte şi moare. Primarul, care la început i-a întâmpinat pe un ton ironic, îşi
varsă furia pe Eremia și îl lovește. Deznodâmăntul îl surprinde pe tânăr,
buimăcit,care pleacă în ploaia şi vântul de afară, reflexia stării sale.
 În nuvela Acasă, tema exilului-a dezrădăcinării, a întoarcerii la origini,
sau tema morții, care apar ca evidente în primul nivel de lectură, sunt
subtil contrabalansate de motivul adolescenței cu frumusețea și
inocența ei, ce se impune în lectura planului de adâncime al operei.

Evidențierea  Eremia, din nuvela Acasă, este una dintre numeroasele figuri de tineri care
statutului populează nuvelistica scriitorului. Indivizii surprinși la vârsta adolescenței
moral, social, respiră, la Fănuș Neagu, aerul inocenței și împrumută exteriorului
psihologic spectaculosul care îi fascinează.
 Și în cazul lui Eremia, scriitorul nu surprinde ruptura pe care transformările
de mentaliate și comportamentale le antrenează la trecerea într-o altă vârstă.
În cazul băiatului, evenimentul ce produce această trecere este moartea
bunicii la care e martor și participant, prin cântecul pe care îl cântă și, în plan
metaforic, prin lovitura primită de la primar.
 Scriitorul pune prea puțin accentul pe statutul social sau pe profesia
personajului, iar trăsăturile morale ale tânărului reies, ca în specia povestirii,
din acțiune. Interesul prozatorului se desfășoară mai ales în zona sugestiei
mișcărilor interioare, al nuanțelor sufletești. Deși Eremia este conștient că
evenimentele la care e părtaș ies din câmpul logicii , el acceptă , intră în joc,
și se adaptează regulilor imaginarului și metaforicului. Moartea bătrânei este
aici evenimentul neverosimil, fiindcă de obicei astfel de eveniment nu poate
fi cu precizie anticipat. Eremia însă, prin cântecul său, participă firesc la acest
mare mister al trecerii dincolo, momentul tragic îl sublimează (îl depășește)
prin frumusețea muzicii.

Prezentarea : Construcția narativă se concentrează în câteva secvențe relevante atât pentru


Temei în 2 tematica nuvelei, cât și pentru creionarea eroului.
secvențe, sau a Eremia este un tânăr nesigur pe sine, ezitant și foarte ascultător, fapt evidențiat în
unei trăsături a secvența de la intrarea în fosta casă Eremia îi spune Gherghinei că ar trebui să
eroului în două întrebe cine-i preşedintele, dar aceasta, hotărâtă și pe un ton imperativ, îi răspunde:
scene/secvențe ,, Intrăm aşa. E casa noastră. ''
Aceeași ezitare, după ce primește lovitura de la primarul Odangiu, care are o conduită
condamnabilă, găsindu-l vinovat pe Eremia de moartea bunicii. Incapabil de a
gestiona tensiunea, primarul îl lovește cu sălbăticie pe tânăr. El cade în genunchi,
se ridică și își șterge sângele, cu demnitate, nu răspunde brutal și își păstrează
cumpătul. Capacitatea de a reacționa calm, firesc, nu indică lașitate, ci faptul că
Eremia nu își pierde candoarea și inocența, oricât de grele ar fi momentele prin care
trece.

Analiza a două Personajul Eremia pare destul de neconvingător și inconsistent în aparițiile sale, dar
elemente (din scriitorul are talentul de a își scoate personajele din zona etericului și de a le aduce
seria: acțiune, în palpitul vieții , de a le oferi substanțialitate prin ‟calitatea amănuntelor revelatorii‟
conflict, titlu, (Valeriu Cristea).
incipit- Gesturi concrete,comune, au această calitate, cum ar fi caracterizarea indirectă prin
final,mijloace comportament- Eremia răzuindu-și tălpile cizmelor pe marginea peronului, sau
de ștergându-și cu mâneca sângele- gesturi tipic țărănești, ce arată că este fiul câmpiei,
caracterizare) un copil dintr-o familie de plugari alungați de la rosturile lor și care rătăcesc în
ce pun în căutarea rostului pierdut. Buimăceala lui Eremia, năuceala lui pot fi și metaforice,
evidență sugerând motivul dezrădăcinării, frecvent tratat în proza postbelică despre anii 50.
construcția Dar cel mai edificator este aici portretul din final, realizat de narator, al lui Eremia:
eroului/temei figura sălbatică, zbuciumul sufletesc proiectat în natură, toate sugerează tipul
exilatului, al inadaptatului: ‟capul lui frumos de lup tânăr, frumos, dar nu și puternic,
puțin prea fraged în frumusețea lui sălbatică‟.
La aceste elemente se adaugă valențele caracterizatoare ale numelui, căci Eremia
este un nume biblic, și are semnificația de‟ Înălțarea Domnului‟, ce nu-i permite să
facă gesturi necugetate sau fapte urâte, deci este un nume predestinat unui suflet
frumos.
Încheiere: Nuvela Acasă transmite semnificații profunde și complexe, polarizate în jurul câtorva
mesajul teme: problematica exilului, izgonirea, umilința, durerea, nostalgia întoarcerii acasă,
transmis rătăcirea. Personajele sunt constrânse din punct de vedere fizic și deseori
neînțelease de cei din jur. Fănuș Neagu evidențiază elemente caracterologice ale
destinului uman configurat într-un realism dur, într-o perioadă istorică înscrisă în
destinul uman.