Sunteți pe pagina 1din 6

SANDU LUCIA MARIA-Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

Asupra unor tipuri de limite

1.Fie m,n є N* și funcția f:(0;∞)=> R, 𝑓(𝑥) =𝑥 𝑚 ∙[𝑥 −𝑛 ]. Calculați lim𝑥→0 𝑓(𝑥)


𝑥>𝑜

(Obs. [a] însemnă partea întreagă a numărului real a)

Știm că a-1<[a]≤a => 𝑥 −𝑛 -1 < [𝑥 −𝑛 ]≤𝑥 −𝑛


1 1
<=> 𝑥 𝑛 -1 <[𝑥 −𝑛 ]≤𝑥 𝑛 , deoarece 𝑥 𝑛 >0 =>

<=>1-𝑥 𝑛 <𝑥 𝑛 [𝑥 −𝑛 ]≤1

Cum lim𝑥→0 (1 − 𝑥 𝑛 )=1 => lim𝑥→0 𝑥 𝑛 . [𝑥 −𝑛 ] = 1 (criteriul ,,cleștelui”)


𝑥>0 𝑥>0

Având în vedere că 𝑓(𝑥) =𝑥 𝑚−𝑛 ∙𝑥 𝑛 ∙[𝑥 −𝑛 ],(∀) x>0 și că

𝑜, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑚 > 𝑛
𝑚−𝑛
lim𝑥→0 𝑥 ={ 1, 𝑎𝑐ă 𝑚 = 𝑛 , obținem că
𝑥>0
∞ 𝑑𝑎𝑐ă 𝑚 < 𝑛
0, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑚 > 𝑛
𝑚 −𝑛
lim𝑥→0 𝑥 ∙[𝑥 ]={ 1, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑚 = 𝑛
𝑥>𝑜
∞, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑚 < 𝑛

√𝒙𝟐 +𝒙+𝒂−𝒃 𝟑
2.Fie a,b є R, a≥-2. Determinați a și b știind că 𝐥𝐢𝐦𝒙→𝟏 =𝟏𝟔
𝒙𝟐 +𝟐𝒙−𝟑

Se observă că lim𝑥→1 ( 𝑥 2 + 2𝑥 − 3) =0. Dacă lim𝑥→1 (√𝑥 2 + 𝑥 + 𝑎-b)≠0 atunci limita dată
3
este infinită, deci nu poate fi 16. Prin urmare, este necesar ca lim𝑥→1 (√𝑥 2 + 𝑥 + 𝑎 − 𝑏)=0 ⟺
√𝑎 + 2-b= 0, de unde √𝑎 + 2=b ⇒ b≥0 și a=𝑏 2 -2. Atunci dacă amplificăm cu conjugata ⇒
𝑥 2 +𝑥+𝑎−𝑏2 𝑥 2 +𝑥−2
lim𝑥→1 (𝑥 2 =lim𝑥→1 (𝑥 2 =
+2𝑥−3)(√𝑥 2 +𝑥+𝑎+𝑏) +2𝑥−3)(√𝑥 2 +𝑥+𝑎+𝑏)
(𝑥−1)(𝑥+2) 𝑥+2 3 1 3 3 3
= lim𝑥→1 (𝑥−1)(𝑥+3)(√𝑥 2 =lim𝑥→1 (𝑥+3)(√𝑥 2 = ∙ = ⇒ 8𝑏= 16 ↔ b=2
+𝑥+𝑏2 −2+𝑏) +𝑥+𝑏 2 −2+𝑏 4 |𝑏|+𝑏 8𝑏
2
→ a=2 -2→ a=2
𝟏
3. a) Fie a∊(𝟒, ∞) și funcția ƒ:R→ 𝑹, 𝒇(𝒙) =√𝒂𝒙𝟐 + 𝒙 + 𝟏 − √𝒙𝟐 − 𝒙 + 𝟏. Calculați
𝐥𝐢𝐦𝒙→∞ 𝒇(𝒙) .

b) Fie a,b є R și funcția f:R→R, 𝒇(𝒙) =√𝒙𝟐 + 𝟏+ax+b. Determinați a și b astfel încât
𝐥𝐢𝐦𝒙→∞ 𝒇(𝒙) =1

𝟏 𝟏
c) Fie k єR și funcția f:(1,∞)→R , 𝒇(𝒙) = 2𝒙𝒌 √𝒙 (√𝒙𝟐 + 𝟏 -x)∙( − )
√𝒙−𝟏 √𝒙+𝟏

1
SANDU LUCIA MARIA-Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

Calculați 𝐥𝐢𝐦𝒙→∞ 𝒇(𝒙) .

1 1 1 1
a) Remarcăm mai întâi că 𝑓(𝑥) =x∙(√𝑎 + 𝑥 + 𝑥 2 − √1 − 𝑥 + 𝑥 2 ) , (√𝑥 2 =|𝑥|, dar x→∞ ⇒

x>0)
1
Dacă aє(4 , 1) atunci lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) = -∞ . Dacă aє (1;∞) atunci lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) = ∞

2𝑥 2𝑥
Fie a=1, atunci 𝑓(𝑥) =√𝑥 2 + 𝑥 + 1-√𝑥 2 − 𝑥 + 1 =√𝑥 2 =
+𝑥+1+√𝑥 2 −𝑥+1 1 1 1 1
𝑥(√1+ + 2 +√1− + 2 )
𝑥 𝑥 𝑥 𝑥

2
=> 𝑓(𝑥) = 1 1 1 1
⇒lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) =1
√1+ + 2 +√1− + 2
𝑥 𝑥 𝑥 𝑥

1
−∞, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑎є (4 , 1)
deci lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) ={ 1, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑎 = 1
∞ , 𝑑𝑎𝑐ă 𝑎є (1, ∞)

b) Se observă cu ușurință că, dacă a≥0, atunci lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) =∞.

Deci este necesar ca a<0. Suntem în cazul    , atunci

1 𝑏
lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) = lim𝑥→∞ 𝑥 (√1 + 𝑥 2 + 𝑎 + 𝑥 )=(a+1)∙∞,

√𝑥 2 +1−𝑥 1
ceea ce impune a=-1 => 𝑓(𝑥) =√𝑥 2 + 1 − 𝑥 + 𝑏→𝑓(𝑥) = + 𝑏= √𝑥 2 + 𝑏⇒
1 +1+𝑥
lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) =b

Dar , din ipoteză lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) =1⇒ b=1

c)Pentru început remarcăm că

2𝑥 𝑘 ∙√𝑥 √𝑥+1−√𝑥−1 2𝑥 𝑘 ∙ √𝑥 2
𝑓(𝑥) =√𝑥 2 ∙ √𝑥 2 −1
; raționalizăm => 𝑓(𝑥) =√𝑥 2 ∙ √𝑥 2 =>
+1+𝑥 +1+𝑥 −1 (√𝑥+1+√𝑥−1)

4𝑥 𝑘 √𝑥 4𝑥 𝑘 ∙ √𝑥
=> 𝑓(𝑥) =√𝑥 2 = =>
−1 ∙(√𝑥 2 +1+𝑥)∙(√𝑥+1+ √𝑥−1) 1 1 1 1
𝑥√1− 2 ∙𝑥(√1+ 2 +1)∙ √𝑥 (√1+ +√1− )
𝑥 𝑥 𝑥 𝑥

4𝑥 𝑘−2
=> 𝑓(𝑥) = 1 1 1 1
√1− 2 ∙ (√1+ 2 + 1)(√1+ + √1− )
𝑥 𝑥 𝑥 𝑥

0, 𝑘 < 2
Având în vedere că lim𝑥→∞ 𝑥 𝑘−2 = { 1, 𝑘 = 2
∞, 𝑘 > 2

2
SANDU LUCIA MARIA-Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

0, 𝑘 < 2
⇒ lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) = { 1, 𝑘 = 2
∞, 𝑘 > 2

4) Fie a,b,c,d ∊R astfel încât ac>0 și b≠d.

𝒂𝒙+𝒃 𝒙
Calculați 𝐥𝐢𝐦𝒙→∞ (𝒄𝒙+𝒅 ) .

𝑏
𝑎𝑥+𝑏 𝑥(𝑎+ )
𝑥
Remarcăm mai întâi că lim𝑥→∞ 𝑐𝑥+𝑑 = lim𝑥→∞ 𝑑 =
𝑥(𝑐+ )
𝑥

𝑏
𝑎+ 𝑎
= lim𝑥→∞ 𝑥
𝑑 =𝑐>0
𝑐+
𝑥

𝑎 𝑎𝑥+𝑏 𝑥 𝑎 𝑎𝑥+𝑏 𝑥
Dacă 𝑐 < 1 ⇒ lim𝑥→∞ (𝑐𝑥+𝑑 ) = 0 , iar dacă 𝑐 > 1 ⇒ lim𝑥→∞ (𝑐𝑥+𝑑 ) = ∞

𝑎
Fie 𝑐 = 1 ⟺ a=c ; suntem în cazul de nedeterminare 1∞

𝑎𝑥+𝑏 𝑥 𝑎𝑥+𝑏 𝑥
⇒ lim𝑥→∞ (𝑐𝑥+𝑑 ) = lim𝑥→∞ (𝑎𝑥+𝑑) =

𝑎𝑥+𝑏 𝑥 𝑏−𝑑 𝑥
= lim𝑥→∞ (1 + − 1) =lim𝑥→∞ (1 + ) =
𝑎𝑥+𝑑 𝑎𝑥+𝑑

𝑏−𝑑
𝑎𝑥+𝑑 𝑎𝑥+𝑑 ∙x lim𝑥→∞
(𝑏−𝑑)∙𝑥
𝑑 𝑏−𝑑
𝑏−𝑑 𝑏−𝑑 𝑥(𝑎+ )
= lim [(1 + 𝑎𝑥+𝑑) ] ==𝑒 𝑥 =𝑒 𝑎
𝑥→∞

𝑎
0, 𝑑𝑎𝑐ă ∊ (0; 1)
𝑐
𝑎𝑥+𝑏 𝑥 𝑏−𝑑
Deci lim𝑥→∞ (𝑐𝑥+𝑑 ) = 𝑒 , 𝑑𝑎𝑐ă 𝑎 = 𝑐
𝑎
𝑎
{ ∞, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑐 > 1
𝒙
𝟐𝒙𝟐 +𝒂𝒙+𝟐
5) Fie a,b є (0,∞) și funcția f: (0,∞) → R, 𝒇(𝒙) =( ) . Determinați a și b astfel încât
𝒃𝒙𝟐 +𝟏
𝐥𝐢𝐦𝒙→∞ 𝒇(𝒙) =√𝒆.

2𝑥 2 +𝑎𝑥+2 2 2 2
Se observă că lim𝑥→∞ = 𝑏 . Dacă 𝑏 < 1, atunci lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) =0, iar dacă 𝑏>1, atunci
𝑏𝑥 2 +1
2
lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) =∞. Deci este necesar ca 𝑏 =1 <=> b=2. În acest caz suntem în nedeterminarea
1∞ .
𝑥 𝑥
2𝑥 2 +𝑎𝑥+2 2𝑥 2 +𝑎𝑥+2
⇒ lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) = lim𝑥→∞ ( ) =lim𝑥→∞ (1 + − 1) =
2𝑥 2 +1 2𝑥 2 +1

𝑎𝑥+1
2𝑥2 +1 2𝑥2 +1
∙𝑥
𝑎𝑥2 +1
𝑎𝑥+1 𝑥 𝑎𝑥+1 𝑎𝑥+1 lim𝑥→∞
𝑎
= lim𝑥→∞ (1 + 2𝑥 2 +1) =lim𝑥→∞ [(1 + 2𝑥 2 +1) ] =𝑒 2𝑥2 +1 =𝑒 2

3
SANDU LUCIA MARIA-Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

1
Cum lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) =√𝑒=𝑒 2 ⇒ a=1

√ 𝟐
𝒙𝒎 +𝟐 𝒑𝒙− 𝒙 −𝟐𝒙
6) Fie m,n,p єN* și funcția f: [2,∞) → R, 𝒇(𝒙) =( 𝒙𝒏 +𝟏 ) .

Calculați lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) . Remarcăm că

0, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑚 < 𝑛
𝑥 𝑚 +2
lim𝑥→∞ 𝑥 𝑛 +1 = { 1, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑚 = 𝑛
∞, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑚 > 𝑛
(𝑝2 −1)𝑥2 +2𝑥
Deoarece px-√𝑥 2 − 2𝑥= =>
𝑝𝑥+√𝑥 2 −2𝑥

1, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑝 = 1
⇒lim𝑥→∞ (𝑝𝑥 − √𝑥 2 − 2𝑥)={
∞, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑝 ≥ 2

0, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑚 < 𝑛
Drept urmare, (∀) p єN* ⇒ lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) = {
∞, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑚 > 𝑛

Dacă m=n și p=1 ⇒ lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) =1.

Studiem cazul m=n și p≥2 (cazul de nedeterminare 1∞ )

𝑝𝑥−√𝑥2 −2𝑥
1 𝑥 𝑛 +1 𝑥𝑛 +1 1, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑛 > 1
⇒ lim𝑥→∞ 𝑓(𝑥) =lim𝑥→∞ [(1 + 𝑥 𝑛 +1) ] ={ 𝑝−1
𝑒 , 𝑑𝑎𝑐ă 𝑛 = 1
𝒎 𝒏
√𝒙+𝟏− √𝒙+𝟏
7) Fie m,n єN, m≥2, n≥2. Calculați L=𝐥𝐢𝐦𝒙→𝟎 𝒙

𝑚 𝑛 𝑚 𝑛 𝑚 𝑛
√𝑥+1− √𝑥+1 √𝑥+1−1− √𝑥+1+1 √𝑥+1−1 √𝑥+1−1
lim𝑥→0 =lim𝑥→0 = lim𝑥→0 -lim𝑥→0 =
𝑥 𝑥 𝑥 𝑥
1 1
(𝑥+1)𝑚 −1 (𝑥+1)𝑛 −1 1 1
=lim𝑥→0 − lim𝑥→0 =𝑚-𝑛.
𝑥 𝑥

(𝑥+1)𝑟 −1
Am aplicat formula lim𝑥→0 = 𝑟 , unde r este număr real nenul.
𝑥

8. Fie a∈𝑵∗ . Calculati


𝟏
𝟐 −𝟏 𝟐 −𝟏 𝟐 −𝟏 𝐬𝐢𝐧𝟐 𝐱
L=𝐥𝐢𝐦𝐱→𝟎 (𝐚𝐱 + 𝐚𝟐𝐱 + ⋯ + 𝐚𝐚𝐱 )

Evident suntem în cazul de nedeterminare 1∞


1
x2 −1 2x2 −1 ax2 −1 sin2 x
L=lim[1 + (a +a + ⋯+ a − 1)] =
x→0

4
SANDU LUCIA MARIA-Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

2 2
ax −1 +⋯+aax −1 −1
1 sin2 x
2 −1 2 −1 2 −1 2−1
=lim {[1 + (ax + a2x + ⋯ + aax )]ax2−1+⋯+aax −1 } =
x→0

2 2
ax −1 +⋯+aax −1 −1
limx→∞
=e sin2 x =el
2 2 2
ax a2x aax 2 2 2
+ +⋯+ −1 ax +a2x +⋯+aax −a
l=limx→0 a a a
= lim =
sin2 x x→0 a∙sin2 x

2 2 2
1 (ax −1)+(a2x −1)+⋯+(aax −1)
=a lim =
x→0 sin2 x

2 2 2
1 ax −1 a2x −1 aax x2
=a limx→0 [( +2∙ +3+⋯+a∙ ) ∙ sin2 x] =
x2 2x2 ax2

1
=a [(ln 𝑎 + 2 ∙ ln 𝑎 + 3 ∙ ln 𝑎 + ⋯ . +𝑎 ∙ ln 𝑎) ∙ 1] =

1
=a (ln a + ln a2 + ln a3 + ⋯ + ln aa ) =

a(a+1)
1 1 1 𝑎(𝑎+1)
=a ln(a1+2+⋯+a ) = a ln a 2 =𝑎∙ ln 𝑎 =
2

a+1 a+1
= ln a = ln√aa+1 ⟹L=eln √a =√aa+1
2

𝟐
|𝐦| 𝟐 𝐱𝟐
9. Fie m ϵ ℝ si f(𝐦)=𝐥𝐢𝐦𝐱→𝟎 (𝐜𝐨𝐬 𝐱 − 𝐱 ) Arătați că (∀) 𝒎𝟏 ,𝒎𝟐 ϵ ℝ are loc
𝟐
𝟏
inegalitatea 𝒇𝒎𝟏 ∙ 𝐟𝐦𝟐 ≤ 𝐞 ∙ 𝐟(𝐦𝟏 + 𝐦𝟐 )

Calculam limita f(m), în cazul nedeterminării 1∞ .


2
|m| 2 x2
f(m) = lim [1 + (cos x − x − 1)] =
x→0 2

|m| 2
2(cos x− x −1)
2
1 ∙ 2
x
|m| |m| 2
2 cos x− ∙x −1
=lim {[1 + (cos x − ∙ x − 1)] 2 } =
x→0 2

2 cos x−|m|∙x2 −2
lim
=e x→0 x2 = eL
x
2(cos x−1) 2∙(−2sin2 )
L=lim ( − |m|) = lim ( 2
− |m|) =
x→0 x2 x→0 x2

x
sin2 1
lim𝑥→0 [− x2
2
− |m|] = −1 − |m| ⇒ f(m) = e−1−|m| =
e1+|m|
4

Inegalitatea ce trebuie demonstrată se scrie:

5
SANDU LUCIA MARIA-Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

1 1 1 1
∙ ≤ ∙ 1+|m1+m2| ⇔
e1+|m1| e1+|m2| e e
1 1
⇔𝑒 2+|𝑚1 |+|𝑚2 | ≤ e2+|m1+m2| ⇔𝑒 2+|𝑚1 |+|𝑚2 | ≥e2+|m1 +m2 |⟺

⇔|m1 | + |m2 | ≥ |m1 + m2 | adev. (∀)𝑚1 , 𝑚2 ∈ ℝ

10. Fie n ∈ ℕ, n≥2 si ƒ:(0,∞)→R


𝟏 𝟑 𝐧
ƒ (x) = 𝒏⦁𝒙 ∙ ln[(𝟏 + 𝐱). √𝟏 + 𝟐𝐱 ∙ √𝟏 + 𝟑𝐱 ∙ ⋯ ∙ √𝟏 + 𝐧𝐱].

Calculati 𝐥𝐢𝐦𝐱⟶𝟎 𝐟(𝐱).


𝐱>𝟎

1 1 1
Deoarece f(x) = nx [ln(1 + x) + 2 ln(1 + 2x)+. … + n ln(1 + nx)]=

1 𝑙𝑛(1+𝑥) 𝑙𝑛(1+2𝑥) 𝑙𝑛(1+3𝑥) ln(1+𝑛𝑥)


=n [ + + +…+ ]
x 2x 3x nx
𝑙𝑛(1+𝑢(𝑥))
Și ținând cont de formula limx→x0 = 1 , dacă u (x0 ) = 0
𝑢(𝑥)

1 1
⇒ limx→0 f(x) = n (1
⏟+ 1 + ⋯ + 1) = n ∙ n = 1
x>0 n termeni

BIBLIOGRAFIE

[1] Traian Cohal, Gheorghe Iurea: „Probleme de matematica,


clasa a XI-a”, Editura Paralela 45,Pitesti, 2008
[2] Marius Burtea, Georgeta Burtea : “Matematica, clasa a XI-a,
Culegere de exercitii si probleme”, Editura Carminis, Pitesti, 2008