Acizii grași

Omega 6

Acizii grași reprezintă substanțe organice cu caracter acid, parte din lipide. În general, acizii

grași reprezintă o sursă de energie, sursă care poate fi procurată prin grăsimile din alimentație,
dar și prin suplimentele alimentare existente pe piață, însă pe lângă rolul lor energetic aceștia

sunt foarte importanți pentru funcționarea proprie a organismului. Acizii grași conțin una sau mai
multe grupari carboxilice si un capat hidrofob reprezentat de o catena hidrocarbonata de diferite
lungimi, care poate fi saturata sau nesaturata, în funcție de prezenta sau absenta dublelor
legături, precum si în funcție de numărul lor. Astfel, acizii grași fac parte din grăsimile simple
saturate (acestea, la temperaturi scăzute, au un conținut solid, însă la temperaturi mari, devin
lichide), dar și din grăsimile simple nesaturate (grăsimi ce au un conținut lichid, indiferent de
temperatură). La grăsimile nesaturate intră și acizii grași esențiali – cei care nu pot fi sintetizați
de organism, însă sunt necesari (e vorba despre Omega 3, Omega 6).

Nutriționiștii spun că acizii grași esențiali sunt reprezentați de Omega 3 și Omega 6 din motive
bine stabilite. Corpul uman are nevoie de multe lucruri pentru a funcționa cum trebuie, de la
realizarea unui organism puternic, până la menținerea sănătoasă a celulelor nervoase. Deși oamenii
și alte mamifere pot sintetiza acizi grași saturați și unii acizi grași mononesaturați din grupurile de
carbon din carbohidrați și proteine, le lipsesc enzimele necesare pentru a insera o dublă legătură
cis in pozitia n-6, respectiv poziția n-3 al unui acid gras . În consecință, acizii grași omega-6 și
omega-3 sunt nutrienți esențiali. Acidul gras „mamă” din seria omega-6 este acidul linoleic (LA,
18: 2n-6), iar acidul gras „mamă” al seriei omega-3 este acidul α-Linolenic (ALA). Oamenii pot
sintetiza acizi grași omega-6 cu lanț lung (20 atomi de carbon sau mai mulți), cum ar fi acidul
dihomo-γ-linolenic (ADGL, 20: 3n-6) și acid arahidonic (AA, 20: 4n-6), pornind de la LA cat si
acizi grași omega-3 cu catenă lungă, cum ar fi acidul eicosapentaenoic (EPA; 20: 5n-3) și acid
docosahexaenoic (DHA, 22: 6n-3), pornind de la ALA, proces caracterizat de un randament mic.
Deși doar ALA este considerat acidul gras omega-3 esențial deoarece nu poate fi sintetizat de
către oameni, dovezile care arata că conversia umană de EPA și, în special, DHA este relativ
ineficientă sugerează că EPA și DHA pot fi considerate substanțe nutritive esențiale în mod
condiționat.

Ce sunt acizii grași Omega 6?

Omega-6 reprezintă o altă clasă de acizi graşi polinesaturaţi care cuprinde acidul acidul
linoleic (LA), acidul gamma-linoleic (GLA) şi acidul arahidonic (ARA). LA reprezintă principalul
omega-6 din alimente, uleiul de porumb şi floarea soarelui având conţinutul cel mai ridicat; este
considerat tot un acid gras esenţial deoarece nu poate fi sintetizat în organism. Cu excepţia laptelui
uman, majoritatea alimentelor conţin foarte puţin GLA activ. ARA este prezent în carne şi ouă. În
corpul uman, acizii graşi omega-6, în mod special acidul linoleic, sunt transformaţi în acid
arahidonic, care este încorporat în membranele celulare.

Ce beneficii aduc acizii grași Omega 6?

Acizii Omega 6 sunt si ei vitali pentru sănătate, influențând creșterea, dezvoltarea celulara si
producția de hormoni printre altele. De asemenea, Omega 6 reduce nivelul de colesterol şi menține
echilibrul hidric al pielii.
Au existat mai multe dezbateri în rândul specialiştilor în nutriţie cu privire la efectele dăunătoare
ale acizilor graşi omega-6, pornind de la ipoteza că aceştia ar promova inflamaţia (prin faptul că
acidul arahidonic este implicat în stadiile precoce ale inflamaţiei) şi implicit ar creşte riscul
cardiovascular. Totuşi acidul linoleic generează şi molecule antiinflamatorii. Astfel, la nivelul
endoteliului vascular, acizii graşi omega-6 au proprietăţi antiinflamatorii, suprimând producţia de
molecule de adeziune, chemokine şi interleukine, care sunt mediatorii cheie ai procesului de
ateroscleroză.
 Care sunt sursele de acizi grași Omega 6?

Cei mai mulți acizi graşi Omega 6 sunt consumați din uleiuri vegetale ca acidul linoleic (LA; a
nu se confunda acest lucru cu acid alpha-linolenic [ALA], care este un acid gras Omega 3). Acidul
linoleic este convertit în acid gamma-linolenic (GLA) în organism şi apoi mai departe defalcat in
acid arachidonic (AA). Acidul arachidonic (AA) poate pot fi consumat direct din carne, iar acidul
gamma-linolenic (GLA) poate fi ingerat din mai multe plante pe baza de uleiuri, inclusiv ulei de
primula de seara, ulei de borage şi ulei din semințe de coacăze negre. Acidul arachidonic (AA) din
Omega 6 se găseşte în gălbenuşul de ou, carne în general (în special in organe) şi in alte produse
alimentare ce provin de la animale.

Acizii graşi Omega 6 se gasesc in comert sub forma de suplimente alimentare care conțin uleiuri
LA şi GLA. Spirulina (adesea numita si alge verzi-albastrui) conține, de asemenea, GLA.

Cum acționează acești acizii grași esențiali in organism?

S-a observat ca membranele celulare componente ale unor anumite țesuturi precum retina,
miocard, creier, sunt bogate în acești acizi grași omega-3, fapt ce explica rolul important pe care
il joaca in vedere si funcționare sistemului nervos.

Dar, atât omega-6 cat și omega-3, sunt componente structurale importante ale membranelor
celulare, fapt care afectează proprietăți ale membranei celulare, cum ar fi fluiditatea, flexibilitatea,
permeabilitatea si activitatea enzimelor legate de membrană. Aceștia, după ce sunt absorbiți la
nivelul intestinului, sunt încorporați în membranele celulare de la nivelul tuturor țesuturilor
organismului. Studii recente au indicat ca indiferent de sursa de acizi ingerata, s-au observat
schimbari majore la nivelul membranelor celulare, la câteva zile de la ingestie.

Astfel se explica faptul ca, prin creșterea aportului de acizi grași omega-3 se mărește conținutul
de omega-3 din celule roșii sanguine, celule ale sistemului imunitar, plăci aterosclerotice, ale
țesutului cardiac și alte tipuri de celule din tot corpul. Într-un review publicat de catre Marc E.
Surette în Mechanisms and innovations din Canadian Medical Association, acesta afirma ca acizii
ω - 3 ajunsi în organism din alimentatie sunt în directa competitie cu acizii ω - 6 pentru a fi
încorporati în membranele celulare.
 Omega 3 vs omega 6

Cei buni sunt acizii graşi omega 3 cu lanţ lung: EPA (acidul eicosapentaenoic) şi DHA (acidul
docosahexaenoic). Aceştia se găsesc în carnea de peşte gras oceanic, de apă rece: macroul,
heringul, somonul, tonul, codul, sardina. În uleiul de in, de rapiţă, de soia, în nuci, alune se găsesc
acizi graşi omega 3 cu lanţ scurt (acidul alfalinolenic). “Dacă nu avem probleme de sănătate, atunci
organismul nostru poate să transforme aceşti acizi graşi omega 3 cu lanţ scurt în acizi graşi omega
3 cu lanţ lung, substanţe importante pentru buna funcţionare a creierului. Acizii graşi omega 3
menţin elasticitatea vaselor sangvine, previn îmbătrânirea precoce şi protejează sistemul nervos.
Mai mult decât atât, acizii omega 3 sunt responsabili cu starea de bine, cu prevenirea depresiilor.
Acizii graşi omega 6 se găsesc în grăsimile vegetale – uleiul de floarea-soarelui, de şofrănel, de
germeni de porumb. Dacă sunt consumaţi în exces, acizii graşi omega 6 au efect proinflamator,
contribuie la apariţia a numeroase boli.

Echilibru

Pentru a nu avea probleme de sănătate, dieta noastră trebuie să respecte un anumit echilibru
între cele două serii de acizii graşi esenţiali. Raportul dintre omega 3 şi omega 6 ar trebui să fie de
1:1, 1:2, maximum 1:4, altfel spus, o parte acizi graşi esenţiali omega 3 la maximum patru părţi
acizi graşi omega 6. În dieta modernă însă, acest echilibru nu există mai deloc, astfel încât găsim
raporturi de 1:22, 1:24 între omega 3 şi omega 6. Dieta noastră conţine multe grăsimi saturate
(luate din carne şi lactate) şi acizi graşi omega 6 (luaţi din uleiurile vegetale), însă este foarte săracă
în acizi graşi omega 3 (peşte).
Ce înseamnă acest lucru? Primul semn al dezechilibrului dintre acizii graşi omega 3 şi omega 6
este creşterea nivelului colesterolului. În timp pot apărea de asemenea diabetul de tip II, obezitatea,
bolile cardiovasculare, afecţiuni de tip reumatoid, cancerul, boli neurodegenerative (Alzheimer,
Parkinson). Aceste boli sunt anunţate mai întâi de o tendinţă de vasoconstricţie, hipertensiune
arterială, dislipidemii, depresii.
 Proporţia relativă dintre acizii omega 6 si omega 3 în dieta oamenilor s-a schimbat în ultimii 30
de ani din mai multe motive:
-a crescut consumul de uleiuri vegetaledatorită iniţiativelor de a mânca sănătos prinînlocuirea
consumul tradiţional de unt şi grăsime animal;
-consumultotal de carne de animale rumegătoare care sunt o sursă de omega 3 a scăzut;
-consumul de ulei de peşte (şi de peşte în general) a scăzut în această perioadă rezultând o scădere
a consumului de omega 3.

Uleiul de cânepă este echilibrat în ceea ce priveşte raportul între cei doi acizi – 1 la 2, adică o
parte acizi graşi omega 3 la două părţi omega 6. Uleiul de floarea-soarelui este cel mai
dezechilibrat. În uleiul de floarea-soarelui, raportul dintre omega 3 şi omega 6 este de 1 la 126.
Dacă ne gândim că uleiul de floarea-soarelui este cel mai frecvent folosit în bucătărie, iar cele mai
multe produse preparate industrial – snacksuri, chipsuri – sunt prăjite fie cu ulei de floarea-
soarelui, fie cu grăsimi sintetice, de tipul margarinelor, atunci nu trebuie să ne mai mirăm că
diabetul, afecţiunile cardiovasculare sau obezitatea apar din ce în ce mai frecvent. De aceea, nu
trebuie să facem exces de ulei de floarea-soarelui, din cauza acestor acizi omega 6, proinflamatori.
Iar dacă mâncăm ulei de floarea-soarelui trebuie să îl compensăm cu peşte, care conţine omega 3.
Iar dacă nu putem să consumăm peşte din diferite motive, trebuie să luăm suplimente alimentare
care să conţină acizi graşi esenţiali, ulei de peşte, pentru buna funcţionare a inimii, creierului,
sistemului nervos, a sistemului circulator, a rinichilor, a ficatului, pancreasului.