Procesele de epurare se clasifică in functie de principalele fenomene pe

care se bazează în: a) procese de epurare fizică denumite in lucrările mai vechi şi

mecanice; b) procese de epurare biologică; c) procese de epurare chimică.

Preepurarea are ca obiectiv îndepărtarea poluantilor din apele uzate

direct la sursă, care este de regulă o societate comercială industrială. Ea se aplica

in special la apele uzate industrial, la cele deversate in reteaua de canalizare de la

spitale, crese, abatoare etc. Metodele tipice acestei etape sunt cele de prevenire a

poluării, solutii tehnologice integrate, aplicarea unor tehnologii de epurare direct la

sursă pentru retinerea poluantilor la nivelul cerintelor impuse de reteaua de

canalizare, reducerea cantitătilor de apă şi a concentratiilor poluantilor cele

prezentate mai sus la strategie

Epurarea preliminară are ca obiectiv retinerea corpurilor mari, reducerea

dimensiunilor materialelor si protectia echipamentelor din aval. Metodele tipice

sunt reținerea pe grătare, site, mărunţirea in dezintegratoare a corpurilor, până la

dimensiuni ce permit trecerea printre barele sistemului, camere speciale destinate

separarea nisipului, pietrişului. Eficienta de retinere este redusă, de până la 3...5%.

Epurarea primară treapta fizică sau după denumirea mai veche

mecanică are drept scop indepărtarea solidelor sedimentabile şi a celor flotante

sau semiflotante indiferent de natura lor organică sau anorganică. Procesele de

epurare mecanice se bazează exclusiv pe fenomene fizice de retinere prin blocare

pe grătare a corpurilor mari şi/sau fenomene de separare a fazelor datorită dife

rentelor de greutate specifică a mediilor dispersate in masa de apă (cazul sedi

comentarii in decantor, deznisipator, flotație). Metodele tipice utilizate la acest nivel

sunt separarea gravitatională decantarea in bazine de sedimentare normale sau

specializate (cum este deznisipatorul cuplat cu separatorul de grăsimi si flotatia in

decantoare flotatoare). Eficienta de indepartare atinge 40...60% la indepărtarea

suspensiilor solide, circa 30% a incărcării organice exprimate in COS, 50% din
coliformi fecali, färă a reuşi reducerea compuşilor pe bază de azot sau fosfor

Epurarea secundară treapta biologică are ca obiective indepărtarea

substantelor organice solubile, in stare coloidală sau de suspensii fine care nu ar

putea fi retinute in treapta fizică şi a celor adaugate special precum nămolul activ.

Procesele biologice de epurare se bazează pe activitatea metabolică a unor grupe

de microorganisme care mineralizează substantele organice până la dioxid de

carbon si apă în prezenta unor elemente nutritive. Metoda tipică este utilizarea

metabolismului celular al unei populatii mixte de bacterii şi protozoare formate in

nămolul activ sau in pelicula biologică ataşată unor suprafete solide din biofiltru

biodisc bio tambur, bio surub. Eficienta de separare este de 80 .95% pentru

incarcarea organică exprimată in COS, 90...99% coliformi fecaloizi şi bacterii,

circa 10% pentru compusii pe bază de azot şi fosfor.

Epurarea tertiară - treapta chimică este destinată retinerii si neutralizării

substantelor chimice dizolvate sau in stare coloidală existente in masa de apa

Metodele tipice sunt specifice reactiilor chimice de neutralizare, precipitare,

coagulare si floculare stabilite si conduse pe bază de calcule stoechiometrice. Ele

se destäsoara in bazine de reactie in care apa uzată vine in contact cu reactivul şi

ulterior in decantoare se va separa precipitatul fomat. Eficienta de separare poate

ajunge la 80 95% daca reactia chimică se desfăşoară corect.

Epurarea avansată işi propune să finiseze procesele de epurare find

destinată indepartärii compuşilor pe bază de azot si fosfor elemente chimice

nutritive care contribuie la eutrofizarea bazinelor naturale, a altor poluanti specifici

existenti in masa de apă in suspensie, a CBO-ului rămas şi a nămolului activ in

procesul de aerare extinsă. Metodele tipice sunt adecvate fiecarui tip de poluant

De exemplu, indepartarea fosforului prin procesul chimic de precipitare-coagulare

floculare conduce la reducerea acestuia cu 80. .90%, Pentru eliminare compusilor

pe baza de azot se poate folosi lie striparea amoniului cu eficienta de circa 90%

fie procesul biologic de nitrificare + denitrificare cu acelasi randament. Eliminarea

substantelor organice ramase in apa după tratarea secundară se face prin trecerea

apei printr-un filtru rapid cu nisip. Eficienta de indepartare poate atinge 85...98%

Dezinfectarea se utilizeaza in cazuri speciale când apare necesitatea

distrugerii germenilor patogeni din apele uzate deversate din spitale, dispensare

sectia de boli infectioase. Acestea nu trebuie să ajungă in reteaua de canalizare. In

mod normal treapta secundară trebuie să reuşeasca această eliminare, dar dacă

este necesar se face o clorinare cu o eficientă de distrugere a coliformilor fecali de

99,99%. Dacă doza de agent de dezinfectare: clor, dioxid de clor, fluor, radiatii

Ultraviolete, radiația gamma etc. este corect calculată eficienta poate atinge

98 99%

Epurari speciale au drept scop eliminarea din apa a substantelor toxice.

Metodele de epurare sunt adecvate naturii substanţelor toxice şi au la bază

procedeele de schimb ionic, adsorbţia pe cărbune activ, extractia etc. ele

asigurând eficiente mari de epurare

Metode distructive de epurare sunt aplicabile la concentratii şi debite

reduse cand procedeele recuperabile nu sunt economice şi nu este posibila

deversarea directa in emisar. Aceste metode sunt a) arderea apelor fenolice

evaporarea apelor uzate şi trecerea vaporilor peste combu

procedeu economic datorita consumului mare de energie circa 20000 kJ apă;

b) oxidarea catalitica cu reactivi chimici ca apa oxigenata, clorul, permanganatul de

potasiu, peroxidul de sodiu folosirea apelor fenolice la stingerea cocsului cu

dezavantajul reducerii calitätii cocsului, a mirosurilor şi a eficientei medi.

Tratarea nămolului are drept scop reducerea volumului prin concentrare

stabilizarea acestuia prin operatii specifice care descompun substanta organica

putrescibila şi valorificarea lui fie prin producerea gazului de fermentatie, fie prin

extragerea substantelor şi mineralelor utile Operatile de mai sus se realizează

construcţii şi instalații specifice gospodariei de namol. Metodele tipice se bazează pe

procese fizice si chimice decantarea, ingroşarea tratarea cu coagulanti si floculanti

centrifugarea, filtrarea, deshidratarea, Fermentarea anaeroba, incinerarea.