Contractul de Mandat

TEMA: CONTRACTUL DE MANDAT
PLANUL TEZEI:
Introducere---------------------------------------------------------------------------------3
Actualitatea temei investigate----------------------------------------------------3Scopul și obiectivele tezei-----------

---------------------------------------------4
Capitolul I.
Consideraii generale despre contractul de
mandat.
1.1.
Istoricul contractului demandat--------------------------------------------------------------5
1.2.
Noţiunea Contractului de Mandat
------------------------------------------------7
1.3.
Elementele Contractului de Mandat
---------------------------------------------101.4.
Caracterele juridice ale Contractului de Mandat
-----------------------------------191.5.
Delimitarea de alte contracte civile
-------------------------------------------------23Capitolul II. Condiţiile de validitate a contractului de mandat----

-------------242.1.
Capacitatea juridică a părţilor
--------------------------------------------------------262.2.
Consimţămîntul părţilor
---------------------------------------------------------------272.3.
Obiectul contractului de mandat
-----------------------------------------------------282.4.
Forma mandatului
----------------------------------------------------------------------29
Trusted by over 1 million members
Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!
Start Free Trial
Cancel Anytime.
Capitolul III. Efectele Contractului de Mandat------------------------------------31Capitolul IV. Încetarea

Contractului de Mandat-----------------------------------38
Concluzii și recomandșri
----------------------------------------------------41Bibliografie--------------------------------------------------------------------
-------------
I n t r o d u c e r eActualitatea temei investigate.
Printre contractele care sunt cel mai des folosite de ctre
societatea contemporan se numar cu siguran cel de mandat.
ăăă
Deși de o importanșș majorș contractul de mandat ridicș

multesemne de întrebare care trebuie lmurite înainte ca parile s
ăă
încheie o astfel de convenie
.
Supranumit de unii autori „contractul cu o mie de fee” , mandatul
a aprut nu numai din necesitatea încheierii unor contracte între
persoane care se gsesc la distan, dar chiar pentru a suplini
ă ţă
inegalitatea de inteligen şi aptitudini dintre oameni , cci uneori
ţă ă
recurgem la serviciile altuia pentru a realiza ceea ce nu putem înfptui

singuri. Importana mandatului pentru viaa cotidian şi, în
ăţţă
special, cea juridic nu mai trebuie pus la îndoial. Se remarc atât
ăăăă
existena mandatului clasic, reglementat de Codul civil, având la
baz legturi de rudenie sau prietenie, cât şi aplicaii din ce în ce
ăăţ
mai frecvente în ceea ce îi priveşte pe profesionişti: avocai, notari,
ageni imobiliari, ageni de asigurri etc.Datorit intensificrii
ţţăăă
relaiilor transnaionale, dispoziii referitoare la mandat (denumit
ţţţ
uneori şi contract de intermediere) gsim atât în conveniile
ăţ
internaionale , cât şi în legislaia actual a Republicii Moldova).
ţă
Uneori, în practic, mandantul nu are decât rolul de a cerceta şi de

ă
a negocia. Pe de alt parte, în unele cazuri, deşi lucreaz în
ăă
interesul unei alte persoane, mandatarul încheie actul în numelesu personal (mandat fr reprezentare).
ăăă
În doctrin sa afirmat c mandatul se afl la originea tuturor
ăăă
contractelor . Fr a fi atât de generoşi cu acesta, apreciem c
ăăă
mandatul prezint o importan deosebit, deoarece, prin
ă ţă ă
intermediul lui, facilitându-se încheierea altor contracte civile saucomerciale, sunt dinamizate
raporturile juridice de drept privat.Contractul de mandat ocup un loc aparte în rândul
contractelorcivile, deoarece, prin intermediul lui, participanii la
circuitul civil pot încheia, în principiu, orice alt act juridic, cuexcepia celor pentru care legea pune expres
condiia s fie
ţţă
încheiate personal de ctre pri.
ăăţ
Scopul și obiectivele tezei.
Prezenta lucrare știinșificș are drept scop și obiectivele efectuareaunei analize complexe a contractului
de mandat și anume:
Apariia contractului de mandat;
•
Evoluia contractului de mandat;
Dezvoltarea și perfecșionarea cadrului legislativ carereglementeaz instituia contractului de mandat;
Importanta contractului de mandat în circuitul civil;
Depistarea lacunelor în legislaia naionala;
țț
Formularea propunerilor de
lege ferenda;
Diferenele contractului de mandat i alte contracte civile;
țș
Capitolul I.
Consideraii generale despre contractul de
mandat.
1.1. I storicul contractului de mandat
Mandatul este unul dintre cele mai vechi contracte. El trebuie să se fi practicat îndreptul grec, ca i în
dreptul roman, căci circumstanele care dau loc acestui tip de
șț
contract, cum ar fi absena, boala, lipsa de experienă în afaceri, s-au întîlnit din
țț
toate timpurile, la toate popoarele. Dar, în legătură cu acest contract, insuficiena
surselor se face simită atît de mult încît există autori care afirmă că pentru istoricii
dreptului ar fi imposibil să vorbească despre mandat i despre aciunile care in de
șțț
acesta. Există, cu toate acestea, discursuri ale oratorilor unde se pot găsi urme ale
acestui contract. Voi încerca în continuare să degajez, din aceste discursuri, cîtevareguli privitoare la
contractul de mandat. Oratorul Demostene spune, într-o pledoariea sa, că în momentul plecării în Sicilia
l-a însărcinat pe Nicostat să-i supravegheze i
să-i administreze afacerile, ca i în trecut.
S-a dorit să se vadă un caz de mandat, după Plutarh, în aciunea pe care Diomede a
îndreptat-o contra lui Alcibiade.
Dar această ipoteză este foarte contestabilă.
De o manieră generală, în dreptul antic, actul îndeplinit de mandatar pentrumandant poate să ină de
administrarea patrimoniului, dar nu se rezumă doar la
aceasta, putînd ine de un fapt juridic oarecare. Astfel
ț
kyrios
-ul (seniorul) poate sădelege unui ter exerciiul funciunilor sale tutelare, încredinîndu-i în special
țțțț
mandatul de a trece la
engyésis-
ul (punere în gaj a tinerei fete i a dotei sale,
contractată între
kyrios
i viitorul so) pupilei sale.
șț
Întrebarea pe care istoricii i-au
pus-o este aceea dacă mandatul era gratuit la Atena, aa cum era el la Roma. Aa s-ar
șș
părea, conform pledoariilor lui Demostene în care nu se vede că aceia careadministrează bunurile
absentului ar primi vreo remuneraie de vreun fel. Cu toate
acestea, nici contrariul nu este imposibil, căci nimic nu dovedete cu sigurană că
șț
gratuitatea ar fi de natura mandatului.
Mandatul este, în epoca imperială, la Roma, un contract consensual prin care

o persoană însărcinează o altă persoană, care acceptă, să-i facă gratuit un serviciu.Caracteristica
principală a mandatului o reprezintă inexistena unui echivalent, adică
gratuitatea din partea mandatarului. Scopul principal al mandatului nu era

interesul personal al părilor contractante, ca în cazul serviciilor sau al lucrărilor remunerate,
ț
ci datoria (
oficium
) sau prietenia (
amicitia
). Se considera deci nepotrivit ca cineva săsolicite plată, salariu sau echivalent de la un prieten pentru
a desfăura o activitate.
Sfera noiunii de mandat se lărgete în perioada desfăurării lucrărilor libere
țș
înglobînd atît cazuri de aciuni gratuite cît i aciuni cu plată a mandatarului.
țșț
Start Free Trial
Cancel Anytime.
Contractul de mandat a existat cu sigurană în dreptul daco-roman, sistemul de
drept local fiind un amestec între dreptul autohton și dreptul roman vulgar, dar nu s-au păstrat izvoare
în legătură cu acesta, avînd ca specific înlăturarea formalismului șia
rigidităii. Totui, «dezvoltarea produciei de mărfuri, lărgirea sferei acesteia
țșț
precum și marea varietate a produselor au impus intensificarea schimbului demărfuri, atît în

interiorul provinciei Dacia, cît și cu alte provincii sau teritorii aleimperiului. Efectuarea acestor schimburi
nu puteau fi făcute numai de producătoridireci, recurgîndu-se la negustori de profesie»
6
. Nimic nu ne împiedică să credem căerau făcute, de asemenea, și prin intermediul mandatarilor.
În secolul al XVII-lea, mandatul este reglementat în legiuirileromânești. De exemplu, atunci cînd asupra
mandatarului s-a produsun act de violenșș în urma cșruia și-a pierdut bunurile care i-au
fost încredinate prin contractul de mandat, spre valorificare, nu este
rspunztor în faa mandantului, nefiind obligat s-l despgubeasc
ăățăăă
pe acesta. Bineîneles, el trebuie s fac proba violenei, pentru a
țăăț
nu rspunde. Un alt caz care se prezint este cel în care
ăă
mandatarul, care este mandatar în mai multe contracte de mandat,nu poate s-l despgubeasc pe cel
pgubit din bunurile care i-au
ăăăă
fost încredinate printr-un alt contract de mandat.
Demostene,
Nicostate &5
; conf. Dareste,
Plaidoyers civils de Démosthène
, t. II, p. 200, nota 1.
Platner,
Der Process und die Klagen bei den Attikern
, t. II, p. 378; Caillemer,
Le mandat et lacommission,
dans les
Mémoires de l'Académie de Caen
, 1876, p. 527 ]i urm.
Beauchet,
Histoire du droit privé de la République athénienne
, t. I, p. 135.
Idem, t.IV, p. 374.
Zepu Panagioti,
Codul special al obliga\iilor,
Partea B, Atena, 1965, p. 413-414.
M. Macrea, Viaa în Dacia roman, Bucureti, 1969, p. 30, în Platon Ioan, Istoria dreptului românesc, ed. a
țăș
II-a revzut i adugit, ed. Sylvi, Bucure]ti, 1997, p. 37.
ăășăă
Istoria dreptului românesc
, vol. I, responsabil prof . univ. dr. docent Vladimir Hanga, secretar tiinific i
șțș
coordonator tehnic dr. Liviu P. Marcu, autori dr. Gheorghe Cron i alii, Editura Academiei Republicii
țșț
Socialiste România, Bucureti, 1980, p. 571.
În timpul Regatului Unit Român contractul de mandat erareglementat de codul civil adoptat în 1864.
Sub reglementareaCodului civil de la 1864, mecanismul juridic al reprezentrii se
explica doctrinar și jurisprudenșial plecînd de la efectelecontractului de mandat clasic, prin natura sa un

contract careprezuma reprezentarea.Codul Civil din R.S.S.M din 1964 nu reglementa instituia
mandatului.
1.2. Noiunea Contractului de Mandat
Contractul de mandat reprezint acordul de voine care se
ăţ
realizeaz între dou pri - numite mandant şi mandatar - prin care
ăăăţ
mandatarul se oblig s încheie acte juridice în numele şi pe seama
ăă
mandantului, pe baza unei împuterniciri de reprezentare pe careacesta i-a dat-o.
Mandatul poate fi
special
pentru o operaţie juridică sau pentru anumite operaţiideterminate (pentru o afacere sau pentru
anumite afaceri) ori
general
(pentru toateafacerile mandantului).
Mandatul formulat în termeni generali nu confer decît
împuternicirea de a încheia acte de administrare şiconservare. Împuternicirea de a încheia alte acte ur

meaz a fi
formulat numai printr-o clauz expres, cu excepia mandatului
ăăăţ
autentificat notarial şi dat în avans pentru incapacitateamandantului.

9
Intensificarea şi diversificarea raporturilor juridice civile determin
necesitatea crescînd şi oportunitatea utilizrii sporite a contractului
ăă
de mandat. În prezent, pentru exercitarea drepturilor şi executareaobligaiilor,
subiecii
de drept civil recurg tot mai frecvent laserviciile de reprezentare şi intermediere oferite atît de
persoanelefizice, cît şi de persoanele juridice, care înfptuiesc în numele şi pe
contul reprezentailor diferite aciuni ce au drept efect apariia,
ţţţ
modificarea şi stingerea raporturilor

juridice.Amploarea raporturilor de reprezentare şi intermediere estedeterminat de diverşi factori de
ordin obiectiv de ordin subiectiv.
Printre aceşti factori menionm lipsa de experien în anumite
ţ ă ţă
domenii de activitate, economia de timp şi de surse finanare,
imposibilitatea permanent sau temporar de a încheia anumite
ăă
acte etc. Astfel, pentru primirea salariului, încheierea unorcontracte, svârşirea altor acte juridice, în dive
rse situaii cînd
ăţ
subiecii dreptului civil socot de cuviin, aceştia recurg la institutul
ţ ţă
reprezentrii.
Raporturile juridice de reprezentare pot aprea în virtutea
diferitelor temeiuri, inclusiv din contracte. Printre contractele ce daunaştere raporturilor juridice de
reprezentare cel mai rspîndit este
contractul de mandat.Potrivit prevederilor
art. 1030 CC,
prin contractul de mandat o parte(mandant) împuterniceşte cealalt parte (mandatar) de a o
reprezenta la încheierea de acte juridice, iar aceasta, prinacceptarea mandatului, se oblig s acioneze în
numele şi pe
ăăţ
contul mandantului.
10
Esena reprezentrii în baza contractului de mandat rezid în
ţăă
posibilitatea mandantului de a fi subiect al raporturilor juridicecivile prin intermediul unui ter - mandata
r, împuternicit s
ţă
reprezinte în astfel de raporturi interesele primului la încheierea deacte juridice. De altfel, contractul de
mandat se prezint ca o form
ăă
clasic a reprezentrii, deoarece în baza acestui contract
ăă
reprezentatul (mandant) transmite împuternicirile sale în ceea cepriveşte încheierea de acte juridice
reprezentantului (mandatar),efectele actelor juridice astfel încheiate rsfrângându-se asupra
reprezentatului (mandant). În aceast ordine de idei contractului de
mandat îi sunt aplicabile şi normele ce reglementeaz
reprezentarea şi procura
(art. 242-258 CC).
Într-o accepiune obiectul contractului de mandat presupune
acordarea serviciilor de intermediere, fapt care permite de a susine
c mandatul se prezint atât ca form juridic de reprezentare, cât
ăăăă
şi de intermediere. Cu toate c normele speciale cu privire la
intermediere în general şi intermedierea comercial în particular se
conin într-un capitol aparte al
Codului civil (art. 1179-1198 CC),
coninutul acestor norme admite posibilitatea aplicrii fa de
ţ ă ţă
intermediere a normelor ce reglementeaz mandatul.
Definiia legal a contractului de mandat atribuie raporturile
ţă
juridice aprute în baza acestuia la categoria raporturilor de drept

ă
civil ce presupun obligaiile de prestare de servicii. Acest fapt
denot interferena juridic a contractului de mandat cu contractele
ăţă
de prestare servicii, cum sunt: contractul de administrare fiduciar,
contractul de comision, de expediie, agenia ş.a. Cu toate acestea,
ţţ
Codul civil
reglementeaz contractul de mandat prin prisma
particularitii sale specifice şi indispensabile cum este caracterul
ăţ
11
fiduciar, ceea ce în primul rând st la baza delimitrii mandatului de
ăă
construciile juridice menionate. Mai mult ca atât, specificul
ţţ
mandatului, care de altfel rezid şi în faptul c aciunile
ăăţ
mandatarului svârşite în numele mandantului condiioneaz
ăţă
apariia, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaiilor pe
ţţ
contul ultimului, poate fi invocat drept criteriu de delimitare acontractului de mandat de contractele de
prestrii servicii.
Contractul de mandat nu trebuie confundat cu cel de acordare

aserviciilor de asisten juridic în instanele judiciare. Acest
ţă ă ţ
contract, spre deosebire de contractul de mandat, nu

presupuneapariia, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaiilor în
ţţ
persoana clientului, urmând s fie reglementat de normele
Coduluicivil
cu privire la prestarea serviciilor
(art. 970-978 CC).
Posibilitatea de a încheia contractul de mandat şi cu titlu oneroscondiioneaz asemnarea acestuia cu

contractul de munc sau cu
ţăăă
contractul de antrepriz. Deosebirea principial const îns în
ăăăă
faptul c mandatarul este împuternicit a-1 reprezenta pe mandant
la încheierea de acte juridice, fiind totodat reprezentantul
mandantului, pe când obiectul contractului de munc sau de
antrepriz îl formeaz acte sau fapte materiale, iar angajatul
ăă
(salariat) şi, respectiv, antreprenorul nu au calitatea dereprezentani. De menionat îns c salariatul poate
fi împuternicit
ţţăă
de a-1 reprezenta pe angajator, sau unitatea unde lucreaz, tot aşa
cum clientul îl poate împuternici pe antreprenor de a-l reprezenta la încheierea de acte juridice în
numele clientului. În aceste cazuri
atâtsalariatul, cât şi antreprenorul vor avea calitatea de mandatar,volumul drepturilor şi obligaiilor acest
ora fiind determinat de
reglementrile
Codului Civil
cu privire la mandat.
12
Start Free Trial
Cancel Anytime.
1.3. Elementele Contractului de Mandat
Contractul de mandat comport un caracter universal în sensul c
ăă
în calitate de pri la acest contract pot aprea orice subieci de
ăţăţ
drept civil. Prile contractului de mandat sunt mandantul şi
ăţ
mandatarul. Indiferent de faptul dac mandatul este cu titlu gratuit
sau cu titlu oneros, mandantul trebuie s aib capacitatea juridic

ăăă
necesar pentru a figura drept parte în raporturile juridice aprute
ăă
în baza actelor încheiate de mandatar cu terele persoane. De altfel,
în baza contractului de mandat, parte în raporturile cu terii apare
nu mandatarul, ci mandantul.Pentru determinarea capacitii juridice a mandantului prezint
ăţ ă
interes doar natura juridic a actelor încheiate de ctre mandatar cu
ăă
terele persoane, în aceast ordine de idei este raional a distinge
ţăţ
între actele de administrare, de conservare sau de dispoziie.
Mandatarul trebuie s aib capacitate de exerciiu deplin,
ăăţă
deoarece în actele juridice pe care acesta le încheie în numele şi pecontul mandantului

trebuie s manifeste un consimmânt valabil
ă ţă
exprimat. Conform prevederilor
art. 199, alin. 2 CC,
consimmîntul
ţă
este valabil dac provine de la o persoan cu discernmânt, este
ăăă
exprimat cu intenia de a produce efecte juridice şi nu este viciat.
Lipsa consimmântului sau viciile de voin sunt apreciate nu

ţă ţă
numai în persoana mandantului, dar şi în persoana mandatarului.Cu toate c
legea nu prevede conceptul de mandat profesional,
Codul civil
stipuleaz c mandatul profesional este prezumat cu titlu
ăă
13
oneros
(art. 1033, alin. 2 CC).
Se impune concluzia c mandatul
profesional este mandatul încheiat cu scop lucrativ (comercial), iar în calitate de mandatari
profesionali pot aprea persoane fizice sau
juridice speciale, activitatea de reprezentare la încheierea de acte juridice a crora constituind îndeletnic
irea (profesiunea) acestora.
Respectiv, mandatarul profesionist (persoan fizic sau persoan
ăăă
juridic) trebuie s dispun de documentele corespunztoare ce-i
ăăăă
ofer dreptul de a participa la raporturile juridice cu terii într-o
ăţ
atare calitate.
Codul civil
presupune posibilitatea desemnrii mai multor mandatari
pentru încheierea unui act juridic
(art. 1037 CC).
Astfel, mandantulpoate desemna printr-un contract mai muli mandatari sau poate
încheia contracte separate cu mai muli mandatari pentru a fi
reprezentat la încheierea aceluiaşi act juridic. În acest sens, condiia
valabilitii contractului de mandat încheiat în formula juridic
ăţ ă
respectiv este ca aciunile întreprinse de câtre toi mandatarii în
ăţţ
vederea executrii mandatului s fie acceptate, deoarece, potrivit
ăă
mandatul produce efecte numai în cazul încare este acceptat de toi mandatarii.
Acceptarea mandatului poate fi exprimat prin svîrşirea de ctre
ăăă
mandatari a aciunilor respective împreun ori prin aprobarea în
ţă
form scris sau în alt form stabilit de lege a aciunilor celorlali
ăăăăăţţ
comandatari.Potrivit
alin. 2 art. 1037 CC,
mandatarii urmeaz încheie împreun

ăă
toate actele vizate în mandat, dac altfel nu este stipulat sau nu
rezult cu certitudine din mandat. Pentru executarea obligaiilor
ăţ
asumate ei rspund solidar. Menionm îns c încheierea împreun
ăţăăăă
14
de ctre comandatari a tuturor actelor vizate în mandat nu
reprezint o condiie obligatorie a activitii acestora în baza
ă ţ ăţ
contractului de mandat. În contractul încheiat prin care sedesemneaz mai muli mandatari sau în
mandatul propriuzis pot fi
ăţ
specificate şi alte modaliti de aciune a comandatarilor. Mai mult
ăţ ţ
ca atît, comandatarii sunt în drept s stabileasc de sine stttor
ăăăă
(separat de mandant) mecanismul de executare colectiv a
mandatului. Principiala în acest sens rmîne a fi acceptarea din
partea tuturor mandatarilor a executrii mandatului.
Obligaia încheierii împreun a tuturor actelor vizate în mandat
ţă
determin, bineîneles, şi rspunderea solidar a comandatarilor,
ăţăă
care poate surveni pentru executarea necorespunztoare sau
neexecutarea obligaiilor asumate prin contract. Rspunderea
ţă
solidar survine şi în cazurile cînd în contract se stipuleaz sau
ăă
rezult cu certitudine din mandat faptul c mandatarii nu sunt
ăă
obligai s încheie împreun toate actele vizate în mandat.
ţăă
Rspunderea solidar a comandatarilor se datoreaz nu atât
ăăă
încheierii împreun a actelor vizate în mandat, cît acceptrii
ăă
mandatului de ctre toi mandatarii.
ăţ
Potrivit
se consider depşire a împuternicirilor
ăă
mandatarului încheierea unipersonal a actelor juridice pe care
acesta a fost împuternicit s le încheie împreun cu alte persoane
ăă
desemnate în aceast privin. În acest caz, dac exist pretenii
ă ţă ă ă ţ
din partea mandantului referitor la executarea contractului el este în drept s înainteze aciuni împotriva
oricrui comandatar. Aceştia,
ăţă
la rândul lor, au dreptul la aciune de regres împotriva
comandatarului care a acionat cu depşire a împuternicirilor. Dac
ţăă
îns actul juridic pentru încheierea cruia au fost desemnai mai
ăăţ
15
muli mandatari a fost încheiat unipersonal de câtre unul din
comandatari în condiii mai avantajoase pentru mandant decât cele
convenite, aceste aciuni nu se calific drept depşire a
ţăă
împuternicirilor.Legea permite mandatarului reprezentarea mai multor persoane(mandani) pentru

încheierea aceluiaşi act. În acest sens
art. 1038,alin. 1 CC,
prevede c mandatarul care accept s reprezinte,
ăăă
pentru încheierea aceluiaşi act, persoane ale cror interese sunt sau
ar putea fi în conflict este obligat s informeze fiecare mandant, cu
excepia cazului cînd uzanele sau cunoaşterea de ctre mandani a

ţţăţ
dublei reprezentri îl exonereaz de aceast obligaie pe mandatar.
ăăăţ
Din dispoziia acestei norme se observ c realizarea conform a
ţăăă
dublei reprezentri implic respectarea unor condiii obligatorii în
ăăţ
cazul când interesele mandanilor sunt sau ar putea fi în conflict.
Acestea sunt:- condiia informrii obligatorii a fiecrui mandant despre dubla
ţăă
reprezentare;- condiia imparialitii mandatarului fa de fiecare mandant
ţ ţ ăţ ţă
(art.1038, alin. 2 CC).
În unele cazuri mandatarul nu este obligat s informeze pe fiecare
mandant despre dubla reprezentare. Legea prevede aceast
posibilitate pentru mandatar doar ca o excepie şi numai atunci cînd
dubla reprezentare este cunoscut de ctre mandani, sau când
ăăţ
uzanele în materie îl exonereaz pe mandatar de obligaia
ţăţ
informrii mandanilor.
ăţ
16
Potrivit prevederilor
mandantul care nu este în msur s cunoasc dubla reprezentare poate, în cazul în care a
ăăăă
suferit un prejudiciu, s cear declararea nulitii actului încheiat de
ă ă ăţ
mandatar. Aşadar, în vederea protejrii intereselor sale
patrimoniale, mandantul poate cere declararea nulitii actului
ăţ
încheiat de mandatar îns pentru aceasta se impun dou condiii
ăăţ
legale obligatorii, dup cum urmeaz:
ăă
- necunoaşterea de ctre mandant a dublei reprezentri, care se
ăă
poate datora atît neinformrii, cît şi informrii tardive;
ăă
- suportarea de c
tre mandant a unui prejudiciu.inînd seama de faptul c prin
Ţă
art. 1034 Codul civil
admite unspectru larg de împuterniciri ale mandatarului, care nu se reducdoar la prevederile exprese ale
mandatului, ci se extind asupra a totce poate fi dedus din cuprinsul şi esena acestuia, în vederea
protejrii intereselor mandantului legea stabileşte şi anumite limite
în ceea ce priveşte capacitatea juridic a mandatarului la încheierea
ă
actelor juridice în numele mandantului. Astfel,
art. 1039, alin. 1 CC
prevede c mandatarul nu poate încheia acte juridice în numele
mandantului cu sine însuşi, chiar şi prin reprezentant, cu excepia
cazului când este autorizat expres sau când mandantul cunoaştefaptul şi nu obiecteaz împotriva
lui. La fel, în aceast privin
ă ă ţă
menionm şi
ţă
art. 251 CC
care stabileşte c reprezentantul nu are
dreptul, în msura în care nu îi este permis în mod expres, s
ăă
încheie acte juridice în numele reprezentatului cu sine însuşi,

nici înnume propriu, nici în calitate de reprezentant al unui ter, cu
excepia cazului în care actul juridic const exclusiv în executarea
ţă
unei obligaii.
17
Start Free Trial
Cancel Anytime.
De menionat c pentru a evita impactul situaiei de încheiere a
ţăţ
actelor juridice cu sine însuşi asupra valabilitii lor faptul
ăţ
cunoaşterii de ctre mandant a unei astfel de împuterniciri trebuie
s precead svârşirea aciunilor mandatarului.
ăăăţ
numai mandantul poatecere declararea nulitii actului juridic încheiat cu înclcarea regulii
ăţ ă
prevzute la
alin. 1.
Conform
art. 226 CC,
nulitatea poate fî declarat numai în cazul în
care se demonstreaz c cealalt parte a ştiut sau trebuia s ştie
ăăăă
despre limitri. În cazul încheierii de câtre mandatar a unui act cu
sine însuşi numai mandantul îl poate autoriza în aceast privin şi,
ă ţă
respectiv, ştie sau trebuie s ştie despre aceast circumstan.
ă ă ţă
Condiiile generale care se impun de câtre legislator obiectului

ţ
actului juridic sunt: s fie licit, s se afle în circuitul civil şi s fie
ăăă
determinat sau determinabil cel puin în specia sa
(art. 206, alin. 2CC). în
ceea ce priveşte obiectul contractului de mandat, se impunanumite precizri.
Mandatul are ca obiect reprezentarea mandantului

la încheiereade acte juridice de ctre mandatar, adic svârşirea de ctre
ăăăă
mandatar a aciunilor juridice în numele şi pe contul mandantului,
îndreptate spre apariia, modificarea şi stingerea drepturilor şi
obligaiilor civile. Respectiv, obiectul contractului de mandat îl
formeaz serviciile juridice de reprezentare, care nu pot fi
materializate. De exemplu: mandantul îl împuterniceşte pemandatar s încheie un contract de locaiune,

de vânzare-
ăţ
cumprare, de schimb etc.
18
În procesul executrii contractului de mandat mandatarul deseori
realizeaz şi acte materiale, cum ar fi: preluarea bunului care

ă
urmeaz a fi vândut de ctre mandatar în numele şi pe contul
ăă
mandantului, verificarea bunului care urmeaz a fi cumprat de
ăă
câtre mandatar în numele şi pe contul mandantului etc. Cu toate c
unii autori atribuie aceste acte la obiectul contractului de

mandat, în opinia noastr, actele materiale svîrşite de ctre mandatar în
ăăă
scopul executrii contractului de mandat, având un caracter
accesoriu, nu reprezint obiectul propriu-zis al contractului de
mandat şi nu schimb esena acestuia, îns contribuie la realizarea
ăţă
cauzei contractului.Obiectul contractului de mandat, asemenea obiectului oricrui act
juridic, trebuie s fie licit. Caracterul licit al obiectului contractului
de mandat presupune c ciunile pe care este împuternicit s le
ăţă
svîşeasc mandatarul în vederea încheierii de acte juridice nu
ăă
trebuie sdepşeasc limitele legii. Orice indicaie parvenit din
ăăăţă
partea mandantului, contrar prevederilor legale, nu este
ă
obligatorie pentru mandatar. Mai mult ca atât, în cazul în
caremandatarul urmeaz indicaii contrare legii acesta poate suporta
ăţ
consecine juridice negative, fiind posibil chiar şi tragerea lui la
ţă
rspundere.
art. 670 CC,
este nul contractul al crui obiect
reprezint o prestaie imposibil. Aşadar, obiectul contractului de
ăţă
mandat trebuie s întruneasc doar prestaii posibile. Posibilitatea
ăăţ
prestaiilor presupune posibilitatea executrii mandatului în mod
ţă
obişnuit, cu mijloace cunoscute şi accesibile pentru mandatar.
19
Nu pot constitui obiect al contractului de mandat actele juridice cecomport caracter strict personal,
adic actele care, potrivit legii
ăă
sau naturii lor, nu pot fi încheiate prin mandatar. La aceste acte serefer: testamentul, cstoria,
exercitarea drepturilor printeşti ş.a.
ăăăă
Complexitatea obiectului contractului de mandat determin
felurile mandatului. In funcie de întinderea împuternicirilor
ţ
conferite mandatarului, mandatul poat fi general sau special.
Conform prevederilor
art. 1032, alin. 1
CC, mandatul poate fispecial pentru o operaie juridic sau pentru anumite operaii
ţăţ
determinate (pentru o afacere sau pentru anumite afaceri) origeneral (pentru toate afacerile mandantul
ui). Aşadar, în funcie de
felurile mandatului se disting şi regimurile juridice deosebite careofer mandatarului atât posibilitatea de
a svârşi un act juridic ce
ăă
acoper o operaie juridic (de exemplu: împuterniciri în vederea
ăţă
încheierii unui contract de locaiune) sau anumite acte juridice de
acelaşi gen care acoper mai multe operaii determinate (de
ăţ
exemplu, împuterniciri pentru perfecta-

rea anumitor tipuri deprestri servicii) - regimul juridic al mandatului special, cât şi
posibilitatea de a svârşi un spectru larg de acte juridice ce
acopertoate afacerile mandantului - regimul juridic al mandatului
general.
Este raional ca mandatul, indiferent de felul su, s fie formulat
ţăă
expres în clauzele contractuale sau în procur, deoarece, în caz

ă
contrar, legea prevede numai apariia împuternicirii de încheiere a
Principalele Contracte de Drept Civil editura “Oscar Print”, Autori: Dr. RaulPetrescu, pag. 84;20
actelor de administrare şi conservare. Astfel, potrivit
art. 1032, alin.2 CC,
mandatul formulat în termeni generali nu confer decât
împuternicirea de a încheia acte de administrare şi conservare.Împuternicirea de a încheia alte acte

urmeaz a fi formulata numai
printr-o clauz expres, cu excepia mandatului autentificat notarial
ăăţ
şi dat în avans pentru incapacitatea mandantului.Cu toate c potrivit
împuternicirilemandatarului nu se limiteaz la prevederile exprese ale mandatului,
ci se extind asupra a tot ce poate fi dedus din cuprinsul şi esena
acestuia; cu excepiile prevzute la
ţă
art. 1032, alin. 2,
mandatarul nupoate depşi limitele împuternicirilor date de câtre mandant, fiind
ă
totodat, potrivit
obligat s îndeplineasc
ăă
indicaiile mandantului.
Cu toate acestea, mandatarul este în drept s se abat de la
ăă
indicaiile mandantului dac în funcie de circumstane, poate
ţăţţ
presupune c mandantul, având cunoştin de situaia creat, ar fi
ă ţă ţ ă
aprobat o asemenea abatere. Pân la abaterea de la indicaiile
ăţ
mandantului, mandatarul este obligat sa-1 notifice despre noilecircumstane şi s aştepte decizia lui,
cu excepia cazurilor când
ţăţ
amânarea prezint un pericol pentru executare
(art. 1040, alin. 2CC).
Legea nu stabileşte condiii speciale în ceea ce priveşte forma
contractului de mandat. Acesta se încheie prin simplul acord devoin al prilor contractante, având,
dupcum am mai menionat,
ţă ă ţ ă ţ
caracter consensual. Potrivit
art. 1031 CC,
acceptarea mandatuluipoate fi expres sau tacit, adic s rezulte din actele sau chiar din
ăăăă
tcerea mandatarului. Prin derogare de la dreptul comun în materie
21
de probaiune se impune concluzia c în cazul mandatului tacit
ţă
dovada acestuia se poate face prin martori sau prezumii.
Pornind de la faptul c prin esena sa mandatul este totuşi
ăţ
reprezentativ, este raional a recurge la forma scris a mandatuluiîn
ţă
vederea oferirii terilor posibilitii de verificare a limitelor
ţ ăţ
împuternicirilor oferite de câtre mandant mandatarului. Mai mult caatît, dup cum am remarcat, potrivit
mandatulpoate fi general sau special, ceea ce înc o dat denot
ăăă
raionalitatea formei scrise a contractului de mandat, nemaivorbind
de procur, care potrivit
art.
252,
alin. 1 CC
se prezint drept
ă
înscrisul întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite dereprezentat unui sau mai multor
reprezentani.
Aşadar, în practic, mandatul se exteriorizeaz printr-un înscris
ăă
constatator cunoscut cu denumirea de procur. Cu aceeaşi
semnificaie de reprezentare în literatura de specialitate deseori se
folosesc şi termenii
delegaie, împuternicire.
Procura este documentul care în virtutea naturii sale juridice are

odubl semnificaie. În primul rând, procura atest operaiunea
ăţăţ
juridic numit
ăă
negotium
prin care o persoan împuterniceşte alt
ăă
persoan s încheie unul sau mai multe acte juridice în numele şi pe
ăă
contul ei. Intr-o atare accepiune procura este un act juridic
unilateral care urmeaz a fi acceptat de ctre andatar prin
ăă
executarea împuternicirii. În al doilea rînd, procura semnific
ă
mijlocul numit
instrumentum,
servind drept mijloc de probaiune a
formei scrise a contractului de mandat
şi, mai cu seam, condiie
ăţ
de executare a acestuia, deoarece în lipsa procurii nu pot fi
Drept Civil / Contracte Civile Chişinu 2004, Autori: Igor Trofimov, pag.52;
22
Start Free Trial
Cancel Anytime.
svârşite de câtre mandatar unele aciuni juridice, aceasta la rândul
ăţ
su concretizând volumul împuternicirilor mandatarului (drepturile
şi obligaiile lui).
Luînd în consideraie faptul c procura în unele cazuri se prezint
ţăă
şi ca mijloc de probaiune a contractului de mandat, urmeaz s
ţăă
delimitm cazurile când în vederea executrii contractului de
ăă
manda este necesar de a mai întocmi şi o prcur şi cazurile când
pentru svârşirea aciunilor în numele mandantului mandatarului îi
ăţ
este suficient doar trimiterea la contractul de mandat. Este
raional de a întocmi procuri în cazurile încheierii contractelor şi
svârşirii actelor juridice cu titlurile de valoare şi mijloacele bneşti
ăă
ale mandantului. În celelalte cazuri mandatarul poate recurge laexecutarea mandatului

fiind suficient doar trimiterea la contract
fr prezentarea procurii. De menionat c în cazul unor divergene
ăăţăţ
între împuternicirile oferite prin procur şi coninutul contractului de
ăţ
mandat în raporturile dintre mandant şi mandatar, prioritate

pentruaplicare au prevederile contractuale, iar în raporturile dintremandatar şi teri, împuternicirile
oferite prin procur.
ţă
Între contractul de mandat şi procur exist o interdependen.
ă ă ţă
Aceasta se prezint în felul urmtor: dac legea prescrie form
ăăăă
autentic actului la care urmeaz s participe mandatarul în numele

ăăă
mandantului (de exemplu, înstrinarea unui imobil, ipoteca etc.),
atunci mandatul trebuie s fie şi el autentic, dat fiind faptul c cele
ăă
dou acte formeaz un tot indivizibil.
ăă
Într-adevr, potrivit
art. 252,alin. 2 CC,
procura eliberat pentru încheierea de acte juridice m
form autentic trebuie s fie autentificat notarial. Altfel se prezint
ăăăăă
Drept Civil editura “Cartier Juridic” Chişinu 2005, Autori: Alexandru Rotari, Aurel
Bieşu, Oleg Efrim, pag. 40
23
situaia atunci când actul juridic pe care este împuternicit s-1
ţă
încheie mandatarul în numele şi pe contul mandantului îmbrac
forma autentic prin voina prilor, fr ca legea s impun în mod

ăţăţăăăă
imperativ acest lucru. În acest caz nu este necesar autentificarea
notarial a procurii.
Codul civil alRepublicii Moldova
nu conine reglementri speciale în
ţă
ceea ce priveşte termenul contractului de mandat, fapt ce ofer
prilor contractante posibilitatea s stabileasc de sine stttor
ăţăăăă
termenele contractuale speciale şi termenul general în funcie de
perioada necesar executrii mandatului şi de particularitile
ă ă ăţ
acestuia, sau s încheie contractul pe un termen nedeterminat.
Pornind de la faptul c contractul de madat şi procura în unele
cazuri se prezint ca un tot indivizibil, termenul contractului poate fi
determinat de termenul pentru care mandatarului îi este eliberat
procura.Putem vorbi despre pre ca element al contractului de mandat
numai în cazurile când este vorba de mandatul oneros, deoarece,de

regul, mandatul se prezint ca un contract cu titlu gratuit.
ăă
Mandantul este obligat s plteasc mandatarului remuneraie
ăăăţ
numai în cazurile prevzute de lege sau de contract
(alin. 1 art.1033 CC). Codul civil
a stabilit regula conform creia mandatul
profesional este prezumat cu titlu oneros
(art. 1033, alin. 2 CC).
Cuantumul retribuiei mandatarului este determinat prin acordul
prilor şi variaz în funcie de complexitatea împuternicilor
ăţăţ
mandatarului, gradul de calificare al acestuia etc. În acelaşi timpprin
se stabileşte c în cazul mandatului
oneros, mandantul este obligat s plteasc mandatarului retribuia
ăăăţ
24
stabilit prin contract, în baza legii, prin uzane sau în funcie de
ăţţ
valoarea serviciilor acordate.
1.4. Caracterele juridice ale Contractului de Mandat
Referindu-ne la caracterele juridice ale mandatului, menionm c
ţăă
contractul de mandat este un contract consensual, de regul

ă
unilateral, cu titlu gratuit.Aşadar, contractul de mandat are un caracter consensual,deoarece

se consider valabil încheiat prin simplul acord de voin
ă ţă
al prilor contractante. În acest sens mandatarul îşi poate da
ăţ
consimmântul în mod expres sau tacit, deoarece, potrivit
ţă
prevederilor
art. 1031
CC, acceptarea mandatului este expres sau
tacit. Acceptarea este tacit dac rezult din actele sau chiar din
ăăăă
tcerea mandatarului. Observm c în materia reglementrii
ăăăă
încheierii contractului de mandat, legiuitorul reflect regulile
generale privind încheierea contractului
(art. 679-703 CC).
Am menionat c contractul de mandat,
ţă
de regul,
este uncontract unilateral cu titlu gratuit, în sens c îl oblig doar pe
ăă
mandatar (nu intereseaz faptul c, în raporturile cu terii,
ăăţ
obligaiile aparin mandantului) şi nu presupune remuneraie. Legea

ţţţ
îns nu interzice ca mandatarul s fie remunerat de ctre mandant.
ăăă
Obligaia mandantului de remunerare a mandatarului exist doar în
ţă
cazurile prevzute de lege sau de contract
(art. 1033, alin. 1 CC).
Conform prevederilor
art. 1033, alin. 2
CC, mandatul profesoral esteprezumat cu titlu oneros. Prin urmare, de regul, mandatul este
25
prezumat cu titlu gratuit, ceea ce de altfel rezult şi din definiia
ăţ
legal a contractului de mandat.
Aşadar, în cazul în care mandatul este gratuit, putem vorbi desprecaracterul unilateral al acestuia
(regul), iar dac este oneros, are
ăă
caracter sinalagmatic (excepie). Mandatul gratuit opereaz în
ţă
exclusivitate raporturi juridice de reprezentare, pe când

mandatuloneros presupune atât raporturi juridice de reprezentare, cât şiraporturi juridice de
intermediere.Analiza contractului de mandat permite s evideniem un şir de
ăţ
trsturi specifice acestuia:

ăă
1. Contractul de mandat este, de regul, un contract
intuitu personae,
fcând parte din contractele care se încheie în
considerarea calitilor mandatarului. De exemplu, analizând
ăţ
calitile profesionale ale mandatarului şi împuternicindu-1 de a-1
ăţ
reprezenta la încheierea unui contract, mandantul previne într-

omsur oarecare eventualele probleme care ar putea aprea în
ăăă
cazul când contractul ar fi fost încheiat de ctre mandantul însuşi.
2. Raporturile juridice aprute în baza contractelor de mandat sunt
de obicei fiduciare, cu excepia cazurilor când participanii acestora
ţţ
sunt persoane juridice
. în pofida excepiei menionate, acest fapt
ţţ
permite totuşi de a atribui contractul de mandat la categoriacontractelor

fiduciare.3. În raporturile cu terii mandatarul acioneaz în numele
ţţă
mandantului. Respectiv, toate drepturile şi obligaiile care rezult
ţă
din actele juridice încheiate în baza contractului de mandat apar, se

4
Contracte Civile Speciale editura “All Beck” Bucureşti 2000, Autor: Corneliu Turianu, pag. 75;26
modific sau se sting în numele mandantului. Prin aceasta
contractul de mandat se deosebeşte de unele contracte de prestri
servicii cum sunt contractul de comision şi contractul de expediie.
4. În baza contractului de mandat mandatarul se oblig s acioneze
ăăţ
nu numai în numele mandantului, dar şi pe contul acestuia.Respectiv, tot ceea ce se obine sau poate fi
obinut din executarea
ţţ
de acte juridice încheiate în baza contractului de mandat

devineproprietatea mandantului. Mai mult ca atît, în vederea proteciei
drepturilor mandantului,
Codul civil
prevede reglementarea în bazacreia bunurile dobîndite de ctre mandatar, în numele su, dar pe
ăăă
contul mandantului, în cadrul executrii obligaiilor contractuale sau
ăţ
care i-au fost transmise de mandant pentru executarea mandatuluisunt considerate, în raport cu
creditorii mandatarului, bunuri alemandantului
(art. 1045 CC).
Fiind, dup cum am menionat, o form clasic a reprezentrii,

ăţăăă
contractului de mandat îi sunt aplicabile şi normele cereglementeaz reprezentarea şi procura
(art. 242-258 CC).
Menionm îns c funcia contractului de mandat se reduce în
ţăăăţ
general la reglementarea raportului aprut între mandant şi
mandatar (partea intern a reprezentrii). Scopul contractului de
ăă
mandat ine totuşi nu de reglementarea raporturilor între prile
ţăţ
contractante, ci presupune ne reprezentarea mandantului înraporturile cu terii. inând seama de acest fa

pt, raportul de
ţŢ
reprezentare aprut în baza contractului de mandat intereseaz şi
ăă
relaiile cu terii (partea exterioar a reprezentrii). Împuternicirile
ţţăă
mandatarului în relaiile cu terii în vederea executrii contractului
ţţă
de mandat se fixeaz, de regul, în procur.
ăăă
27
Start Free Trial
Cancel Anytime.
6.
Codul civil
prevede şi o modalitate specific de stabilire a
raporturilor contractuale de mandat. Astfel, potrivit prevederilor
art.1031 CC,
acceptarea mandatului este expres sau tacit.
ăă
Acceptarea este tacit dac rezult din actele sau chiar din tcerea
ăăăă
mandatarului.7. O particularitate a mandatului este şi faptul c contractul de
mandat este, de regul, cu titlu gratuit. Contractul de mandat poate
fi şi oneros, dar numai în cazurile prevzute de lege sau de contract
(art. 1033, alin. 1 CC).
Deşi mandatul este, în principiu, un contract cu titlu gratuit, legeanu interzice ca mandatarul s fie
remunerat, dac exist stipulaie
ăăăţ
expres în acest sens. Deci legiuitorul prezum numai gratuitatea
ăă
mandatului, caracterul gratuit nu este de esena, ci numai de
natura contractului). Dac mandatarul este un profesionist,
prezumia de gratuitate nu opereaz, cuantumul remuneraiei

ţăţ
urmînd a fi stabilit - în lips de stipulaie şi criterii legale - de ctre
ăţă
instan, avînd în vedere natura şi volumul serviciilor prestate.
ţă
Prin faptul c mandatul poate fi cu titlu oneros, el se aseamn cu
ăăă
contractul de munc şi contractul de antrepriz.
ăă
Principaladeosebire const în aceea c mandatul are ca obiect (principal)
ăă
încheierea de acte juridice cu terii şi, de regul, mandatarul este
ţă
reprezentantul mandantului, în timp ce contractul de munc sau de
antrepriz are ca obiect acte sau fapte materiale şi intelectuale
prestate pentru cealalt parte contractant, iar salariatul, respectiv
ăă
antreprenorul (arhitectul), nu are calitatea de reprezentant.
Precizm îns, c salariatul poate primi împuternicire de
ăăă
Drept Civil / Contracte Civile Chişinu 2004, Autori: Igor Trofimov, pag. 54;
28
reprezentare din partea unitii (de exemplu, pentru achiziionarea
ăţ ţ
de bunuri), în care caz va avea calitatea de mandatar, cel puin în
raporturile dintre el şi terul contractant, precum şi între acesta din
urm şi mandant, chiar dac în raporturile dintre mandant şi
ăă
salariatul lui (mandatar), datorit raporturilor de munc (raporturi
ăă
de subordonare), regulile mandatului vor fi înlocuite parial cu
regulile aplicabile raportului de munc (obligativitatea acceptrii şi
ăă
executrii mandatului, rspunderea mandatarului fa de mandant
ă ă ţă
potrivit regulilor din dreptul muncii, iar nu din dreptul civil |

etc.)3. Tot astfel, antreprenorul poate fi împuternicit s încheie anumite
acte juridice în numele clientului (de exemplu, s obin avize sau
ăţă
autorizaii din partea organelor competente). |
Pe de alt parte, un liber profesionist care, de regul, este un
ăă
reprezentant (mandatar), nu întotdeauna v-a avea aceast calitate.
ă
De exemplu, avocatul care d numai consultaii juridice' sau care
ăţ
acord numai asisten juridic, fr puteri de reprezentare, are în
ă ţă ă ă ă
raporturile civile de regul, calitatea de antreprenor, iar nu de
mandatar. Mandatul este, de regul, un contract
consensual,
care ianaştere prin simplul acord de voin al prilor, fr a fi supus
ţă ă ţ ă ă
vreunei forme speciale. Dup cum s-a spus "mandatul poate fi dat
în form scris sau chiar verbal ori în mod tacit (În practic,
ăăăă
mandatul este constatat de obicei printr-un înscris numit
procur
sau
împuternicire.
Procura, ca
negotium,
este un act juridic unilateral (exprimîndvoina mandantului, oferta de mandat), iar ca
instrumentum,
este înscrisul în care se enumer actele juridice ce urmeaz s fie
ăăă
îndeplinite de mandatar procurator în numele mandantului. Prile

ăţ
redacteaz un înscris pentru a terii s fie în msur s verifice
ăţăăăă
29
puterile conferite mandatarului, precum şi limitele în care acestapoate contracta în numele

mandantului.Cînd actul juridic la care particip mandatarul în numele
mandantului urmeaz s fie încheiat în form solemn (de regul,
ăăăăă
autentic), atunci procura trebuie s fie dat şi ea în aceeaşi form,
ăăăă
deoarece
procura (mandatul) formeaz un tot indivizibil cu actul în
vederea cruia a fost dat
(regula simetriei formelor). Astfel, deexemplu, mandatarul împuternicita s cumpere sau s schimbe un
ăă
teren ori s încheie un contract de donaie sau s constituie
ăţă
oipotec etc., trebuie s înfişeze o procur (sau un contract de
ă ă ăţ ă
mandat) în form autentic.
ăă
În literatura de specialitate şi în practica judiciar se consider c
ăăă
mandatarul trebuie s fie împuternicit prin procur autentic numai

ăăă
în cazul în care
legea
prevede o asemenea form pentru validitatea
actului juridic ce urmeaz s fie încheiat prin mandatar, nu îns şi
ăăă
atunci cînd acest act urmeaz s fie încheiat în form autentic prin
ăăăă
voina prilor, fr ca legea s prevad o atare cerin.
ţ ă ţ ă ă ă ă ţă
1.5. Delimitarea de alte contracte civile
De regul, în dreptul civil mandatul este un contract cu titlu
gratuit, mandatarul nefiind remunerat pentru serviciile pe care leface mandantului de a încheia unul
sau mai multe acte juridice înnumele şi pe seama sa. Caracterul gratuit al contractului de mandatcivil ine
numai de natura contractului, nu şi de esena lui. Astfel,
ţţ
mandatul civil poate fi cu titlu oneros. În acest caz, mandatul se
30
aseamn fie cu contractul de antrepriz de lucrri, fie cu cel de
ăăăă
munc.
Principala deosebire între contractul de mandat şi contractul

deantrepriz sau de munc const în obiectul acestora. În cazul
ăăă
mandatului, mandatarul are de încheiat, în principal, acte juridice şi,uneori, fapte materiale necesare
actelor juridice, în timp ce, în cazulantreprizei de lucrri şi a contractului de munc, antreprenorul şi
ăă
angajatul îndeplinesc, în principal, fapte materiale şi

intelectuale.O alt deosebire este aceea referitoare la calitatea de
reprezentant pe care o are, de regul, numai mandatarul. Acesta
acioneaz în numele şi pe seama mandantului, care va rspunde
ţăă
fa de terele persoane pentru obligaiile asumate de mandatar, în
ţă ţ ţ
limitele împuternicirii acordate.Antreprenorul, de regul, nu are calitatea de reprezentant al
clientului (beneficiarului). În mod excepional el poate primi
împuternicire de la client s obin avizele, autorizaiile necesare
ăţăţ
ridicrii construciei sau realizrii lucrrii care fac obiectul
ăţăă
contractului.Angajatul se poate afla în aceeaşi situaie dac angajatorul îl
ţă
împuterniceşte s-l reprezinte fa de teri în încheierea unor acte
ă ţă ţ
juridice, dar aceast activitate are caracter excepional şi oricum
ăţ
este secundar activitii principale, care const în îndeplinirea de
ă ăţ ă
fapte materiale sau intelectuale.Contractul de mandat nu trebuie confundat cu alte contracte, cucare se
aseamn. Delimitarea de alte contracte se impune pentru
ăă
a stabili regimul juridic aplicabil raporturilor dintre pri.
ăţ
31
Mandatul cu titlu oneros se deosebeşte de
contractul de munc
şi
de
contractul de antrepriz,
întrucît mandatarul încheie acte juridice şi este reprezentantul mandantului, în timp ce salariatulsau antr
eprenorul svârşesc acte sau fapte materiale şi nu au
calitatea de reprezentant.Contractul de mandat se deosebeşte şi de
vînzare,
deoarececumprtorul devine proprietarul bunului vîndut, pe cînd mandantul
ăă
este reprezentat de mandatar.
Capitolul II. Condiiile de validitate a Contractului de Mandat
Mandatul poate fi expres sau tacit, putînd fi dat în form scris
ăă
sau chiar verbal.În practic mandatul este constatat, de regul, printr-un înscris
ăă
numit procur
. Întocmirea unui înscris este necesar pentru ca terii
ăţ
s verifice puterile conferite mandatarului de ctre mandant,
ăă
precum şi limitele în care acesta poate contracta în numelemandantului.Procura are o dubl semnificaie.
În primul rînd, procura semnific
ăţă
operaiunea juridic numit
ţăă
"negotium",
prin care o persoan
împuterniceşte o alt persoan (mandatar, procurator) s încheie
ăăă
unul sau mai multe acte juridice în numele şi pe seama ei. Din acestpunct de vedere, procura este un
act juridic unilateral care urmeaz
a fi acceptat de ctre mandatar prin executarea împuternicirii.
Contracte Civile Speciale editura “All Beck” Bucureşti 2000, Autor: Corneliu Turianu,pag. 78;32
Start Free Trial
Cancel Anytime.
În al doilea rând, procura semnific mijlocul juridic numit
"instrumentum ",
care dovedeşte existena şi, mai cu seam,
ţă
coninutul mandatului, categoriile de acte juridice care vor fi
încheiate şi limitele puterilor conferite mandatarului.Procura poate fi dat sub

forma înscrisului, sub semntur privat
ăăăă
sau sub forma înscrisului autentic.Forma autentic a procurii este necesar ori de câte ori actul
ăă
juridic pe care-1 va încheia mandatarul (procuratorul) cu tera
persoan trebuie întocmit în form autentic. Potrivit principiului
ăăă
simetriei formelor actelor juridice, procura formeaz un tot
indivizibil cu actul juridic pentru încheierea cruia a fost dat. Nu
ăă
intereseaz dac actul încheiat cu tera persoan trebuie fcut în
ăăţăă
form autentic, deci are caracter solemn, ori acest lucru a fost
ăă
decis de pri. Este suficient ca actul încheiat cu tera persoan s
ăţţăă
fie întocmit în form autentic pentru ca şi procura dat pentru

ăăă
realizarea lui s aib aceeaşi form autentic.
ăăăă
În situaia unui mandat cu titlu oneros, trebuie s se întocmeasc
ţăă
un contract de mandat în care se vor stipula obligaiile ambelor
pri (mandant şi mandatar), urmînd a fi semnat de acestea.
ăţ
Cînd actul juridic pe care urmeaz s-1 încheie mandatarul este
ăă
autentic, atunci şi procura trebuie întocmit în form autentic.
ăăă
Acest lucru se datoreaz faptului c mandatul formeaz un tot
ăăă
indivizibil cu actul în vederea cruia a fost dat.
Totuşi, mandatul trebuie s fie dat în form autentic numai în
ăăă
cazul în care legea prevede forma autentic pentru validitatea
actului juridic ce urmeaz a fi încheiat de mandatar, nu şi atunci
33
când acest act a fost încheiat în form autentic, fr ca legea s
ăăăăă
prevad o atare cerin.

ă ţă
Mandatul poate fi expres, dar şi tacit
Mandatul tacit
trebuie s
rezulte din împrejurri de fapt care fac neîndoielnic intenia
ăăţ
prilor.
ăţ
Mandatul tacit nu trebuie confundat cu
mandatul aparent,
întrucât în cazul mandatului aparent terii încheie contractul cu convingerea
c mandatarul are puterea de a reprezenta, fr ca, în realitate,
ăăă
mandatarul s aib aceast putere (de exemplu, mandatul a fost
ăăă
revocat sau mandatarul a depşit limitele reprezentrii).
ăă
În privina
dovezii
mandatului, trebuie s distingem dup cum
ăă
mandatul este expres sau tacit. În toate cazurile, acceptareamandatului poate fi dovedit prin executarea
lui de ctre mandatar
ăă
Dac mandatul este expres, dovada se face dup regulile

ăă
dreptului comun, dac nu exist prevederi legale speciale, în
ăă
principiu prin înscris autentic sau sub semntur privat.
ăăă
Dac mandatul este tacit, dovada acestuia se poate face, atât de
ctre pri, cât şi de terul cu care contracteaz mandatarul sau de
ăăţţă
ali teri prin orice mijloc de prob.
ţţă
În cazul în care nu poate fi dovedit încheierea contractului de
mandat, atunci raporturile dintre pri se vor soluiona potrivit
ăţţ
regulilor gestiunii de afaceri sau îmbogirii fr just cauz.
ăţ ă ă ă ă
2.1. Capacitatea
juridic a prilor
ăăţ
Contracte Civile editura “Lumina Lex” Bucureşti 1998, Autori: I. Motica, FlorinMoiu, pag. 46;
34
În privina
capacitii,
ăţ
legea nu prevede condiii speciale, astfel c
ţă
vor fi aplicabile regulile dreptului comun. Se impun totuşi anumiteprecizri, datorit specificului
contractului de mandat, cu privire la
ăă
capacitatea cerut mandantului şi mandatarului.
Capacitatea
mandantului
se apreciaz în funcie de natura actului
ăţ
juridic pe care urmeaz s-1 încheie prin mandatar (act de
ăă
administrare, act de conservare sau act de dispoziie). El trebuie
s fie capabil de a contracta el însuşi actul pentru încheierea
cruia îl însrcineaz pe mandatar.
ăăă
În privina
mandatarului,
în toate cazurile, acesta trebuie s aib
ăă
capacitatea deplin de exerciiu, deoarece în actele pe care încheie
ăţ
în numele mandantului trebuie s exprime un consimmînt valabil.
ă ţă
2.2. Consimmîntul prilor
ţă ă ţ
Întrucît, în principiu, mandatul are caracter consensual,consimmântul prilor nu trebuie s îmbrace vreo fo
rm special,
ţă ă ţ ă ă ă
el trebuind s îndeplineasc condiiile prevzute de lege pentru
ăăţă
validitatea oricrei convenii, adic:
ăţă
a) s provin de la o persoan cu discernmânt;
ăăăă
b) s fie exteriorizat;
c) s fie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice;
ăţ
d) s
nu fie viciat de vicii de consimmânt (eroare, dol, violen
ţă ţă
sau leziune).
35
Deoarece mandatul se încheie „intuitu personae", eroarea asuprapersoanei mandatarului va atrage

nulitatea mandatului.Unele precizri se impun în legtur cu
ăăă
actul cu sine însuşi, dublareprezentare
şi
mandatul în interes comun.Actul cu sine însuşi
apare în situaia în care mandatarul încheie
actul juridic care formeaz obiectul contractului cu sine însuşi şi
nu cu un ter. Rolul terului este luat chiar de ctre mandatar în
ţţă
acest caz. În cazul
dublei reprezentri,
contractul este încheiatnumai de ctre mandatar, în numele şi pe seama altor dou
ăă
persoane, pe care tot el le reprezint. În privina acestora, în
ăţ
literatura juridic s-a exprimat opinia c
ăă
autocontractul
(denumire sub care sunt cunoscute actul cu sine însuşi şi dublareprezentare) ar neglija interesele
mandantului sau mandanilor
şi c mandantul ar putea cere anularea actului pentru dol prin
reticen.
ţă
Autocontractul nu trebuie confundat cu
mandatul în interescomun
(„procuratio in rem suam"), în acest caz, nu se poate puneproblema nulitii, deoarece mandatarul
contracteaz cu un ter pe
ăţ ă ţ
care nu-1 reprezint, numai ca, alturi de mandant, este şi el
ăă
cointeresat în încheierea actului care formeaz obiectul mandatului.
De exemplu, un teren este proprietate comun a dou persoane şi
ăă
unul dintre coproprietar d mandat celuilalt coproprietar s-i vând
ăăă
partea sa este posibil ca şi mandatarul s fie interesat s vând
ăăă
partea sa, astfel c el va aciona atât în numele mandantului, cât şi
ăţ
în interes propriu.
36
2.3. Obiectul contractului de mandat
Obiectul
contractului trebuie s îndeplineasc condiiile generale
ăăţ
prevzute de lege pentru validitatea oricrui contract trebuind s
ăăă
existe, s fie în circuitul civil, s fie determinat sau determinabil, s
ăăă
fie pasibil şi s fie licit.
ă
În toate cazurile, obiectul contractului de mandat îl pot formanumai actele juridice, nu şi faptele
materiale.Actele juridice cu caracter personal nu pot fi fcute prin mandatar
(de exemplu, testamentul, mrturia într-un proces, rspunsul la
ăă
interogatoriu etc.).În privina
întinderii
mandatului, acesta poate fi
special
sau
general
. Mandatul este special, cînd se d pentru o singur operaie
ăăţ
juridic („procuratio unicus rei") sau pentru anumite operaii
ăţ
determinate, şi general, când mandatarul primeşte împuternicireade a se ocupa de toate treburile

mandantului („procuratio omniumbonorum").Mandatul conceput în termeni generali nu este valabil
decîtpentru actele de administrare şi de conservare; de aici rezult c
ăă
puterile oferite mandatarului sunt supuse unei interpretri
restrictive, fiind protejate de lege interesele mandantului.În baza unui mandat general, mandatarul nu
poate încheia decâtacte de administrare şi de conservare. Specializarea nu trebuie îns
dus la extrem, astfel încît mandatul este special dac va indica
ăă
natura operaiei juridice şi obiectul ei.
37
Start Free Trial
Cancel Anytime.
În legtur cu aceste aspecte, în practica judiciar s-a decis c
ăăăă
renunarea la judecat reprezint o desistare, deci un act de
ţăă
dispoziie.
De aceea, declaraia de renunare trebuie fcut personal sau prin
ţţăă
mandatar cu procur special. De asemenea, s-a artat c procura
ăăăă
general de reprezentare nu aceste suficient pentru îndeplinirea
ăă
unor acte procedurale într-un proces, acte care conin elemente de
dispoziie, cum sunt: recunoaşterea, tranzacia, înscrierea în fals,
ţţ
pentru acestea fiind necesar o procur special.
ăăă
Indiferent de întinderea mandatului (general sau special),mandatarul nu poate depşi limitele puterilor ce
i-au fost conferite
ă
de mandant. Mandatarul trebuie s s
e încadreze în limitele împuternicirii primite de la mandant. Dac mandatarul încheie acte
juridice prin care depşeşte limitele împuternicirii sale, atunci el va
rspunde personal pentru prejudiciile cauzate atît fa de mandant,
ă ţă
cît şi fa de terul cu care a contractat.
ţă ţ
Mandantul nu poate fi obligat fa de terul cu care mandatarul a
ţă ţ
contractat peste limitele împuternicirii în afara cazului cînd aratificat actul astfel încheiat.
2.4. Forma mandatului
Deşi mandatul este un contract consensual, care ia naştere

prinsimplul acord al prilor, întocmirea unui înscris este necesar
ăţă
pentru ca terii s fie în msur a verifica puterile conferite
ţăăă
38
mandatarului, precum şi limitele în care se poate contracta înnumele

mandantului.Cînd actul juridic la care particip mandatarul în numele
mandantului urmeaz a fi încheiat în form autentic, atunci şi actul
ăăă
constatator al mandatului (procura ori împuternicirea) este necesars se încheie în form autentic, întrucît
mandatul formeaz un tot
ăăăă
indivizibil cu actul în vederea a fost dat.În literatura de specialitate şi în practica judiciar se co
nsider c
ăă
mandatarul trebuie s fie împuternicit prin procur autentic numai
ăăă
în cazul în care
legea
prevede o asemenea form pentru validitatea
actului juridic ce urmeaz s fie încheiat prin mandatar, nu îns şi
ăăă
atunci c acest act urmeaz s fie încheiat în form autentic prin
ăăăăă
voina prilor, fr ca legea s prevad o atare cerin.
ţ ă ţ ă ă ă ă ţă
Pe de alt parte, pentru unele operaii juridice, legea prevede
ăţ
necesitatea unei procuri autentice indiferent de forma actului

juridicce urmeaz s fie încheiat de ctre mandatar, în numele
ăăă
mandantului. De exemplu, unitile cu capital de stat şi
ăţ
cooperatiste pot face pli în numerar numai persoanelor indicate în
ăţ
documente sau celor împuternicite de acestea pe baz de procur
ăă
autentificat, special sau general, cu excepia retribuiilor,
ăăţţ
burselor, ajutoarelor din fondurile de asigurri sociale, premiilor şi
altor drepturi asimilate acestora, care pot fi pltite membrilor din
familia titularului sau altui salariat din aceeaşi unitate, pe baz de
împuternicire (procur) sub semntur privat, vizat de şeful
ăăăăă
ierarhic titularului drepturilor bneşti.
Drept Civil editura “Cartier Juridic” Chişinu 2005, Autori: Alexandru Rotari, Aurel
Bieşu, Oleg Efrim, pag. 89;
39
Cînd mandatul este un contract consensual, consimmântul
ţă
prilor poate fi dat şi în mod
ăţ
expres,
dar şi în mod
tacit
. Mandatultacit rezult din acele împrejurri de fapt care fac neîndoielnic
ăăă
intenia prilor. Oferta de mandat special, în orice caz, trebuie s
ţăţă
fie expres, în schimb, acceptarea ofertei de mandat poate fi tacit,
ăă
inclusiv în cazul mandatului special sau autentic, rezultând dinexecutarea lui din partea
mandatarului.Mandatul tacit nu trebuie s fie confundat cu
mandatul aparent;
înacest caz deşi lipseşte voina mandantului de a fi reprezentat
(mandatarul a depşit împuternicirea sau mandatul a încetat
anterior ori nici n-a existat în realitate)terii contracteaz cu
ţă
credina scuzabil şi legitim fr vreo culp, dar nu neaprat
ţăăăăăă
eroare comun) c mandatarul aparent are puteri de reprezentare;
ăă
cum s-a spus, "credina legitim valoreaz titlu". Astfel se întîmpl,
ţăăă
de exemplu, în cazul revocrii mandatului, care nu a fost adus la
ăă
cunoştin terilor indiferent c mandantul a fost ori nu în culp (dar
ţă ţ ă ă
nici complet strin de aparena creat). Buna-credin a terului se
ă ţ ă ţă ţ
prezum potrivit regulilor generale.
ă
Mandatul aparent produce efecte ca şi cum mandatarul
aparentar fi avut puteri de reprezentare; aşa cum exist mandat fr
ăăă
reprezentare, se recunoaşte şi reprezentarea fr mandat. În
ăă
consecin, terul contractant de bun-credin poate aciona (dar
ţă ţ ă ţă ţ
nu este obligat în acest sens) împotriva mandantului în baza actului încheiat cu mandatarul aparent, caz
în care va fi obligat s execute
şi obligaiile asumate (de exemplu, dac cere predarea lucrului
ţă
vîndut de mandatarul aparent va fi obligat s plteasc preul).În
ăăăţ
schimb, persoana reprezentat fr voia ei poate aciona împotriva
ăăăţ
terului numai dac a ratificat actul încheiat de mandatarul aparent,
ţă
40
caz în care mandatul aparent se transform cu efect retroactiv (de
la data încheierii actului) într-un mandat de reprezentare de

dreptcomun. În lipsa ratificrii, mandatarul aparent rspunde fa de
ă ă ţă
mandant (cu care nu are raporturi contractuale) pe teren delictualsau ca un
negotiorum
gestor
, dup cum a fost sau nu în culp.
ăă
Rspunderea mandatarului aparent poate fi angajat şi fa de
ă ă ţă
terul contractant, dar numai extracontractual (delictual), deoarece
nu a contractat în nume propriu.
Capitolul III. Efectele Contractului de Mandat
Fiind, dup caz, unilateral sau sinalagmatic, contractul de mandat
comport drepturi şi obligaii ale prilor determinate în funcie de
ăţăţţ
caracterul gratuit sau oneros al acestuia.inînd cont de faptul c mandatarul încheie acte juridice în
Ţă
numele şi pe contul mandantului, obligaia principal a
ţă
mandatarului este de a executa mandatul în conformitate cuindicaiile mandantului
(art. 1040, alin. 1 CC).
Indicaiile în ceea ce
priveşte modalitatea şi condiiile de executare a mandatului se pot
conine atât în contractul de mandat, cât şi în instruciunile
ţţ
separate date de câtre mandant mandatarului. În cazuldivergenelor pe care le conin prevederile contrac
tuale fa de
ţ ţ ţă
instruciunile mandantului în ceea ce priveşte executarea

ţ
mandatului, prioritate au prevederile contractuale.Neexecutarea obligaiei de a executa mandatul

în conformitate cu
indicaiile mandantului (abaterea de la indicaiile mandantului),
ţţ
41
care potrivit reglementrii generale prevzute la
ăă
include orice înclcare a obligaiilor, inclusiv executarea
ăţ
necorespunztoare sau tardiv, atrage dup sine rspunderea
ăăăă
mandatarului, cu excepia cazurilor când abaterile sunt în favoarea
mandantului.Mandatarul este în drept s se abat de la indicaiile mandantului,
ăăţ
dac, în funcie de circumstanele executrii mandatului, poate
ăţţă
presupune c mandantul, având cunoştin de situaia cert, ar fi
ă ţă ţ ă
aprobat o asemenea abatere. Mandatarul beneficiaz de acest drept
în mod condiionat. Pân la abaterea de la indicaiile mandantului,
ţăţ
mandatarul este obligat s-l notifice despre noile circumstane şi s

ăţă
aştepte decizia lui. Excepia o formeaz cazurile când amînarea
ţă
prezint un pericol pentru executare
(art. 1040, alin. 2 CC).
Daca executarea de câtre mandatar a indicaiilor date de
mandant duce, în mod vizibil, la dezavantajarea acestuia din urm,
mandatarul trebuie s execute indicaiile doar dup ce a comunicat
ăţă
mandantului dezavantajele posibile, iar acesta insist asupra
indicaiilor
(art. 1040, alin. 3 CC).
Cît priveşte împuternicirile mandatarului, acestea, potrivit
art.1034 CC,
nu se limiteaz la prevederile exprese ale mandatului, ci
se extind asupra a tot ce poate fi dedus din cuprinsul şi esena
acestuia, cu excepiile prevzute de lege. Mandatarul poate încheia
ţă
toate actele care pot fi deduse din împuternicirile lui şi care suntnecesare pentru îndeplinirea
mandatului. Împuternicirile date uneipersoane pentru a încheia acte care in de profesia sau funcia pe
ţţ
care o exercit şi care rezult din natura lor nu trebuie s fie

ăăă
stipulate expres.
42
Start Free Trial
Cancel Anytime.
În cazul mandatului cu titlu gratuit, spre deosebire de

mandatuloneros, mandatarul rspunde numai pentru intenie sau pentru
ăţ
culp grav.
ăă
Considerm principial a remarca faptul c prin executarea
ăă
mandatului nu trebuie îneleas încheierea neaprat a actului
ţăăă
juridic de ctre mandatar. In cazul când din anumite considerente
de ordin obiectiv mandatarul nu reuşeşte s încheie actul juridic în
condiiile stabilite de mandant, dar dovedeşte c pe parcursul
ţă
executrii mandatului cu titlu gratuit a acionat prudent, depunînd
ăţ
toat diligena, rspunderea lui nu va fi angajat. Aceasta se
ăţăă
datoreaz faptului c obligaia mandatarului de a încheia acte

ăăţ
juridice în baza contractului de mandat este o obligaie de pruden
ţ ţă
şi diligen, în care obinerea rezultatului final (încheierea de acte
ţă ţ
juridice) nu poate fi garantat. În aceast ordine de idei,
ăă
art. 1035CC
prevede c mandatarul este obligat s acioneze în interesul
ăăţ
mandantului cu pruden şi diligen şi s evite apariia conflictelor
ţă ţă ă ţ
între interesele sale personale şi interesele

mandantului.În cazurile raporturilor juridice de mandat opereaz norma
dispozitiv general ce prevede executarea personal a mandatului
ăă
de ctre mandatar, deoarece contractul de mandat este încheiat
intuitu personae.
În aceast ordine de idei
prevede obligaia mandatarului de a executa personal mandatul,
dac nu i se permite prin contract transmiterea mandatului câtre un
ter. Se permite atragerea de ajutoare pentru a-l asista pe

ţ
mandatar în exercitarea mandatului. În aşa fel, mandatarul este îndrept s transmit executarea
mandatului ctre un ter numai cu
ăăăţ
acordul prealabil al mandantului, adic, dac acest drept este
ăă
stipulat în clauzele contractuale. Cît priveşte atragerea de ajutoare
43
pentru a-l asista pe mandatar în executarea mandatului, legea nuprevede condiii speciale, aceasta
prezentîndu-se ca o prerogativ a
ţă
mandatarului.Cu toate c mandatul este un contract
intuitu personae,
legeapermite în mod condiionat posibilitatea transmiterii executrii
ţă
mandatului ctre un ter chiar şi în cazul cînd contractul nu prevede
ăţ
aceast posibilitate. Astfel, conform prevederilor
art. 1036, alin. 2CC,
în cazul în care o cer interesele mandantului, mandatarultrebuie s transmit împuternicirile ctre un

ter dac, din cauza
ăăăţă
unor circumstane imprevizibile, nu poate executa mandatul şi nu
are posibilitatea s-l informeze despre aceasta pe mandant în timp
util. Transmiterea executrii mandatului ctre un ter este supus

ăăţă
unor reguli specifice la capitolul rspunderii mandatarului, deoarece
anume rspunderea mandatarului pentru aciunile persoanei tere
ăţţ
intereseaz mai cu seam în acest context. Potrivit
ăă
(art. 1036, alin.3 CC),
pentru actele persoanei creia i-a transmis mandatul fr a fi
ăăă
autorizat, mandatarul rspunde ca pentru actele proprii. Astfel,
legislatorul invoc rspunderea necondiionat a mandatarului
ăăţă
pentru actele terului cruia i-a fost transmis mandatul fr
ţăăă
autorizarea mandantului ca pentru actele sale proprii.În cazul în care transmiterea mandatului ctre
un ter este
ăţ
sancionat de câtre mandant, rspunderea mandatarului se
ţă
limiteaz doar în privina alegerii terului, sau în ceea ce priveşte
ăţţ
transmiterea incomplet ori tardiv a instruciunilor de executare a
ăăţ
mandatului. Astfel, potrivit prevederilor
dac
ă
transmiterea mandatului câtre un ter este permis, mandatarul
ţă
rspunde doar pentru vina ce-i revine în privina alegerii terului şi
ăţţ
pentru modul în care i-a transmis instruciunile.
44
In vederea asigurrii proteciei drepturilor mandantului în cazul
ăţ
transmiterii mandatului câtre un ter legislatorul stabileşte dreptul
mandantului de a înainta aciuni în justiie fa de persoanele care
ţ ţ ţă
1-au asistat sau 1-au substituit pe mandatar. Astfel, potrivit
art.1036, alin. 5
CC, mandantul are în toate cazurile dreptul de aintenta aciune persoanei care 1-a asistat sau 1-
a substituit pe
mandatar.Legea oblig mandatarul, la cererea mandantului, s pun la
ăăă
dispoziia acestuia din urm toat informaia cu privire la
ţăăţ
executarea contractului şi s dea explicaiile necesare în aceast
ăţă
privin. La executarea mandatului mandatarul este obligat s-1
ţă ă
informeze despre aceasta pe mandant şi s prezinte darea de
ă
seam în forma convenit de câtre pri asupra tuturor aciunilor de
ăăăţţ
reprezentare întreprinse
(art. 1041, alin. 1 CC).
Drept excepie de la prevederile
art. 1041 alin. 1 CC
se prezint
posibilitatea pe care o au prile contractului de mandat de a
ăţ
exclude prin acordul lor total sau a limita volumul de obligaii în
ceea ce priveşte prezentarea informaiilor şi a drii de seam
ţăă
despre executarea mandatului. În acest sens,
art. 1041, alin. 2
CCprevede c convenia în al crei temei obligaiile mandatarului de a
ăţăţ
prezenta informaii despre aciunile întreprinse de ctre acesta în
ţţă
vederea executrii mandatului şi darea de seam despre
ăă
executarea propriu-zis a contractului se face în scris.
Mandatarul, fiind în esen un reprezentant al mandantului, se
ţă
oblig s încheie acte juridice, acionând în numele şi pe contul
ăăţ
acestuia. Prin efectul legii mandatarul nu obine nici un drept
asupra bunurilor dobândite în urma executrii obligaiilor sale
ăţ
45
contractuale. Mai mult ca atât, mandatarul este obligat s remit
ăă
necondiionat mandantului tot ce a primit de la acesta în vederea
executrii mandatului şi nu a utilizat în acest scop, inclusiv, dup
ăă
caz, şi procura al crei termen de aciune nu a expirat. În acest
ăţ
sens
art. 1043 CC
prevede c mandatarul este obligat s remit
ăăă
mandantului tot ceea ce a primit pentru executarea mandatului şinu a utilizat în acest scop, precum şi
tot ceea ce a dobândit înexecutarea obligaiilor sale contractuale.
În cazul mandatului oneros mandatarul este îndreptit s rein
ăţ ă ţ ă
ceea ce îi datoreaz mandantul atît din sumele pe care trebuie s le
ăă
remit acestuia, cît şi din sumele încredinate pentru executarea
ăţ
mandatului. In acest sens,

prevede c
mandatarul are dreptul s rein din sumele pe care trebuie s le
ăţăă
remit mandantului ceea ce mandantul îi datoreaz pentru
ăă
executarea mandatului. El are dreptul s rein din sumele
ăţă
încredinate pentru executarea mandatului ceea ce i se cuvine.
Legea stabileşte obligaii speciale ale mandatarului în ceea ce
priveşte confidenialitatea informaiei deinute de el. In acest sens,
ţţţ
prevede c mandatarul este obligat s nu
ăă
divulge informaia care i-a devenit cunoscut în cadrul activitii
ţ ă ăţ
sale, dac mandantul are un interes justificat în pstrarea secretului
ăă
asupra ei şi dac nu exist, în baza dispoziiilor legale, o obligaie
ăăţţ
de dezvluire sau dezvluirea nu este permis de mandant.
ăăă
Obligaia de pstrare a confidenialitii subzist şi dup încetarea
ţ ă ţ ăţ ă ă
mandatului
(art. 1042, alin. 2 CC).
De asemenea, mandatarul nu aredreptul s foloseasc în avantajul su atît informaia pe care o
ăăăţ
obine, cât şi bunurile pe care le primeşte ori pe care este obligat s
ţă
le administreze în exercitarea mandatului, dac nu are
46
consimmântul mandantului sau dac dreptul de folosin nu
ţă ă ţă
rezult din lege sau din mandat
(art. 1044, alin. 1 CC).
Odat fiind
înclcat aceast obligaie, pe lîng compensaiile la care este inut
ăăăţăţţ
pentru prejudiciul cauzat, mandatarul, în cazul folosirii informaiei
sau bunurilor fr autorizaie, trebuie s plteasc mandantului
ăăţăăă
pentru folosirea informaiei o sum echivalent cu îmbogirea sa
ţ ă ă ăţ
datorit folosirii ei, iar în cazul când a folosit un bun, o chirie
corespunztoare. Dac foloseşte pentru sine banii pe care trebuie

ăă
s-i remit mandantului ori s-i utilizeze în favoarea acestuia,
ăăă
mandatarul va datora dobânzi din momentul cheltuirii banilor
(art.1044, alin. 2 CC).
Obligaia principal a mandantului în cazul contractului de
ţă
mandat oneros rezid în remunerarea mandatarului. În acest sens
art. 1033, alin. 1
CC prevede c mandantul este obligat s plteasc
ăăăă
mandatarului remuneraie numai în cazurile prevzute de lege sau
ţă
de contract.Modalitatea de remunerare a mandatarului pentru serviciileacordate poate fi stabilit prin

acordul prilor contractante în mod
ăăţ
diferit. Remunerarea poate consta într-o sum bneasc fix,
ăăăă
achitat integral la momentul încheierii sau executrii contractului
ăă
de mandat. La fel, retribuirea mandatarului se poate efectua

prinachitarea eşalonat a sumelor de bani, cuantumul fiind stabilit în
funcie de aciunile efectiv înfptuite de câtre mandatar în vederea
ţţă
executrii mandatului. în virtutea faptului c contractul de mandat,
ăă
fiind o modalitate de reprezentare, se prezint şi ca o modalitate de
intermediere, prile contractului pot negocia şi achitarea serviciilor
ăţ
de intermediere printr-o cot procentual, coraportat la beneficiul
ăăă
obinut de ctre mandant din tranzacie.
ţăţ
47
Start Free Trial
Cancel Anytime.
Prin acordul prilor retribuia mandatarului poate îmbrca şi
ăţţă
forma unor beneficii patrimoniale în persoana acestuia.Mai mult ca atât, indiferent de caracterul oneros
sau gratuit alcontractu-lui de mandat, mandantul este obligat s compenseze
cheltuielile efectuate de mandatar pe parcursul executrii
mandatului, pe care acesta, în funcie de împrejurri, consider
ţăă
oportun de a le efectua. În aceast privin în
ă ţă
se menioneaz c cheltuielile pe care mandatarul le efectueaz
ţăăă
pentru executarea obligaiilor contractuale şi pe care, în funcie de
ţţ
împrejurri, acesta le consider necesare trebuie compensate de
ăă
ctre mandant. Mandantul nu este îndreptit s refuze restituirea
ă ăţ ă
acestor cheltuieli chiar dac actul juridic în vederea cruia a fost
ăă
eliberat mandatul nu a fost încheiat.Mandantul este în drept s refuze compensarea cheltuielilor
efectuate de câtre mandatar doar în cazul mandatului oneros

şinumai cu îndeplinirea condiiei c cheltuielile suportate de câtre
ţă
mandatar se compenseaz prin remuneraie. Astfel, nu pot fi
ăţ
înaintate pretenii, în temeiul
art. 1046, alin. 1
CC atunci cândcheltuielile urmeaz a fi compensate prin remuneraie. Cheltuielile
ăţ
care se fac în mod obişnuit la executarea unor obligaii de felul
celor stipulate în contract sau cheltuielile care ar fi fost fcute de
mandatar şi în absena contractului sunt considerate compensate
prin remuneraie, dac restituirea lor nu se face în mod obişnuit
ţă
şi
dac nu s-a convenit altfel
(art. 1046, alin.2CC).
.La cererea mandatarului, mandantul este obligat s plteasc
ăăă
acestuia un avans pentru cheltuielile necesare executrii
mandatului
(art. 1046, alin. 3 CC).
48
în afar de repararea prejudiciilor produse din vina mandantului,
conform prevederilor
mandantul este obligats repare şi prejudiciul produs fr vina sa pe care mandatarul 1-a
ăăă
suferit în executarea mandatului, dac prejudiciul este rezultatul
unui pericol legat de obligaia contractual ori s-a produs în urma
ţă
executrii unei indicaii a mandantului. Astfel, observm c
ăţăă
legislatorul prevede repararea prejudiciilor cauzate fr culpa
ăă
mandantului în mod condiionat, adic numai în cazurile când exist
ţăă
una din urmtoarele condiii:
ăţ
• prejudiciul cauzat mandatarului este rezultatul unui pericol legatde obligaia contractual;
ţă
• prejudiciul cauzat mandatarului se datoreaz unei indicaii a
ăţ
mandantului pe care a urmat-o mandatarul.De menionat c în unele cazuri legea permite liberarea
ţă
mandantului de obligaia de a repara prejudiciul cauzat
mandatarului chiar şi atunci când se întrunesc condiiile prevzute
ţă
de
art. 1047, alin. 1 CC.
în acest sens
menioneaz c nu se poate formula o pretenie în temeiul alin. (1)
ţăăţ
atunci cînd un prejudiciu de felul celui care s-a produs urmeaz a fi
acoperit prin remuneraie sau cînd prejudiciul a fost practic produs
printr-o aciune care nu era necesar executrii obligaiilor
ţăăţ
contractuale ale mandatarului sau printr-o omisiune a lui.

Astfel,liberarea mandantului de obligaia reparrii prejudiciului cauzat
ţă
mandatarului este posibil în urmtoarele cazuri:
ăă
- prejudiciul urmeaz
ă
a fi acoperit prin remuneraie (dac acoperirea
ţă
prejudiciului din contul remuneraiei va fi contestat, sarcina probei
ţă
se pune pe seama mandatarului);
49
- prejudiciul s-a produs printr-o aciune care nu era necesar
ţă
executrii obligaiilor contractuale ale mandatarului;
ăţ
- prejudiciul s-a produs printr-o omisiune a mandatarului.
Capitolul IV. Încetarea Contractului de Mandat
Particularitile contractul
ăţ
ui de mandat la capitolul încetrii
acestuia se datoreaz atît faptului c mandatul se încheie, dup
ăăă
cum am mai menionat,
intuitu personae,
cît şi caracterului fiduciaral raporturilor stabilite între pri în urma încheierii contractului.
ăţ
Aşadar, pe lîng temeiurile generale de stingere a obligaiilor
ăţ
contractuale (de exemplu: prin executare, expirarea termenului),caracterul specific al contractului

de mandat determin şi temeiuri
ă
speciale în acest sens, cum sunt: revocarea mandatului, renunarea
mandatarului, decesul sau incapacitatea uneia din prile
ăţ
contractante.În cazul formulrii normelor despre denunarea contractului de
ăţ
mandat legislatorul foloseşte termenul
revocare,
care esteechivalent cu termenul
denunare.
Potrivit regulii generale, contractul de mandat este revocabil,adic poate fi denunat de ctre prile contract
ante.
ăţăăţ
Revocabilitatea mandatului este una din particularitile distincte
ăţ
ale contractului de mandat, reprezentând dreptul fiecrei pri
ăăţ
contractante de a denuna în mod unilateral în orice timp
contractul. În acest sens,
art. 1050, alin. l CC,
menioneaz c
ţăă
50
mandatul poate fi denunat oricând de oricare dintre pri. Aşadar,
ţăţ
mandatul poate fi denunat (revocat) în mod unilateral atât de
mandant, cât şi de mandatar indiferent de caracterul gratuit sauoneros al acestuia. Mai mult ca
atât, este nul clauza prin care se
exclude dreptul unei pri de a denuna mandatul
ăţţ
(art. 1050, alin. 5CC).
Subliniem îns c aplicarea regulii generale în ceea ce priveşte
ăă
revocarea mandatului comport anumite condiii şi efecte, ce difer
ăţă
în funcie de partea contractant care o înfptuieşte.
ţăă
Revocarea mandatului necesit a fi notificat atît mandatarului, cît
ăă
şi terelor persoane cu care a contractat mandatarul în vederea
executrii mandatului, dac acordarea împuternicirilor câtre
ăă
mandatar s-a fcut prin exprimarea voinei fa de terele persoane
ă ţ ţă ţ
cu care mandatarul urmeaz a contracta. Revocarea mandatului
notificat numai mandatarului nu se poate opune terilor care, fr
ăţăă
a şti despre revocare, au contractat cu bun-credin cu
ă ţă
mandatarul. În acest caz, mandantul are drept de regres împotrivamandatarului

(art. 1050, alin. 2 CC).
Mandatarul poate denuna mandatul odat fiind îndeplinit cel
ţăă
puin una din urmtoarele condiii:
ţăţ
• s fie asigurat posibilitatea mandantului de a se îngriji în
ăă
continuare de actele asupra crora s-a contractat;
• s existe motiv întemeiat pentru denunarea mandatului.
ăţ
Dac exist motive întemeiate, mandatarul poate renuna
ăăţ
necondiionat la mandat, în sens c nu este inut s asigure
ţăţă
mandantului posibilitatea s se îngrijeasc de actele asupra crora
ăăă
51
deja s-a contractat. Condiiile invocate de legislator în privina
ţţ
dreptului mandatarului de a denuna mandatul din proprie iniiativ
ţţă
sunt chemate s protejeze interesele legitime ale mandantului. În
acest sens,
prevede c mandatarul poate

ă
denuna mandatul doar în aşa fel încât s fie posibil pentru
ţă
mandant s se îngrijeasc în continuare de actele asupra crora s-a
ăăă
contractat, cu excepia cazului când exist motiv întemeiat pentru a
ţă
denuna.
În cazul cînd mandatarul nu ofer mandantului posibilitatea de a
se îngriji în continuare de actele asupra crora s-a contractat,
mandantul are dreptul la daune interese. In privina existenei
ţţ
motivelor întemeiate care servesc drept temei pentru liberareamandatarului de obligaia de a asigura
posibilitatea mandantului s
ţă
se îngrijeasc de actele asupra crora s-a contractat, acestea nu
ăă
sunt enumerate în lege, prin urmare, prile, prin acordul lor, având
ăţ
posibilitatea de a le stipula în contract.Drept efect al denunrii mandatului de ctre mandant se prezint
ţă ă ă
obligaia acestuia în privina compensrii tuturor cheltuielilor
ţţă
suportate de ctre mandatar ce in
ăţ
de executarea mandatului,indiferent de nivelul sau etapa de executare a acestuia. În aşa fel,potrivit
art. 1050, alin. 4
CC, dac a denunat, mandantul este
ăţ
obligat fa de mandatar la compensarea tuturor cheltuielilor
ţă
aprute în executarea contractului. Dac mandatul este cu titlu
ăă
oneros, mandantul trebuie s plteasc mandatarului remuneraia
ăăăţ
convenit.
Potrivit regulii generale, decesul sau incapacitatea mandantuluinu servesc drept temei de stingere a
raporturilor contractuale. Prin
52
Start Free Trial
Cancel Anytime.
acordul prilor contractante sau în virtutea coninutului obligaiei
ăţţţ
contractuale se poate deroga de la aceast regu
Concluzii și recomandșri
.Contractul de mandate constituie unul dintre cele mai rspîndite
contracte de reprezentare, considerinduse a fi fundamental

53
relaiilor de reprezentare convenional.Chiar i în condiiile
țțășț
drastice ale sistemului romanic, acest contract s-a înfat ca un
ăș
veritabil izvor al acestui tip de relaii, de la el ramificîndu-se pe
parcursul timpului o gama larga de alte contracte similare.În zilele noastre mandatul are o utilizare
exploziv în special în
materie comercial.Codul Civil al RM reglementeaz raporturile de
ăă
mandat în art. 1030-

1052 din aceste prevederi se desprinde olegatur juridic accentuat între asemenea instituii a dreptului
ăăăț
civil ca reprezentare reglementata în partea general a Codului Civil
, mandatul ca forma derivat a acesteia i procura.Mandatul se
ăș
refer la aspectul intern al raporturilor dintre reprezentant i
ăș
reprezentat, pe cînd reprezentarea privește aspectul extern alacestor raporturi adica relaiile dintre
reprezentat i reprezentant
țș
pe de o parte și terșul contractant pe dealta parte .Prin urmarereprezentarea este de natura

contractului de mandate, iar nu deesena lui. Dei Codul Civil reglementeaz doar mandatul cu
țșă
reprezentare, existena mandatului far reprezentare nu este
ță
contestata de nimeni, utilitatea sa practic impunînduse de la sine.
În același timp, raporturile juridice specific mandatului s epotcrea nu numai în temeiul unui contract, ci
și în temeiul legii
încazurile expres prevazute.Am putea da cu titlu de exempluprezumia de mandate tacit, reciproc dintre
soi precum i
țțș
raporturile dintre persoana juridical și cei care-i alcștuiesc organellede conducere.Prin urmare, exista
atit reprezentare far mandate cît i mandate
ăș
fr reprezentare.
ăă
54
Individualizarea contractului de mandate se manifesta tot o datași prin obiectul sșu, care poate consta
doar în prestașia încheieriide acte juridice ceia ce exclude extinderea obiectului acestuia șiasupra actelor
materiale.Raporturile de mandat persist atât între persoanele fizice, cît şi
cu participarea subiectelor de drept civil cu statut de persoan
juridic. Esena juridic a raportului de mandat const în
ăţăă
posibilitatea figurrii în calitate de parte (subiect) a acestui raport
prin intermediul unei alte persoane tere, împuternicit s
ţăă
reprezinte în astfel de raporturi interesele patrimoniale alepersoanei reprezentate. Anume prin aceast p
articularitate juridic
ăă
a raportului de mandat, legislatorul scoate în relief calitateaspecific a mandatului ca form juridic de

intermediere. Cu toate
ăăă
c normele speciale despre intermediere în general şi intermedierea
comercial se conin într-un capitol aparte al Codului Civil
ăţ
(Art.art.1179-1198), şi legislatorul n-a evideniat legtura expres
ţăă
dintre aceste construcii juridice, coninutul normelor în cauz ne
ţţă
indic posibilitatea aplicrii fa de normele intermedierii a normelor
ă ă ţă
ce reglementeaz mandatul. În acelaşi context poate fi stabilit
ăă
legtura juridic dintre mandat şi reprezentare (Art. art. 242-258).
ăă
Legtura dintre mandat şi reprezentare este unidirecional, ceea
ăţă
ce înseamn c mandatul presupune raporturi de reprezentare.
ăă
Reprezentarea însşi nu este legat organic de mandat. Vis-a-vis de
ăă
instituiile tradiionale ale dreptului civil cu care poate fi analizat în
ţţă
plan comparativ mandatul, actualul Cod Civil conine unele
construcii juridice, care datorit diferitor mecanisme de încheiere,
ţă
executare, efecte juridice pot fi în practica contractual asemuite cu
mandatul. Astfel reglementrile

ă
contractului în folosul unui ter
prin
55
care debitorul (promitentul) se oblig sa efectueze prestaia nu
ăţ
creditorului (stipulantului), ci terului (beneficiarului), indicat sau
ne indicat în contract, care obine in mod nemijlocit dreptul sa
pretind prestaia in folosul su, pot fi contrapuse cu cele din
ăţă
materia mandatului. O situaie analogic poate aprea şi în cazul
ţăă
raportului de fidejusiune
, unde o parte (fidejusor) se obliga fa de
ţă
cealalt parte (creditor) sa execute integral sau parial, gratuit sau
ăţ
oneros obligaia debitorului. Elementul juridic de prestaie în folosul
ţţ
altei persoane, sau pentru alt persoan nu poate forma o identitate
ăă
juridic dintre aceste contracte.
Conform definiiei legale, expuse în acest articol, contractul de

ţ
mandat se atribuie la categoria obligaiilor juridico-civile de prestare
a serviciilor juridice. Acest fapt denot interferena juridic a acestui
ăţă
contract cu celelalte contracte de prestare a serviciilor, în special

cucele de prestare a serviciilor juridice, ca comisionul şi agenia,
administrarea fiduciar, expediia ş.a. Îns legislatorul a modelat
ăţă
aceast construcie juridic, inând cont de caracterele
ăţăţ
indispensabile ale mandatului, şi anume: caracterul fiduciar alraportului respectiv, care la rândul su este
determinat de faptul c
ăă
aciunile mandatarului condiioneaz apariia, modificarea şi
ţţăţ
stingerea drepturilor şi obligaiilor, precum şi faptul c mandatarul
ţă
svârşeşte aceste aciuni juridice din numele mandantului. Anume
ăţ
aceast trstur juridic delimiteaz contractul de mandat de
ăăăăăă
contractul de acordare a serviciilor de asisten juridic în
ţă ă
instanele de judecat, care nu prevede apariia, modificarea şi
ţăţ
stingerea drepturilor şi obligaiilor. Un asemenea contract urmeaz
ţă
s fie guvernat de normele Codului Civil privitoare la prestarea
serviciilor (art.art 970-978).
56
Pentru reglementarea juridic a raporturilor de mandat legislatorul
utilizeaz noiunea de cooperare, fcând trimitere la raportul
ăţă
contractual dintre mandant şi mandatar. Coninutul obligaiei de
ţţ
cooperare dintre prile vizate, reprezint o consecin logic a
ă ţ ă ţă ă
caracterului fiduciar a relaiilor dintre pri. Mandantul nu se
ţăţ
elibereaz totalmente de obligaii în urma încheierii contractului şi
ăţ
transmiterii împuternicirilor, dar urmeaz activ s susin
ăăţă
mandantul în exercitarea mandatului prin crearea condiiilor optime
pentru activitatea mandatarului şi anume, punerea la dispoziie a
informaiei, documentaiei necesare mandatarului, achitarea la timp
ţţ
a conturilor şi.a.
57
Start Free Trial
Cancel Anytime.
B I B L I O G R A F I E1. Drept Civil
editura “Cartier Juridic” Chişinu 2005
Autori:
Alexandru Rotari, Aurel Bieşu, Oleg Efrim (pag. 297 –
314).
2. Drept Civil
Contracte Civile
Chişinu 2004
Autori:
Igor Trofimov (pag.9 – 12; 76 – 94).
3. Contracte Civile Speciale
editura “All Beck” Bucureşti 2000
Autor:
Corneliu Turianu (pag.211 – 225).
4. Tratat de Drept Civil
editura “Universul Juridic” Bucureşti2001
Autor:
Francisc Deak (pag. 311 – 335).
5. Contracte Civile
editura “Lumina Lex” Bucureşti 1998

Autori:
I. Motica, Florin Moiu (pag.215 – 240).
6. Drept Civil
editura “Oscar Print” Bucureşti 2000
58
Autori:
profesori universitari: Iosif R. Urs şi Smaranda Anghieni
pag.107 – 119
).7. Drept Civil. Curs selective
editura ALL Back, 2003
Autori:
Gabriel Boroi, Liviu Stanciulescu
Principalele Contracte de Drept Civil
editura “Oscar Print”
Autori:
Dr. Raul Petrescu
10. Drept civil. Contracte speciale Genoiu Ilioara, CernatCosmin, Barbu Vlad11.
Drept Civil , Contracte Speciale, Emilian Ciongaru,Mihai Secula editura Scrisul Românesc 12.
Comentariul Codului Civil13. Codul Civil al Republicii Moldova
59
60
Ministerul Educaiei al
Republicii MoldovaUniversitatea de StatFacultatea de dreptCatedra de drept civil
Tez de an
Tema:Contractul de mandat
Coordonator tiinific:Pistruga Vitalie
șț
Elaborat de Carp Mircea
61

Limbă

Contractul de Mandat

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contractul de Mandat

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA: CONTRACTUL DE MANDAT

Actualitatea temei investigate----------------------------------------------------3Scopul și obiectivele tezei-----------

Consideraii generale despre contractul de

Istoricul contractului demandat--------------------------------------------------------------5

Noţiunea Contractului de Mandat

Elementele Contractului de Mandat

Caracterele juridice ale Contractului de Mandat

Delimitarea de alte contracte civile

-------------------------------------------------23Capitolul II. Condiţiile de validitate a contractului de mandat----

Capacitatea juridică a părţilor

Obiectul contractului de mandat

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Capitolul III. Efectele Contractului de Mandat------------------------------------31Capitolul IV. Încetarea

I n t r o d u c e r eActualitatea temei investigate.

Printre contractele care sunt cel mai des folosite de ctre

societatea contemporan se numar cu siguran cel de mandat.

Deși de o importanșș majorș contractul de mandat ridicș

încheie o astfel de convenie

a aprut nu numai din necesitatea încheierii unor contracte între

persoane care se gsesc la distan, dar chiar pentru a suplini

inegalitatea de inteligen şi aptitudini dintre oameni , cci uneori

recurgem la serviciile altuia pentru a realiza ceea ce nu putem înfptui

special, cea juridic nu mai trebuie pus la îndoial. Se remarc atât

existena mandatului clasic, reglementat de Codul civil, având la

baz legturi de rudenie sau prietenie, cât şi aplicaii din ce în ce

mai frecvente în ceea ce îi priveşte pe profesionişti: avocai, notari,

ageni imobiliari, ageni de asigurri etc.Datorit intensificrii

relaiilor transnaionale, dispoziii referitoare la mandat (denumit

uneori şi contract de intermediere) gsim atât în conveniile

internaionale , cât şi în legislaia actual a Republicii Moldova).

Uneori, în practic, mandantul nu are decât rolul de a cerceta şi de

a negocia. Pe de alt parte, în unele cazuri, deşi lucreaz în

În doctrin sa afirmat c mandatul se afl la originea tuturor

contractelor . Fr a fi atât de generoşi cu acesta, apreciem c

mandatul prezint o importan deosebit, deoarece, prin

contractelorcivile, deoarece, prin intermediul lui, participanii la

încheiate personal de ctre pri.

Scopul și obiectivele tezei.

Apariia contractului de mandat;

Dezvoltarea și perfecșionarea cadrului legislativ carereglementeaz instituia contractului de mandat;

Importanta contractului de mandat în circuitul civil;

Depistarea lacunelor în legislaia naionala;

Diferenele contractului de mandat i alte contracte civile;

Consideraii generale despre contractul de

1.1. I storicul contractului de mandat

toate timpurile, la toate popoarele. Dar, în legătură cu acest contract, insuficiena

dreptului ar fi imposibil să vorbească despre mandat i despre aciunile care in de

să-i administreze afacerile, ca i în trecut.

îndreptat-o contra lui Alcibiade.

Dar această ipoteză este foarte contestabilă.

aceasta, putînd ine de un fapt juridic oarecare. Astfel

ul (punere în gaj a tinerei fete i a dotei sale,

i viitorul so) pupilei sale.

Întrebarea pe care istoricii i-au

acestea, nici contrariul nu este imposibil, căci nimic nu dovedete cu sigurană că

gratuitatea ar fi de natura mandatului.

Mandatul este, în epoca imperială, la Roma, un contract consensual prin care

gratuitatea din partea mandatarului. Scopul principal al mandatului nu era

Sfera noiunii de mandat se lărgete în perioada desfăurării lucrărilor libere