Sunteți pe pagina 1din 101

TEMA: CONTRACTUL DE MANDAT

PLANUL TEZEI:

Introducere---------------------------------------------------------------------------------3

Actualitatea temei investigate----------------------------------------------------3Scopul și obiectivele tezei-----------


---------------------------------------------4

Capitolul I.

Consideraii generale despre contractul de

mandat.

1.1.

Istoricul contractului demandat--------------------------------------------------------------5

1.2.

Noţiunea Contractului de Mandat

------------------------------------------------7

1.3.

Elementele Contractului de Mandat

---------------------------------------------101.4.

Caracterele juridice ale Contractului de Mandat

-----------------------------------191.5.

Delimitarea de alte contracte civile

-------------------------------------------------23Capitolul II. Condiţiile de validitate a contractului de mandat----


-------------242.1.

Capacitatea juridică a părţilor

--------------------------------------------------------262.2.

Consimţămîntul părţilor

---------------------------------------------------------------272.3.

Obiectul contractului de mandat

-----------------------------------------------------282.4.
Forma mandatului

----------------------------------------------------------------------29

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

Capitolul III. Efectele Contractului de Mandat------------------------------------31Capitolul IV. Încetarea


Contractului de Mandat-----------------------------------38

Concluzii și recomandșri

----------------------------------------------------41Bibliografie--------------------------------------------------------------------
-------------

I n t r o d u c e r eActualitatea temei investigate.

Printre contractele care sunt cel mai des folosite de ctre

societatea contemporan se numar cu siguran cel de mandat.

ăăă

Deși de o importanșș majorș contractul de mandat ridicș


multesemne de întrebare care trebuie lmurite înainte ca parile s

ăă

încheie o astfel de convenie

.
Supranumit de unii autori „contractul cu o mie de fee” , mandatul

a aprut nu numai din necesitatea încheierii unor contracte între

persoane care se gsesc la distan, dar chiar pentru a suplini

ă ţă

inegalitatea de inteligen şi aptitudini dintre oameni , cci uneori

ţă ă

recurgem la serviciile altuia pentru a realiza ceea ce nu putem înfptui


singuri. Importana mandatului pentru viaa cotidian şi, în

ăţţă

special, cea juridic nu mai trebuie pus la îndoial. Se remarc atât

ăăăă

existena mandatului clasic, reglementat de Codul civil, având la

baz legturi de rudenie sau prietenie, cât şi aplicaii din ce în ce

ăăţ

mai frecvente în ceea ce îi priveşte pe profesionişti: avocai, notari,

ageni imobiliari, ageni de asigurri etc.Datorit intensificrii

ţţăăă

relaiilor transnaionale, dispoziii referitoare la mandat (denumit

ţţţ

uneori şi contract de intermediere) gsim atât în conveniile

ăţ

internaionale , cât şi în legislaia actual a Republicii Moldova).

ţă

Uneori, în practic, mandantul nu are decât rolul de a cerceta şi de


ă

a negocia. Pe de alt parte, în unele cazuri, deşi lucreaz în

ăă

interesul unei alte persoane, mandatarul încheie actul în numelesu personal (mandat fr reprezentare).

ăăă

În doctrin sa afirmat c mandatul se afl la originea tuturor

ăăă

contractelor . Fr a fi atât de generoşi cu acesta, apreciem c

ăăă

mandatul prezint o importan deosebit, deoarece, prin

ă ţă ă

intermediul lui, facilitându-se încheierea altor contracte civile saucomerciale, sunt dinamizate
raporturile juridice de drept privat.Contractul de mandat ocup un loc aparte în rândul

contractelorcivile, deoarece, prin intermediul lui, participanii la

circuitul civil pot încheia, în principiu, orice alt act juridic, cuexcepia celor pentru care legea pune expres
condiia s fie

ţţă

încheiate personal de ctre pri.

ăăţ

Scopul și obiectivele tezei.

Prezenta lucrare știinșificș are drept scop și obiectivele efectuareaunei analize complexe a contractului
de mandat și anume:

Apariia contractului de mandat;


Evoluia contractului de mandat;

Dezvoltarea și perfecșionarea cadrului legislativ carereglementeaz instituia contractului de mandat;

Importanta contractului de mandat în circuitul civil;

Depistarea lacunelor în legislaia naionala;

țț

Formularea propunerilor de

lege ferenda;

Diferenele contractului de mandat i alte contracte civile;

țș

Capitolul I.

Consideraii generale despre contractul de

mandat.

1.1. I storicul contractului de mandat

Mandatul este unul dintre cele mai vechi contracte. El trebuie să se fi practicat îndreptul grec, ca i în
dreptul roman, căci circumstanele care dau loc acestui tip de

șț
contract, cum ar fi absena, boala, lipsa de experienă în afaceri, s-au întîlnit din

țț

toate timpurile, la toate popoarele. Dar, în legătură cu acest contract, insuficiena

surselor se face simită atît de mult încît există autori care afirmă că pentru istoricii

dreptului ar fi imposibil să vorbească despre mandat i despre aciunile care in de

șțț

acesta. Există, cu toate acestea, discursuri ale oratorilor unde se pot găsi urme ale

acestui contract. Voi încerca în continuare să degajez, din aceste discursuri, cîtevareguli privitoare la
contractul de mandat. Oratorul Demostene spune, într-o pledoariea sa, că în momentul plecării în Sicilia
l-a însărcinat pe Nicostat să-i supravegheze i

să-i administreze afacerile, ca i în trecut.

S-a dorit să se vadă un caz de mandat, după Plutarh, în aciunea pe care Diomede a

îndreptat-o contra lui Alcibiade.

Dar această ipoteză este foarte contestabilă.

De o manieră generală, în dreptul antic, actul îndeplinit de mandatar pentrumandant poate să ină de
administrarea patrimoniului, dar nu se rezumă doar la

aceasta, putînd ine de un fapt juridic oarecare. Astfel

ț
kyrios

-ul (seniorul) poate sădelege unui ter exerciiul funciunilor sale tutelare, încredinîndu-i în special

țțțț

mandatul de a trece la

engyésis-

ul (punere în gaj a tinerei fete i a dotei sale,

contractată între

kyrios

i viitorul so) pupilei sale.

șț

Întrebarea pe care istoricii i-au

pus-o este aceea dacă mandatul era gratuit la Atena, aa cum era el la Roma. Aa s-ar

șș

părea, conform pledoariilor lui Demostene în care nu se vede că aceia careadministrează bunurile
absentului ar primi vreo remuneraie de vreun fel. Cu toate

acestea, nici contrariul nu este imposibil, căci nimic nu dovedete cu sigurană că

șț

gratuitatea ar fi de natura mandatului.

Mandatul este, în epoca imperială, la Roma, un contract consensual prin care


o persoană însărcinează o altă persoană, care acceptă, să-i facă gratuit un serviciu.Caracteristica
principală a mandatului o reprezintă inexistena unui echivalent, adică

gratuitatea din partea mandatarului. Scopul principal al mandatului nu era


interesul personal al părilor contractante, ca în cazul serviciilor sau al lucrărilor remunerate,

ț
ci datoria (

oficium

) sau prietenia (

amicitia

). Se considera deci nepotrivit ca cineva săsolicite plată, salariu sau echivalent de la un prieten pentru
a desfăura o activitate.

Sfera noiunii de mandat se lărgete în perioada desfăurării lucrărilor libere

țș

înglobînd atît cazuri de aciuni gratuite cît i aciuni cu plată a mandatarului.

țșț

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

Contractul de mandat a existat cu sigurană în dreptul daco-roman, sistemul de

drept local fiind un amestec între dreptul autohton și dreptul roman vulgar, dar nu s-au păstrat izvoare
în legătură cu acesta, avînd ca specific înlăturarea formalismului șia
rigidităii. Totui, «dezvoltarea produciei de mărfuri, lărgirea sferei acesteia

țșț

precum și marea varietate a produselor au impus intensificarea schimbului demărfuri, atît în


interiorul provinciei Dacia, cît și cu alte provincii sau teritorii aleimperiului. Efectuarea acestor schimburi
nu puteau fi făcute numai de producătoridireci, recurgîndu-se la negustori de profesie»

6
. Nimic nu ne împiedică să credem căerau făcute, de asemenea, și prin intermediul mandatarilor.

În secolul al XVII-lea, mandatul este reglementat în legiuirileromânești. De exemplu, atunci cînd asupra
mandatarului s-a produsun act de violenșș în urma cșruia și-a pierdut bunurile care i-au
fost încredinate prin contractul de mandat, spre valorificare, nu este

rspunztor în faa mandantului, nefiind obligat s-l despgubeasc

ăățăăă

pe acesta. Bineîneles, el trebuie s fac proba violenei, pentru a

țăăț

nu rspunde. Un alt caz care se prezint este cel în care

ăă

mandatarul, care este mandatar în mai multe contracte de mandat,nu poate s-l despgubeasc pe cel
pgubit din bunurile care i-au

ăăăă

fost încredinate printr-un alt contract de mandat.

Demostene,

Nicostate &5

; conf. Dareste,

Plaidoyers civils de Démosthène

, t. II, p. 200, nota 1.

Platner,

Der Process und die Klagen bei den Attikern

, t. II, p. 378; Caillemer,

Le mandat et lacommission,

dans les
Mémoires de l'Académie de Caen

, 1876, p. 527 ]i urm.

Beauchet,

Histoire du droit privé de la République athénienne

, t. I, p. 135.

Idem, t.IV, p. 374.

Zepu Panagioti,

Codul special al obliga\iilor,

Partea B, Atena, 1965, p. 413-414.

M. Macrea, Viaa în Dacia roman, Bucureti, 1969, p. 30, în Platon Ioan, Istoria dreptului românesc, ed. a

țăș

II-a revzut i adugit, ed. Sylvi, Bucure]ti, 1997, p. 37.

ăășăă

Istoria dreptului românesc

, vol. I, responsabil prof . univ. dr. docent Vladimir Hanga, secretar tiinific i

șțș

coordonator tehnic dr. Liviu P. Marcu, autori dr. Gheorghe Cron i alii, Editura Academiei Republicii

țșț

Socialiste România, Bucureti, 1980, p. 571.

În timpul Regatului Unit Român contractul de mandat erareglementat de codul civil adoptat în 1864.
Sub reglementareaCodului civil de la 1864, mecanismul juridic al reprezentrii se

explica doctrinar și jurisprudenșial plecînd de la efectelecontractului de mandat clasic, prin natura sa un


contract careprezuma reprezentarea.Codul Civil din R.S.S.M din 1964 nu reglementa instituia

mandatului.

1.2. Noiunea Contractului de Mandat

Contractul de mandat reprezint acordul de voine care se

ăţ

realizeaz între dou pri - numite mandant şi mandatar - prin care

ăăăţ

mandatarul se oblig s încheie acte juridice în numele şi pe seama

ăă

mandantului, pe baza unei împuterniciri de reprezentare pe careacesta i-a dat-o.

Mandatul poate fi

special

pentru o operaţie juridică sau pentru anumite operaţiideterminate (pentru o afacere sau pentru
anumite afaceri) ori

general

(pentru toateafacerile mandantului).

Mandatul formulat în termeni generali nu confer decît

împuternicirea de a încheia acte de administrare şiconservare. Împuternicirea de a încheia alte acte ur


meaz a fi

formulat numai printr-o clauz expres, cu excepia mandatului

ăăăţ

autentificat notarial şi dat în avans pentru incapacitateamandantului.


9

Intensificarea şi diversificarea raporturilor juridice civile determin

necesitatea crescînd şi oportunitatea utilizrii sporite a contractului

ăă

de mandat. În prezent, pentru exercitarea drepturilor şi executareaobligaiilor,

subiecii

de drept civil recurg tot mai frecvent laserviciile de reprezentare şi intermediere oferite atît de
persoanelefizice, cît şi de persoanele juridice, care înfptuiesc în numele şi pe

contul reprezentailor diferite aciuni ce au drept efect apariia,

ţţţ

modificarea şi stingerea raporturilor


juridice.Amploarea raporturilor de reprezentare şi intermediere estedeterminat de diverşi factori de
ordin obiectiv de ordin subiectiv.

Printre aceşti factori menionm lipsa de experien în anumite

ţ ă ţă

domenii de activitate, economia de timp şi de surse finanare,

imposibilitatea permanent sau temporar de a încheia anumite

ăă

acte etc. Astfel, pentru primirea salariului, încheierea unorcontracte, svârşirea altor acte juridice, în dive
rse situaii cînd

ăţ
subiecii dreptului civil socot de cuviin, aceştia recurg la institutul

ţ ţă

reprezentrii.

Raporturile juridice de reprezentare pot aprea în virtutea

diferitelor temeiuri, inclusiv din contracte. Printre contractele ce daunaştere raporturilor juridice de
reprezentare cel mai rspîndit este

contractul de mandat.Potrivit prevederilor

art. 1030 CC,

prin contractul de mandat o parte(mandant) împuterniceşte cealalt parte (mandatar) de a o

reprezenta la încheierea de acte juridice, iar aceasta, prinacceptarea mandatului, se oblig s acioneze în
numele şi pe

ăăţ

contul mandantului.

10

Esena reprezentrii în baza contractului de mandat rezid în

ţăă

posibilitatea mandantului de a fi subiect al raporturilor juridicecivile prin intermediul unui ter - mandata
r, împuternicit s

ţă

reprezinte în astfel de raporturi interesele primului la încheierea deacte juridice. De altfel, contractul de
mandat se prezint ca o form

ăă

clasic a reprezentrii, deoarece în baza acestui contract

ăă
reprezentatul (mandant) transmite împuternicirile sale în ceea cepriveşte încheierea de acte juridice
reprezentantului (mandatar),efectele actelor juridice astfel încheiate rsfrângându-se asupra

reprezentatului (mandant). În aceast ordine de idei contractului de

mandat îi sunt aplicabile şi normele ce reglementeaz

reprezentarea şi procura

(art. 242-258 CC).

Într-o accepiune obiectul contractului de mandat presupune

acordarea serviciilor de intermediere, fapt care permite de a susine

c mandatul se prezint atât ca form juridic de reprezentare, cât

ăăăă

şi de intermediere. Cu toate c normele speciale cu privire la

intermediere în general şi intermedierea comercial în particular se

conin într-un capitol aparte al

Codului civil (art. 1179-1198 CC),

coninutul acestor norme admite posibilitatea aplicrii fa de

ţ ă ţă

intermediere a normelor ce reglementeaz mandatul.

Definiia legal a contractului de mandat atribuie raporturile

ţă

juridice aprute în baza acestuia la categoria raporturilor de drept


ă

civil ce presupun obligaiile de prestare de servicii. Acest fapt

denot interferena juridic a contractului de mandat cu contractele

ăţă

de prestare servicii, cum sunt: contractul de administrare fiduciar,

contractul de comision, de expediie, agenia ş.a. Cu toate acestea,

ţţ

Codul civil

reglementeaz contractul de mandat prin prisma

particularitii sale specifice şi indispensabile cum este caracterul

ăţ

11

fiduciar, ceea ce în primul rând st la baza delimitrii mandatului de

ăă

construciile juridice menionate. Mai mult ca atât, specificul

ţţ

mandatului, care de altfel rezid şi în faptul c aciunile

ăăţ

mandatarului svârşite în numele mandantului condiioneaz

ăţă

apariia, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaiilor pe

ţţ
contul ultimului, poate fi invocat drept criteriu de delimitare acontractului de mandat de contractele de
prestrii servicii.

Contractul de mandat nu trebuie confundat cu cel de acordare


aserviciilor de asisten juridic în instanele judiciare. Acest

ţă ă ţ

contract, spre deosebire de contractul de mandat, nu


presupuneapariia, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaiilor în

ţţ

persoana clientului, urmând s fie reglementat de normele

Coduluicivil

cu privire la prestarea serviciilor

(art. 970-978 CC).

Posibilitatea de a încheia contractul de mandat şi cu titlu oneroscondiioneaz asemnarea acestuia cu


contractul de munc sau cu

ţăăă

contractul de antrepriz. Deosebirea principial const îns în

ăăăă

faptul c mandatarul este împuternicit a-1 reprezenta pe mandant

la încheierea de acte juridice, fiind totodat reprezentantul

mandantului, pe când obiectul contractului de munc sau de

antrepriz îl formeaz acte sau fapte materiale, iar angajatul

ăă

(salariat) şi, respectiv, antreprenorul nu au calitatea dereprezentani. De menionat îns c salariatul poate
fi împuternicit

ţţăă
de a-1 reprezenta pe angajator, sau unitatea unde lucreaz, tot aşa

cum clientul îl poate împuternici pe antreprenor de a-l reprezenta la încheierea de acte juridice în
numele clientului. În aceste cazuri
atâtsalariatul, cât şi antreprenorul vor avea calitatea de mandatar,volumul drepturilor şi obligaiilor acest
ora fiind determinat de

reglementrile

Codului Civil

cu privire la mandat.

12

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

1.3. Elementele Contractului de Mandat

Contractul de mandat comport un caracter universal în sensul c

ăă

în calitate de pri la acest contract pot aprea orice subieci de

ăţăţ

drept civil. Prile contractului de mandat sunt mandantul şi

ăţ

mandatarul. Indiferent de faptul dac mandatul este cu titlu gratuit

sau cu titlu oneros, mandantul trebuie s aib capacitatea juridic


ăăă

necesar pentru a figura drept parte în raporturile juridice aprute

ăă

în baza actelor încheiate de mandatar cu terele persoane. De altfel,

în baza contractului de mandat, parte în raporturile cu terii apare

nu mandatarul, ci mandantul.Pentru determinarea capacitii juridice a mandantului prezint

ăţ ă

interes doar natura juridic a actelor încheiate de ctre mandatar cu

ăă

terele persoane, în aceast ordine de idei este raional a distinge

ţăţ

între actele de administrare, de conservare sau de dispoziie.

Mandatarul trebuie s aib capacitate de exerciiu deplin,

ăăţă

deoarece în actele juridice pe care acesta le încheie în numele şi pecontul mandantului


trebuie s manifeste un consimmânt valabil

ă ţă

exprimat. Conform prevederilor

art. 199, alin. 2 CC,

consimmîntul

ţă

este valabil dac provine de la o persoan cu discernmânt, este

ăăă

exprimat cu intenia de a produce efecte juridice şi nu este viciat.

Lipsa consimmântului sau viciile de voin sunt apreciate nu


ţă ţă

numai în persoana mandantului, dar şi în persoana mandatarului.Cu toate c

legea nu prevede conceptul de mandat profesional,

Codul civil

stipuleaz c mandatul profesional este prezumat cu titlu

ăă

13

oneros

(art. 1033, alin. 2 CC).

Se impune concluzia c mandatul

profesional este mandatul încheiat cu scop lucrativ (comercial), iar în calitate de mandatari
profesionali pot aprea persoane fizice sau

juridice speciale, activitatea de reprezentare la încheierea de acte juridice a crora constituind îndeletnic
irea (profesiunea) acestora.

Respectiv, mandatarul profesionist (persoan fizic sau persoan

ăăă

juridic) trebuie s dispun de documentele corespunztoare ce-i

ăăăă

ofer dreptul de a participa la raporturile juridice cu terii într-o

ăţ

atare calitate.

Codul civil
presupune posibilitatea desemnrii mai multor mandatari

pentru încheierea unui act juridic

(art. 1037 CC).

Astfel, mandantulpoate desemna printr-un contract mai muli mandatari sau poate

încheia contracte separate cu mai muli mandatari pentru a fi

reprezentat la încheierea aceluiaşi act juridic. În acest sens, condiia

valabilitii contractului de mandat încheiat în formula juridic

ăţ ă

respectiv este ca aciunile întreprinse de câtre toi mandatarii în

ăţţ

vederea executrii mandatului s fie acceptate, deoarece, potrivit

ăă

art. 1037, alin. 1 CC,

mandatul produce efecte numai în cazul încare este acceptat de toi mandatarii.

Acceptarea mandatului poate fi exprimat prin svîrşirea de ctre

ăăă

mandatari a aciunilor respective împreun ori prin aprobarea în

ţă

form scris sau în alt form stabilit de lege a aciunilor celorlali

ăăăăăţţ

comandatari.Potrivit

alin. 2 art. 1037 CC,

mandatarii urmeaz încheie împreun


ăă

toate actele vizate în mandat, dac altfel nu este stipulat sau nu

rezult cu certitudine din mandat. Pentru executarea obligaiilor

ăţ

asumate ei rspund solidar. Menionm îns c încheierea împreun

ăţăăăă

14

de ctre comandatari a tuturor actelor vizate în mandat nu

reprezint o condiie obligatorie a activitii acestora în baza

ă ţ ăţ

contractului de mandat. În contractul încheiat prin care sedesemneaz mai muli mandatari sau în
mandatul propriuzis pot fi

ăţ

specificate şi alte modaliti de aciune a comandatarilor. Mai mult

ăţ ţ

ca atît, comandatarii sunt în drept s stabileasc de sine stttor

ăăăă

(separat de mandant) mecanismul de executare colectiv a

mandatului. Principiala în acest sens rmîne a fi acceptarea din

partea tuturor mandatarilor a executrii mandatului.

Obligaia încheierii împreun a tuturor actelor vizate în mandat

ţă
determin, bineîneles, şi rspunderea solidar a comandatarilor,

ăţăă

care poate surveni pentru executarea necorespunztoare sau

neexecutarea obligaiilor asumate prin contract. Rspunderea

ţă

solidar survine şi în cazurile cînd în contract se stipuleaz sau

ăă

rezult cu certitudine din mandat faptul c mandatarii nu sunt

ăă

obligai s încheie împreun toate actele vizate în mandat.

ţăă

Rspunderea solidar a comandatarilor se datoreaz nu atât

ăăă

încheierii împreun a actelor vizate în mandat, cît acceptrii

ăă

mandatului de ctre toi mandatarii.

ăţ

Potrivit

art. 1037, alin. 3 CC,

se consider depşire a împuternicirilor

ăă

mandatarului încheierea unipersonal a actelor juridice pe care

acesta a fost împuternicit s le încheie împreun cu alte persoane

ăă

desemnate în aceast privin. În acest caz, dac exist pretenii

ă ţă ă ă ţ
din partea mandantului referitor la executarea contractului el este în drept s înainteze aciuni împotriva
oricrui comandatar. Aceştia,

ăţă

la rândul lor, au dreptul la aciune de regres împotriva

comandatarului care a acionat cu depşire a împuternicirilor. Dac

ţăă

îns actul juridic pentru încheierea cruia au fost desemnai mai

ăăţ

15

muli mandatari a fost încheiat unipersonal de câtre unul din

comandatari în condiii mai avantajoase pentru mandant decât cele

convenite, aceste aciuni nu se calific drept depşire a

ţăă

împuternicirilor.Legea permite mandatarului reprezentarea mai multor persoane(mandani) pentru


încheierea aceluiaşi act. În acest sens

art. 1038,alin. 1 CC,

prevede c mandatarul care accept s reprezinte,

ăăă

pentru încheierea aceluiaşi act, persoane ale cror interese sunt sau

ar putea fi în conflict este obligat s informeze fiecare mandant, cu

excepia cazului cînd uzanele sau cunoaşterea de ctre mandani a


ţţăţ

dublei reprezentri îl exonereaz de aceast obligaie pe mandatar.

ăăăţ

Din dispoziia acestei norme se observ c realizarea conform a

ţăăă

dublei reprezentri implic respectarea unor condiii obligatorii în

ăăţ

cazul când interesele mandanilor sunt sau ar putea fi în conflict.

Acestea sunt:- condiia informrii obligatorii a fiecrui mandant despre dubla

ţăă

reprezentare;- condiia imparialitii mandatarului fa de fiecare mandant

ţ ţ ăţ ţă

(art.1038, alin. 2 CC).

În unele cazuri mandatarul nu este obligat s informeze pe fiecare

mandant despre dubla reprezentare. Legea prevede aceast

posibilitate pentru mandatar doar ca o excepie şi numai atunci cînd

dubla reprezentare este cunoscut de ctre mandani, sau când

ăăţ

uzanele în materie îl exonereaz pe mandatar de obligaia

ţăţ

informrii mandanilor.

ăţ

16

Potrivit prevederilor
art. 1038, alin. 3 CC,

mandantul care nu este în msur s cunoasc dubla reprezentare poate, în cazul în care a

ăăăă

suferit un prejudiciu, s cear declararea nulitii actului încheiat de

ă ă ăţ

mandatar. Aşadar, în vederea protejrii intereselor sale

patrimoniale, mandantul poate cere declararea nulitii actului

ăţ

încheiat de mandatar îns pentru aceasta se impun dou condiii

ăăţ

legale obligatorii, dup cum urmeaz:

ăă

- necunoaşterea de ctre mandant a dublei reprezentri, care se

ăă

poate datora atît neinformrii, cît şi informrii tardive;

ăă

- suportarea de c

tre mandant a unui prejudiciu.inînd seama de faptul c prin

Ţă

art. 1034 Codul civil

admite unspectru larg de împuterniciri ale mandatarului, care nu se reducdoar la prevederile exprese ale
mandatului, ci se extind asupra a totce poate fi dedus din cuprinsul şi esena acestuia, în vederea

protejrii intereselor mandantului legea stabileşte şi anumite limite

în ceea ce priveşte capacitatea juridic a mandatarului la încheierea

ă
actelor juridice în numele mandantului. Astfel,

art. 1039, alin. 1 CC

prevede c mandatarul nu poate încheia acte juridice în numele

mandantului cu sine însuşi, chiar şi prin reprezentant, cu excepia

cazului când este autorizat expres sau când mandantul cunoaştefaptul şi nu obiecteaz împotriva
lui. La fel, în aceast privin

ă ă ţă

menionm şi

ţă

art. 251 CC

care stabileşte c reprezentantul nu are

dreptul, în msura în care nu îi este permis în mod expres, s

ăă

încheie acte juridice în numele reprezentatului cu sine însuşi,


nici înnume propriu, nici în calitate de reprezentant al unui ter, cu

excepia cazului în care actul juridic const exclusiv în executarea

ţă

unei obligaii.

17

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.
De menionat c pentru a evita impactul situaiei de încheiere a

ţăţ

actelor juridice cu sine însuşi asupra valabilitii lor faptul

ăţ

cunoaşterii de ctre mandant a unei astfel de împuterniciri trebuie

s precead svârşirea aciunilor mandatarului.

ăăăţ

Potrivit prevederilor

art. 1039, alin. 2 CC,

numai mandantul poatecere declararea nulitii actului juridic încheiat cu înclcarea regulii

ăţ ă

prevzute la

alin. 1.

Conform

art. 226 CC,

nulitatea poate fî declarat numai în cazul în

care se demonstreaz c cealalt parte a ştiut sau trebuia s ştie

ăăăă

despre limitri. În cazul încheierii de câtre mandatar a unui act cu

sine însuşi numai mandantul îl poate autoriza în aceast privin şi,

ă ţă

respectiv, ştie sau trebuie s ştie despre aceast circumstan.

ă ă ţă

Condiiile generale care se impun de câtre legislator obiectului


ţ

actului juridic sunt: s fie licit, s se afle în circuitul civil şi s fie

ăăă

determinat sau determinabil cel puin în specia sa

(art. 206, alin. 2CC). în

ceea ce priveşte obiectul contractului de mandat, se impunanumite precizri.

Mandatul are ca obiect reprezentarea mandantului


la încheiereade acte juridice de ctre mandatar, adic svârşirea de ctre

ăăăă

mandatar a aciunilor juridice în numele şi pe contul mandantului,

îndreptate spre apariia, modificarea şi stingerea drepturilor şi

obligaiilor civile. Respectiv, obiectul contractului de mandat îl

formeaz serviciile juridice de reprezentare, care nu pot fi

materializate. De exemplu: mandantul îl împuterniceşte pemandatar s încheie un contract de locaiune,


de vânzare-

ăţ

cumprare, de schimb etc.

18

În procesul executrii contractului de mandat mandatarul deseori

realizeaz şi acte materiale, cum ar fi: preluarea bunului care


ă

urmeaz a fi vândut de ctre mandatar în numele şi pe contul

ăă

mandantului, verificarea bunului care urmeaz a fi cumprat de

ăă

câtre mandatar în numele şi pe contul mandantului etc. Cu toate c

unii autori atribuie aceste acte la obiectul contractului de


mandat, în opinia noastr, actele materiale svîrşite de ctre mandatar în

ăăă

scopul executrii contractului de mandat, având un caracter

accesoriu, nu reprezint obiectul propriu-zis al contractului de

mandat şi nu schimb esena acestuia, îns contribuie la realizarea

ăţă

cauzei contractului.Obiectul contractului de mandat, asemenea obiectului oricrui act

juridic, trebuie s fie licit. Caracterul licit al obiectului contractului

de mandat presupune c ciunile pe care este împuternicit s le

ăţă

svîşeasc mandatarul în vederea încheierii de acte juridice nu

ăă

trebuie sdepşeasc limitele legii. Orice indicaie parvenit din

ăăăţă

partea mandantului, contrar prevederilor legale, nu este

ă
obligatorie pentru mandatar. Mai mult ca atât, în cazul în
caremandatarul urmeaz indicaii contrare legii acesta poate suporta

ăţ

consecine juridice negative, fiind posibil chiar şi tragerea lui la

ţă

rspundere.

Potrivit prevederilor

art. 670 CC,

este nul contractul al crui obiect

reprezint o prestaie imposibil. Aşadar, obiectul contractului de

ăţă

mandat trebuie s întruneasc doar prestaii posibile. Posibilitatea

ăăţ

prestaiilor presupune posibilitatea executrii mandatului în mod

ţă

obişnuit, cu mijloace cunoscute şi accesibile pentru mandatar.

19

Nu pot constitui obiect al contractului de mandat actele juridice cecomport caracter strict personal,
adic actele care, potrivit legii

ăă

sau naturii lor, nu pot fi încheiate prin mandatar. La aceste acte serefer: testamentul, cstoria,
exercitarea drepturilor printeşti ş.a.

ăăăă

Complexitatea obiectului contractului de mandat determin

felurile mandatului. In funcie de întinderea împuternicirilor

ţ
conferite mandatarului, mandatul poat fi general sau special.

Conform prevederilor

art. 1032, alin. 1

CC, mandatul poate fispecial pentru o operaie juridic sau pentru anumite operaii

ţăţ

determinate (pentru o afacere sau pentru anumite afaceri) origeneral (pentru toate afacerile mandantul
ui). Aşadar, în funcie de

felurile mandatului se disting şi regimurile juridice deosebite careofer mandatarului atât posibilitatea de
a svârşi un act juridic ce

ăă

acoper o operaie juridic (de exemplu: împuterniciri în vederea

ăţă

încheierii unui contract de locaiune) sau anumite acte juridice de

acelaşi gen care acoper mai multe operaii determinate (de

ăţ

exemplu, împuterniciri pentru perfecta-


rea anumitor tipuri deprestri servicii) - regimul juridic al mandatului special, cât şi

posibilitatea de a svârşi un spectru larg de acte juridice ce

acopertoate afacerile mandantului - regimul juridic al mandatului

general.

Este raional ca mandatul, indiferent de felul su, s fie formulat

ţăă

expres în clauzele contractuale sau în procur, deoarece, în caz


ă

contrar, legea prevede numai apariia împuternicirii de încheiere a

Principalele Contracte de Drept Civil editura “Oscar Print”, Autori: Dr. RaulPetrescu, pag. 84;20

actelor de administrare şi conservare. Astfel, potrivit

art. 1032, alin.2 CC,

mandatul formulat în termeni generali nu confer decât

împuternicirea de a încheia acte de administrare şi conservare.Împuternicirea de a încheia alte acte


urmeaz a fi formulata numai

printr-o clauz expres, cu excepia mandatului autentificat notarial

ăăţ

şi dat în avans pentru incapacitatea mandantului.Cu toate c potrivit

art. 1034, alin. 1 CC

împuternicirilemandatarului nu se limiteaz la prevederile exprese ale mandatului,

ci se extind asupra a tot ce poate fi dedus din cuprinsul şi esena

acestuia; cu excepiile prevzute la

ţă

art. 1032, alin. 2,

mandatarul nupoate depşi limitele împuternicirilor date de câtre mandant, fiind

ă
totodat, potrivit

art. 1040, alin. 1 CC,

obligat s îndeplineasc

ăă

indicaiile mandantului.

Cu toate acestea, mandatarul este în drept s se abat de la

ăă

indicaiile mandantului dac în funcie de circumstane, poate

ţăţţ

presupune c mandantul, având cunoştin de situaia creat, ar fi

ă ţă ţ ă

aprobat o asemenea abatere. Pân la abaterea de la indicaiile

ăţ

mandantului, mandatarul este obligat sa-1 notifice despre noilecircumstane şi s aştepte decizia lui,
cu excepia cazurilor când

ţăţ

amânarea prezint un pericol pentru executare

(art. 1040, alin. 2CC).

Legea nu stabileşte condiii speciale în ceea ce priveşte forma

contractului de mandat. Acesta se încheie prin simplul acord devoin al prilor contractante, având,
dupcum am mai menionat,

ţă ă ţ ă ţ

caracter consensual. Potrivit

art. 1031 CC,

acceptarea mandatuluipoate fi expres sau tacit, adic s rezulte din actele sau chiar din
ăăăă

tcerea mandatarului. Prin derogare de la dreptul comun în materie

21

de probaiune se impune concluzia c în cazul mandatului tacit

ţă

dovada acestuia se poate face prin martori sau prezumii.

Pornind de la faptul c prin esena sa mandatul este totuşi

ăţ

reprezentativ, este raional a recurge la forma scris a mandatuluiîn

ţă

vederea oferirii terilor posibilitii de verificare a limitelor

ţ ăţ

împuternicirilor oferite de câtre mandant mandatarului. Mai mult caatît, dup cum am remarcat, potrivit

art. 1032, alin. 1 CC,

mandatulpoate fi general sau special, ceea ce înc o dat denot

ăăă

raionalitatea formei scrise a contractului de mandat, nemaivorbind

de procur, care potrivit

art.

252,

alin. 1 CC

se prezint drept
ă

înscrisul întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite dereprezentat unui sau mai multor
reprezentani.

Aşadar, în practic, mandatul se exteriorizeaz printr-un înscris

ăă

constatator cunoscut cu denumirea de procur. Cu aceeaşi

semnificaie de reprezentare în literatura de specialitate deseori se

folosesc şi termenii

delegaie, împuternicire.

Procura este documentul care în virtutea naturii sale juridice are


odubl semnificaie. În primul rând, procura atest operaiunea

ăţăţ

juridic numit

ăă

negotium

prin care o persoan împuterniceşte alt

ăă

persoan s încheie unul sau mai multe acte juridice în numele şi pe

ăă

contul ei. Intr-o atare accepiune procura este un act juridic

unilateral care urmeaz a fi acceptat de ctre andatar prin

ăă

executarea împuternicirii. În al doilea rînd, procura semnific

ă
mijlocul numit

instrumentum,

servind drept mijloc de probaiune a

formei scrise a contractului de mandat

şi, mai cu seam, condiie

ăţ

de executare a acestuia, deoarece în lipsa procurii nu pot fi

Drept Civil / Contracte Civile Chişinu 2004, Autori: Igor Trofimov, pag.52;

22

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

svârşite de câtre mandatar unele aciuni juridice, aceasta la rândul

ăţ

su concretizând volumul împuternicirilor mandatarului (drepturile

şi obligaiile lui).

Luînd în consideraie faptul c procura în unele cazuri se prezint

ţăă
şi ca mijloc de probaiune a contractului de mandat, urmeaz s

ţăă

delimitm cazurile când în vederea executrii contractului de

ăă

manda este necesar de a mai întocmi şi o prcur şi cazurile când

pentru svârşirea aciunilor în numele mandantului mandatarului îi

ăţ

este suficient doar trimiterea la contractul de mandat. Este

raional de a întocmi procuri în cazurile încheierii contractelor şi

svârşirii actelor juridice cu titlurile de valoare şi mijloacele bneşti

ăă

ale mandantului. În celelalte cazuri mandatarul poate recurge laexecutarea mandatului


fiind suficient doar trimiterea la contract

fr prezentarea procurii. De menionat c în cazul unor divergene

ăăţăţ

între împuternicirile oferite prin procur şi coninutul contractului de

ăţ

mandat în raporturile dintre mandant şi mandatar, prioritate


pentruaplicare au prevederile contractuale, iar în raporturile dintremandatar şi teri, împuternicirile
oferite prin procur.

ţă

Între contractul de mandat şi procur exist o interdependen.

ă ă ţă

Aceasta se prezint în felul urmtor: dac legea prescrie form

ăăăă

autentic actului la care urmeaz s participe mandatarul în numele


ăăă

mandantului (de exemplu, înstrinarea unui imobil, ipoteca etc.),

atunci mandatul trebuie s fie şi el autentic, dat fiind faptul c cele

ăă

dou acte formeaz un tot indivizibil.

ăă

Într-adevr, potrivit

art. 252,alin. 2 CC,

procura eliberat pentru încheierea de acte juridice m

form autentic trebuie s fie autentificat notarial. Altfel se prezint

ăăăăă

Drept Civil editura “Cartier Juridic” Chişinu 2005, Autori: Alexandru Rotari, Aurel

Bieşu, Oleg Efrim, pag. 40

23

situaia atunci când actul juridic pe care este împuternicit s-1

ţă

încheie mandatarul în numele şi pe contul mandantului îmbrac

forma autentic prin voina prilor, fr ca legea s impun în mod


ăţăţăăăă

imperativ acest lucru. În acest caz nu este necesar autentificarea

notarial a procurii.

Codul civil alRepublicii Moldova

nu conine reglementri speciale în

ţă

ceea ce priveşte termenul contractului de mandat, fapt ce ofer

prilor contractante posibilitatea s stabileasc de sine stttor

ăţăăăă

termenele contractuale speciale şi termenul general în funcie de

perioada necesar executrii mandatului şi de particularitile

ă ă ăţ

acestuia, sau s încheie contractul pe un termen nedeterminat.

Pornind de la faptul c contractul de madat şi procura în unele

cazuri se prezint ca un tot indivizibil, termenul contractului poate fi

determinat de termenul pentru care mandatarului îi este eliberat

procura.Putem vorbi despre pre ca element al contractului de mandat

numai în cazurile când este vorba de mandatul oneros, deoarece,de


regul, mandatul se prezint ca un contract cu titlu gratuit.

ăă
Mandantul este obligat s plteasc mandatarului remuneraie

ăăăţ

numai în cazurile prevzute de lege sau de contract

(alin. 1 art.1033 CC). Codul civil

a stabilit regula conform creia mandatul

profesional este prezumat cu titlu oneros

(art. 1033, alin. 2 CC).

Cuantumul retribuiei mandatarului este determinat prin acordul

prilor şi variaz în funcie de complexitatea împuternicilor

ăţăţ

mandatarului, gradul de calificare al acestuia etc. În acelaşi timpprin

art. 1033, alin. 3 CC

se stabileşte c în cazul mandatului

oneros, mandantul este obligat s plteasc mandatarului retribuia

ăăăţ

24

stabilit prin contract, în baza legii, prin uzane sau în funcie de

ăţţ

valoarea serviciilor acordate.

1.4. Caracterele juridice ale Contractului de Mandat

Referindu-ne la caracterele juridice ale mandatului, menionm c

ţăă

contractul de mandat este un contract consensual, de regul


ă

unilateral, cu titlu gratuit.Aşadar, contractul de mandat are un caracter consensual,deoarece


se consider valabil încheiat prin simplul acord de voin

ă ţă

al prilor contractante. În acest sens mandatarul îşi poate da

ăţ

consimmântul în mod expres sau tacit, deoarece, potrivit

ţă

prevederilor

art. 1031

CC, acceptarea mandatului este expres sau

tacit. Acceptarea este tacit dac rezult din actele sau chiar din

ăăăă

tcerea mandatarului. Observm c în materia reglementrii

ăăăă

încheierii contractului de mandat, legiuitorul reflect regulile

generale privind încheierea contractului

(art. 679-703 CC).

Am menionat c contractul de mandat,

ţă

de regul,

este uncontract unilateral cu titlu gratuit, în sens c îl oblig doar pe

ăă

mandatar (nu intereseaz faptul c, în raporturile cu terii,

ăăţ

obligaiile aparin mandantului) şi nu presupune remuneraie. Legea


ţţţ

îns nu interzice ca mandatarul s fie remunerat de ctre mandant.

ăăă

Obligaia mandantului de remunerare a mandatarului exist doar în

ţă

cazurile prevzute de lege sau de contract

(art. 1033, alin. 1 CC).

Conform prevederilor

art. 1033, alin. 2

CC, mandatul profesoral esteprezumat cu titlu oneros. Prin urmare, de regul, mandatul este

25

prezumat cu titlu gratuit, ceea ce de altfel rezult şi din definiia

ăţ

legal a contractului de mandat.

Aşadar, în cazul în care mandatul este gratuit, putem vorbi desprecaracterul unilateral al acestuia
(regul), iar dac este oneros, are

ăă

caracter sinalagmatic (excepie). Mandatul gratuit opereaz în

ţă

exclusivitate raporturi juridice de reprezentare, pe când


mandatuloneros presupune atât raporturi juridice de reprezentare, cât şiraporturi juridice de
intermediere.Analiza contractului de mandat permite s evideniem un şir de

ăţ

trsturi specifice acestuia:


ăă

1. Contractul de mandat este, de regul, un contract

intuitu personae,

fcând parte din contractele care se încheie în

considerarea calitilor mandatarului. De exemplu, analizând

ăţ

calitile profesionale ale mandatarului şi împuternicindu-1 de a-1

ăţ

reprezenta la încheierea unui contract, mandantul previne într-


omsur oarecare eventualele probleme care ar putea aprea în

ăăă

cazul când contractul ar fi fost încheiat de ctre mandantul însuşi.

2. Raporturile juridice aprute în baza contractelor de mandat sunt

de obicei fiduciare, cu excepia cazurilor când participanii acestora

ţţ

sunt persoane juridice

. în pofida excepiei menionate, acest fapt

ţţ

permite totuşi de a atribui contractul de mandat la categoriacontractelor


fiduciare.3. În raporturile cu terii mandatarul acioneaz în numele

ţţă

mandantului. Respectiv, toate drepturile şi obligaiile care rezult

ţă

din actele juridice încheiate în baza contractului de mandat apar, se


4

Contracte Civile Speciale editura “All Beck” Bucureşti 2000, Autor: Corneliu Turianu, pag. 75;26

modific sau se sting în numele mandantului. Prin aceasta

contractul de mandat se deosebeşte de unele contracte de prestri

servicii cum sunt contractul de comision şi contractul de expediie.

4. În baza contractului de mandat mandatarul se oblig s acioneze

ăăţ

nu numai în numele mandantului, dar şi pe contul acestuia.Respectiv, tot ceea ce se obine sau poate fi
obinut din executarea

ţţ

de acte juridice încheiate în baza contractului de mandat


devineproprietatea mandantului. Mai mult ca atît, în vederea proteciei

drepturilor mandantului,

Codul civil

prevede reglementarea în bazacreia bunurile dobîndite de ctre mandatar, în numele su, dar pe

ăăă

contul mandantului, în cadrul executrii obligaiilor contractuale sau

ăţ

care i-au fost transmise de mandant pentru executarea mandatuluisunt considerate, în raport cu
creditorii mandatarului, bunuri alemandantului

(art. 1045 CC).

Fiind, dup cum am menionat, o form clasic a reprezentrii,


ăţăăă

contractului de mandat îi sunt aplicabile şi normele cereglementeaz reprezentarea şi procura

(art. 242-258 CC).

Menionm îns c funcia contractului de mandat se reduce în

ţăăăţ

general la reglementarea raportului aprut între mandant şi

mandatar (partea intern a reprezentrii). Scopul contractului de

ăă

mandat ine totuşi nu de reglementarea raporturilor între prile

ţăţ

contractante, ci presupune ne reprezentarea mandantului înraporturile cu terii. inând seama de acest fa


pt, raportul de

ţŢ

reprezentare aprut în baza contractului de mandat intereseaz şi

ăă

relaiile cu terii (partea exterioar a reprezentrii). Împuternicirile

ţţăă

mandatarului în relaiile cu terii în vederea executrii contractului

ţţă

de mandat se fixeaz, de regul, în procur.

ăăă

27

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.
6.

Codul civil

prevede şi o modalitate specific de stabilire a

raporturilor contractuale de mandat. Astfel, potrivit prevederilor

art.1031 CC,

acceptarea mandatului este expres sau tacit.

ăă

Acceptarea este tacit dac rezult din actele sau chiar din tcerea

ăăăă

mandatarului.7. O particularitate a mandatului este şi faptul c contractul de

mandat este, de regul, cu titlu gratuit. Contractul de mandat poate

fi şi oneros, dar numai în cazurile prevzute de lege sau de contract

(art. 1033, alin. 1 CC).

Deşi mandatul este, în principiu, un contract cu titlu gratuit, legeanu interzice ca mandatarul s fie
remunerat, dac exist stipulaie

ăăăţ

expres în acest sens. Deci legiuitorul prezum numai gratuitatea

ăă

mandatului, caracterul gratuit nu este de esena, ci numai de

natura contractului). Dac mandatarul este un profesionist,

prezumia de gratuitate nu opereaz, cuantumul remuneraiei


ţăţ

urmînd a fi stabilit - în lips de stipulaie şi criterii legale - de ctre

ăţă

instan, avînd în vedere natura şi volumul serviciilor prestate.

ţă

Prin faptul c mandatul poate fi cu titlu oneros, el se aseamn cu

ăăă

contractul de munc şi contractul de antrepriz.

ăă

Principaladeosebire const în aceea c mandatul are ca obiect (principal)

ăă

încheierea de acte juridice cu terii şi, de regul, mandatarul este

ţă

reprezentantul mandantului, în timp ce contractul de munc sau de

antrepriz are ca obiect acte sau fapte materiale şi intelectuale

prestate pentru cealalt parte contractant, iar salariatul, respectiv

ăă

antreprenorul (arhitectul), nu are calitatea de reprezentant.

Precizm îns, c salariatul poate primi împuternicire de

ăăă

Drept Civil / Contracte Civile Chişinu 2004, Autori: Igor Trofimov, pag. 54;

28
reprezentare din partea unitii (de exemplu, pentru achiziionarea

ăţ ţ

de bunuri), în care caz va avea calitatea de mandatar, cel puin în

raporturile dintre el şi terul contractant, precum şi între acesta din

urm şi mandant, chiar dac în raporturile dintre mandant şi

ăă

salariatul lui (mandatar), datorit raporturilor de munc (raporturi

ăă

de subordonare), regulile mandatului vor fi înlocuite parial cu

regulile aplicabile raportului de munc (obligativitatea acceptrii şi

ăă

executrii mandatului, rspunderea mandatarului fa de mandant

ă ă ţă

potrivit regulilor din dreptul muncii, iar nu din dreptul civil |


etc.)3. Tot astfel, antreprenorul poate fi împuternicit s încheie anumite

acte juridice în numele clientului (de exemplu, s obin avize sau

ăţă

autorizaii din partea organelor competente). |

Pe de alt parte, un liber profesionist care, de regul, este un

ăă

reprezentant (mandatar), nu întotdeauna v-a avea aceast calitate.

ă
De exemplu, avocatul care d numai consultaii juridice' sau care

ăţ

acord numai asisten juridic, fr puteri de reprezentare, are în

ă ţă ă ă ă

raporturile civile de regul, calitatea de antreprenor, iar nu de

mandatar. Mandatul este, de regul, un contract

consensual,

care ianaştere prin simplul acord de voin al prilor, fr a fi supus

ţă ă ţ ă ă

vreunei forme speciale. Dup cum s-a spus "mandatul poate fi dat

în form scris sau chiar verbal ori în mod tacit (În practic,

ăăăă

mandatul este constatat de obicei printr-un înscris numit

procur

sau

împuternicire.

Procura, ca

negotium,

este un act juridic unilateral (exprimîndvoina mandantului, oferta de mandat), iar ca

instrumentum,

este înscrisul în care se enumer actele juridice ce urmeaz s fie

ăăă

îndeplinite de mandatar procurator în numele mandantului. Prile


ăţ

redacteaz un înscris pentru a terii s fie în msur s verifice

ăţăăăă

29

puterile conferite mandatarului, precum şi limitele în care acestapoate contracta în numele


mandantului.Cînd actul juridic la care particip mandatarul în numele

mandantului urmeaz s fie încheiat în form solemn (de regul,

ăăăăă

autentic), atunci procura trebuie s fie dat şi ea în aceeaşi form,

ăăăă

deoarece

procura (mandatul) formeaz un tot indivizibil cu actul în

vederea cruia a fost dat

(regula simetriei formelor). Astfel, deexemplu, mandatarul împuternicita s cumpere sau s schimbe un

ăă

teren ori s încheie un contract de donaie sau s constituie

ăţă

oipotec etc., trebuie s înfişeze o procur (sau un contract de

ă ă ăţ ă

mandat) în form autentic.

ăă

În literatura de specialitate şi în practica judiciar se consider c

ăăă

mandatarul trebuie s fie împuternicit prin procur autentic numai


ăăă

în cazul în care

legea

prevede o asemenea form pentru validitatea

actului juridic ce urmeaz s fie încheiat prin mandatar, nu îns şi

ăăă

atunci cînd acest act urmeaz s fie încheiat în form autentic prin

ăăăă

voina prilor, fr ca legea s prevad o atare cerin.

ţ ă ţ ă ă ă ă ţă

1.5. Delimitarea de alte contracte civile

De regul, în dreptul civil mandatul este un contract cu titlu

gratuit, mandatarul nefiind remunerat pentru serviciile pe care leface mandantului de a încheia unul
sau mai multe acte juridice înnumele şi pe seama sa. Caracterul gratuit al contractului de mandatcivil ine
numai de natura contractului, nu şi de esena lui. Astfel,

ţţ

mandatul civil poate fi cu titlu oneros. În acest caz, mandatul se

30

aseamn fie cu contractul de antrepriz de lucrri, fie cu cel de

ăăăă

munc.

Principala deosebire între contractul de mandat şi contractul


deantrepriz sau de munc const în obiectul acestora. În cazul

ăăă
mandatului, mandatarul are de încheiat, în principal, acte juridice şi,uneori, fapte materiale necesare
actelor juridice, în timp ce, în cazulantreprizei de lucrri şi a contractului de munc, antreprenorul şi

ăă

angajatul îndeplinesc, în principal, fapte materiale şi


intelectuale.O alt deosebire este aceea referitoare la calitatea de

reprezentant pe care o are, de regul, numai mandatarul. Acesta

acioneaz în numele şi pe seama mandantului, care va rspunde

ţăă

fa de terele persoane pentru obligaiile asumate de mandatar, în

ţă ţ ţ

limitele împuternicirii acordate.Antreprenorul, de regul, nu are calitatea de reprezentant al

clientului (beneficiarului). În mod excepional el poate primi

împuternicire de la client s obin avizele, autorizaiile necesare

ăţăţ

ridicrii construciei sau realizrii lucrrii care fac obiectul

ăţăă

contractului.Angajatul se poate afla în aceeaşi situaie dac angajatorul îl

ţă

împuterniceşte s-l reprezinte fa de teri în încheierea unor acte

ă ţă ţ

juridice, dar aceast activitate are caracter excepional şi oricum

ăţ

este secundar activitii principale, care const în îndeplinirea de

ă ăţ ă

fapte materiale sau intelectuale.Contractul de mandat nu trebuie confundat cu alte contracte, cucare se
aseamn. Delimitarea de alte contracte se impune pentru
ăă

a stabili regimul juridic aplicabil raporturilor dintre pri.

ăţ

31

Mandatul cu titlu oneros se deosebeşte de

contractul de munc

şi

de

contractul de antrepriz,

întrucît mandatarul încheie acte juridice şi este reprezentantul mandantului, în timp ce salariatulsau antr
eprenorul svârşesc acte sau fapte materiale şi nu au

calitatea de reprezentant.Contractul de mandat se deosebeşte şi de

vînzare,

deoarececumprtorul devine proprietarul bunului vîndut, pe cînd mandantul

ăă

este reprezentat de mandatar.

Capitolul II. Condiiile de validitate a Contractului de Mandat

Mandatul poate fi expres sau tacit, putînd fi dat în form scris

ăă

sau chiar verbal.În practic mandatul este constatat, de regul, printr-un înscris

ăă
numit procur

. Întocmirea unui înscris este necesar pentru ca terii

ăţ

s verifice puterile conferite mandatarului de ctre mandant,

ăă

precum şi limitele în care acesta poate contracta în numelemandantului.Procura are o dubl semnificaie.
În primul rînd, procura semnific

ăţă

operaiunea juridic numit

ţăă

"negotium",

prin care o persoan

împuterniceşte o alt persoan (mandatar, procurator) s încheie

ăăă

unul sau mai multe acte juridice în numele şi pe seama ei. Din acestpunct de vedere, procura este un
act juridic unilateral care urmeaz

a fi acceptat de ctre mandatar prin executarea împuternicirii.

Contracte Civile Speciale editura “All Beck” Bucureşti 2000, Autor: Corneliu Turianu,pag. 78;32

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.
În al doilea rând, procura semnific mijlocul juridic numit

"instrumentum ",

care dovedeşte existena şi, mai cu seam,

ţă

coninutul mandatului, categoriile de acte juridice care vor fi

încheiate şi limitele puterilor conferite mandatarului.Procura poate fi dat sub


forma înscrisului, sub semntur privat

ăăăă

sau sub forma înscrisului autentic.Forma autentic a procurii este necesar ori de câte ori actul

ăă

juridic pe care-1 va încheia mandatarul (procuratorul) cu tera

persoan trebuie întocmit în form autentic. Potrivit principiului

ăăă

simetriei formelor actelor juridice, procura formeaz un tot

indivizibil cu actul juridic pentru încheierea cruia a fost dat. Nu

ăă

intereseaz dac actul încheiat cu tera persoan trebuie fcut în

ăăţăă

form autentic, deci are caracter solemn, ori acest lucru a fost

ăă

decis de pri. Este suficient ca actul încheiat cu tera persoan s

ăţţăă

fie întocmit în form autentic pentru ca şi procura dat pentru


ăăă

realizarea lui s aib aceeaşi form autentic.

ăăăă

În situaia unui mandat cu titlu oneros, trebuie s se întocmeasc

ţăă

un contract de mandat în care se vor stipula obligaiile ambelor

pri (mandant şi mandatar), urmînd a fi semnat de acestea.

ăţ

Cînd actul juridic pe care urmeaz s-1 încheie mandatarul este

ăă

autentic, atunci şi procura trebuie întocmit în form autentic.

ăăă

Acest lucru se datoreaz faptului c mandatul formeaz un tot

ăăă

indivizibil cu actul în vederea cruia a fost dat.

Totuşi, mandatul trebuie s fie dat în form autentic numai în

ăăă

cazul în care legea prevede forma autentic pentru validitatea

actului juridic ce urmeaz a fi încheiat de mandatar, nu şi atunci

33

când acest act a fost încheiat în form autentic, fr ca legea s

ăăăăă

prevad o atare cerin.


ă ţă

Mandatul poate fi expres, dar şi tacit

Mandatul tacit

trebuie s

rezulte din împrejurri de fapt care fac neîndoielnic intenia

ăăţ

prilor.

ăţ

Mandatul tacit nu trebuie confundat cu

mandatul aparent,

întrucât în cazul mandatului aparent terii încheie contractul cu convingerea

c mandatarul are puterea de a reprezenta, fr ca, în realitate,

ăăă

mandatarul s aib aceast putere (de exemplu, mandatul a fost

ăăă

revocat sau mandatarul a depşit limitele reprezentrii).

ăă

În privina

dovezii

mandatului, trebuie s distingem dup cum

ăă

mandatul este expres sau tacit. În toate cazurile, acceptareamandatului poate fi dovedit prin executarea
lui de ctre mandatar

ăă

Dac mandatul este expres, dovada se face dup regulile


ăă

dreptului comun, dac nu exist prevederi legale speciale, în

ăă

principiu prin înscris autentic sau sub semntur privat.

ăăă

Dac mandatul este tacit, dovada acestuia se poate face, atât de

ctre pri, cât şi de terul cu care contracteaz mandatarul sau de

ăăţţă

ali teri prin orice mijloc de prob.

ţţă

În cazul în care nu poate fi dovedit încheierea contractului de

mandat, atunci raporturile dintre pri se vor soluiona potrivit

ăţţ

regulilor gestiunii de afaceri sau îmbogirii fr just cauz.

ăţ ă ă ă ă

2.1. Capacitatea

juridic a prilor

ăăţ

Contracte Civile editura “Lumina Lex” Bucureşti 1998, Autori: I. Motica, FlorinMoiu, pag. 46;

34
În privina

capacitii,

ăţ

legea nu prevede condiii speciale, astfel c

ţă

vor fi aplicabile regulile dreptului comun. Se impun totuşi anumiteprecizri, datorit specificului
contractului de mandat, cu privire la

ăă

capacitatea cerut mandantului şi mandatarului.

Capacitatea

mandantului

se apreciaz în funcie de natura actului

ăţ

juridic pe care urmeaz s-1 încheie prin mandatar (act de

ăă

administrare, act de conservare sau act de dispoziie). El trebuie

s fie capabil de a contracta el însuşi actul pentru încheierea

cruia îl însrcineaz pe mandatar.

ăăă

În privina

mandatarului,

în toate cazurile, acesta trebuie s aib

ăă
capacitatea deplin de exerciiu, deoarece în actele pe care încheie

ăţ

în numele mandantului trebuie s exprime un consimmînt valabil.

ă ţă

2.2. Consimmîntul prilor

ţă ă ţ

Întrucît, în principiu, mandatul are caracter consensual,consimmântul prilor nu trebuie s îmbrace vreo fo
rm special,

ţă ă ţ ă ă ă

el trebuind s îndeplineasc condiiile prevzute de lege pentru

ăăţă

validitatea oricrei convenii, adic:

ăţă

a) s provin de la o persoan cu discernmânt;

ăăăă

b) s fie exteriorizat;

c) s fie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice;

ăţ

d) s

nu fie viciat de vicii de consimmânt (eroare, dol, violen

ţă ţă

sau leziune).

35

Deoarece mandatul se încheie „intuitu personae", eroarea asuprapersoanei mandatarului va atrage


nulitatea mandatului.Unele precizri se impun în legtur cu
ăăă

actul cu sine însuşi, dublareprezentare

şi

mandatul în interes comun.Actul cu sine însuşi

apare în situaia în care mandatarul încheie

actul juridic care formeaz obiectul contractului cu sine însuşi şi

nu cu un ter. Rolul terului este luat chiar de ctre mandatar în

ţţă

acest caz. În cazul

dublei reprezentri,

contractul este încheiatnumai de ctre mandatar, în numele şi pe seama altor dou

ăă

persoane, pe care tot el le reprezint. În privina acestora, în

ăţ

literatura juridic s-a exprimat opinia c

ăă

autocontractul

(denumire sub care sunt cunoscute actul cu sine însuşi şi dublareprezentare) ar neglija interesele
mandantului sau mandanilor

şi c mandantul ar putea cere anularea actului pentru dol prin

reticen.

ţă

Autocontractul nu trebuie confundat cu

mandatul în interescomun
(„procuratio in rem suam"), în acest caz, nu se poate puneproblema nulitii, deoarece mandatarul
contracteaz cu un ter pe

ăţ ă ţ

care nu-1 reprezint, numai ca, alturi de mandant, este şi el

ăă

cointeresat în încheierea actului care formeaz obiectul mandatului.

De exemplu, un teren este proprietate comun a dou persoane şi

ăă

unul dintre coproprietar d mandat celuilalt coproprietar s-i vând

ăăă

partea sa este posibil ca şi mandatarul s fie interesat s vând

ăăă

partea sa, astfel c el va aciona atât în numele mandantului, cât şi

ăţ

în interes propriu.

36

2.3. Obiectul contractului de mandat

Obiectul

contractului trebuie s îndeplineasc condiiile generale

ăăţ

prevzute de lege pentru validitatea oricrui contract trebuind s

ăăă

existe, s fie în circuitul civil, s fie determinat sau determinabil, s

ăăă

fie pasibil şi s fie licit.

ă
În toate cazurile, obiectul contractului de mandat îl pot formanumai actele juridice, nu şi faptele
materiale.Actele juridice cu caracter personal nu pot fi fcute prin mandatar

(de exemplu, testamentul, mrturia într-un proces, rspunsul la

ăă

interogatoriu etc.).În privina

întinderii

mandatului, acesta poate fi

special

sau

general

. Mandatul este special, cînd se d pentru o singur operaie

ăăţ

juridic („procuratio unicus rei") sau pentru anumite operaii

ăţ

determinate, şi general, când mandatarul primeşte împuternicireade a se ocupa de toate treburile


mandantului („procuratio omniumbonorum").Mandatul conceput în termeni generali nu este valabil
decîtpentru actele de administrare şi de conservare; de aici rezult c

ăă

puterile oferite mandatarului sunt supuse unei interpretri

restrictive, fiind protejate de lege interesele mandantului.În baza unui mandat general, mandatarul nu
poate încheia decâtacte de administrare şi de conservare. Specializarea nu trebuie îns

dus la extrem, astfel încît mandatul este special dac va indica

ăă

natura operaiei juridice şi obiectul ei.

37
Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

În legtur cu aceste aspecte, în practica judiciar s-a decis c

ăăăă

renunarea la judecat reprezint o desistare, deci un act de

ţăă

dispoziie.

De aceea, declaraia de renunare trebuie fcut personal sau prin

ţţăă

mandatar cu procur special. De asemenea, s-a artat c procura

ăăăă

general de reprezentare nu aceste suficient pentru îndeplinirea

ăă

unor acte procedurale într-un proces, acte care conin elemente de

dispoziie, cum sunt: recunoaşterea, tranzacia, înscrierea în fals,

ţţ

pentru acestea fiind necesar o procur special.

ăăă

Indiferent de întinderea mandatului (general sau special),mandatarul nu poate depşi limitele puterilor ce
i-au fost conferite

ă
de mandant. Mandatarul trebuie s s

e încadreze în limitele împuternicirii primite de la mandant. Dac mandatarul încheie acte

juridice prin care depşeşte limitele împuternicirii sale, atunci el va

rspunde personal pentru prejudiciile cauzate atît fa de mandant,

ă ţă

cît şi fa de terul cu care a contractat.

ţă ţ

Mandantul nu poate fi obligat fa de terul cu care mandatarul a

ţă ţ

contractat peste limitele împuternicirii în afara cazului cînd aratificat actul astfel încheiat.

2.4. Forma mandatului

Deşi mandatul este un contract consensual, care ia naştere


prinsimplul acord al prilor, întocmirea unui înscris este necesar

ăţă

pentru ca terii s fie în msur a verifica puterile conferite

ţăăă

38

mandatarului, precum şi limitele în care se poate contracta înnumele


mandantului.Cînd actul juridic la care particip mandatarul în numele

mandantului urmeaz a fi încheiat în form autentic, atunci şi actul

ăăă

constatator al mandatului (procura ori împuternicirea) este necesars se încheie în form autentic, întrucît
mandatul formeaz un tot
ăăăă

indivizibil cu actul în vederea a fost dat.În literatura de specialitate şi în practica judiciar se co

nsider c

ăă

mandatarul trebuie s fie împuternicit prin procur autentic numai

ăăă

în cazul în care

legea

prevede o asemenea form pentru validitatea

actului juridic ce urmeaz s fie încheiat prin mandatar, nu îns şi

ăăă

atunci c acest act urmeaz s fie încheiat în form autentic prin

ăăăăă

voina prilor, fr ca legea s prevad o atare cerin.

ţ ă ţ ă ă ă ă ţă

Pe de alt parte, pentru unele operaii juridice, legea prevede

ăţ

necesitatea unei procuri autentice indiferent de forma actului


juridicce urmeaz s fie încheiat de ctre mandatar, în numele

ăăă

mandantului. De exemplu, unitile cu capital de stat şi

ăţ

cooperatiste pot face pli în numerar numai persoanelor indicate în

ăţ

documente sau celor împuternicite de acestea pe baz de procur

ăă
autentificat, special sau general, cu excepia retribuiilor,

ăăţţ

burselor, ajutoarelor din fondurile de asigurri sociale, premiilor şi

altor drepturi asimilate acestora, care pot fi pltite membrilor din

familia titularului sau altui salariat din aceeaşi unitate, pe baz de

împuternicire (procur) sub semntur privat, vizat de şeful

ăăăăă

ierarhic titularului drepturilor bneşti.

Drept Civil editura “Cartier Juridic” Chişinu 2005, Autori: Alexandru Rotari, Aurel

Bieşu, Oleg Efrim, pag. 89;

39

Cînd mandatul este un contract consensual, consimmântul

ţă

prilor poate fi dat şi în mod

ăţ

expres,

dar şi în mod

tacit

. Mandatultacit rezult din acele împrejurri de fapt care fac neîndoielnic

ăăă
intenia prilor. Oferta de mandat special, în orice caz, trebuie s

ţăţă

fie expres, în schimb, acceptarea ofertei de mandat poate fi tacit,

ăă

inclusiv în cazul mandatului special sau autentic, rezultând dinexecutarea lui din partea
mandatarului.Mandatul tacit nu trebuie s fie confundat cu

mandatul aparent;

înacest caz deşi lipseşte voina mandantului de a fi reprezentat

(mandatarul a depşit împuternicirea sau mandatul a încetat

anterior ori nici n-a existat în realitate)terii contracteaz cu

ţă

credina scuzabil şi legitim fr vreo culp, dar nu neaprat

ţăăăăăă

eroare comun) c mandatarul aparent are puteri de reprezentare;

ăă

cum s-a spus, "credina legitim valoreaz titlu". Astfel se întîmpl,

ţăăă

de exemplu, în cazul revocrii mandatului, care nu a fost adus la

ăă

cunoştin terilor indiferent c mandantul a fost ori nu în culp (dar

ţă ţ ă ă

nici complet strin de aparena creat). Buna-credin a terului se

ă ţ ă ţă ţ

prezum potrivit regulilor generale.

ă
Mandatul aparent produce efecte ca şi cum mandatarul
aparentar fi avut puteri de reprezentare; aşa cum exist mandat fr

ăăă

reprezentare, se recunoaşte şi reprezentarea fr mandat. În

ăă

consecin, terul contractant de bun-credin poate aciona (dar

ţă ţ ă ţă ţ

nu este obligat în acest sens) împotriva mandantului în baza actului încheiat cu mandatarul aparent, caz
în care va fi obligat s execute

şi obligaiile asumate (de exemplu, dac cere predarea lucrului

ţă

vîndut de mandatarul aparent va fi obligat s plteasc preul).În

ăăăţ

schimb, persoana reprezentat fr voia ei poate aciona împotriva

ăăăţ

terului numai dac a ratificat actul încheiat de mandatarul aparent,

ţă

40

caz în care mandatul aparent se transform cu efect retroactiv (de

la data încheierii actului) într-un mandat de reprezentare de


dreptcomun. În lipsa ratificrii, mandatarul aparent rspunde fa de

ă ă ţă

mandant (cu care nu are raporturi contractuale) pe teren delictualsau ca un

negotiorum

gestor
, dup cum a fost sau nu în culp.

ăă

Rspunderea mandatarului aparent poate fi angajat şi fa de

ă ă ţă

terul contractant, dar numai extracontractual (delictual), deoarece

nu a contractat în nume propriu.

Capitolul III. Efectele Contractului de Mandat

Fiind, dup caz, unilateral sau sinalagmatic, contractul de mandat

comport drepturi şi obligaii ale prilor determinate în funcie de

ăţăţţ

caracterul gratuit sau oneros al acestuia.inînd cont de faptul c mandatarul încheie acte juridice în

Ţă

numele şi pe contul mandantului, obligaia principal a

ţă

mandatarului este de a executa mandatul în conformitate cuindicaiile mandantului

(art. 1040, alin. 1 CC).

Indicaiile în ceea ce

priveşte modalitatea şi condiiile de executare a mandatului se pot

conine atât în contractul de mandat, cât şi în instruciunile

ţţ

separate date de câtre mandant mandatarului. În cazuldivergenelor pe care le conin prevederile contrac
tuale fa de

ţ ţ ţă

instruciunile mandantului în ceea ce priveşte executarea


ţ

mandatului, prioritate au prevederile contractuale.Neexecutarea obligaiei de a executa mandatul


în conformitate cu

indicaiile mandantului (abaterea de la indicaiile mandantului),

ţţ

41

care potrivit reglementrii generale prevzute la

ăă

art. 602, alin. 2 CC

include orice înclcare a obligaiilor, inclusiv executarea

ăţ

necorespunztoare sau tardiv, atrage dup sine rspunderea

ăăăă

mandatarului, cu excepia cazurilor când abaterile sunt în favoarea

mandantului.Mandatarul este în drept s se abat de la indicaiile mandantului,

ăăţ

dac, în funcie de circumstanele executrii mandatului, poate

ăţţă

presupune c mandantul, având cunoştin de situaia cert, ar fi

ă ţă ţ ă

aprobat o asemenea abatere. Mandatarul beneficiaz de acest drept

în mod condiionat. Pân la abaterea de la indicaiile mandantului,

ţăţ

mandatarul este obligat s-l notifice despre noile circumstane şi s


ăţă

aştepte decizia lui. Excepia o formeaz cazurile când amînarea

ţă

prezint un pericol pentru executare

(art. 1040, alin. 2 CC).

Daca executarea de câtre mandatar a indicaiilor date de

mandant duce, în mod vizibil, la dezavantajarea acestuia din urm,

mandatarul trebuie s execute indicaiile doar dup ce a comunicat

ăţă

mandantului dezavantajele posibile, iar acesta insist asupra

indicaiilor

(art. 1040, alin. 3 CC).

Cît priveşte împuternicirile mandatarului, acestea, potrivit

art.1034 CC,

nu se limiteaz la prevederile exprese ale mandatului, ci

se extind asupra a tot ce poate fi dedus din cuprinsul şi esena

acestuia, cu excepiile prevzute de lege. Mandatarul poate încheia

ţă

toate actele care pot fi deduse din împuternicirile lui şi care suntnecesare pentru îndeplinirea
mandatului. Împuternicirile date uneipersoane pentru a încheia acte care in de profesia sau funcia pe

ţţ

care o exercit şi care rezult din natura lor nu trebuie s fie


ăăă

stipulate expres.

42

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

În cazul mandatului cu titlu gratuit, spre deosebire de


mandatuloneros, mandatarul rspunde numai pentru intenie sau pentru

ăţ

culp grav.

ăă

Considerm principial a remarca faptul c prin executarea

ăă

mandatului nu trebuie îneleas încheierea neaprat a actului

ţăăă

juridic de ctre mandatar. In cazul când din anumite considerente

de ordin obiectiv mandatarul nu reuşeşte s încheie actul juridic în

condiiile stabilite de mandant, dar dovedeşte c pe parcursul

ţă

executrii mandatului cu titlu gratuit a acionat prudent, depunînd

ăţ

toat diligena, rspunderea lui nu va fi angajat. Aceasta se

ăţăă

datoreaz faptului c obligaia mandatarului de a încheia acte


ăăţ

juridice în baza contractului de mandat este o obligaie de pruden

ţ ţă

şi diligen, în care obinerea rezultatului final (încheierea de acte

ţă ţ

juridice) nu poate fi garantat. În aceast ordine de idei,

ăă

art. 1035CC

prevede c mandatarul este obligat s acioneze în interesul

ăăţ

mandantului cu pruden şi diligen şi s evite apariia conflictelor

ţă ţă ă ţ

între interesele sale personale şi interesele


mandantului.În cazurile raporturilor juridice de mandat opereaz norma

dispozitiv general ce prevede executarea personal a mandatului

ăă

de ctre mandatar, deoarece contractul de mandat este încheiat

intuitu personae.

În aceast ordine de idei

art. 1036, alin. 1 CC

prevede obligaia mandatarului de a executa personal mandatul,

dac nu i se permite prin contract transmiterea mandatului câtre un

ter. Se permite atragerea de ajutoare pentru a-l asista pe


ţ

mandatar în exercitarea mandatului. În aşa fel, mandatarul este îndrept s transmit executarea
mandatului ctre un ter numai cu

ăăăţ

acordul prealabil al mandantului, adic, dac acest drept este

ăă

stipulat în clauzele contractuale. Cît priveşte atragerea de ajutoare

43

pentru a-l asista pe mandatar în executarea mandatului, legea nuprevede condiii speciale, aceasta
prezentîndu-se ca o prerogativ a

ţă

mandatarului.Cu toate c mandatul este un contract

intuitu personae,

legeapermite în mod condiionat posibilitatea transmiterii executrii

ţă

mandatului ctre un ter chiar şi în cazul cînd contractul nu prevede

ăţ

aceast posibilitate. Astfel, conform prevederilor

art. 1036, alin. 2CC,

în cazul în care o cer interesele mandantului, mandatarultrebuie s transmit împuternicirile ctre un


ter dac, din cauza

ăăăţă

unor circumstane imprevizibile, nu poate executa mandatul şi nu

are posibilitatea s-l informeze despre aceasta pe mandant în timp

util. Transmiterea executrii mandatului ctre un ter este supus


ăăţă

unor reguli specifice la capitolul rspunderii mandatarului, deoarece

anume rspunderea mandatarului pentru aciunile persoanei tere

ăţţ

intereseaz mai cu seam în acest context. Potrivit

ăă

(art. 1036, alin.3 CC),

pentru actele persoanei creia i-a transmis mandatul fr a fi

ăăă

autorizat, mandatarul rspunde ca pentru actele proprii. Astfel,

legislatorul invoc rspunderea necondiionat a mandatarului

ăăţă

pentru actele terului cruia i-a fost transmis mandatul fr

ţăăă

autorizarea mandantului ca pentru actele sale proprii.În cazul în care transmiterea mandatului ctre
un ter este

ăţ

sancionat de câtre mandant, rspunderea mandatarului se

ţă

limiteaz doar în privina alegerii terului, sau în ceea ce priveşte

ăţţ

transmiterea incomplet ori tardiv a instruciunilor de executare a

ăăţ

mandatului. Astfel, potrivit prevederilor

art. 1036, alin. 4 CC,

dac

ă
transmiterea mandatului câtre un ter este permis, mandatarul

ţă

rspunde doar pentru vina ce-i revine în privina alegerii terului şi

ăţţ

pentru modul în care i-a transmis instruciunile.

44

In vederea asigurrii proteciei drepturilor mandantului în cazul

ăţ

transmiterii mandatului câtre un ter legislatorul stabileşte dreptul

mandantului de a înainta aciuni în justiie fa de persoanele care

ţ ţ ţă

1-au asistat sau 1-au substituit pe mandatar. Astfel, potrivit

art.1036, alin. 5

CC, mandantul are în toate cazurile dreptul de aintenta aciune persoanei care 1-a asistat sau 1-
a substituit pe

mandatar.Legea oblig mandatarul, la cererea mandantului, s pun la

ăăă

dispoziia acestuia din urm toat informaia cu privire la

ţăăţ

executarea contractului şi s dea explicaiile necesare în aceast

ăţă

privin. La executarea mandatului mandatarul este obligat s-1

ţă ă

informeze despre aceasta pe mandant şi s prezinte darea de

ă
seam în forma convenit de câtre pri asupra tuturor aciunilor de

ăăăţţ

reprezentare întreprinse

(art. 1041, alin. 1 CC).

Drept excepie de la prevederile

art. 1041 alin. 1 CC

se prezint

posibilitatea pe care o au prile contractului de mandat de a

ăţ

exclude prin acordul lor total sau a limita volumul de obligaii în

ceea ce priveşte prezentarea informaiilor şi a drii de seam

ţăă

despre executarea mandatului. În acest sens,

art. 1041, alin. 2

CCprevede c convenia în al crei temei obligaiile mandatarului de a

ăţăţ

prezenta informaii despre aciunile întreprinse de ctre acesta în

ţţă

vederea executrii mandatului şi darea de seam despre

ăă

executarea propriu-zis a contractului se face în scris.

Mandatarul, fiind în esen un reprezentant al mandantului, se

ţă

oblig s încheie acte juridice, acionând în numele şi pe contul

ăăţ
acestuia. Prin efectul legii mandatarul nu obine nici un drept

asupra bunurilor dobândite în urma executrii obligaiilor sale

ăţ

45

contractuale. Mai mult ca atât, mandatarul este obligat s remit

ăă

necondiionat mandantului tot ce a primit de la acesta în vederea

executrii mandatului şi nu a utilizat în acest scop, inclusiv, dup

ăă

caz, şi procura al crei termen de aciune nu a expirat. În acest

ăţ

sens

art. 1043 CC

prevede c mandatarul este obligat s remit

ăăă

mandantului tot ceea ce a primit pentru executarea mandatului şinu a utilizat în acest scop, precum şi
tot ceea ce a dobândit înexecutarea obligaiilor sale contractuale.

În cazul mandatului oneros mandatarul este îndreptit s rein

ăţ ă ţ ă

ceea ce îi datoreaz mandantul atît din sumele pe care trebuie s le

ăă

remit acestuia, cît şi din sumele încredinate pentru executarea

ăţ

mandatului. In acest sens,


art. 1033, alin. 4 CC

prevede c

mandatarul are dreptul s rein din sumele pe care trebuie s le

ăţăă

remit mandantului ceea ce mandantul îi datoreaz pentru

ăă

executarea mandatului. El are dreptul s rein din sumele

ăţă

încredinate pentru executarea mandatului ceea ce i se cuvine.

Legea stabileşte obligaii speciale ale mandatarului în ceea ce

priveşte confidenialitatea informaiei deinute de el. In acest sens,

ţţţ

art. 1042, alin. 1 CC

prevede c mandatarul este obligat s nu

ăă

divulge informaia care i-a devenit cunoscut în cadrul activitii

ţ ă ăţ

sale, dac mandantul are un interes justificat în pstrarea secretului

ăă

asupra ei şi dac nu exist, în baza dispoziiilor legale, o obligaie

ăăţţ

de dezvluire sau dezvluirea nu este permis de mandant.

ăăă

Obligaia de pstrare a confidenialitii subzist şi dup încetarea

ţ ă ţ ăţ ă ă
mandatului

(art. 1042, alin. 2 CC).

De asemenea, mandatarul nu aredreptul s foloseasc în avantajul su atît informaia pe care o

ăăăţ

obine, cât şi bunurile pe care le primeşte ori pe care este obligat s

ţă

le administreze în exercitarea mandatului, dac nu are

46

consimmântul mandantului sau dac dreptul de folosin nu

ţă ă ţă

rezult din lege sau din mandat

(art. 1044, alin. 1 CC).

Odat fiind

înclcat aceast obligaie, pe lîng compensaiile la care este inut

ăăăţăţţ

pentru prejudiciul cauzat, mandatarul, în cazul folosirii informaiei

sau bunurilor fr autorizaie, trebuie s plteasc mandantului

ăăţăăă

pentru folosirea informaiei o sum echivalent cu îmbogirea sa

ţ ă ă ăţ

datorit folosirii ei, iar în cazul când a folosit un bun, o chirie

corespunztoare. Dac foloseşte pentru sine banii pe care trebuie


ăă

s-i remit mandantului ori s-i utilizeze în favoarea acestuia,

ăăă

mandatarul va datora dobânzi din momentul cheltuirii banilor

(art.1044, alin. 2 CC).

Obligaia principal a mandantului în cazul contractului de

ţă

mandat oneros rezid în remunerarea mandatarului. În acest sens

art. 1033, alin. 1

CC prevede c mandantul este obligat s plteasc

ăăăă

mandatarului remuneraie numai în cazurile prevzute de lege sau

ţă

de contract.Modalitatea de remunerare a mandatarului pentru serviciileacordate poate fi stabilit prin


acordul prilor contractante în mod

ăăţ

diferit. Remunerarea poate consta într-o sum bneasc fix,

ăăăă

achitat integral la momentul încheierii sau executrii contractului

ăă

de mandat. La fel, retribuirea mandatarului se poate efectua


prinachitarea eşalonat a sumelor de bani, cuantumul fiind stabilit în

funcie de aciunile efectiv înfptuite de câtre mandatar în vederea

ţţă

executrii mandatului. în virtutea faptului c contractul de mandat,

ăă
fiind o modalitate de reprezentare, se prezint şi ca o modalitate de

intermediere, prile contractului pot negocia şi achitarea serviciilor

ăţ

de intermediere printr-o cot procentual, coraportat la beneficiul

ăăă

obinut de ctre mandant din tranzacie.

ţăţ

47

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

Prin acordul prilor retribuia mandatarului poate îmbrca şi

ăţţă

forma unor beneficii patrimoniale în persoana acestuia.Mai mult ca atât, indiferent de caracterul oneros
sau gratuit alcontractu-lui de mandat, mandantul este obligat s compenseze

cheltuielile efectuate de mandatar pe parcursul executrii

mandatului, pe care acesta, în funcie de împrejurri, consider

ţăă

oportun de a le efectua. În aceast privin în

ă ţă

art. 1046, alin. 1 CC

se menioneaz c cheltuielile pe care mandatarul le efectueaz

ţăăă
pentru executarea obligaiilor contractuale şi pe care, în funcie de

ţţ

împrejurri, acesta le consider necesare trebuie compensate de

ăă

ctre mandant. Mandantul nu este îndreptit s refuze restituirea

ă ăţ ă

acestor cheltuieli chiar dac actul juridic în vederea cruia a fost

ăă

eliberat mandatul nu a fost încheiat.Mandantul este în drept s refuze compensarea cheltuielilor

efectuate de câtre mandatar doar în cazul mandatului oneros


şinumai cu îndeplinirea condiiei c cheltuielile suportate de câtre

ţă

mandatar se compenseaz prin remuneraie. Astfel, nu pot fi

ăţ

înaintate pretenii, în temeiul

art. 1046, alin. 1

CC atunci cândcheltuielile urmeaz a fi compensate prin remuneraie. Cheltuielile

ăţ

care se fac în mod obişnuit la executarea unor obligaii de felul

celor stipulate în contract sau cheltuielile care ar fi fost fcute de

mandatar şi în absena contractului sunt considerate compensate

prin remuneraie, dac restituirea lor nu se face în mod obişnuit

ţă

şi
dac nu s-a convenit altfel

(art. 1046, alin.2CC).

.La cererea mandatarului, mandantul este obligat s plteasc

ăăă

acestuia un avans pentru cheltuielile necesare executrii

mandatului

(art. 1046, alin. 3 CC).

48

în afar de repararea prejudiciilor produse din vina mandantului,

conform prevederilor

art. 1047, alin. 1 CC,

mandantul este obligats repare şi prejudiciul produs fr vina sa pe care mandatarul 1-a

ăăă

suferit în executarea mandatului, dac prejudiciul este rezultatul

unui pericol legat de obligaia contractual ori s-a produs în urma

ţă

executrii unei indicaii a mandantului. Astfel, observm c

ăţăă

legislatorul prevede repararea prejudiciilor cauzate fr culpa

ăă

mandantului în mod condiionat, adic numai în cazurile când exist

ţăă

una din urmtoarele condiii:

ăţ
• prejudiciul cauzat mandatarului este rezultatul unui pericol legatde obligaia contractual;

ţă

• prejudiciul cauzat mandatarului se datoreaz unei indicaii a

ăţ

mandantului pe care a urmat-o mandatarul.De menionat c în unele cazuri legea permite liberarea

ţă

mandantului de obligaia de a repara prejudiciul cauzat

mandatarului chiar şi atunci când se întrunesc condiiile prevzute

ţă

de

art. 1047, alin. 1 CC.

în acest sens

art. 1047, alin. 2 CC

menioneaz c nu se poate formula o pretenie în temeiul alin. (1)

ţăăţ

atunci cînd un prejudiciu de felul celui care s-a produs urmeaz a fi

acoperit prin remuneraie sau cînd prejudiciul a fost practic produs

printr-o aciune care nu era necesar executrii obligaiilor

ţăăţ

contractuale ale mandatarului sau printr-o omisiune a lui.


Astfel,liberarea mandantului de obligaia reparrii prejudiciului cauzat

ţă

mandatarului este posibil în urmtoarele cazuri:

ăă

- prejudiciul urmeaz

ă
a fi acoperit prin remuneraie (dac acoperirea

ţă

prejudiciului din contul remuneraiei va fi contestat, sarcina probei

ţă

se pune pe seama mandatarului);

49

- prejudiciul s-a produs printr-o aciune care nu era necesar

ţă

executrii obligaiilor contractuale ale mandatarului;

ăţ

- prejudiciul s-a produs printr-o omisiune a mandatarului.

Capitolul IV. Încetarea Contractului de Mandat

Particularitile contractul

ăţ

ui de mandat la capitolul încetrii

acestuia se datoreaz atît faptului c mandatul se încheie, dup

ăăă

cum am mai menionat,

intuitu personae,

cît şi caracterului fiduciaral raporturilor stabilite între pri în urma încheierii contractului.

ăţ

Aşadar, pe lîng temeiurile generale de stingere a obligaiilor

ăţ

contractuale (de exemplu: prin executare, expirarea termenului),caracterul specific al contractului


de mandat determin şi temeiuri

ă
speciale în acest sens, cum sunt: revocarea mandatului, renunarea

mandatarului, decesul sau incapacitatea uneia din prile

ăţ

contractante.În cazul formulrii normelor despre denunarea contractului de

ăţ

mandat legislatorul foloseşte termenul

revocare,

care esteechivalent cu termenul

denunare.

Potrivit regulii generale, contractul de mandat este revocabil,adic poate fi denunat de ctre prile contract
ante.

ăţăăţ

Revocabilitatea mandatului este una din particularitile distincte

ăţ

ale contractului de mandat, reprezentând dreptul fiecrei pri

ăăţ

contractante de a denuna în mod unilateral în orice timp

contractul. În acest sens,

art. 1050, alin. l CC,

menioneaz c

ţăă

50

mandatul poate fi denunat oricând de oricare dintre pri. Aşadar,

ţăţ
mandatul poate fi denunat (revocat) în mod unilateral atât de

mandant, cât şi de mandatar indiferent de caracterul gratuit sauoneros al acestuia. Mai mult ca
atât, este nul clauza prin care se

exclude dreptul unei pri de a denuna mandatul

ăţţ

(art. 1050, alin. 5CC).

Subliniem îns c aplicarea regulii generale în ceea ce priveşte

ăă

revocarea mandatului comport anumite condiii şi efecte, ce difer

ăţă

în funcie de partea contractant care o înfptuieşte.

ţăă

Revocarea mandatului necesit a fi notificat atît mandatarului, cît

ăă

şi terelor persoane cu care a contractat mandatarul în vederea

executrii mandatului, dac acordarea împuternicirilor câtre

ăă

mandatar s-a fcut prin exprimarea voinei fa de terele persoane

ă ţ ţă ţ

cu care mandatarul urmeaz a contracta. Revocarea mandatului

notificat numai mandatarului nu se poate opune terilor care, fr

ăţăă

a şti despre revocare, au contractat cu bun-credin cu

ă ţă

mandatarul. În acest caz, mandantul are drept de regres împotrivamandatarului


(art. 1050, alin. 2 CC).

Mandatarul poate denuna mandatul odat fiind îndeplinit cel

ţăă

puin una din urmtoarele condiii:

ţăţ

• s fie asigurat posibilitatea mandantului de a se îngriji în

ăă

continuare de actele asupra crora s-a contractat;

• s existe motiv întemeiat pentru denunarea mandatului.

ăţ

Dac exist motive întemeiate, mandatarul poate renuna

ăăţ

necondiionat la mandat, în sens c nu este inut s asigure

ţăţă

mandantului posibilitatea s se îngrijeasc de actele asupra crora

ăăă

51

deja s-a contractat. Condiiile invocate de legislator în privina

ţţ

dreptului mandatarului de a denuna mandatul din proprie iniiativ

ţţă

sunt chemate s protejeze interesele legitime ale mandantului. În

acest sens,

art. 1050, alin. 3 CC

prevede c mandatarul poate


ă

denuna mandatul doar în aşa fel încât s fie posibil pentru

ţă

mandant s se îngrijeasc în continuare de actele asupra crora s-a

ăăă

contractat, cu excepia cazului când exist motiv întemeiat pentru a

ţă

denuna.

În cazul cînd mandatarul nu ofer mandantului posibilitatea de a

se îngriji în continuare de actele asupra crora s-a contractat,

mandantul are dreptul la daune interese. In privina existenei

ţţ

motivelor întemeiate care servesc drept temei pentru liberareamandatarului de obligaia de a asigura
posibilitatea mandantului s

ţă

se îngrijeasc de actele asupra crora s-a contractat, acestea nu

ăă

sunt enumerate în lege, prin urmare, prile, prin acordul lor, având

ăţ

posibilitatea de a le stipula în contract.Drept efect al denunrii mandatului de ctre mandant se prezint

ţă ă ă

obligaia acestuia în privina compensrii tuturor cheltuielilor

ţţă

suportate de ctre mandatar ce in

ăţ
de executarea mandatului,indiferent de nivelul sau etapa de executare a acestuia. În aşa fel,potrivit

art. 1050, alin. 4

CC, dac a denunat, mandantul este

ăţ

obligat fa de mandatar la compensarea tuturor cheltuielilor

ţă

aprute în executarea contractului. Dac mandatul este cu titlu

ăă

oneros, mandantul trebuie s plteasc mandatarului remuneraia

ăăăţ

convenit.

Potrivit regulii generale, decesul sau incapacitatea mandantuluinu servesc drept temei de stingere a
raporturilor contractuale. Prin

52

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

acordul prilor contractante sau în virtutea coninutului obligaiei

ăţţţ

contractuale se poate deroga de la aceast regu

Concluzii și recomandșri

.Contractul de mandate constituie unul dintre cele mai rspîndite

contracte de reprezentare, considerinduse a fi fundamental


53

relaiilor de reprezentare convenional.Chiar i în condiiile

țțășț

drastice ale sistemului romanic, acest contract s-a înfat ca un

ăș

veritabil izvor al acestui tip de relaii, de la el ramificîndu-se pe

parcursul timpului o gama larga de alte contracte similare.În zilele noastre mandatul are o utilizare
exploziv în special în

materie comercial.Codul Civil al RM reglementeaz raporturile de

ăă

mandat în art. 1030-


1052 din aceste prevederi se desprinde olegatur juridic accentuat între asemenea instituii a dreptului

ăăăț

civil ca reprezentare reglementata în partea general a Codului Civil

, mandatul ca forma derivat a acesteia i procura.Mandatul se

ăș

refer la aspectul intern al raporturilor dintre reprezentant i

ăș

reprezentat, pe cînd reprezentarea privește aspectul extern alacestor raporturi adica relaiile dintre
reprezentat i reprezentant

țș

pe de o parte și terșul contractant pe dealta parte .Prin urmarereprezentarea este de natura


contractului de mandate, iar nu deesena lui. Dei Codul Civil reglementeaz doar mandatul cu

țșă

reprezentare, existena mandatului far reprezentare nu este

ță
contestata de nimeni, utilitatea sa practic impunînduse de la sine.

În același timp, raporturile juridice specific mandatului s epotcrea nu numai în temeiul unui contract, ci
și în temeiul legii
încazurile expres prevazute.Am putea da cu titlu de exempluprezumia de mandate tacit, reciproc dintre
soi precum i

țțș

raporturile dintre persoana juridical și cei care-i alcștuiesc organellede conducere.Prin urmare, exista
atit reprezentare far mandate cît i mandate

ăș

fr reprezentare.

ăă

54

Individualizarea contractului de mandate se manifesta tot o datași prin obiectul sșu, care poate consta
doar în prestașia încheieriide acte juridice ceia ce exclude extinderea obiectului acestuia șiasupra actelor
materiale.Raporturile de mandat persist atât între persoanele fizice, cît şi

cu participarea subiectelor de drept civil cu statut de persoan

juridic. Esena juridic a raportului de mandat const în

ăţăă

posibilitatea figurrii în calitate de parte (subiect) a acestui raport

prin intermediul unei alte persoane tere, împuternicit s

ţăă

reprezinte în astfel de raporturi interesele patrimoniale alepersoanei reprezentate. Anume prin aceast p
articularitate juridic

ăă

a raportului de mandat, legislatorul scoate în relief calitateaspecific a mandatului ca form juridic de


intermediere. Cu toate

ăăă
c normele speciale despre intermediere în general şi intermedierea

comercial se conin într-un capitol aparte al Codului Civil

ăţ

(Art.art.1179-1198), şi legislatorul n-a evideniat legtura expres

ţăă

dintre aceste construcii juridice, coninutul normelor în cauz ne

ţţă

indic posibilitatea aplicrii fa de normele intermedierii a normelor

ă ă ţă

ce reglementeaz mandatul. În acelaşi context poate fi stabilit

ăă

legtura juridic dintre mandat şi reprezentare (Art. art. 242-258).

ăă

Legtura dintre mandat şi reprezentare este unidirecional, ceea

ăţă

ce înseamn c mandatul presupune raporturi de reprezentare.

ăă

Reprezentarea însşi nu este legat organic de mandat. Vis-a-vis de

ăă

instituiile tradiionale ale dreptului civil cu care poate fi analizat în

ţţă

plan comparativ mandatul, actualul Cod Civil conine unele

construcii juridice, care datorit diferitor mecanisme de încheiere,

ţă

executare, efecte juridice pot fi în practica contractual asemuite cu

mandatul. Astfel reglementrile


ă

contractului în folosul unui ter

prin

55

care debitorul (promitentul) se oblig sa efectueze prestaia nu

ăţ

creditorului (stipulantului), ci terului (beneficiarului), indicat sau

ne indicat în contract, care obine in mod nemijlocit dreptul sa

pretind prestaia in folosul su, pot fi contrapuse cu cele din

ăţă

materia mandatului. O situaie analogic poate aprea şi în cazul

ţăă

raportului de fidejusiune

, unde o parte (fidejusor) se obliga fa de

ţă

cealalt parte (creditor) sa execute integral sau parial, gratuit sau

ăţ

oneros obligaia debitorului. Elementul juridic de prestaie în folosul

ţţ

altei persoane, sau pentru alt persoan nu poate forma o identitate

ăă

juridic dintre aceste contracte.

Conform definiiei legale, expuse în acest articol, contractul de


ţ

mandat se atribuie la categoria obligaiilor juridico-civile de prestare

a serviciilor juridice. Acest fapt denot interferena juridic a acestui

ăţă

contract cu celelalte contracte de prestare a serviciilor, în special


cucele de prestare a serviciilor juridice, ca comisionul şi agenia,

administrarea fiduciar, expediia ş.a. Îns legislatorul a modelat

ăţă

aceast construcie juridic, inând cont de caracterele

ăţăţ

indispensabile ale mandatului, şi anume: caracterul fiduciar alraportului respectiv, care la rândul su este
determinat de faptul c

ăă

aciunile mandatarului condiioneaz apariia, modificarea şi

ţţăţ

stingerea drepturilor şi obligaiilor, precum şi faptul c mandatarul

ţă

svârşeşte aceste aciuni juridice din numele mandantului. Anume

ăţ

aceast trstur juridic delimiteaz contractul de mandat de

ăăăăăă

contractul de acordare a serviciilor de asisten juridic în

ţă ă

instanele de judecat, care nu prevede apariia, modificarea şi

ţăţ

stingerea drepturilor şi obligaiilor. Un asemenea contract urmeaz

ţă
s fie guvernat de normele Codului Civil privitoare la prestarea

serviciilor (art.art 970-978).

56

Pentru reglementarea juridic a raporturilor de mandat legislatorul

utilizeaz noiunea de cooperare, fcând trimitere la raportul

ăţă

contractual dintre mandant şi mandatar. Coninutul obligaiei de

ţţ

cooperare dintre prile vizate, reprezint o consecin logic a

ă ţ ă ţă ă

caracterului fiduciar a relaiilor dintre pri. Mandantul nu se

ţăţ

elibereaz totalmente de obligaii în urma încheierii contractului şi

ăţ

transmiterii împuternicirilor, dar urmeaz activ s susin

ăăţă

mandantul în exercitarea mandatului prin crearea condiiilor optime

pentru activitatea mandatarului şi anume, punerea la dispoziie a

informaiei, documentaiei necesare mandatarului, achitarea la timp

ţţ

a conturilor şi.a.

57
Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

B I B L I O G R A F I E1. Drept Civil

editura “Cartier Juridic” Chişinu 2005

Autori:

Alexandru Rotari, Aurel Bieşu, Oleg Efrim (pag. 297 –

314).

2. Drept Civil

Contracte Civile

Chişinu 2004

Autori:

Igor Trofimov (pag.9 – 12; 76 – 94).

3. Contracte Civile Speciale

editura “All Beck” Bucureşti 2000

Autor:

Corneliu Turianu (pag.211 – 225).

4. Tratat de Drept Civil

editura “Universul Juridic” Bucureşti2001

Autor:

Francisc Deak (pag. 311 – 335).

5. Contracte Civile

editura “Lumina Lex” Bucureşti 1998


Autori:

I. Motica, Florin Moiu (pag.215 – 240).

6. Drept Civil

editura “Oscar Print” Bucureşti 2000

58

Autori:

profesori universitari: Iosif R. Urs şi Smaranda Anghieni

pag.107 – 119

).7. Drept Civil. Curs selective

editura ALL Back, 2003

Autori:

Gabriel Boroi, Liviu Stanciulescu

Principalele Contracte de Drept Civil

editura “Oscar Print”

Autori:

Dr. Raul Petrescu

10. Drept civil. Contracte speciale Genoiu Ilioara, CernatCosmin, Barbu Vlad11.

Drept Civil , Contracte Speciale, Emilian Ciongaru,Mihai Secula editura Scrisul Românesc 12.
Comentariul Codului Civil13. Codul Civil al Republicii Moldova

59
60

Ministerul Educaiei al

Republicii MoldovaUniversitatea de StatFacultatea de dreptCatedra de drept civil

Tez de an

Tema:Contractul de mandat

Coordonator tiinific:Pistruga Vitalie

șț

Elaborat de Carp Mircea

61