Sunteți pe pagina 1din 24

SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE

EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

ÎNTREBĂRI COMPLEMENT SIMPLU A. 2 luni;


B. 3 luni;
1. Feritina, principala formă de depozit a Fe, C. 4 luni;
este formată dintr-un înveliș proteic și un D. 5 luni;
miez care conține: E. 6 luni.
A. 3000 de atomi de fier;
B. 3400 de atomi de fier; 7. Semne și simptome de hemoliză
C. 3500 de atomi de fier; extravasculară (în cadrul anemiei
D. 4300 de atomi de fier; hemolitice):
E. 4500 de atomi de fier. A. Apariția calculilor biliari;
B. Febra;
2. Zilnic, din cantitatea medie de Fe din dieta, C. Splenomegalie;
se absoarbe: D. Frisoane;
A. 10%; E. Tahicardie.
B. 11%;
C. 20%; 8. Următoarele sunt teste diagnostice pentru
D. 21%; evaluarea hemolizei, CU EXCEPȚIA:
E. 10,1%. A. Testul antiglobulinic direct (testul Coombs);
B. Bilirubina serică – totală și directă;
3. Cauză de sângerare gastro-intestinală este: C. Haptoglobina serică;
A. Epistaxis; D. Aglutinine la rece;
B. Neoplasme ale vezicii urinare; E. Anticorpi Donath-Landsteiner.
C. Enteropatia indusă de lapte (la copii);
D. Alăptarea; 9. Tratamentul în anemia hemolitică
E. Pierderea de fier prin urina, în caz de autoimună cu anticorpi la cald:
hemoliză intravasculară cronică. A. Splenectomia – linia întâi de tratament;
B. Corticoterapie – prednison în doze de 2
4. Femeile însărcinate, dar și în timpul mg/kgcorp/zi; în caz de răspuns, doza se scade
alăptării, au nevoie de fier suplimentar în treptat și se oprește administrarea;
cantitate de: C. Mabthera – anticorp monoclonal anti CD21,
A. 10-20 mg/zi; în cazuri refractare;
B. 20-30 mg/zi; D. Plasmafereza îndepărtează temporar o parte
C. 30-40 mg/zi; din anticorpi în hemolizele cronice;
D. 40-50 mg/zi; E. Tratamentul imunosupresiv cu azatioprina
E. 50-60 mg/zi. (100-200 mg/zi) și ciclofosfamida (100-200
mg/zi) pot fi eficiente în scăderea producției de
5. Semne/simptome legate de efectele directe anticorpi.
ale deficitului de Fe asupra țesuturilor:
A. Glosită (limbă roșie, netedă, lucioasă, cu 10. Tratamentul în hemoglobinuria
distrofia papilelor); paroxistică la rece:
B. Trombocitoză (nr. crescut de trombocite, A. Acid folic;
din motive explicabile); B. Ciclofosfamida;
C. Coilonichie (ulcerații sau fisuri la colțurile C. Clorambucil;
gurii); D. Fludarabina;
D. Coilonichie (unghiile sunt convexe în loc de E. Tratament suportiv.
concave)
E. Modificări și stricturi esofagiene (la 11. Despre anemia din bolile cronice este
joncțiunea dintre esofag și hipofaringe). adevărat, CU EXCEPȚIA:
A. Absorbția Fe din intestin este scăzută;
6. În tratamentul deficitului de fier, după ce B. Feritina este scăzută;
Hb se normalizează, Fe administrat pe cale C. CTLF este scăzută;
orală se continuă încă: D. Transferina este scăzută;

1
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

E. Citokinele cresc producția de hepcidină. 16. În ce etapă evolutivă este încadrat un


pacient de sex masculin, în vârstă de 35 de
12. Care NU este un factor de prognostic ani, cu infecţie HIV, tuberculoză pulmonară
nefavorabil în LAM? şi valoare CD4 nadir de 345 celule/mm3?
A. Trombocitopenia; A. A2;
B. Leucopenia la debut; B. B2;
C. Hipertrofia gingivală; C. C3;
D. Sindrom CID; D. SIDA;
E. Subtipurile M0, M5, M6, M7. E. C2.

13. Diabet gestațional presupune: 17. Cum este clasificat, conform clasificării
A. Săptămâna 25 de sarcină și glicemie a jeun CDC, un pacient cu infecţie HIV, cu
în cadrul testului de toleranță la glucoză orală pielonefrită acută cu E.coli, cu tuberculoză
(TTGO) de 89 mg/dL; pulmonară tratată cu succes în urmă cu 3 ani
B. Săptămâna 28 de sarcină și glicemie la 2 ore în antecedente, cu valoarea CD4 actuală 450
în cadrul TTGO de 140 mg/dL; celule/mm3 şi valoarea CD4 nadir 85
C. Săptămâna 26 de sarcină și glicemie la o oră celule/mm3?
în cadrul TTGO de 153 mg/dL; A. B2;
D. Săptămâna 23 de sarcină și glicemie a jeun B. B3;
la 2 ore în cadrul TTGO de 200 mg/dL; C. C3;
E. Săptămâna 21 de sarcină și glicemie a jeun D. C2;
recoltată la peste 8 ore de la ultima masă de E. B1.
125 mg/dL.
18. Un pacient are următoarele rezultate
14. Cetoacidoza diabetică NU este serologice: AgHBs pozitiv, AcHBs negativi,
caracterizată de: AcHBc IgM pozitivi, AgHBe pozitiv, AcHBe
A. Are o incidență reală greu de identificat; negativi. Cum se interpretează?
B. Poate fi determinată de simpatomimetice; A. Protecţie în urma vaccinării;
C. Lipsa caracterului de urgență metabolică B. Infecţie acută VHB cu virus replicativ;
severă în stadiul de comă acidocetozică; C. Infecţie acută VHB cu virus nereplicativ;
D. Poate complica diabetul zaharat tip 2, chiar D. Clearance-ul infecţiei VHB;
în prezența unor circumstanțe favorizante; E. Infecţia acută VHB cu tulpină virală cu
E. Are caracteristice constelației metabolice: mutaţie pre-core.
hiperglicemia, acidoza metabolică,
deshidratarea variabilă, alterarea homeostaziei 19. În urma efectuării unei endoscopii
electroliților plasmatici. digestive superioare la un pacient cu BRGE și
eșec terapeutic la IPP, se descoperă o leziune
15. Este adevărat, CU EXCEPȚIA: de 2 mm și alte două leziuni de câte 4 mm,
A. Triada Whipple include printre elementele fără leziuni confluente între pliuri.
constitutive un criteriu legat de aportul de Stadializarea corectă a esofagitei este:
glucide; A. Viena – gradul B;
B. Activarea simpatoadrenergică include B. Los Angeles – gradul B;
iritabilitate și nervozitate; C. Viena – gradul A;
C. La nivelul semnelor neuroglicopenice, D. Los Angeles – gradul A;
există etape precum subcortico-diencefalică, E. Los Angeles – gradul C.
mezencefalică și miencefalică;
D. Tratamentul hipoglicemiei include 20. Următorul medicament NU poate
profilaxie și tratament curativ; determina BRGE:
E. Hormonul de creștere nu este considerat A. Diazepam;
hormon de contrareglare. B. Diltiazem;
C. Teofilina;
D. Propranolol;

2
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

E. Amlodipina. 26. Următoarele antibiotice se pot utiliza în


tratamentul encefalopatiei hepatice, CU
21. Afirmația adevărată cu privire la pH- EXCEPȚIA:
metria în BRGE: A. Metronidazol;
A. Este testul cel mai specific pentru depistarea B. Vancomicină;
prezenței refluxului acid la nivelul esofagului; C. Ciprofloxacina;
B. Nu poate fi realizată sub tratament cu IPP; D. Neomicină;
C. Măsurarea pH-ului suprapiloric se face E. Rifampicină.
pentru 24 ore;
D. Un pH sub 5 semnifică refluxul acid; 27. Manifestarea hematologică cea mai
E. Se poate efectua ambulatoriu. frecventă în ciroza hepatică este:
A. Anemia;
22. Diagnosticul diferențial al colitei B. Trombocitoza;
ulcerative nu se face cu colitele infecțioase C. Trombocitopenia;
cauzate de: D. Leucocitoza;
A. Campylobacter; E. Leucopenia.
B. Salmonella;
C. Shigella; 28. Glomeruloscleroza cirotică apare în
D. Clostridium difficile; special în ciroza hepatică cauzată de:
E. E.Coli. A. Boală Wilson;
B. Boala Caroli;
23. Conform clasificării Montreal, un pacient C. Alcoolism;
în vârstă de 30 de ani, cu boală inflamatorie D. Virusuri hepatitice;
cu localizare colonică și caracter stricturant, E. Hemocromatoză.
prezintă următorul stadiu de severitate:
A. AA1 LL3 BB3 pp; 29. Cel mai important factor de risc în
B. AA2 LL1 BB1; apariția sindromului hepatorenal la pacientul
C. AA2 LL2 BB1; cu ciroză hepatică este:
D. AA2 LL2 BB2; A. Deshidratarea;
E. AA1 LL2 BB1 pp. B. Hiponatriemia;
C. Hipoalbuminemia;
24. Este un anticorp monoclonal uman D. Infecția;
recombinat IgG1, utilizat în tratamentul bolii E. Cașexia.
Crohn:
A. Golimumab; 30. NU este o complicație pulmonară a cirozei
B. Adalimumab; hepatice:
C. Infliximab; A. fistule arterio-venoase, vizibile la
D. Etanercept; ecocardiografie prin apariția contrastului în
E. Certolizumab. cordul stâng la 4-6 cicluri cardiace de la
injectarea substanței de contrast;
25. În colangita sclerozantă primitivă stadiul B. hipertensiunea porto-pulmonară;
I, infiltratul inflamator din spațiul port este C. sindromul hepatopulmonar, cu rol
format din: prognostic defavorabil post-transplant hepatic;
A. Eozinofile; D. atelectaziile bazale;
B. Neutrofile; E. sindromul hepatopulmonar, cu gradient
C. Plasmocite; alveolo-arterial de O2 posibil normal în repaus,
D. Limfocite T citolitice cu restricție HLA de dar crescut la efort (peste 15 mmHg).
clasa I;
E. Limfocite T citolitice cu restricție HLA de 31. Referitor la tratamentul anginei pectorale
clasa II. stabile, este adevărat:

3
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

A. Se poate folosi asocierea dintre nitrați cu alte condiții extracardiace la momentul


acțiune prelungită și beta-blocante, ca primă prezentării, fără medicație la domiciliu.
linie de tratament; Pacientul poate fi încadrat în:
B. Inhibitorii curentului If (trimetazidina, A. Clasa III B 1 Braunwald;
ivabradina) sunt recomandați pacienților B. Clasa Kilip I;
intoleranți la beta-blocante; C. Clasa Kilip II;
C. PCI poate fi efectuată pacienților cu stenoză D. Clasa II B 1 Braunwald;
de 70% pe artera circumflexă și FEVS<35%; E. Clasa I A 2 Braunwald.
D. Nicorandilul și ranolazina sunt recomandate
în a treia linie de tratament; 35. Sunt contraindicații absolute ale
E. CABG este recomandat în leziunile tratamentului fibrinolitic, cu EXCEPȚIA:
coronariene semnificative (>50%, iar pentru A. AVC cu substrat incert în antecedente;
trunchiul coronarei stângi >70%). B. Puncția hepatică în ultimele 24h;
C. Disecția de aortă;
D. AIT în ultimele 6 luni;
32. Angina Prinzmetal se caracterizează prin
următoarele, cu EXCEPȚIA: E. Malformații arterio-venoase spinale.
A. Poate asocia tahicardie ventriculară când
spasmul implică artera interventriculară 36. Alte cauze, în afară de infarctul
anterioară; miocardic, care pot determina creșterea
troponinelor sunt, CU EXCEPȚIA:
B. În timpul durerii, se pot ausculta raluri
A. Endocardita;
pulmonare;
B. Miocardita;
C. Diagnosticul diferențial se face cu BRGE
C. Sepsisul ;
sau cu consumul de cocaină;
D. Hemoragia subarahnoidiană;
D. Persistența undei T inversate timp de
E. Cardiomiopatia Tako-Tsubo.
săptămâni-luni, în cazurile severe;
E. Tratamentul cu blocanți ai canalelor de
37. Măsurarea TA în ambulator trebuie să
calciu trebuie administrat toată viața.
fie:
A. Timp de 8 ore;
33. Traseul ECG în STEMI se caracterizează B. Timp de 24 de ore, monitorizare continuă;
prin: C. Timp de 12 ore, monitorizare din 2 în 2 ore;
A. Supradenivelarea de segment ST de 0,1 mV D. Timp de 6 ore;
în toate derivațiile teritoriului anterior; E. Timp de 4 ore.
B. Trebuie efectuat, de preferat, în primele 10
minute de la prezentare; 38. Sunt cauze de HTA renoparenchimatoasă
C. În asociere cu contextul clinic sugestiv și următoarele, CU EXCEPȚIA:
markerii de necroză cardiacă pozitivi, traseul A. Rinichiul polichistic;
specific de BRD este diagnostic; B. Nefropatia diabetică;
D. Supradenivelare de segment ST de 0,1 mV, C. Glomerulonefrita acută și cronică;
prezentă <30 min; D. Nefroangioscleroza;
E. Complex QS în derivațiile V2-V3 sau DII- E. Pielonefrita.
DIII, în IMA vechi.
39. HTA grad I este reprezentată de:
A. TA sistolică 140-159 mmHg;
34. Un pacient se prezintă la camera de gardă
B. TA distolică 85-89 mmHg;
cu durere de tip anginos, în repaus, cu durată
C. TA diastolică 100-109 mmHg;
sub 30 de minute, apărută în urmă cu 10h,
D. TA sistolică 130-139 mmHg;
fără antecedente de IMA și fără să asocieze

4
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

E. TA sistolică 160-179 mmHg. A. Intervenția chirurgicală de elecție pentru


CMHO cu gradient subaortic>=50mmHg este
40. Sunt adevărate următoarele, CU operația Morrow, care poate fi asociată cu
EXCEPȚIA: protezarea valvulară aortică;
A. În infarctul miocardic vechi, cu FE >35% și B. Pacienții simptomatici trebuie tratați mai
cu extrasistole ventriculare asimptomatice, întâi cu verapamil (120mg de 2-3ori/zi), cu
prima opțiune terapeutică este administrarea efect lusitrop pozitiv și inotrop negativ;
amiodaronei; C. Disopiramida se poate lua în considerare în
B. În infarctul miocardic acut, suprimarea doză de 100 mg de 3 ori/zi;
extrasistolelor ventriculare se poate face printr- D. Amiodarona poate fi eficientă în
un bolus cu lidocaină, urmat de perfuzie; tratamentul tahiaritmiilor supraventriculare și
C. Edemul pulmonar acut se asociază frecvent ventriculare din CMH;
cu extrasistolia ventriculară; E. Pacingul bicameral este considerat în
D. La pacienții cu cardiomiopatii dilatative prezent o terapie de rezervă pentru CMH.
aflați în IC, controlul decompensării poate
aboli manifestările ectopice ventriculare; 44. NU face parte din clasificarea etiologică
E. Tratamentul extrasistolelor ventriculare, la CMR miocardică infiltrativă:
bolnavii cu cardiopatii organice și complicații A. Amiliodoza;
acute, are ca fundament măsurile terapeutice B. Boala Gaucher;
de corecție a ischemiei din SCA, controlul C. Boala Hunter;
hemodinamic al IC severe sau al EPA și D. Sarcoidoza;
tratamentul specific al miocarditelor și E. Boala Hurler.
pericarditelor.
45. Boala nodului sinusal prezintă ca forme
41. Următoarele clase de medicamente sunt de manifestare următoarele, CU EXCEPȚIA:
recomandate în tratamentul insuficienței A. Bradicardie sinusală;
cardiace cronice pentru scăderea riscului de B. Ritm joncțional;
spitalizare și a riscului de deces prematur: C. Tahiaritmii ventriculare;
A. Digoxinul; D. Fibrilație atrială;
B. Ivabradina; E. Oprire sinusală.
C. Betablocantele;
D. Diureticele; 46. Putem afirma despre clasificarea
E. Hidralazin-isosorbid dinitrat. aritmiilor:
A. Blocul sinoatrial este o aritmie ventriculară;
42. Combinația HIDRALAZIN-ISOSORBID B. Ritmul idioventricular este o aritmie
DINITRAT este o asociere a unui supraventriculară;
vasodilatator arterial și a unui vasodilatator C. Torsada vârfurilor reprezintă o tulburare de
venos, utilizată în tratamentul ICC pentru a conducere;
ameliora simptomatologia. Dintre efectele D. Wandering pacemakerul este o aritmie
adverse posibile sunt adevărate următoarele,
sinusală;
CU EXCEPȚIA:
E. Sindromul Brugada reprezintă un sindrom
A. Cefalee;
nedominant de aritmii.
B. Rash;
C. Hipotensiune;
47. Clinica din tahicardiile paroxistice
D. Hiperpotasemie;
supraventriculare include, CU EXCEPȚIA:
E. Apariție de Ac antinucleari. A. Episoade de palpitații rapide cu debut și
sfârșit brusc;
43. Despre tratamentul în CMH este FALS:

5
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

B. Durata este variabilă; C. Valvuloplastia cu balon este considerată o


C. Fenomene de insuficiență cardiacă în procedură intermediară TAVI;
prezența unei boli structurale; D. Cateterismul cardiac permite evaluarea
D. Angină funcțională; severității stenozei aortice, când există
E. Sincopă la debut, prin scăderea debitului discordanță între tabloul clinic și
cardiac, sau la sfârșit, prin asistolă, în urma ecocardiografie
scăderii conducerii nodului sinusal. E. Ecocardiografia transesofagiană are utilitate
limitată.
48. Despre stetacustica stenozei mitrale sunt
adevărate următoarele, CU EXCEPȚIA: ÎNTREBĂRI COMPLEMENT MULTIPLU
A. Se accentuează inițial zgomotul 1, ulterior (2, 3 sau 4 variante corecte)
accentuându-se și zgomotul 2, care poate fi și
dedublat; 51. Următoarele fac parte din cauzele
B. Poate apărea uruitura diastolică; deficitului de vitamina B12 prin anomalii ale
C. Este caracteristic clacmentul de deschidere mucoasei ileale sau ale receptorilor FI
al valvei mitrale, care este audibil dacă valvele (receptori Cubam):
A. Amiloidoza;
sunt intens calcifiate;
B. Efecte ale colchicinei;
D. Poate să apară suflul Graham-Steel; C. Sindromul Zollinger-Ellison;
E. Poate să apară suflu sistolic de insuficiență D. Sindromul Imerslund-Grasbeck ereditar;
tricuspidiană funcțională. E. Sindromul Lesch-Nyhan.

49. Despre tratamentul endocarditei 52. Referitor la medicamentele care intervin


infecțioase sunt adevărate următoarele, CU în patogeneza deficitului de acid folic, sunt
EXCEPȚIA: FALSE următoarele asocieri:
A. Antibioticoterapia se menține 2-6 săptămâni A. Contraceptivele orale – reduc absorbția și
induc enzimele microzomale hepatice;
pentru valvele native și 4-6 săptămâni pentru
B. Sulfasalazina – inhibă dihidrofolatreductaza
valvele protezate; C. Pirimetamina – inhibă transportorii de AF
B. În cazul protezelor valvulare, se va asocia (anemie hemolitica cu corpi Heinz);
întotdeauna și rifampicină maxim 4 săptămâni; D. Trimetoprim – crește catabolismul acidului
C. Tratamentul chirurgical se face, preferabil, folic;
după eradicarea infecției, la distanță de E. Azidotimidina – perturbă sinteza ADN-ului,
evenimentul acut; independent de folați/vit. B12.
D. Tratamentul chirurgical de urgență se face 53. Referitor la examenele paraclinice în
în cazul vegetațiilor mai mari de 10 mm, din anemia megaloblastică, următoarele sunt
pricina riscului mare embolic; adevărate:
E. Pentru infecțiile cu streptococ sensibil la A. Pe frotiul periferic apar macro-ovalocite
penicilină, la pacienții alergici, antibioticul de (aproximativ 14 µm);
elecție este vancomicina. B. Homocisteina serică scade proporțional cu
severitatea deficitului de vitamina B12;
C. Acidul metilmalonic seric este crescut în
50. Despre explorările paraclinice din stenoza >95% din cazuri;
aortică sunt adevărate, CU EXCEPȚIA: D. La examinarea măduvei osoase, apare o
A. Testul de efort este contraindicat la pacienții hiperplazie triliniară;
simptomatici cu stenoză aortică; E. La examinarea măduvei osoase, întâlnim
B. Tomografia computerizată permite o foarte leucopoieză megaloblastică patognomonică,
bună vizualizare a calibrului aortei; metamielocite gigante (20-30 µm), leucocite
polimorfonucleare hipersegmentate.

6
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

54. Profilaxia cu vitamina B12, în cazul 59. Nivelul metaboliților homocisteină și acid
deficitului de vitamină B12, se face în metilmalonic:
următoarele moduri: A. Nu sunt standarde esențiale pentru
A. Femeile cu copii cu defect anterior de tub confirmarea deficitului de vit. B12;
neural (4 mg/zi); B. Homocisteina și AMM cresc proporțional
B. În hemoliza cronică/boli mieloproliferative cu severitatea deficitului;
(1 mg/zi); C. Homocisteina serică este ridicată în ambele
C. Post-gastrectomie (1 µg/zi, oral pe tot deficite, atât de vit. B12, cât și de AF;
parcursul vieții și Fe); D. Creșterea ambilor metaboliți poate face
D. Vegetarienii (5-10 µg/zi oral); diferența între deficitul pur de vit. B12 și cel
E. Copiii prematuri. combinat (vit. B12/AF);
E. AMM seric este crescut în peste 95%, cu
55. Despre stadiul inițial al epuizării confirmare clinică a deficitului de B12.
rezervelor de Fe din organism sunt adevărate
următoarele: 60. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la
A. Apare anemie ușoară; clasificarea morfologică FAB (dată de
B. Feritina începe să scadă; Grupul de Lucru Franco-Americano-
C. Nivelul transferinei este ridicat; Britanic) a LAM (Leucemiei Acute Mieloide):
D. Hb rămâne normală; A. M4 LA mielomonoblastică, cu 10% blaști și
E. Sunt afectate unghiile, limba. promielocite; >20% diferențiere monocitară;
20% din cazuri;
56. Despre cauzele deficitului de fier la copii B. LAM cu t(8; 21);
sunt adevărate următoarele: C. M0 LA nediferențiată nu poate fi
A. Jumătate din depozitul de Fe la sugari este diferențiată morfologic, ci doar prin
acumulat în ultima lună a vieții fetale; imunofenotipare; 3% din cazuri;
B. Hemoragia maternofetală este un mecanism; D. LAM cu anomalii 11q23;
C. Copilul în creștere are nevoie de 0,3-1 E. M7 LA megacarioblastică (mielofibroza
mg/kg Fe pe zi; acută): megacarioblaști evidențiați cu precizie
D. Cantitatea de Fe necesară unui copil este doar prin imunofenotipare (CD 61, CD 41 a,
furnizată doar de laptele matern; CD 42 b) sau prin microscopie electronică.
E. Prematuritatea are un rol important.
61. În cadrul LAM (Leucemiei Acute
57. Despre anemia hemolitică autoimună cu Mieloide) pot fi prezente următoarele
anticorpi la cald sunt adevărate următoarele: manifestări clinice produse prin infiltrare
A. Anticorpii sunt de tip IgM; leucemică în organe și țesuturi:
B. Localizarea primară a hemolizei este splina; A. Scăderea presiunii în măduva osoasă;
C. Poate fi secundară administrării de alfa- B. Afectare osteo-articulară cu infiltrația
metil dopa; cavității osoase și a periostului (dureri osoase
D. Manifestările clinice asociază febră, sau articulare, uneori cu tumefacție
frisoane, tahicardie, insuficiență renală, dureri inflamatorie);
lombare; C. Manifestări cutanate și mucoase (tipice:
E. Splenectomia este considerată linia a doua infecții cutanate, ulcerații bucale, angina
de tratament. ulcero-necrotică);
D. Hemoragii digestive;
58. Despre hemoglobinuria paroxistică la E. Adenopatii.
rece sunt adevărate următoarele:
A. Apare mai frecvent la vârstnici; 62. Examinările paraclinice și rezultatele lor
B. Se asociază, de obicei, cu bolile în LAM cuprind:
limfoproliferative; A. Hiatus leucemic – la examenul sângelui
C. Este rezultatul unui anticorp circulant IgG; periferic;
D. Testul Coombs este negativ; B. Scanare MUGA;
E. Anticorpii Donath-Landsteiner sunt pozitivi.

7
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

C. Mieloblaști cu corpi Auer patognomonici – C. Reflectă aspectele clinice ale LAL;


la medulogramă D. LAL2 este forma cu celule Burkitt-like;
D. Monoblaștii prezintă reacție pozitivă pentru E. LAL3 reprezintă 1-2% din cazuri la adulți.
esterazele nespecifice, la examenul citochimic;
E. Antigene de suprafață, evidențiate cu 67. Prognosticul nefavorabil în LAL este
anticorpi monoclonali, la imunofenotipare, prin determinat de:
flow-citometrie: markeri megacariocitari = GP A. Număr leucocitar crescut 30.000/mm3 în
IIb/IIIa (CD41) LAL-B și 100.000/mm3 în LAL-T;
B. Vârsta sub 30 de ani;
63. Despre clasificarea morfologică FAB a C. Afectarea SNC;
LAM sunt adevărate următoarele: D. Imunofenotip cu limfocite B mature;
A. Tipul M0 – LA nediferențiată – celulele pot E. Imunofenotip pro-B, pro-T, pre-B.
prezenta corpi Auer;
B. Tipul M3 este LA promielocitară; 68. În LMC (Leucemia Mieloidă Cronică),
C. Tipul M5 este Eritroleucemia acută; din punct de vedere clinic, uneori debutul este
D. Tipul M7 este LA megacarioblastică; aparent brusc, marcat direct de complicații
E. Tipul M0 nu poate fi diagnosticat ca:
morfologic. A. Sindrom Meniere;
B. Diplopie;
64. Următoarele modificări genetice din LAM C. Priapism;
sunt asociate cu un prognostic favorabil: D. Infarct renal;
A. Trisomia 8 (8+); E. Scădere ponderală.
B. Trisomia 6 (6+);
C. t(15;17); 69. În LMC (Leucemie Mieloidă Cronică),
D. t(8;21) fără deleție 9q; scorul Sokal (stratificarea prognostică are
E. t(16;16). importanță pentru aprecierea atitudinii
terapeutice prin prisma factorilor de risc)
65. Referitor la tratamentul în LAL cuprinde:
(Leucemia Acuta Limfoblastica), sunt A. Procentul de blaști în sânge în momentul
FALSE următoarele afirmații: diagnosticului;
A. Conduita terapeutică trebuie să țină seama B. Număr de eritrocite;
de prezența sau absența cromozomului Ph1; C. Număr de leucocite;
B. Terapia de inducție a remisiunii, la pacienții D. Număr de trombocite;
cu prezența cromozomului Ph1: asociere de E. Vârsta pacientului.
doxorubicină cu vincristină, prednisolon,
ciclofosfamidă, asparaginază – în ciclu de 4-6 70. TKI (Inhibitori de Tirozin-Kinază) de
săptămâni; generația a doua sunt:
C. Terapia intratecală, pentru profilaxia A. imatinib mesylate;
determinărilor în SNC și a meningitei B. nilotinib;
leucemice, prin administrare de metotrexat și C. ponatinib;
citozinarabinozidă sau prednisolon; D. bosutinib;
D. Tratament de întreținere (până la 6 luni); E. dasatinib.
E. În LAL cu celule B (tip Burkitt) – util
Rituximabul (anticorp monoclonal anti-CD21). 71. Selectați pentru care din următorii factori
este dovedită implicarea în producerea LMC:
66. Despre clasificarea morfologică FAB a A. Expunerea la benzen;
LAL sunt adevărate următoarele: B. Fumatul;
A. Reflectă aspectele imunofenotipice ale C. Diferite virusuri;
LAL; D. Radiații ionizante;
B. LAL1 – forma microlimfoblastică este E. Expunerea la ierbicide și pesticide.
întâlnită cel mai adesea la copii și 25-30%
dintre bolnavii adulți;

8
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

72. Despre mielograma în LMC sunt 77. Conform clasificării OMS 2008 a
adevărate următoarele: limfoproliferărilor maligne, cele de linie B
A. Măduva este hipercelulară, cu predominanța sunt:
granulocitelor; A. Limfomul folicular;
B. Seria eritrocitară este hiperplazică; B. Limfomul subcutan panniculitis-like;
C. Seria megacariocitară este procentual C. LH tip depleție limfocitară;
redusă; D. Mycosis fungoides/sindromul Sezary;
D. Biopsia osteomedulară poate aprecia fibroza E. Plasmocitomul solitar.
reticulinică;
E. Mielograma oferă posibilitarea evidențierii 78. În ce privește LH (Limfomul Hodgkin),
cromozomului Ph1. factori de risc pentru apariția bolii sunt:
A. Un defect imun intrinsec;
73. Răspunsul hematologic complet în cazul B. Factor ereditar;
LMC se caracterizează prin: C. Infecția cu HIV;
A. Normalizarea numărului de leucocite și D. Radiații;
trombocite; E. Infecția cu virusul Epstein-Barr.
B. Absența celulelor imature în sângele
periferic; 79. Manifestările clinice care pot apărea în
C. Lipsa simptomelor și semnelor clinice; LH (Limfomul Hodgkin) sunt:
D. Absența evidențierii cromozomului Ph1; A. Debut insidios, pe parcursul a luni sau chiar
E. Dispariția splenomegaliei palpabile. ani, constând în adenopatii, în special
subdiafragmatice;
74. Elementele ce indică progresia bolii în B. Ganglionii din LH sunt de regulă < 2 cm, de
LMC sunt: consistență fermă, nedureroși, de obicei mobili
A. Scădere ponderală > 10% în ultimele 6 luni; pe planurile subiacente;
B. Transpirații nocturne > 2 săptămâni; C. În cazurile avansate, ganglionii pot atinge
C. Febră legată de infecții > 2 săptămâni; dimensiuni foarte mari, de > 10 cm (adenopatii
D. Creșterea numărului de limfocite cu peste “bulky”);
50% în 2 luni; D. Edem “în pelerină”;
E. Infecții bacteriene recurente. E. Aspectul histopatologic tipic al biopsiei
ganglionare din LH este acela de “granulom
75. La examenul obiectiv în LLC (Leucemie Hodgkin”, evidențiindu-se prezența celulelor
Limfocitară Cronică), putem întâlni: maligne – celule Reed-Sternberg și Hodgkin –,
A. Sindrom Mikulitz; înconjurate de o populație reactivă benignă,
B. Tiroidite; formată din limfocite T și B, granulocite
C. Adenopatie generalizată, asimetrică; neutrofile și eozinofile, monocite.
D. Papule localizate pe corp;
E. Icter moderat. 80. Explorările paraclinice în LH (Limfomul
Hodgkin) sunt:
76. Despre tratamentul LLC sunt adevărate A. LH nodular, cu predominanță limfocitară
următoarele afirmații: este atipic, rar;
A. Agenții alchilanți sunt considerați de primă B. LH clasic, subtipul cu celularitate mixtă
linie; (CM), are un prognostic favorabil;
B. Fludarabina se poate asocia cu C. LH clasic, subtipul cu scleroză nodulară
ciclofosfamidă și rituximab (schema R-FC); (SN), este asociat frecvent cu prezența de mase
C. Corticoterapia izolată este utilă în formele ganglionare laterocervicale;
benigne; D. LH nodular, cu predominanță limfocitară,
D. Alemtuzamab (Anticorp Anti CD52) este este CD 30 negativ;
indicat la cazurile cu del17; E. LH nodular, cu predominanță limfocitară,
E. Tratamentul de primă linie este reprezentat are prognostic favorabil, la fel ca LH clasic,
de TKI (inhibitori de tirozin kinază). subtipul bogat in limfocite (BL).

9
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

81. Referitor la stadializarea LH (Limfomului 85. Printre efectele secundare pe termen lung
Hodgkin), NU sunt adevărate următoarele: ale radioterapiei în LH (Limfom Hodgkin), se
A. Ariile limfatice luate în considerare includ, numără:
mai frecvent, ganglionii limfatici cervicali, A. Cardiomiopatie;
supraclaviculari, mediastinali, abdominali, B. Necroză aseptică de cap femoral
axilari; C. Mielită;
B. În sistemul de stadializare Ann-Arbor, D. Traheită;
afectarea măduvei osoase încadrează boala în E. Hipertiroidism.
stadiul IV;
C. Dacă un pacient prezintă interesarea a 2 sau 86. Despre explorările paraclinice în LNH
mai multe arii limfatice, de ambele părți ale (Limfoamele non-Hodgkin), sunt adevărate
diafragmului, febră, un raport mediastin/torace următoarele:
= 0,4, un infiltrat pulmonar stâng, contiguu la A. Principala investigație diagnostică este
adenopatiile mediastinale – stadiul acestui imunofenotipizarea (imunohistochimia);
pacient va fi IIBEX; B. Markerii imunofenotipici de activare
D. Stadializarea Ann-Arbor ia în considerare utilizați de rutină sunt: CD 30 (Ki-1), CD 25;
topografia ariilor limfatice în relație cu C. Examenul citologic al sângelui periferic este
diafragmul (supra- și subdiafragmatic); deseori normal;
E. Stadiul II Ann-Arbor: sunt interesate 2 sau D. Infiltrarea medulară (biopsie osteo-
mai multe arii limfatice, de aceeași parte a medulară) la diagnostic este semn de boală
diafragmului (de obicei, supradiafragmatic) avansată și este mai frecventă în LNH
indolente, care, datorită tabloului clinic
82. Cu referire la tratamentul LH oligosimptomatic, au o evoluție relativ lungă
(Limfomului Hodgkin), la cel de linia 1, în pre-diagnostic;
LH clasic, în stadiile III-IV, la pacienții < 60 E. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) și
de ani, următoarele trăsături (considerate lactat-dehidrogenaza (LDH) sunt deseori
factori adiționali de gravitate) ar orienta crescute, corelându-se cu o agresivitate mai
tratamentul mai degrabă spre BEACOPP mare a bolii și/sau cu un volum tumoral mărit.
decât spre ABVD:
A. Sexul feminin; 87. Un bun control al diabetului influențează
B. Albumina < 4g/dL; favorabil:
C. Leucocite > 15.000/mm3; A. Neuropatia diabetică;
D. Limfocite > 6%; B. Retinopatia diabetică;
E. Hemoglobina < 10g/dL. C. Hipoglicemia;
D. Coma hiperosmolară diabetică;
83. Referitor la schemele de polichimioterapie E. Nefropatia diabetică.
folosite mai frecvent în LH (Limfomul
Hodgkin), sunt adevărate următoarele: 88. Coma hiperosmolară diabetică NU:
A. Doxorubicina este inclusa în ABVD; A Este printre cele mai grave complicații ale
B. Vincristina este inclusă în BEACOPP; diabetului;
C. Mesna este inclusă în IGEV; B. Are deshidratare globală, predominant
D. Dexametazona este inclusă în IGEV; extracelulară;
E. Ciclofosfamida este inclusă în DHAP. C. Are debut cu hipopotasemie;
D. Are prognostic influențat de starea
84. Efectele secundare pe termen scurt ale biologică anterioară;
chimioterapiei în LH (Limfomul Hodgkin) E. Are mortalitate sub 50%.
constau în:
A. Alopecie; 89. Insulino-terapia în diabetul zaharat (DZ)
B. Pneumonie; este indicată, CU EXCEPȚIA:
C. Neuropatie; A. Diabet tip 1, ca a doua linie de tratament;
D. Eritem local; B. Stres metabolic acut – sechelă de infarct
E. Esofagită. miocardic etc.;

10
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

C. Diabet gestațional; C. Durerea este resimțită mai bine în infarctul


D. Complicații cronice ale diabetului zaharat – de miocard;
cetoacidoza diabetică; D. Infarctul miocardic acut nu necesită
E. Sarcină, dar nu și în lactație. insulino-terapie obligatorie;
E. Bypass-ul este mai eficient decât
90. Complicații ale tratamentului cu insulină angioplastia.
NU pot fi:
A. Lipodistrofia în caz de supradozaj insulinic; 95. Acidoza lactică:
B. Creșterea în greutate datorată efectului A. Este o complicație non-metabolică, dar
catabolizant al insulinei; gravă;
C. Alergia la insulină; B. Poate fi precipitată de administrarea
D. Hiperglicemie prin efort fizic neprevăzut; biguanidelor – antidiabetice orale;
E. Abces la locul injectării. C. Nu are perioadă de stare;
D. Are perioadă prodromală inconstantă și
91. Despre tipurile de insuline nu este necaracteristică;
adevărat că: E. Respirația Kussmaul fără miros de acetonă
A. O insulină prandială are acțiune rapidă este caracteristică perioadei prodromale.
(debut la 10-15 minute, cu vârf la 1-1.5 ore)
sau scurtă (debut la 30-60 minute, cu vârf la 2- 96. Care din următoarele afirmaţii referitoare
3 ore); la diagnosticul infecţiei HIV sunt adevărate?
B. Inuslinele prandiale nu sunt singurele care A. Testarea este însoţită de consiliere
se pot administra intravenos; psihologică pre- şi post- testare;
C. Amestecurile de insulină sunt insulinele B. Testele ELISA şi Western blot pot fi
premixate; negative în primele 9 luni de la contactul
D. Insulinele bazale nu conțin insuline cu infectant;
durată intermediară de acțiune; C. Clasic, infecţia HIV este diagnosticată prin
E. Insulinele intermediare (NPH) au risc mai utilizarea unui test screening şi a unui test de
mare de hipoglicemie nocturnă față de analogii confirmare;
cu durată lungă de acțiune. D. Dacă testul Western blot iniţial este pozitiv,
se efectueză un test ELISA de confirmare;
92. Metforminul: E. Dacă testul ELISA este pozitiv, se
A. Este o biguanidă; efectuează un test Western blot de confirmare.
B. Nu este prima opțiune de tratament în
diabetul zaharat tip 2; 97. Care din următoarele reprezintă patologii
C. Crește insulinorezistența periferică; definitorii SIDA?
D. Poate fi administrat ca monoterapie sau în A. Encefalopatia HIV;
asociere; B. Sarcomul Kaposi;
E. Doza recomandată este reprezentată de un C. Tuberculoza;
interval. D. Limfadenopatia generalizată persistentă;
E. Toxoplasmoza cerebrală.
93. Tratament farmacologic antidiabetic este,
CU EXCEPȚIA: 98. Care din următoarele afirmaţii referitoare
A. Analogul receptorului GLP1; la infecţia HIV şi tratamentul acesteia sunt
B. Triguanida; adevărate?
C. Sulfonilglidina; A. Infecţia HIV asociază comorbidităţi
D. Sulfonilureicul; noninfecţioase de tip cardiovascular, renal,
E. Incretinliticele. neurologic etc.;
B. Infecţia HIV poate asocia şi comorbidităţi
94. Cardiopatia ischemică cronică: oncologice precum limfomul non-Hodgkin
A. Este parte a macroangiopatiei diabetice; C. Atunci când valoarea CD4 scade sub 200
B. Este mai frecventă, dar mai tardivă, decât la celule/mm3 se recomandă profilaxia infecţiilor
nediabetici; oportuniste;

11
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

D. Tratamentul infecţiei HIV este întotdeauna poate persista aici inclusiv după aparenta
combinat (bazat pe asocieri medicamentoase); remisiune a infecţiei;
E. Inhibitorii de integrază împiedică formarea D. Tratamentul antiviral nu este recomandat
proteinelor mature prin clivarea pentru prevenirea reactivării infecţiei, pe
poliproteinelor. durata imunosupresiei, în situaţia unui
transplant de organe;
99. La pacienţii cu infecţie HIV, o valoare a E. VHB are un genom de tip ARN.
CD4 sub 200/mm3 predispune la apariţia
căror infecţii oportuniste? 103. Care din următoarele afirmaţii
A. Micobacterioze atipice diseminate; referitoare la tratamentul sepsisului şi şocului
B. Meningită criptococică; septic sunt adevărate?
C. Pneumocistoză pulmonară; A. Tratamentul etiologic trebuie început
D. Retinită CMV; precoce, de preferat în prima oră de la
E. Endocardita de cord drept. prezentarea pacientului la spital;
B. Tratamentul igieno-dietetic ia în calcul
100. În formele fulminante ale hepatitelor prevenirea escarelor, prevenirea transmiterii
virale acute cu VHA, se pot întâlni infecţiei şi asigurarea suportului nutritiv, de
următoarele: preferat prin nutriţie parenterală;
A. Sindromul hemoragipar; C. Insuficienţa corticosteroidiană, la pacienţii
B. Concentraţia de protrombină peste 75%; cu hipotensiune arterială refractară la umplerea
C. Encefalopatia uremică; volemică, poate fi contrabalansată prin
D. Concentraţia de protrombină sub 25%; administrarea de corticosteroizi pe termen
E. Concentraţia de protrombină de peste 25%. mediu (5-7 zile);
D. După identificarea agentului patogen şi
101. Referitor la profilaxia transmiterii stabilirea profilului său de sensibilitate la
verticale a infecţiei cu VHB, la o pacientă la antibiotice, se recomandă menţinerea terapiei
care viremia depăşeşte 2000 UI/ml, în de spectru larg;
trimestrul III de sarcină, se recomandă: E. Scorul Carmeli evaluează potenţialul risc de
A. Administrarea unui tratament antiviral; infecţie cu tulpini bacteriene multi-rezistente.
B. Nou-născutul va primi imunoglobuline
umane specifice anti-VHB în primele ore de la 104. Indicatori ai disfuncţiei de organ în
naştere; sepsis sunt următoarele, CU EXCEPŢIA:
C. Prima doză de vaccin anti-VHB se A. oligo-anurie;
administrează nou-născutului în primele ore de B. scăderea concentraţiei de protrombină;
la naştere; C. leucopenia;
D. Alăptarea la sân a nou-născutului; D. acidoza metabolică, cu o cauză specifică;
E. Naşterea nu se va efectua prin cezariană. E. trombocitopenia severă.

102. Care din următoarele afirmaţii 105. În doza totală de 40 mg/zi se poate
referitoare la hepatita acută VHB sunt administra următorul antisecretor:
adevărate? A. Esomeprazol, în tratamentul BRGE;
A. În majoritatea cazurilor de infecţie VHB B. Pantoprazol, în terapia standard de eradicare
survenită la adult, se înregistrează clearance a H. pylori;
spontan în decurs de 6 luni din momentul C. Ranitidina, în tratamentul BRGE;
infecţiei acute; D. Famotidina, în tratamentul BRGE;
B. În situaţia în care infecţia VHB survine în E. Rabeprazol, în terapia standard de eradicare
copilărie, majoritatea cazurilor nu vor evolua a H. pylori.
spre o hepatită cronică;
C. VHB îşi integrează materialul genetic în 106. Esofagul Barret:
celula-gazdă prin intermediul formelor A. Reprezintă o metaplazie de tip intestinal la
ADNccc (covalently closed circular DNA) şi nivel esofagian;

12
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

B. Cu displazie de grad redus nu se urmărește C. Prelevarea de biopsii este obligatorie;


endoscopic; D. Divulsia pneumatică pilorobulbară este
C. Cu displazie de grad înalt se urmărește inițiată ca terapie de primă intenție;
endoscopic anual; E. Se manifestă clinic prin vărsături alimentare
D. Se confirmă prin endoscopie; postprandiale precoce.
E. Se caracterizează prin ascensionarea liniei
Z. 112. Terapia secvențială de eradicare a
infecției cu H. pylori utilizează:
107. Constituie semne de alarmă din cadrul A. Amoxicilină;
bolii ulceroase: B. Metronidazol, în caz de alergie la
A. Sațietatea precoce; peniciline;
B. Vărsăturile abundente; C. Clindamicină;
C. Pierderea involuntară în greutate; D. Pantoprazol, dimineața preprandial;
D. Disfagia progresivă; E. Claritromicină.
E. Odinofagia progresivă.
113. Alegeți afirmațiile FALSE cu privire la
108. Sunt agenți citoprotectivi utilizați în explorările paraclinice în bolile inflamatorii
tratamentul bolii ulceroase: intestinale:
A. Sucralfat; A. Lactoferina se corelează cu activitatea
B. Subsalicilat de bismut; acestora;
C. Nizatidina; B. Anticorpii pANCA sunt îndeosebi pozitivi
D. Misoprostol; în colita ulcerativă;
E. Nifedipina. C. Anticorpii anti antigene bacteriene E.coli de
tip IgG sunt pozitivi, cu precădere în boala
109. Explorări funcționale în boala ulceroasă Crohn;
sunt: D. Anticorpii anti antigene bacteriene E.coli de
A. Dozarea secreției acide bazale și maximale; tip IgG sunt pozitivi, cu precădere în colita
B. Utilizate în cazul ulcerelor cu localizare ulcerativă;
distală bulbului duodenal; E. Anticorpii ASCA sunt pozitivi, cu precădere
C. Dozarea gastrinemiei; în Boala Crohn.
D. Utilizate în evaluarea preoperatorie a bolii
ulceroase pentru care se practica vagotomie; 114. Constituie indicații elective de tratament
E. Utilizate în suspiciunea sindromului chirurgical în bolile inflamatorii intestinale:
Zollinger-Ellison. A. Cancerul colonic în boala Crohn;
B. Displazia în colita ulcerativă;
110. Următoarele teste neinvazive sunt utile C. Colita ulcerativă asociată cu eritem
în investigarea infecției cu H. pylori la un polimorf;
pacient cu boală ulceroasă și infecție dovedită D. Polipii adenomatoși în colita ulcerativă;
în antecedente: E. Absența răspunsului la tratament în boala
A. Testul salivar; Crohn.
B. Dozarea antigenului fecal H. pylori;
C. Biopsia leziunii ulceroase; 115. Despre un pacient cu boală Crohn și
D. Testele respiratorii; scor CDAI egal cu 300 se poate afirma:
E. Testul rapid capilar. A. Se află în remisiune;
B. Are un puseu moderat;
111. Cu privire la stenoza pilorobulbară, C. Are un puseu sever;
drept complicație a bolii ulceroase, sunt D. 5-ASA poate reprezenta o alternativă;
adevărate următoarele: E. Nu necesită spitalizarea și introducerea de
A. Acidoza metabolică apare în evoluția primă intenție a corticosteroizilor sub formă
clinică a pacienților; injectabilă.
B. Tulburările neuro-psihiatrice impun un
diagnostic diferențial aprofundat;

13
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

116. Agenți biologici utilizați în tratamentul C. Bumetanid;


bolilor inflamatorii intestinale: D. Ciclosporina;
A. Golimumab; E. Azatioprina.
B. Belimumab;
C. Alemtuzumab; 122. Diagnosticul fistulelor abdominale în
D. Adalimumab; boala Crohn se stabilește folosind:
E. Infliximab. A. Cromoendoscopia;
B. Entero CT;
117. Spondilita și sacroiliita din bolile C. Ecografia cu substanță de contrast;
inflamatorii intestinale se caracterizează prin: D. Entero IRM;
A. Asocierea cu polimorfismul genetic E. Fistulografia.
CARD9 (sacroiliita);
B. Eroziuni; 123. Remisiunea histologică în bolile
C. Osteoliză; inflamatorii intestinale presupune:
D. Osteoporoză juxtaarticulară; A. Reducerea plasmocitelor în lamina propria;
E. Edem. B. Reducerea eozinofilelor în lamina propria;
C. Reducerea neutrofilelor în lamina propria;
118. Apariția unor papule roșietice la un D. Dispariția granuloamelor;
pacient cu boală inflamatorie intestinală: E. Reducerea agregatelor limfoide.
A. Urmată de ulcerarea acestora, sugerează
eritem nodos; 124. Modificări endoscopice comune colitei
B. Urmată de necrozarea tegumentelor ulcerative și bolii Crohn sunt:
subiacente, sugerează pioderma gangrenosum; A. Friabilitatea;
C. Se face cu precădere la nivelul membrelor B. Pseudopolipii inflamatori;
inferioare, mai ales la pacienții cu boală Crohn; C. Eroziunile;
D. Se face cu precădere la nivelul membrelor D. Eritemul;
inferioare, mai ales la pacienții cu colită E. Granularitatea.
ulcerativă;
E. Urmată de ulcerarea acestora, sugerează 125. Scorul de severitate CDAI utilizează
eritem polimorf; următoarele variabile clinice/de laborator:
A. Numărul de scaune peste normal, zilnic,
119. Scorul UCEIS utilizat în bolile timp de 7 zile;
inflamatorii intestinale include: B. Prezența maselor abdominale;
A. Modelul vascular, în boala Crohn; C. Starea generală zilnic, timp de 7 zile;
B. Friabilitatea, în boala Crohn; D. VSH peste 30 mm/oră;
C. Hemoragia, în colita ulcerativă; E. Hematocrit sub 32% la femei și 37% la
D. Numărul de scaune peste normal, în colita bărbați.
ulcerativă;
E. Modelul vascular, în colita ulcerativă. 126. Diagnosticul diferențial al encefalopatiei
hepatice include:
120. Diagnosticul diferențial al bolii Crohn se A. Hipernatremia;
face cu: B. Hemocromatoza;
A. Diverticulita colonică; C. Manifestările neurologice din Boala Wilson;
B. Infecția cu Schistosoma; D. Encefalita herpetică;
C. Apendicita; E. Delirium tremens.
D. Limfomul intestinal;
E. Intestinul iritabil. 127. Cu privire la encefalopatia hepatică sunt
FALSE următoarele afirmații:
121. Tratamentul medicamentos în bolile A. Examinarea IRM poate evidenția edem
inflamatorii intestinale include: cerebral;
A. Claritromicina; B. Spectroscopia IRM poate evidenția scăderea
B. Olanzapina; mioinozitolului cerebral și unde lente;

14
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

C. Amoniacul arterial nu se corelează cu 133. Riscul major de carcinom hepatocelular


severitatea encefalopatiei; apare în ciroza hepatică cauzată de:
D. Testul Reitan arată o frecvență la care flash- A. Boală Wilson;
urile repetitive sunt percepute separat de sub B. Fibroză chistică;
39/min; C. Alcoolism;
E. Testul Reitan arată o frecvență la care flash- D. Virusuri hepatitice;
urile repetitive sunt percepute separat de peste E. Hemocromatoză.
42/min.
134. În encefalopatia hepatică:
128. Tulburările hematologice în ciroza A. Valina are o concentrație redusă la nivelul
hepatică: SNC;
A. Sunt frecvente; B. Triptofanul are o concentrație crescută la
B. Anemia apare prin gingivoragii; nivelul SNC;
C. Falsele macrocite apar frecvent în colestază; C. Neurotransmisia serotoninergică este
D. Celulele în țintă apar frecvent în colestază; crescută;
E. Anemia hemolitică autoimună este foarte D. Neurotransmisia dopaminergică este
rară. crescută;
E. Neurotransmisia noradrenergică este
129. Sindromul hepatorenal de tip I se crescută.
caracterizează prin:
A. Creștere progresivă a retenției azotate; 135. Pentru stratificarea corectă a pacienților
B. Utilitate crescută a TIPS în cazul asocierii propuși pentru transplant hepatic, se folosește
ascitei refractare; scorul MELD. Acesta se calculează în funcție
C. Hemodializa poate fi utilă; de valorile:
D. Prognostic mai bun decât tipul II; A. Bilirubinemiei;
E. Prognostic nefavorabil. B. Albuminemiei;
C. Amoniemiei;
130. Tratamentul ascitei în ciroza hepatică D. Creatininei;
presupune: E. Ureei.
A. Administrarea de propranolol;
B. Administrarea intravenoasă de dextrani; 136. Ciroza biliară primitivă se caracterizează
C. Administrarea de isosorbidmononitrat; prin:
D. Doar furosemid la pacienții la prima A. Prezența retracției Dupuytren;
decompensare; B. Citotoxicitate prin limfocite T citolitice, cu
E. Diuretice antialdosteronice. restricție HLA de clasa I;
C. Prezența anticorpilor anti M2;
131. Factori de risc implicați în steatohepatita D. Fosfatază alcalină crescută;
metabolică sunt următorii, CU EXCEPȚIA: E. Lipsa răspunsului terapeutic la acidul
A. HTA; ursodeoxicolic.
B. DZ;
C. Raport AST/ALT peste 1; 137. Explorările paraclinice în ciroza
D. Consumul de etanol; hepatică:
E. IMC peste 25. A. Nivelul amoniemiei este crescut la pacienții
cu ascită;
132. Edemele în ciroza hepatică sunt: B. Diabetul zaharat apare mai ales în cazurile
A. Dure; determinate de alcool, hepatită B și
B. Reci; hemocromatoză;
C. Pufoase; C. IgG este crescut în cirozele hepatice virale;
D. Declive; D. Hiperbilirubinemie, cu predominanța celei
E. Periombilicale. neconjugate;
E. Colesterol total scăzut în plasmă.

15
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

138. Tratamentul patogenic în ciroza hepatică C. Costocondrita (durere accentuată la


utilizează: palpare);
A. Acid ursodeoxicolic; D. Cardiomiopatia Tako-Tsubo;
B. D-penicilamină;
E. Ulcer gastric (durere epigastrică, imediat
C. Corticosteroizi;
D. Tratamentul antiviral cu interferon în postprandial, fără iradiere particulară).
stadiul Child B;
E. Entecavir. 143. Angina microvasculară:
A. Este mai frecventă la femeile aflate la
139. Cu privire la patogeneza cirozei hepatice, menopauză;
sunt adevărate următoarele: B. Se caracterizează printr-o durere tipică în
A. Celulele Ito sunt responsabile de doar 50% din cazuri, care răspunde constant la
colagenizarea spațiului port;
B. Miofibroblaștii sunt celule stelate nitroglicerină;
transformate fenotipic; C. Testul standard pentru diagnosticarea
C. Nodulii de regenerare sunt de regulă ischemiei microvasculare este determinarea
neuniformi și mari; rezervei de flux coronarian prin metode
D. Activitatea matrix metaloproteazelor este invazive;
crescută; D. IEC sunt eficienți deoarece ameliorează
E. HBGF stimulează fibrogeneza.
disfuncția endotelială;
140. Un pacient cu ciroză hepatică prezintă o E. Trimetazidina (inhibitor de curent If) poate
bilirubină serică egală cu 2,5 mg%, o reduce frecvența episoadelor anginoase.
albuminemie egală cu 2,5 g%, encefalopatie
moderată, INR egal cu 1,6 și lichid de ascită 144. Angina variantă:
în cantitate moderată: A. Are pattern circadian, asemenea ischemiei
A. Scor Child egal cu 8; silențioase;
B. Scor Child egal cu 9;
B. Poate fi provocată prin testul la ergonovină,
C. Scor Child egal cu 10;
D. Clasa Child B; dacă au fost oprite blocantele de calciu și
E. Clasa Child C. nitrații cu 24h înainte;
C. Spasmul focal apare mai frecvent pe
141. Referitor la durerea din angina stabilă, coronara dreaptă și în primii 2 cm ai unei
sunt tipice următoarele caracteristici, CU obstrucții coronariene;
EXCEPȚIA: D. Se poate complica, cel mai frecvent, cu
A. Apariția la frig, cu debut crescendo; IMA, BAV, aritmii atriale și ventriculare;
B. Localizarea retrosternală, epigastrică sau E. Plexectomia completă poate oferi beneficii
latero-toracică stângă; adiționale by-passului aorto-coronarian.
C. Diminuarea intensității după administrarea
sublinguală de nitroglicerină, la 10-15 minute; 145. Următoarele sunt variante de prezentare
D. Caracterul de jenă sau doar de senzație clinică a STEMI, CU EXCEPȚIA:
ușoară de apăsare la nivelul toracelui anterior; A. Angină pectorală, care răspunde complet la
E. Iradierea în brățară și pe marginea laterală a nitroglicerină, asociată cu transpirații, și
brațului stâng. confuzie;
B. Greață, vărsături, mai frecvent asociate cu
142. Diagnosticul diferențial în angina STEMI posterior;
pectorală stabilă se face cu: C. Prodrom de angină de novo în antecedentele
A. Disecția de aortă (forme tipice, cu durată recente;
scurtă a durerii); D. Simptomatologie minimă la pacienții cu
B. Pneumotoraxul; transplant cardiac;

16
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

E. Tablou de insuficiență cardiacă la pacienții B. Ca blocant al receptorilor de ADP,


aflați în secții de terapie intensivă. clopidogrelul este preferat în angioplastia
coronariană primară, iar ticagrelorul si
146. În STEMI sunt adevărate următoarele: presugrelul sunt preferați în reperfuzia prin
A. Supradenivelarea de segment ST este fibrinoliză;
precedată de creșterea amplitudinii undelor T C. Tenecteplaza poate fi folosită în terapie de
hiperacute (înalte, dar nesimetrice); reperfuzie prin fibrinoliză, determinând liza
B. În cazul reperfuziei miocardice precoce, TnI doar a plasminogenului de la nivelul
atinge vârful enzimatic în mai puțin de 24h, trombului;
valoarea maximă fiind mai mare, iar D. Pentru pacienții <75 ani, tratați cu
concentrația serică scăzând mai lent; fibrinolitice, asocierea de enoxaparină se face
C. Riscul de hemoragie intracraniană în cu 2,5 mg i.v. bolus, urmat de 2,5 mg s.c.
primele 24h de la tratamentul fibrinolitic este zilnic până la maxim 8 zile sau până la
mai ridicat în cazul unei paciente în vârstă, cu externare;
greutate corporală mică și cunoscută cu HTA; E. La pacienții tratați cu SK se poate
D. Angioplastia coronariană poate fi efectuată administra fondaparina i.v. bolus, apoi s.c. la
și după tratamentul fibrinolitic, dacă acesta din 24h.
urmă a eșuat;
E. Tratamentul cu abciximab este indicat 149. Referitor la un pacient cu STEMI, care
pacienților cu STEMI cărora li s-a efectuat PCI prezintă congestie pulmonară și raluri de
și la care se evidențiază un tromb masiv stază în mai puțin de jumătate din câmpurile
intracoronarian. pulmonare, fără modificarea indexului
cardiac, sunt adevărate următoarele, CU
147. Tromboza din STEMI: EXCEPȚIA:
A. Este, cel mai frecvent, o complicație a unei A. Corespunde clasei II Forrester;
leziuni aterosclerotice preexistente, care pot B. Corespunde clasei II Kilip;
exista și în artere aparent normale angiografic; C. Se administrează morfină i.v. pentru a
B. Se caracterizează prin trombi aderenți de reduce anxietatea;
endoteliu, de dimensiuni mari; D. Sunt recomandați sartanii, în absența
C. Duce la afectarea reversibilă a miocardului insuficienței renale semnificative, dacă IEC nu
în primele 30 de minute de ischemie severă; sunt tolerați;
D. Poate fi combătută prin administrarea de E. Este indicată ventilația cu presiune pozitivă.
agenți fibrinolitici, ca strategie preferată de
reperfuzie; 150. Situațiile corelate cu SCA includ:
E. Se poate preveni prin administrarea de A. Vasospasmul coronarian, specific anginei
anticoagulant oral pe termen indefinit, la microvasculare (spasm focal pe o arteră
pacienții cu proteze mecanice. coronară epicardică cu ateroscleroză);
B. Vasculite cu determinare coronariană (boala
148. Referitor la tratamentul antitrombotic Takayasu);
sunt adevărate următoarele, CU EXCEPȚIA: C. O placă de aterom complicată, peste care se
A. Angioplastia coronariană primară suprapune un tromb non-ocluziv;
presupune necesitatea asocierii tratamentelor D. Traumatismele toracice complicate cu
dublu antiagregant (aspirină + blocant al disecție coronariană;
receptorilor de ADP) și anticoagulant E. Consumul de droguri vasoactive (cocaina).
(fondaparină);

17
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

151. Referitor la formele clinice ale SCA non- de menținere de 75-100 mg pe termen lung
ST sunt adevărate următoarele: (non-enterosolubilă);
A. Angina de repaus nu se corelează, de obicei, D. La pacienții pre-tratați cu enoxaparină cu
cu factori declanșatori și poate să apară și mai mult de 8h înaintea intervenției
noaptea; coronariene percutane, doza de enoxaparină va
B. Răspunsul tardiv la nitroglicerină este un fi crescută cu 0,3 mg/kg i.v.;
element de risc crescut pentru angina agravată; E. Pe termen lung, se administrează beta-
C. Angina post infarct precoce (primele 30 de blocante la pacienții cu FEVS<40%.
zile de la un IMA) încadrează pacientul în
subclasa B Braunwald; 154. Diagnosticul diferențial al STEMI se
D. Examenul clinic poate fi normal în angina face cu:
Prinzmetal; A. Pleurita, pleurezia;
E. Prezentările atipice ale SCA sunt mai B. Pericardita acută;
frecvente la pacienții cu boală renală cronică. C. Durerea articulară;
D. Anxietatea, atacurile de panică;
152. Sunt adevărate următoarele afirmații, E. Colica biliară.
CU EXCEPȚIA:
155. Tratamentul în SCA non-STEMI se
A. Pe traseul ECG, supradenivelarea de
poate face cu:
segment ST <30 minute este caracteristică
A. Inhibitori reversibili ai receptorilor P2Y12;
SCA nonST;
B. Betablocante cardioselective: metoprolol,
B. Un ECG inițial fără nicio modificare poate atenolol, carvedilol;
exclude diagnosticul de SCA; C. Tirofiban administrat de rutină;
C. Nivelul crescut al troponinelor este D. Heparină nefracționată;
caracteristic exclusiv patologiilor cardiace E. Blocante de calciu dihidropiridince:
(SCA, cardiomiopatie Tako-Tsubo, disecția de nifedipina, amlodipina.
aortă etc.);
D. Unui pacient cu durere toracică sugestivă 156. Despre tratamentul anticoagulant sunt
pentru SCA, cu ECG repaus normal și markeri adevărate, CU EXCEPȚIA:
cardiaci normali în mod repetat, cu ECG efort A. Enoxaparina la pacienții cu SCA non-ST se
neconcludent, i se recomandă efectuarea unei administrează în doză de 1mg/kg x 2/zi la
ecocardiografii de stres; pacienții vârstnici
E. Unui pacient cu angină de repaus și cu B. Fondaparina se elimină renal, fiind
contraindicată la CLCR<30 ml/min
modificări dinamice de ST de 0,5 mm pe ECG
C. Medicația anticoagulantă asociată cu
i se recomandă coronarografia precoce (<24h).
tratamentul antiplachetar dual reprezintă prima
linie de tratament medicamentos la pacienții cu
153. Despre tratamentul în SCA non ST sunt SCA non-ST, în lipsa tratamentului
FALSE: intervențional
A. Nitrații sunt contraindicați pacienților sub D. Bivalirudina este recomandată ca alternativă
tratament cu tadalafil, din cauza riscului de la HNF+inhibitori de glicoproteină IIb/IIIa, la
apariție a furtului coronarian (efect doar pe pacienții cu stategie invazivă precoce și risc
coronarele epicardice); crescut de sângerare
B. La pacienții cu antecedente de HDS se E. HGMM, comparativ cu heparina
recomandă utilizarea tratamentului dublu nefracționată, au biodisponibilitate mai mare,
agregant în combinație cu omeprazol; se leagă mai puțin de proteinele plasmatice, în
C. Doza de încărcare cu aspirină este de 150- consecință se pot administra intravenos fără a
300 mg (enterosolubilă), fiind urmată de doza necesita monitorizare de laborator.

18
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

157. Despre complicațiile STEMI se poate D. Minoxidilul este utilizat pentru tratarea
afirma: HTA severă refractară, asociată cu insuficiența
A. Insuficiența cardiacă reprezintă cel mai renală;
important predictor al mortalității după E. Clonidina și metildopa fac parte din terapiile
producerea unui STEMI; antiHTA utilizate în sarcină.
B. Pericardita acută ce complică un STEMI
răspunde la tratament cu doze mari de 161. Dintre măsurile nonfarmacologice de
antiinflamatoare nesteroidiene; tratament ale HTA, fac parte:
C. STEMI anterior se poate complica cu rupura A. Reducerea greutății;
septului interventicular la nivelul bazal; B. Alimentație hipoglicemiantă;
D. BAV asociat cu STEMI inferior este, de C. Scăderea aportului de Na;
obicei, tranzitor, cu complexe QRS înguste; D. Abandonarea consumului de alcool;
E. La pacienții cu STEMI complicat cu EPA, E. Activitate fizică regulată.
cu TA>90mmHg, se poate administra
dopamină sau levosimendan. 162. HTA de cauză renoparenchimatoasă se
întâlnește în:
158. Terapia medicamentoasă antianginoasă A. Pielonefrită;
a anginei pectorale NU include: B. Cistită;
A. Aspirina; C. Stenoza de arteră renală;
B. Clopidogrel; D. Uropatia obstructivă;
C. Inihibitori de enzimă de conversie; E. Rinichiul polichistic.
D. Statine;
163. HTA moderată este reprezentată de:
E. Betablocante.
A. TA sistolică 160-179 mmHg;
B. TA sistolică 140-159 mmHg;
159. Despre HTA sunt FALSE, cu C. TA diastolică 100-109 mmHg;
EXCEPȚIA: D. TA distolică 85-89 mmHg;
A. Există 3 forme de HTA secundară; E. TA sistolică 130-139 mmHg.
B. HTA de halat alb este întâlnită la 15-20%
din pacienții cu HTA stadiul 2;
164. Evaluarea extensivă efectuată de
C. Controlul TA reduce riscul de AVC cu 35-
specialist cuprinde:
40%; A. Căutarea HTA secundare, prin dozarea
D. Este afecțiunea cronică cea mai răspândită
aldosteronului;
în Europa și SUA;
B. Dozarea calprotectinei;
E. HTA este cel mai comun factor de risc C. Evaluare cerebrală;
cardiovascular. D. Valorile reninei serice înainte și după o oră
de la ingestia a 35mg Captopril, dacă se
160. Sunt adevărate următoarele, CU suspectează HTA reno-vasculară;
EXCEPȚIA: E. Dozarea cortizolului.
A. În caz de HTA la diabetici, în prezența
insuficienței renale, se impune terapie cu
165. Aprecierea afectării subclinice de organ
inhibitorii reninei;
se face prin evidențierea următorilor
B. În caz de HTA la vârstnici, primele opțiuni
parametri:
terapeutice sunt constituite de diureticele A. Hipertrofia ventriculară dreaptă: ECG,
tiazidice și betablocante;
ecocardiografie;
C. Aliskirenul, inhibitor direct de renină,
B. Scăderea clearance-ului creatininei
combinat cu IEC, oferă efect de protecție a <60mg/dl;
organelor țintă la pacienții cu HTA; C. Indice braț-gleznă >0,9;

19
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

D. Microalbuminurie până la 300mg/24h; 170. Din managementul pacientului cu stop


E. Plăci aterosclerotice. cardiac vital, fac parte :
A. 100 compresii/min și 8-10 ventilații/min;
166. Insuficiența cardiacă acută poate fi B. Telefon la serviciul de urgență;
precipitată de: C. Manevra Heimlich aplicată tuturor
A. Pneumonie; pacienților în stop cardiac;
B. Infarct inferior; D. Suportul vital avansat;
C. Șunturi; E. Cicluri de 30 compresii: 2 ventilații.
D. Fistule arteriovenoase;
E. Aritmii cronice. 171. Despre tratamentul în insuficiența
cardiacă cronică (ICC), sunt adevărate:
167. Despre edemul pulmonar acut cardiogen A. Există 3 clase de medicamente care
sunt adevărate următoarele, CU EXCEPȚIA: acționează ca antagoniști neuroumorali, ce sunt
A. E cea mai dramatică formă a IC drepte; considerate ca terapii fundamentale pentru
B. Apare printr-o creștere treptată a presiunii modificarea evoluției ICC sistolice;
hidrostatice în capilarul pulmonar; B. IECA asociat cu betablocant este indicată
C. Dispneea e simptomul pregnant; tuturor pacienților cu ICC cu FE<=40%;
C. Doza de inițiere a spironolactonei la
D. Asocierea de dispnee cu ortopnee este rar
pacienții cu ICC cu FE scazută este de 25
întâlnită;
mg/zi;
E. La inspecție, putem observa retracția
D. Terapia cu IECA produce efecte adverse
inspiratorie a spațiilor intercostale și a fosei ireversibile, cum ar fi disfuncție renală,
supraclaviculare (tiraj) hiperpotasemie, hipotensiune simptomatică,
tuse seacă;
168. Despre CRT sunt adevărate următoarele: E. Asocierea betablocant cu IECA reduce
A. Recomandată pacienților cu ICC riscul de spitalizare și de deces prematur la
simptomatică severă, ce asociază BRD cu pacienții cu ICC cu FE<40%.
QRS>=120ms si FE<=35%, cu speranța de
viață de cel puțin 1 an; 172. EPAC se caracterizează prin:
B. Indicată pacienților cu IC clasa III-IV A. Debutează cel mai frecvent dimineața;
NYHA, cu FE<=35%, QRS> 150 ms cu orice B. Respirație cu zgomote de barbotaj intense,
morfologie; predominant inspiratorii;
C. Scade mortalitatea la pacienții cu IC; C. Transpirații profuze asociate cu tegumente
D. CRT se referă la o stimulare biatrială; cianotice, calde;
E. Efectele CRT apar precoce. D. În caz de evoluție favorabilă,
simptomatologia cardiovasculară și respiratorie
169. În insuficiența cardiacă acută, se remite mai lent decât s-a instalat;
diagnosticul paraclinic se bazează pe: E. Este cea mai dramatică formă a IC stângi.
A. Analiza gazelor sanguine, care ar trebui
efectuată tuturor pacienților cu ICA; 173. Printre etiologiile insuficienței cardiace
B. Măsurarea presiunii blocate din artera se numără:
pulmonară, ce arată originea pulmonară a EPA, A. Fistulele arteriovenoase, prin scăderea
dacă presiunea este >25mmHg; umplerii cardiace;
C. Troponina este întotdeauna ușor crescută la
B. Stenoze valvulare, prin scăderea eficienței
pacienții cu ICA fără SCA;
contractile;
D. Rareori ECG este normală la pacienții cu
ICA; C. Boli pericardice, prin suprasolicitare de
E. Investigațiile paraclinice în ICA trebuie volum;
ghidate de urgența instituirii tratamentului.

20
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

D. Diabet zaharat, prin scăderea eficienței 178. Principalele grupe de medicamente


contractile; utilizate în tratamentul simptomatic CMH
E. Tahiaritmii excesive, prin scăderea umplerii sunt:
cardiace; A. Diureticele;
B. Disopiramida;
174. Semnele tipice de insuficiență cardiacă C. Betablocantele;
sunt: D. Antagoniști de canale de calciu;
A. Dispneea; E. Amiodarona.
B. Ralurile subcrepitante;
C. Fatigabilitatea; 179. În cardiomiopatia dilatativă, se acceptă
D. Hepatomegalia de stază; drept criterii de diagnostic, CU EXCEPȚIA:
E. Turgescența jugulară. A. Diametrul telediastolic al VS mai mare de
2,7 cm/m2 suprafață corporală;
175. IC acută poate fi precipitată de B. FEVS < 45%;
următoarele, CU EXCEPȚIA: C. Fracția de scurtare < 35%;
A. Aritmii cronice; D. Diametrul telediastolic al VS mai mare de
B. Disecția de aortă; 2,4 cm/m2 suprafață corporală;
C. Nerespectrea tratamentului igienico-dietetic; E. Fracția de scurtare < 25%.
D. Administrarea de AINS;
E. Hipotensiune. 180. Este adevărat despre cardiomiopatia
restrictivă:
176. Despre terapia de resincronizare A. Este cel mai rar tip de cardiomiopatie;
cardiacă în cadrul ICC, sunt adevărate B. Trăsătura dominantă este funcția sistolică
următoarele, CU EXCEPȚIA: anormală;
A. Duce la revers modelarea VS; C. CMR se aseamănă funcțional cu pericardita
B. Efectele se manifestă tardiv după începerea constrictivă;
tratamentului; D. Transplantul cardiac reprezintă ultima
C. Este o stimulare univentriculară; opțiune terapeutică, fiind contraindicat la
D. Este indicată pacienților din clasele III-IV tinerii care dezvoltă insuficiență cardiacă
NYHA cu FE≤35% cu durata QRS≥150ms, refractară;
indiferent de morfologia QRS; E. Există terapie specifică și simptomatică.
E. Este indicată pacienților din clasa II NYHA
cu durata QRS≥150 ms, indiferent de 181. Referitor la contraindicațiile
morfologia QRS, cu FE≤30%. administrării digoxinului, acestea sunt:
A. BAV grad 2;
177. Este adevărat despre tabloul clinic al B. BAV grad 3;
cardiomiopatiei dilatative: C. Boala de nod sinusal (în prezența unui
A. Simptomatologia apare progresiv; stimulator cardiac);
B. Simptomatologia predominantă este dată de D. Sindrom de preexcitație;
insuficiența ventriculară dreaptă; E. Extrasistole atriale izolate.
C. Insuficiența cardiacă dreaptă este un semn
tardiv și de prognostic favorabil; 182. Putem afirma despre blocurile atrio-
D. Durerea toracică este prezentă la ventriculare, CU EXCEPȚIA:
aproximativ o treime din pacienți; A. Pacientul poate prezenta, din punct de
E. Pulsul alternant apare când insuficiența vedere clinic, sincope Morgagni-Adams-
ventriculară stângă este severă. Stokes, lipotimii, amețeli, semne de
21
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

insuficiență cardiacă, angină pectorală, semne D. La toți pacienții cu factori de risc embolic,
de insuficiență circulatorie cerebrală; tratamentul de lungă durată cu anticoagulante
B. Crizele sincopale sunt caracterizate de orale este obligatoriu;
instalare bruscă, fără semne premonitorii, cu E. Fibrilația atrială persistentă durează cel mult
producerea doar în ortostatism; o săptămână și de obicei necesită pentru
C. La auscultația cordului se poate constata întrerupere o cardioversie electrică.
existența zgomotului de tun, rezultat al întăririi
zgomotului II; 185. Consecințele instalării fibrilației atriale
D. Blocul atrioventricular de gradul II tip sunt:
Mobitz II constă în alungirea progresivă a A. Reducerea cu 25-35% a debitului cardiac;
intervalului PR până când o undă P este B. Remodelarea cardiacă;
blocată; C. Accidentele tromboembolice;
E. În blocul AV de gradul II tip II, cu complex D. Infarctul miocardic;
QRS larg, se recomandă cardiostimularea E. Reducerea cu 20-30% a debitului cardiac.
electrică permanentă.
186. Decizia de tratament în extrasistolia
183. Este adevărat despre tabloul clinic din ventriculară pleacă de la:
tahicardia ventriculară, CU EXCEPȚIA: A. Numărul extrasistolelor;
A. Simptomele depind de frecvența B. Forma extrasistolelor;
ventriculară, durata aritmiei și boala cardiacă C. Amplitudinea extrasistolelor;
subiacentă; D. Modul de grupare al extrasistolelor;
B. Frecvența cardiacă din timpul tahicardiei nu E. Boala de cord pe care o complică.
compromite niciodată hemodinamica dacă are
o valoare sub 150 bătăi/minut; 187. În tahicardia ventriculară:
C. Intervalul de toleranță este mai lung la A. Avem o succesiune de minim 2-3 complexe
bolnavii cu cardiopatii organice; de origine ventriculară;
D. Pacientul nu poate dezvolta insuficiență B. Complexele prezintă mereu aceeași
cardiacă congestivă, edem pulmonar acut sau morfologie;
șoc cardiogen; C. Frecvența este de peste 100/min;
E. Când frecvența cardiacă depășește 200 D. Substratul său clinic cel mai obișnuit este
bătăi/minut, pacienții dezvoltă brusc dispnee, cardiopatia ischemică;
vertij, amauroză și sincopă. E. Tahicardia ventriculară este cea mai
frecventă cauză de moarte subită cardiacă.
184. Putem afirma despre fibrilația atrială:
A. Fibrilația atrială paroxistică durează maxim 188. Sunt factori de risc pentru fibrilația
7 zile și se convertește spontan sau prin atrială:
tratament medicamentos la ritm sinusal, cu A. Sexul feminin;
relativă ușurință; B. Valvulopatiile mitrale reumatice;
B. Este cauza cea mai frecventă a accidentelor C. Infarctul pulmonar;
embolice sistemice și, îndeosebi, a infarctelor D. Cardiomiopatia dilatativă;
pulmonare; E. Diabetul zaharat.
C. Bolnavii cu fibrilație auricuară valvulară au
o incidență de 17 ori mai mare a emboliilor 189. Despre flutterul atrial putem afirma:
cerebrale decât pacienții fibrilanți fără leziuni A. Este o macroreintrare atrială care folosește
valvulare; istmul cavotricuspidian ca parte integrantă a
circuitului de reintrare;
22
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

B. Se întâlnește mai frecvent la sexul feminin C. pericardiocenteza se poate face electiv, când
(raport F/B=4.7:1); există revărsate pericardice mari, la pacienții
C. Flutterul atrial este frecvent o aritmie a simptomatici, care sunt refractare după o
cordului sănătos; săptămână de tratament corect condus;
D. Severitatea simptomelor depinde de D. De elecție sunt antiinflamatoarele
frecvența ventriculară; steroidiene;
E. Este o tahicardie atrială caracterizată printr- E. Drenajul chirurgical este preferat în
o activitate atrială cu frecvența între 250- pericarditele purulente.
450/min, regulată, polimorfă.
193. Despre criteriile Duke modificate în
190. Sunt FALSE următoarele: endocardita bacteriană, putem afirma
A. În BAV grad II tip II cu QRS larg, se următoarele:
recomandă cardiostimulare electrică A. Pentru diagnosticul pozitiv sunt suficiente 2
permanentă; criterii majore;
B. Bolile cardice congenitale, ca ostium B. Pentru diagnosticul pozitiv putem avea și 1
primum atrial, defectul de sept interatrial și criteriu major cu 2 criterii minore, sau 4 criterii
transpoziția de mari vase corectată, pot fi minore;
asociate cu BAV grad II; C. Regurgitările valvulare nou-apărute pot fi
C. La pacienții cu BAV grad I, cu PR mult considerate criteriu major;
alungit și fenomene de insuficiență cardiacă D. Condițiile predispozante pot fi considerate
severă, cu repercusiuni asupra hemodinamicii,
criteriu major;
se poate implanta un stimulator cardiac
E. Fenomenele imunologice se regăsesc printre
bicameral;
D. Dintre drogurile care pot duce la BAV nu criteriile minore.
fac parte blocantele canelelor de calciu non-
dihidropiridinice; 194. Despre explorările paraclinice în
E. Pacingul timpuriu la copii cu BAV insuficiența aortică putem afirma:
congenital izolat este bazat pe criterii precum A. Pe traseul ECG, poate apărea deviația axială
pauzele intrinseci, prezența blocului mediat dreaptă;
prin anticorpi materni, toleranța la efort. B. Radiografia toracică poate arăta dilatarea
aortei ascendente, care este mai puțin
191. Despre tabloul clinic al pericarditei sunt accentuată decât în stenoza aortică;
adevărate următoarele, CU EXCEPȚIA: C. ECG-ul poate arăta semne de supraîncărcare
A. Debutul este marcat de prodrom; de volum a ventricului stâng;
B. Durerea este ameliorată de decubitul dorsal; D. Coronarografia evaluează circulația
C. Durerea este variabilă cu mișcările coronariană, preoperator;
respiratorii; E. Pe radiografia toracică, se pot observa și
D. Apar dispneea și tusea productivă; calcificările cuspelor aortice.
E. În caz de tamponadă cardiacă, apar
tahicardie, hipotensiune și puls paradoxal. 195. Pacient în vârstă de 27 de ani, fumător și
potator, având în antecedente un stop cardio-
192. Despre tratamentul pericarditei, putem respirator ca urmare a unui supradozaj de
afirma: narcotice în urmă cu 6 luni, se prezintă la
A. În pericardita uremică, folosim AINS; camera de gardă pentru hematurie și durere
B. Colchicina (0.5 mg de 2 ori pe zi) se poate cu caracter de colică renală. Clinic, pacientul
administra pentru prevenirea recurențelor; este palid, febril (39,8C), prezintă hemoragii
conjunctivale și multiple peteșii la nivelul

23
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

membrelor. Paraclinic, prezintă leucocitoză B. În cursul evoluției bolii, orificiul sigmoidian


cu neutrofilie, probe inflamatorii crescute și o pulmonar se hipertrofiază, apoi se dilată;
hemocultură pozitivă. Despre acest pacient C. Stenoza pulmonară dobândită poate fi
putem afirma: determinată de vegetații, tumori de VD, tumori
A. Nu prezintă factori predispozanți pentru mediastinale;
afecțiuni cardiace cu caracter infecțios; D. Zgomotul 2 este diminuat și dedublat;
B. Întrunește 5 criterii minore dintre criteriile E. Tratamentul medical: diureticele reduc
Duke modificate pentru endocardita gradul de congestie și simptomele.
bacteriană;
C. Are un criteriu major de diagnostic; 199. Evoluția modificărilor ECG la pacienții
D. Nu este necesară repetarea hemoculturii; cu pericardită se face astfel:
A. Stadiul III: negativarea difuză a undelor T;
E. În acest caz, ecografia transesofagiană este
B. Stadiul I: supradenivelare de segment ST
metoda diagnostică de primă linie.
convexă superior;
C. Stadiul I: deviația segmentului PR în
196. Despre profilaxia endocarditei direcția opusă polarității undei;
infecțioase, sunt adevărate următoarele: D. Stadiul II: aplatizarea progresivă a undelor
A. Pacienții cu endocardite infecțioase în
T;
antecedente sunt considerați cu risc înalt; E. Stadiul II: revenirea ST la linia izoelectrică
B. Este recomandată, în caz de proceduri sau aplatizarea progresivă a undelor T.
medicale cu risc crescut, cum ar fi examinările
endoscopice de tract digestiv; 200. Endocardita infecțioasă:
C. Procedurile stomatologice care implică A. EI cu streptococ sensibil la penicilină se
manipulare gingivală sunt considerate cu risc poate trata cu ceftriaxon i.m.;
crescut; B. Ecocardiografia transesofagiană oferă
D. Se va administra ampicilină/amoxicilină 2g informații despre apariția complicațiilor la
oral sau intravenos, cu 2h înainte de procedura pacienții cu EI;
medicală; C. Profilaxia endocarditei infecțioase se poate
E. Pentru pacienții alergici la antibioticele mai face cu Claritromicina 600 mg oral sau i.v.;
sus menționate, se recomandă clindamicina. D. Profilaxia endocarditei infecțioase se
recomandă în caz de examinări endoscopice de
căi digestive;
197. Ecocardiografia transtoracică în
E. Pacienții cu EI pot manifesta simptome de
insuficiența mitrală permite:
ischemie acută a membrelor inferioare, colică
A. Cuantificarea hipertensiunii pulmonare;
renală, afazie.
B. Descrierea histologică a cuspelor;
C. Estimarea severității regurgitării cu ajutorul
fracției de scurtare;
D. Evaluarea hipertensiunii pulmonare în
dinamică;
E. Evidențierea anomaliilor de contractilitate
ale VS.

198. Despre stenoza pulmonară NU este


FALS:
A. La examenul obiectiv se decelează suflu
diastolic, cu maxim de intensitate în spațiul II-
III intercostal stâng, parasternal;

24