Cursuri Urgente PDF

 
Alexandru BURCEA  
DDS, MSc, PhD 
Lector Universitar 
Medic specialist chirurgie orala 
URGENŢE
MEDICALE ÎN
MEDICINA
DENTARĂ
#3
Introducere
Urgenta medicala în medicina dentara survine ca o
stare patologica imprevizibila, neaşteptata în
manifestări şi durată, care poate sa compromită
prognosticul vital şi funcţional al pacientului.
Dezideratele majore ce trebuie respectate pentru a

se asigura un act medical de calitate:
❖ recunoaşterea tabloului clinic al unei stări de urgenţă
medicală;
❖ atitudinea corectă ce trebuie adoptată în asemenea
situaţii de către medicul dentist
• Urgenţa medicală = situaţie clinică complexă
care necesită o intervenţie terapeutică promptă şi
competentă, în condiţiile în care avem la dispoziţie
nu doar „profilul” patologic al pacientului, ci şi
mijloacele tehnico-materiale care să permită
instituirea tratamentului adecvat
Evaluarea riscului în urgenţele din
cabinetul de medicină dentară
Medicina dentară reprezintă un domeniu
care reclamă din partea medicului
responsabilitate morală, profesională şi nu în
ultimul rând, medico-legală,ceea ce comportă
abordarea ei multifactorială:
■ cunoaşterea statusului clinico-patologic al
pacientului;
■ anticiparea factorilor de risc în instalarea
urgenţelor medicale;
■ limitele intervenţiilor terapeutice care pot fi
desfăşurate în condiţii de ambulator.
Din aceste motive se impune o anamneză riguroasă, în
vederea cunoaşterii cât mai amănunţite a afecţiunilor generale
pe care le prezintă pacientul, precum şi aprecierea oportunităţii
tratamentului stomatologic:
ü bolnavi care prezintă simtomatologia subclinică a unei

afecţiuni sistemice şi care se pot decompensa, uneori brutal,
dramatic, în cursul tratamentului stomatologic;
ü bolnavi diagnosticaţi cu afecţiuni sistemice, care nu
respectă recomandările teraputice ale medicului specialist;
ü bolnavi diagnosticaţi cu afecţiuni sistemice care nu au fost
reevaluaţi clinico-biologic de foarte mult timp;
ü bolnavi care neagă (în mod deliberat sau nu) prezenţa unor
afecţiuni generale sau a unui tratament medicamentos
asociat.
În stabilirea deciziei terapeutice în
cabinetul de medicină dentară, medicul va
trebui să aibă în vedere două elemente
principale:
Ø amploarea intervenţiei terapeutice
stomatologice;
Ø eventuala patologie sistemică asociată şi
gradul său de compensare, care pot
permite sau nu desfăşurarea în condiţii de
siguranţă a actului terapeutic stomatologic
Recunoaşterea unei urgenţe medicale şi aplicarea unor
manopere prompte de către medicul dentist în cabinet este
obligatorie. În cazurile grave, intervenţia rapidă prin măsuri
specifice şi monitorizarea stării pacientului până la preluarea
acestuia de către ambulaţă poate fi vitală.
În evaluarea urgenţei medicale trebuie luate în

considerare cele trei funcţii vitale: starea de conştienţă,
respiraţia şi circulaţia. Trebuie avută în vedere
interdependenţa funcţiilor vitale, deficienţa uneia atrăgând după
sine în cerc vicios decompensarea celorlalte funcţii, cu
creşterea riscului letal
■ La pacienţii cu tare organice – importante disfunctii
respiratorii, circulatorii, renale, metabolice, sau
neurologice, efectuarea chiar şi a unei intervenţii
stomatologice minore se poate asocia cu un risc
crescut, putand uneori pune în pericol viaţa pacientului.
Urgenţa medicală pentru a fi prevenită şi tratată

eficient trebuie recunoscută şi diagnosticată rapid,
corect şi mult discernământ
$10
10
Pentru recunoaşterea urgenţei medicale, medicul dentist
trebuie să observe precoce semnele de suferinţă cerebrală,
dificultăţile respiratorii şi tulburările cardio-respiratorii !!!
Simptomele de „alarmă” ale unei urgenţe medicale

sunt următoarele:
Ø modificarea comportamentului, starea de anxietate;

Ø tulburările conştienţei (stare de confuzie, obnubilare);
Ø ameţeli, greaţă, vărsături;
Ø modificări respiratorii;
Ø paloare, răcirea extremităţilor, transpiraţii;
Ø puls filiform, scădere rapidă a tensiunii arteriale
Ahnefeld recomandă respectarea unei liste
de control pentru urgenţa medicală, listă care
cuprinde examenul „ţintit” al funcţiilor vitale:
1) Starea de conştienţă :
- reacţia pacientului la stimuli vebali,
- reacţia pacientului numai la stimuli
dureroşi.
2) Aparatul respirator :
- caracterul mişcărilor respiratorii;
- tulburările respiraţiei;
- stopul respirator
3) Sistemul cardio-vascular:
- modificările pulsului arterial;
- modificările tensiunii arteriale;
- coloraţia periorală, perinazală, a
patului unghial;
- reflexul pupilar fotomotor.
Desfăşurarea în condiţii optime a tratamentului

stomatologic în cabinet presupune sincronizarea unor
factori → monitorizarea atentă a oricăror
dezechilibre.
Aceşti factori ţin de: - echipa medicală,
- pacient
- dotarea tehnico-materială.
Echipa medicală: necesită o instruire
atentă asupra evaluării pacientului, a factorilor
declanşatori şi favorizanţi ai urgenţei medicale,
conduitei diagnostice, dar şi cunoaşterea noţiunilor
fundamentale de acordare a primului ajutor, în cazul
apariţiei unui eveniment medical neprevăzut
Membrii echipei medic-asistentă:

- să posede un bagaj corespunzător de cunoştinţe
teoretice şi practice, referitoare la utilizarea medicaţiei
specifice fiecărei afecţiuni în parte,
- să stie să utilizeze aparatura dar să cunoască si
manevrele de urgenţă aplicate în situaţii clinice
speciale;
Factorul pacient: este cel mai variabil şi inconstant factor ce se modifică la
fiecare intervenţie stomatologică. Activitatea celorlalţi factori este ghidată şi
modelată în funcţie de acesta.
Din momentul intrării în cabinet:

- pacientul trebuie ghidat de către echipa stomatologică
- conştientizat în legătură cu rolul activ pe care îl are în procesul terapeutic.
Relaţia dintre pacient şi echipa medic-asistentă se bazează pe:

- întredere,
- dialog:
- de a conştientiza pacientul în legătură cu
stadializarea actului terapeutic
- de a informa echipa asupra statusului pacientului
şi a modificărilor neprevăzute ce pot apărea.
Pacientul reprezintă elementul asupra căruia ceilalţi factori trebuie să se

concentreze pe perioada în care acesta se află în cabinet
Dotarea şi infrastructura cabinetului de medicină dentară: -
joacă un rol esenţial prin faptul că limitează sau permit
intervenţia precoce în situaţii uzuale sau de urgenţă.
Este necesară atât dotarea corespunzătoare cât şi

funcţionarea la parametrii optimi a aparatelor din dotare.
Acest fapt permite nu numai monitorizarea stării pacientului, dar

şi stabilirea cu exactitate a momentului optim de intervenţie.
Orice modificare a nivelului optim de funcţionare a aparatelor

medicale va conduce la o informare eronată a echipei
stomatologice, cu repercusiuni asupra diagnosticului şi implicit
asupra deciziei terapeutice.
Monitorizarea pacientului dar şi adoptarea atitudinii de
urgenţă impun existenţa obligatorie în cabinetul de medicină
dentară a trusei de urgenţă !!!
Trusa de urgenţă pentru cabinetul de medicină
dentară
Tensiometru 1 buc.
Stetoscop 1buc.
Garou 1buc.
Feşe 3 role
Bandă adezivă 2 role

Soluţie polividon-iodat sau clorhexidină pentru tegumente 1 flacon
Perfuzoare pentru soluţii cristaline 2 buc
Canule intravenoase 20 G 2 buc.

Seringi 5 ml sterile 5 buc.
Seringi 10 ml sterile 5 buc.

Anamneza, examenul clinic general si
investigatiile paraclinice au rolul de a depista
unele deficienţe ori insuficienţe funcţionale
sau organice, latente sau manifeste.
“Chestionar de evaluarea starii generale”.
Prin faptul ca pacientul semneaza acest

formular complex, se asigura responsabilizarea
acestuia cu privire la asumarea datelor declarate
Evaluarea Riscului Anestezic si operator in  
Cabinetul de Medicina Dentara
Orice tratament stomatologic este traumatizant
Traumatismul tulbură echilibrul neuro-hormonal global al

pacientului:
-raport direct cu intensitatea agresiunii
-capacitatea de reactie
Importanta interventiei nu trebuie sa depaseasca

capacitatea de reactie a organismului deoarece din
dezechilibrul acestor factori decurge periclitarea
bolnavului, asa numitul “risc operator”.
Archer (1965) a fost primul autor care a stabilit o
clasificare clinică a gradelor de risc si care s-a dovedit aproape
de scopul propus.
Astfel, grupele de risc dupa Archer sunt:
● good risks: pacinet intre 8-40 de ani, cu stare generala
buna;
● fair risks: pacinet intre 35-40 de ani; cu cu unele suferinte
organice dar in general cu o stare de sanatate buna;
● poor risks: pacient cu suferinte organice importante.
ASA evalueaza riscul operator pe baza a doua
elemente fundamentale:
- amploarea interventiei chirurgicale;
- condiţia de teren a pacientului;
Evaluarea riscului operator
Risc 2 – Intervenţie majoră. Pacient fără
Risc 1 – Intervenţie minoră.
afecţiuni generale coexistente.
Pacient fără afecţiuni
coexistente.
Risc 3 - Intervenţie minoră. Pacient cu afecţiune

medicală coexistentă dar care nu periclitează viaţa
Evaluarea riscului în momentul intervenţiei.
operator după
ASA
Risc 5 – Intervenţie de urgenţă. Pacient din

prima grupă de risc.
Risc 4 - Intervenţie majoră.

Pacient din grupa de risc 3. Risc 6 - Intervenţie de urgenţă. Pacient din
grupa de risc 3.
$22
În prezent gradele de risc unanim acceptate în practica chirurgicală
ASA I
Pacient fără nici o afecţiune ASA II
decât cea care necesită actul Pacient cu o perturbare
chirurgical moderată a unei funcţii
mari în relaţie sau nu cu
afecţiunea chirurgicală
Grade de risc unanim acceptate
în practica chirugicală (după
Societatea de Anestezie SUA
1994) ASA III
Pacient cu o perturbare
severă a unei mari funcţii în
relaţie sau nu cu afecţiunea
chirurgicală
ASA V ASA IV
Pacient muribund Pacient cu un risc vital
iminent determinat de
atingerea unei mari funcţii
$23
Afecţiuni ale
aparatului
cardiovascular
În cadrul patologiei cardiovasculare, medicul
stomatolog se confruntă mai frecvent în cabinet
cu:
1. Boala coronariană
2. Insuficienţa cardiacă
3. Tulburările de ritm cardiac
4. Valvulopatiile
5. Malformaţiile congenitale ale inimii
6. Cardiomiopatiile
7. Hipertensiunea arterială
8. Hipotensiunea arterială
9. Bolile arterelor
10. Bolile venelor
1. Boala coronariană
grup de afecţiuni ce au în comun o suferinţă
cardiacă de origine ischemică, produsă de
un dezechilibru între aportul de oxigen
la nivelul miocardului şi necesităţile acestuia.
Clasificare:
■ cardiopatie ischemică dureroasă
■ cardiopatie ischemică nedureroasă

Cardiopatie ischemică dureroasă
• angina pectorala stabila- frecventa, durata, caracterul, modul de

declansare
• angina pectorala instabila- intensitate mai mare, frecventa

crescuta, durata mai mare la eforturi mai mici, nitratii isi pierd
efectul
• angina “de novo” - recenta
• angina “crescendo” - agravata
• angina de repaus
• angina precoce post-infarct miocardic
• IMA
Cardiopatie ischemică nedureroasă 
•insuficienta cardiaca de origine

ischemica
•tulburari de ritm
Tratamentul coronarienilor
• nitrati- nitroglicerina
• beta-blocante-metoprolol
• blocante ale canalelor de calciu-nifedipin
• antiagregante-plavix
• Anticoagulante
Conduita în cabinetul stomatologic
Identificarea pacienţilor coronarieni

în cursul anamnezei
IM ac (mai recent de 6 luni)
tratamentul stomatologic în spital
Pot fi trataţi
în cabinet
pacienţii cu IM cr (mai vechi de 6 luni)
angină pectorală stabilă
cardiopatie ischemică nedureroasă

în cazul pacienţilor cu cardiopatie ischemică, inclusiv IM cr
consult cardiologic înaintea procedurilor stomatologice
nu se întrerupe tratamentul de fond
respectarea orei de programare

TEMPORIZAREA
tratamentului
măsurarea TA ± 20-30 mm Hg
stomatologic
analgezie optimă consult de specialitate
sedare în cazul pacienţilor anxioşi
tratament stomatologic în poziţie semişezândă

în cazul insuficienţei cardiace asociate
vasoconstrictori în concentraţie de maximum 1:200.000
capsulele de nitroglicerină şi oxigenul să fie la îndemână

2. Insuficienţa cardiacă cronică
■ Incapacitatea miocardului de a furniza circulaţiei periferice un
volum sanguin suficient.
■ Simptomatologie
■ în cazul insuficienţei cardiace stângi
■ dispnee de repaus şi efort
■ astm cardiac
■ cianoză
■ în cazul insuficienţei cardiace drepte
■ edeme ale părţilor declive (perimaleolare, gambiere)
■ stază în venele gâtului
■ ficat de stază palpabil
■ cianoză periferică.
■ Tratament- tonicardiace digitalice (digoxin), diuretice

(furosemid), inhibitori de enzima de conversie (captopril)
(insuficienţă cardiacă compensată)
evitarea stresului,
reducerea descărcării de aşteptării prelungite
catecolamine endogene
psihoterapie
şedinţe scurte
analgezie bună + sedare
nu se folosesc vasoconstrictori în cazul bolnavilor digitalizaţi
POT APĂREA TULBURĂRI DE RITM GRAVE
tratament stomatologic în poziţie semişezândă
profilaxia endocarditei bacteriene dacă există

valvulopatii asociate
3. Tulburările de ritm cardiac
Apar ca o modificare a excitabilităţii

şi/sau conductibilităţii cardiace.
Sunt expresia unei cardiopatii preexistente,

putând influenţa evoluţia negativă a acesteia,
dar pot apărea şi la pacienţii sănătoşi
Clasificare:
- tahiaritmii
- bradiaritmii
- aritmii tratate cu pacemaker
Cauze:
- cardiopatii
- intoxicatii
- tulburari psihice
- tuburari hormonale
nu se întrerupe
tratamentul de fond
aritmie stabilă
evitarea stresului
nu se folosesc vasoconstrictori
se va evita injectarea IV
a anestezicelor
crize anginoase sau tahiaritmii
aritmie instabilă (flutter atrial, tahicardie paroxistica supraventriculara,

fibrilatie atriala paroxistica sau ventriculara, BAV grd. II si III )
tratamente OBLIGATORIU în condiţii de spitalizare

■ fibrilaţie atrială cronică diagnosticată
se va întrerupe anticoagulantul oral
nu se folosesc anestezice locale cu adrenalină

la pacienţii digitalizaţi (risc aritmogen)
dacă FC > 150 bătăi/min sau FC < 60 bătăi/min
CARDIOLOGIE
Atitudinea faţă de pacienţii cu pacemaker
cardiac
Ø Consult cardiologic prealabil

Ø Continuarea medicaţiei de fond
Ø Antibioprofilaxia endocarditei bacteriene
Ø Monitorizarea TA şi a pulsului pe durata tratamentului
Ø Atenţie la interferenţele câmpurilor electromagnetice generate de
diferite aparate folosite în cabinetul stomatologic:
Ø Nu se folosesc:
Ø micromotorul acţionat electric,
Ø aparatul de detrartraj cu ultrasunete,
Ø electrocauterul monopolar (se poate folosi cauterul bipolar),
Ø bisturiul electric,
Ø pulpatestul (se testează vitalitatea cu ajutorul temperaturilor
scăzute)
Ø Osstell???
•4. Valvulopatiile
stenoza mitrala
insuficienta mitrala
prolapsul de valva mitrala
stenoza aortica
insuficienta aortica
stenoza tricuspidiana
insuficienta tricuspidiana
disfuncţii ale aparatului valvular cardiac
antibioprofilaxia endocarditei bacteriene
nu va întrerupe medicaţia de fond,

cu excepţia tratamentului anticoagulant oral
5. Malformaţii congenitale cardiace  
(defecte septale A si V, canalul arterial, coarctatia de aorta)
malformatii tratamente
necianogene stomatologice ambulatorii
malformatii tratamente
cianogene stomatologice în spital
antibioprofilaxia endocarditei bacteriene

6. Cardiomiopatii 
(hipertrofica, congestiva, obstructiva)
Ø Se asociază de obicei cu:

■ insuficienţa cardiacă,
■ tulburări de ritm,
■ valvulopatii,
■ embolii.
Ø Conduita în cabinetul stomatologic

este dependentă de:
■ gradul insuficienţei cardiace
■ patologia asociată.
HTA
• cea mai raspandita afectiune cardio-

vasculara
• complicatii- angina pectorala, IM,

AVC
• medicatia antihipertensiva-
hipotensiune ortostatica
7. HTA
Clasificare TAS (mm Hg) TAD (mm Hg)

Optimă <120 şi <80
Normală <130 şi <85
La limita superioară a normalului 130-139 sau 85-89
Stadiul 1 – HTA uşoară 140-159 sau 90-99
Stadiul 2 – HTA moderată 160-179 sau 100-109
Stadiul 3 – HTA severă ≥ 180 sau ≥ 110
HTA sistolică izolată ≥ 140 şi <90

HTA
■ nu se întrerupe medicaţia de fond
■ programări în cursul dimineţii
■ şedinţe scurte
■ premedicaţie sedativă după consultarea cardiologului
■ monitorizarea TA pe durata tratamentului
■ analgezie eficientă:
■ soluţii anestezice cu adrenalină în concentraţie de
maximum 1:100.000
■ nu se foloseşte noradrenalina ca vasoconstrictor
(stimulează α-receptorii, crescând valorile tensionale)
■ nu se folosesc soluţii anestezice cu catecolamine la
pacienţii ce urmează tratamente cu α-metildopa
(Aldomet)
Criza HTA… ce facem?
intreruperea tratamentului
suplimentarea analgeziei- local sau general
pozitia semisezand
O2
monitorizare semne vitale
administrarea SL -captopril 25 mg efect in 5’
• INTERZIS NIFEDIPIN SL - scade brusc TA,

tahicardie reflexa, ischemie miocardica, ischemie
cerebrala sau renala= MOARTE SUBITA
8. Hipotensiunea arterială cronică
valori repetate ale TAS < 100 mm Hg
evitarea folosirii adrenalinei ca adjuvant
se pot folosi noradrenalina şi felipresina
cresc TA, fără a influenţa semnificativ ritmul cardiac

9. Bolile arterelor 
boala obstructiva arteriala periferica
simptomatologie
claudicaţie intermitentă
suferinţă dependentă de efort, care obligă pacientul
să se oprească din mers, datorită durerilor,
crampelor musculare şi senzaţiei de slăbiciune
paliditate dependentă de efort
parestezii
dureri în repaus, accentuate noaptea
ulterior ulceraţii, necroză şi gangrenă a ţesuturilor

Bolile arterelor
■ Tratament
factori de risc - fumat, diabet,

dislipidemii, HTA
vasodilatatoare
anticoagulante
antiagregante
!48
25
Bolile arterelor
şedinţe scurte
poziţie semişezândă, evitarea poziţiei declive

a membrelor inferioare
analgezie eficientă
ATENŢIE în cazul folosirii medicaţiei anticoagulante
în cazul tratamentelor stomatologice sângerânde,

se vor lua măsuri suplimentare pentru
asigurarea unei bune hemostaze
10. Bolile venelor
• Afectiuni ale sistemului venos de tip insuficienta cronica
venele superficiale -varice
venele profunde
tromboflebita- imobilizari
• Tratament:
ciorapi
fizioterapie
anticoagulante locale + sistemice

10. Bolile venelor
imobilizare
insuficienţă cronică prelungită
risc de apariţie
a venelor superficiale
a tromboflebitei
sau profunde
şedinţe scurte
poziţie semişezândă sau orizontală
ATENŢIE la posibilul tratament anticoagulant

Manifestări acute
cardiovasculare
!52
Palpitaţiile
Manifestări subiective ale tulburărilor de ritm
Majoritatea aritmiilor care apar în cabinetul

stomatologic sunt benigne
Se pot datora - emoţiilor,

- durerii,
- bolilor endocrine (hipertiroidie,
feocromocitom),
- supradozării adrenalinei din
soluţiile anestezice,
- unor boli cardiace subiacente.
■ Sunt însoţite de puls aritmic, eventual variaţii

ale TA, dureri precordiale, dispnee.
Atitudinea de urgenţă în cabinetul stomatologic:
Se întrerupe tratamentul
Va fi monitorizat pulsul
Se va administra O2 Suplimentarea
anesteziei locale
Se va asigura o bună analgezie
Analgetice
pe cale generală
Pulsul se normalizează, simptomatologia dispare
şi nu reapare la reluarea manoperelor stomatologice
tratamentul poate fi continuat

■ Simptomatologia nu dispare sau reapare la tentativa
de a relua tratamentul
AMBULANŢA
Criza de angină pectorală
Datorată ischemiei acute a miocardului
Debut brusc
■ Dureri retrosternale sau iradiate spre axilă,

■ partea ulnară a braţului stâng, gât, mandibulă,
■ cu durata de la câteva secunde la maximum 20 min.
Senzaţie de presiune sau constricţie toracică
Dispnee
Palpitaţii (aritmii)
Nelinişte
Atitudinea de urgenţă în cabinetul stomatologic
Întreruperea tratamentului
Aşezarea pacientului în poziţie semişezândă

cu picioarele paralele la orizontală “pat pentru inimă”
Oxigenoterapie 4-6l/min
Liniştirea pacientului
Monitorizarea TA şi a pulsului
Administrarea de nitroglicerină SL (doar dacă TAS este

mai mare de 100mm Hg)
simptomatologia nu se remite
şi TAS se menţine peste 100 mm Hg
se poate repeta doza după 5 min

Aspirină 100-250mg mestecată sau SL
contraindicată la pacienţii cu antecedente de

hemoragie digestivă superioară,
ulcer gastric sau duodenal
nu are indicaţie la pacienţii care urmează un

tratament cronic cu aspirină sau alt AINS
Persistenţa durerilor peste 20 min sub tratamentul aplicat

sugerează instalarea unui INFARCT MIOCARDIC
infarct miocardic
la simptomatologia specifică anginei simple se mai pot adăuga:
Senzaţia de sfârşit iminent

Frica de moarte
Cianoza
Turgescenţa jugularelor
Dispnee gravă cu raluri ce pot fi auzite de la distanţă (edem pulmonar
acut)
infarct miocardic
Va fi apelată de urgenţă ambulanţa -112
Se va continua administrarea de O2
Analgetice
În cazul apariţiei edemului pulmonar acut se vor lua

măsurile specifice
Până la sosirea ambulanţei vor fi monitorizate funcţiile

vitale (respiraţie, puls, TA)
În cazul apariţiei stopului cardiac se vor lua primele

măsuri de resuscitare
Afecţiuni ale
aparatului respirator
!60
Ø Afecţiunile pulmonare infiltrative
Ø Astmul bronşic
Ø Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC)
Ø Tuberculoza pulmonară
!61
✓Dispnee
✓Tuse neproductivă
✓Ulterior, semne de insuficienţă
respiratorie şi semne de încărcare a
inimii drepte
!62
Înlocuirea parenchimului pulmonar cu ţesut conjunctiv
clinic
sarcoidoza
silicoza
azbestoza
fibroza pulmonară indusă de bleomicină
şi alte medicamente
Afecţiuni respiratorii infiltrative necomplicate
Afecţiuni respiratorii infiltrative FĂRĂ RISC

asociate cu insuficienţă cardiacă
Nu se întrerupe tratamentul de fond
Reducerea descărcării de catecolamine endogene:

evitarea aşteptării prelungite, psihoterapie, şedinţe scurte, analgezie bună
Tratament în poziţie semişezândă
Profilaxia endocarditei bacteriene

➢ Astmul bronşic
CRIZE de dispnee paroxistică, predominant expiratorie,
produsă de stenoza bronhiilor mici şi bronhiolelor,
însoţite de edemul mucoasei şi hipersecreţie bronşică
favorizate de
efort fizic,
expuneri repetate la frig, ceaţă, umezeală,
treceri bruşte de la aer cald la aer rece.
cu debut
lent sau brutal
■ tuse uscată,
■ cefalee, accentuate de anxietate
precedată de
■ agitaţie,
■ transpiraţii
➢ Astmul bronşic
■ Forme Clinice
■ Astmul Extrinsec - frecvent la copii

■ factori alergogeni extrinseci - declanseaza bronhospasmul
■ praf, polen, par de animale, alimente, medicamente
■ asociat cu rinita alergica
■ Astmul Intrinsec - frecvent la adult

■ factori non-alergici - declanseaza bronhospasmul
■ infectiosi (sinuzite, bronsite cronice), fumat, stres
!676
➢ Astmul bronşic
■ Tablou clinic:
■ Dispnee predominant expiratorie

■ Wheezing
■ Torace destins, puţin mobil (semn
patognomonic)
■ Diminuarea debitului respirator
■ Raluri sibilante bilateral, difuze, cu
diminuarea sau abolirea murmurului vezicular
■ Tahicardie asociată frecvent cu HTA
■ Cianoză datorită hipoxemiei
Starea de rău astmatic – stadiul clinic cel mai sever
al astmului bronşic, refractar la tratamentul
cu bronhodilatatoare obişnuite.
Criza se instalează brutal
Absenţa tusei şi a expectoraţiei
Cianoză
Semne de insuficienţă respiratorie marcată COMĂ

HIPERCAPNICĂ
Torace imobil (semn patognomonic)
Tratamentul de fond in astmul
bronsic
■ bronhodilatatoare inhalatorii parasimpaticolitice
■ bronhodilatatoare inhalatorii beta-adrenergice -
Ventolin, Salbutamol
■ metilxantine - aminofilina (Miofilin)
■ cromoglicat de sodiu - Cromohexal
■ inhibitori de leucotriene - Singulaire
■ corticoizi inhalatori - fluticason (Flixotide),
triamcinolon (Asmacort)
!69
10
evitarea declanşării
crizei astmatice
reacţiilor adverse
rezultate din interferenţa
tratamentului aplicat
cu
tratamentul de fond
crizei astmatice
continuarea tratamentului de fond
inhalantul la îndemână
şedinţe scurte, cu minimalizarea stresului,

premedicatie cu midazolam
identificarea factorilor determinanţi,

frecvenţa crizelor şi gravitatea lor,
medicaţia folosită
crizei astmatice
infecţie a tractului respirator / wheezing
TEMPORIZAREA
tratamentului stomatologic
tratament cu corticoizi
eventuală mărire a dozei perioperatorii
intervenţie stomatologică sângerândă

reacţiilor adverse
eritromicină,
metilxantine EFECT TOXIC
azitromicină,
clindamicină (teofilină, miofilin)
PRECIPITĂ
AINS (aspirină) accentuează CRIZA DE ASTM
bronhospasmul
Sulfiţii din
anestezicele cu CRIZE SEVERE DE ASTM
vasoconstrictori
➢ Bronhopneumopatia obstructivă cronică
BRONŞITĂ CRONICĂ EMFIZEM PULMONAR
producţie excesivă de mucus, dilatare şi distrugere de alveole,

tuse productivă persistentă, distal de bronhiolele terminale
mai mult de 3 luni pe an,
timp de 2 ani consecutiv
➢ Bronhopneumopatia obstructivă cronică
Tuse
Expectoraţie vâscoasă, mai ales dimineaţa
Dispnee de efort, care poate deveni permanentă
Infecţii bronşice recidivante
stadii mai avansate
■ Cefalee
■ Somnolenţă
■ Ameţeli
■ Nervozitate
■ Inapetenţă cu scădere în greutate
■ Semne de insuficienţă respiratorie: tahipnee, dispnee, cianoză
centrală
■ Semne de hipercapnie: tremurături, dilataţie venoasă, semne de
hipertensiune intracraniană
infecţii respiratorii
active
TEMPORIZAREA
TRATAMENTULUI
corticodependenţi
dublarea dozei
INTERVENŢIE
SÂNGERÂNDĂ
sedativele deprimă
funcţia respiratorie
PRUDENŢĂ
bronhodilatatoare
inhalatorii
SE ADMINISTREAZĂ PROFILACTIC
ÎNAINTEA TRATAMENTULUI
procaina şi hostacaina
bronhodilatatatoare
şi tonice cardiace se vor
evita
BRONHOSPASM
vasoconstrictoarele
CRESC EFECTELE ARITMOGENE BRONHOSPASM

ALE DIGITALICELOR
➢ Tuberculoza pulmonară
■ Semne clinice nespecifice (simptome gripale):
■ Subfebrilitate prelungită
■ Transpiraţii nocturne
■ Astenie
■ Tuse cronică
■ Expectoraţie (caracteristică este sputa numulară -
discuri muco-purulente)
■ Durere toracică
■ Inapetenţă cu scădere ponderală
■ Hemoptizii (semn de gravitate)
Şedinţele stomatologice
Personalul medical MĂSURI
la sfârşitul programului,
va purta MASCĂ SUPLIMENTARE
fiind OBLIGATORIE
de protecţie DE
dezinfecţia ulterioară
PROTECŢIE
a suprafeţelor cu
substanţe tuberculicide
Manifestări acute
respiratorii
■ Dispneea - senzaţia de imposibilitate de
a respira eficient.
■ Hiperventilaţia - apariţia hiperventilaţiei

neînsoţite de dispnee este
caracteristică atacului de panică.
Dispneea
Datorată hipercapniei şi / sau hipoxiei

cerebrale şi este însoţită de manifestări
obiective (respiraţie laborioasă).
Cauze
■ aspirarea de corpi străini
■ bronhospasmul
■ insuficienţa cordului
stâng
■ edemul glotic
■ dispneea de alte cauze
aspirarea de corpi străini
obstrucţia căilor aeriene
ASFIXIE
- dispnee predominant inspiratorie
- respiraţie laborioasă ineficientă

sau
lipsa mişcărilor respiratorii
- cianoză
- agitaţie
corpul străin îndepărtare
REMITEREA
manifestărilor clinice
persistenţă AGRAVAREA stării generale
STOP CARDIO-RESPIRATOR
MOARTE
curăţarea mecanică
a faringelui
obstrucţie în
laringele superior MANEVRA HEIMLICH
nu dă
rezultate
CRICOTIREOTOMIE
DE URGENŢĂ
!86
27
CRICOTIREOTOMIE DE URGENŢĂ
lama 11 sau 15, Carlig traheal, dilatator

Trousseau, canula endotraheala
pozitia pacientului
stabilizarea laringelui
incizia tegumentului
incizia membranei cricotiroidiene
dilatarea stomei
canularea
confirmarea
!87
28
bronhospasmul
dispnee de tip expirator, raluri sibilante, wheezing, tahicardie
la un astmatic cunoscut (criza de astm)

poate apărea
la un pacient fără astm care dezvoltă o alergie
erupţie cutanată prunginoasă,

edeme,
şoc anafilactic
în cadrul insuficienţei cardiace stângi (astm cardiac)
dispnee mixtă,
însoţită de ortopnee
şi raluri de stază
întreruperea tratamentului, aşezarea pacientului în poziţie şezând
se va administra O2 pe mască sau canulă nazală (2-3 L/min)
se vor îndepărta eventualii alergeni, se vor monitoriza TA şi pulsul
va fi apelat serviciul de Ambulanţă
se vor administra 2 puf-uri dintr-un spray cu substanţă β-mimetică
nu cedează în 5 min
repetarea administrării
nu cedează în alte 5 min
se va întrerupe extrasistole
aminofilină 240-250 mg IV foarte lent
IMEDIAT injectarea
(în circa 10 minute) cu monitorizarea pulsului
dacă bronhospasmul nu apare în contextul insuficienţei cardiace
hidrocortizon hemisuccinat 200 mg IV in bolus

clemastinum-Tavegyl 2-4 mg IV
Insuficienţa cordului stâng
Dispnee datorată limitării schimbului de gaze prin
acumularea de lichid în alveolele pulmonare
discretă până la edem pulmonar acut EPA
Poate fi însoţită de fenomene de obstrucţie bronşică

asemănătoare celor din astm
Tabloul clinic al EPA

dispnee paroxistică intensă cu debut brusc
ortopnee
raluri umede ce se aud de la distanţă
spută rozată, spumată
nelinişte
tahicardie
stază în venele gâtului cu puls venos jugular
cianoză
TA crescută, normală sau scăzută
întreruperea tratamentului
poziţionarea pacientului cu trunchiul în poziţie verticală şi membrele

inferioare în poziţie declivă (pentru a favoriza staza venoasă)
eliberarea căilor aeriene superioare
administrarea de O2 4-10 L/min
liniştirea pacientului
măsurarea TA
tensiunea arterială scazută (< 100 mm Hg)
ŞOC CARDIOGEN
prognostic rezervat va fi solicitat de urgenţă

seviciul de ambulanţă
dacă intervine stopul cardiac,

se va începe RESUSCITAREA
poate fi cauza care a declanşat decompensarea cardiacă
tensiunea arterială crescută (> 150-160 mm Hg)
PROGNOSTIC MAI BUN

FUROSEMID 20 mg IV în bolus
Doza poate fi repetată la 10 minute (până la 80 mg)
nu cedează
NITROGLICERINĂ SL (1 tabletă) sau spray (2 pufuri)

Doza se poate repeta la 5-10 minute
nu cedează
Captopril nu NIFEDIPIN 10 mg SL la 10-15 minute

de la administrarea de nitroglicerină
nu cedează
FLEBOTOMIE ÎNCHISĂ
transport de urgenţă într-o secţie de terapie intensivă

TA normală (100-150 mm Hg)
aceleaşi măsuri ca şi în cazul TA crescute,

dar FĂRĂ administrarea de Nifedipină
În nici unul dintre cazuri nu se va administra medicaţia IM,

deoarece aceasta contraindică administrarea de fibrinolitice
în cazul prezenţei unui infarct miocardic acut.
simptomatologie însoţită de angină pectorală
suplimentar
TRAMADOL 50-100 mg IV lent
raluri sibilante,
fenomene respiratorii wheezing,
spastice expir prelungit
suplimentar
2 puf-uri dintr-un spray

cu substanţă β-mimetică
Edemul glotic
manifestare alergică de tip imediat, rară, dar gravă
dispnee de tip inspirator apărută brusc

după contactul cu un alergen
însoţită de
alte fenomene
anafilactice erupţie cutanată pruriginoasă,
edem Quinke,
bronhospasm,
şoc anafilactic
întreruperea tratamentului
apelarea Ambulanţei
îndepărtarea alergenului
aşezarea pacientului in poziţie şezând
administrarea de O2 5-10 L/min
instalarea unei linii venoase periferice şi administrarea de:

- hidrocortizon hemisuccinat 400-1000 mg în bolus (doza
va fi proportională cu gravitatea dispneei)
- clemastin 2-4 mg IV în bolus sau prometazină IM
- cimetidină sau ranitidină
crearea unei atmosfere calde şi umede

(se lasă se curgă apa fierbinte, se încălzeşte aerul)
iminenţă de asfixie
1 mL din fiola 1‰ se diluează în 10 mL ser fiziologic

şi se injectează 3-5 mL
Adrenalină 0,3-0,5 mg IV, SC sau intralingual
Nu respiră
Stop CRICOTIREOTOMIE DE URGENŢĂ

cardio-respirator
RESUSCITARE
până când pacientul va fi predat
medicului de pe Ambulanţă
coexistă cu şocul anafilactic
soluţie salină în perfuzie continuă IV

Cauze rare de dispnee în cabinetul
stomatologic
Ø embolia pulmonară
Ø decompensarea acută a unei miastenii gravis sau
miopatii
Ø decompensarea unei insuficienţe respiratorii cronice
■ În toate cazurile apare dispnee cu polipnee

şi, eventual, cianoza.
Măsuri de urgenţă în vederea susţinerii
funcţiilor vitale
❖ vmonitorizarea TA, pulsului

întreruperea manevrelor
şi a mişcărilor respiratorii
stomatologice
apelare
❖ vinstalarea urgentă
unei linii a ambulanţei
venoase periferice
până la
v aşezarea pacientului în poziţie preluarea

şezând pacientului
❖ dacă este nevoie se va începe
de către
resuscitarea cardio-respiratorie
ambulanţă
v administrarea de O2 5-10 L/min
■ pe canulă nazală sau mască
facială
Afecţiuni ale
sistemului nervos
Afecţiunile sistemului nervos central
Cefaleea (migrena, cefaleea compartimentală)
Convulsiile şi epilepsia
Bolile cerebro-vasculare
Boala Alzheimer şi alte demenţe primare
Boala Parkinson
Boli ale neuronului motor
Afectări ale SNV (hipotensiunea ortostatică)
Afectări ale nervilor cranieni
Tumori ale SN
Boli metabolice şi de nutriţie (porfiriile)
Boli ale SN periferic şi muşchilor

Miastenia gravis
Migrena
Formă benignă de cefalee recurentă şi / sau o

tulburare neurologică (greaţă, fotofobie) care
alternează cu intervale libere
Declanşată de foame, menstruaţie, oboseală
Mai frecventă la femei
Predispoziţie ereditară
evitarea factorilor declanşatori – Anamneză!!
Reducerea
ambient primitor,
stresului psihoterapie,
bună analgezie,
eventual sedare preoperatorie
administrarea analgeticului antiinflamator

ÎNAINTE de începerea intervenţiei
antidepresive în ultimele 3 săptămâni bună analgezie,

profilaxia crizei
nu se folosesc AL cu adrenalină / noradrenalină
Cefaleea compartimentală (sindromul Raeder)
Mai frecventă la bărbaţi
Atacul poate fi declanşat de consumul de alcool
Tip acut – 1-3 episoade dureroase scurte periorbitare

Pot trece pe zi timp de 4-8 săptămâni,
dintr-unul urmate de intervale libere de circa 1 an
într-altul
Tip cronic – absenţa perioadelor de remisie
Durează 30-120 min, asociată frecvent cu lăcrimare,

conjunctivită, catar nazal, greaţă
nu se întrerupe eventualul tratament de fond
DUBLARE DOZĂ în ziua

intervenţiei sângerânde
corticodependenţi
ANTIBIOPROFILAXIA
infecţiilor locale
ÎNTRERUPEREA tratamentului stomatologic

CRIZĂ
O2 100% timp de 15 min
xilină 4% intranazal – blochează ganglionul sfenopalatin

la nivelul cornetului inferior
administrarea de sumatriptan SC
CONVULSIA
fenomen paroxistic datorat descărcării anormale

excesive şi hipersincrone a unui grup de neuroni din SNC
EPILEPSIA
convulsii cronice (mai mult de 2) datorate unei afecţiuni subiacente

Epilepsie cunoscută
tratament stomatologic doar
în secţiile de chirurgie OMF
Pacienţii consideraţi tratament în cabinet

vindecaţi
se va evita stresul,
eventual administrare de anxiolitic preoperator
şedinţe scurte
doza minimă eficientă de AL
(în nici un caz nu se depăşeşte doza maximă
admisă)
se va evita administrarea intravasculară de AL
se va folosi AL cu vasoconstrictor pentru a reduce
riscul intoxicaţiei acute
bolile cerebrovasculare
AVC acut – TRATAMENT INTRASPITALICESC
Sechele după AVC cu viaţă

cvasinormală – TRATAMENT ÎN CABINET
NU vor fi trataţi în cabinet pacienţii cu sechele

care afectează deglutiţia şi coordonarea sa cu respiraţia
– RISC DE ASPIRAŢIE
Terapia medicamentoasa
Antihipertensive
Antiagregante plachetare
Antidislipidemice
Anticoagulante
Neurotrope (substante activatoare ale metabolismului
cerebral, care pot ameliora procesele metabolice neuronale si
pot proteja creierul de agresiuni)
Antidepresive
conduita în cabinetul stomatologic
dacă pacientul urmează un tratament

antihipertensiv - conduita specifică.
dacă pacientul urmează un tratament
anticoagulant - conduita specifică.
tratament cu antidepresive – AL fără
catecolamine
Boala Alzheimer şi alte demenţe primare
grup de boli ce afectează în principal
funcţiile cognitive
boala Alzheimer
demenţa vasculară
boala Pick
boala corpusculilor Lewy
hidrocefalia cu presiune normală
boala Huntington
demenţele degenerative
tratament în secţiile de chirurgie OMF

Boala Parkinson
afecţiune cronică, progresivă, caracterizată de o
combinaţie variabilă de tremor, rigiditate, bradichinezie şi
o tulburare specifică de postură şi echilibru, datorată
pierderii
de celule dopaminergice din substanţa neagră mezencefalică.
Conduita în cabinet:
Simptomatologie minoră - nu se va întrerupe

medicaţia neurotropă
- şedinţe scurte
Simptomatologie gravă - tratament în
secţiile de chirurgie OMF
Boli ale neuronului motor
Boli asociate distrugerii neuronilor motori periferici din TC şi
măduvă cu denervarea şi atrofia consecutivă a musculaturii
corespunzătoare
Scleroza laterală amiotrofică
Paralizia bulbară
Atrofia musculară spinală
Paralizia pseudobulbară
Scleroza laterală primară
Paraplegia spastică familială
Atrofia musculaturii spino-bulbare X-linkată (boala Kennedy)
Boala Tay-Sachs
Neuropatia motorie multifocală cu bloc de conducere
Sindromul Fazio-Lande
Conduita în cabinet
fazele iniţiale – tratament stomatologic fără precauţii speciale
fazele tardive – tratament stomatologic DOAR în condiţii de spitalizare
Hipotensiunea ortostatică
Disfuncţie vegetativă ce împiedică menţinerea

TA sistemice la trecerea de la clinostatism
la ortostatism.
Idiopatică / datorată unor neuropatii

(diabetică, etilică)
Conduita
Nu se vor administra sedative

Se vor folosi AL cu vasoconstrictor
Se va evita trecerea bruscă de la clinostatism la
ortostatism
Dacă apare sincopa – tratament specific
Conştienţa pacientului va reveni în scurt timp.
Nu trebuie ridicat atâta timp cât mai resimte
ameţeala, deoarece sincopa va reapare.
Afectări ale nervilor cranieni
tulburări de sensibilitate motorii sau vegetative, de cauză:
mecanică – (intervenţii chirurgicale, traumatisme, tumori),

infecţioasă – (zoster, encefalită, meningite),
toxică,
idiopatică
Conduita
Tulburări respiratorii sau de deglutiţie – tratament

intraspitalicesc
Afectarea unor nervi cranieni nediagnosticată până
atunci - temporizarea tratamentului,
- îndrumarea pacientului către neurolog.
Tumori ale SN
localizări diferite
simptome variate
conduita stabilită individual în

colaborare cu neurologul
Porfiriile
Grup de boli metabolice autozomale
caracterizate prin lipsa unor enzime care
acţionează în procesul de sinteză al
hemoglobinei.
Porfiria acută intermitentă – episoade acute
de colici abdominale, greaţă, vărsături,
constipaţie severă şi tulburări psihice.
Crizele se precipită în prezenţa infecţiilor,
dietei hipocalorice, menstruaţiei, administrării
de barbiturice, diazepam, rifampicină,
sulfonamide, etanol, anticoncepţionale orale.
Pacienţii vor consuma înaintea tratamentului
stomatologic alimente bogate în glucide
Nu se administrează medicaţie sedativă-anxiolitică
Infecţiile vor fi tratate energic şi precoce. Pot fi
utilizate fără risc penicilinele şi derivatele. Nu se
administrează rifampicină sau sulfamide.
Poate fi folosită orice substanţă anestezică, cu sau
fără vasoconstrictor.
Ca analgetice, pot fi utilizate fără riscuri aspirina şi
paracetamolul. Nu va fi folosit diclofenacul.
Dacă în timpul tratamentului apare simptomatologia
specifică crizelor, se va întrerupe terapia şi se va
administra rapid 50-100 mg glucoză sau zahăr PO,
dacă nu se poate folosi calea orală se vor perfuza
rapid IV 500 mL soluţie glucoză 10%.
Miastenia gravis
Afecţiune neuro-musculară
caracterizată prin slăbiciune şi
fatigabilitate a musculaturii scheletice.
Musculatura extremităţii cefalice este

afectată precoce
Vor fi trataţi în cabinet doar pacienţii cu forme

uşoare, fără tulburări de deglutiţie
Medicaţia cronică nu va fi întreruptă
Şedinţe de tratament scurte
La pacienţii cu medicaţie imunodepresoare
se va face antibioprofilaxia complicaţiilor
infecţioase locale înainte de manevrele
sângerânde.
Orice infecţie va fi tratată precoce
Manifestări acute neurologice
Pierderea conştienţei
Ameţelile
Vertijul
Agitaţia psihomotorie
Tulburări de sensibilitate
Tulburări motorii
Pierderea conştienţei
Lipsa răspunsului la stimuli verbali sau mecanici
Cauze
Sincopa
Convulsiile
Hipoglicemia
Şocul anafilactic
Intoxicaţia cu substanţe anestezice locale
Leşinul isteric (pseudocoma isterică)
AVC
Stopul cardio-respirator
Sincopa
Pierdere tranzitorie de conştienţă datorată scăderii acute a
debitului circulator cerebral prin colaps postural
Câteva secunde – 30 minute
Controlul sfincterelor este păstrat
Poate fi însoţită de mişcări tonice ale muşchilor feţei şi
membrelor
Puls slab, uneori perceptibil doar la nivelul arterelor mari
TA scăzută, respiraţie superficială, paloarea feţei
Precedată frecvent de un prodrom - ameţeli,
- întunecarea vederii până la
orbire,
- greutate în membre
lipseşte dacă sincopa e dată de
tulburări de ritm cardiac
Nu lasă sechele, dar poate reapare dacă pacientul se ridică
prea repede
Atitudinea de urgenţă în cabinetul
stomatologic
Aşezarea pacientului în clinostatism cu
picioarele ridicate deasupra nivelului capului
Curăţirea gurii şi faringelui de secreţii şi
corpuri ce pot fi aspirate
Desfacerea hainelor şi accesoriilor
vestimentare strâmte
Aşezarea capului în poziţie de siguranţă (rotat
lateral)
Stimulare periferică
Convulsiile
Apar ca o consecinţă a unei afecţiuni

preexistente (epilepsie, tumori
cerebrale) sau pot fi generate de
hipoglicemie, intoxicaţia cu anestezice
locale sau AVC.
Urmate de stări postcritice (cefalee,
somnolenţă, ameţeli) de durată variabilă
Poate apare relaxarea sfincteriană
Aşezarea pacientului în clinostatism cu capul în poziţie de
siguranţă
Curăţirea gurii şi faringelui de secreţii şi corpuri ce pot fi
aspirate
Desfacerea hainelor şi accesoriilor vestimentare strâmte
În cazul convulsiilor tonico-clonice, introducerea între
arcadele dentare a unei pene de cauciuc
Dacă durează mai mult de 15-20 secunde
15-20 mg diazepam IV, în bolusuri de 2,5 mg până la

sau oprirea
5-10 mg midazolam IV, în bolusuri de 1 mg convulsiilor
Hipoglicemia
diabeticii cu regim inadecvat
insulinoame,
Coma afecţiuni grave hipofizare,
hipoglicemică afecţiuni ale glandelor suprarenale,
afecţiuni hepatice,
post prelungit
după o perioadă de hipoglicemie moderată (ameţeli, foame

dureroasă, agitaţie psihomotorie)
administrarea orală sau IV de glucoză

pentru a preveni coma
Pierderea conştienţei apare la scăderea glicemiei < 60 mg/dL

Aşezarea pacientului în clinostatism cu capul în
poziţie de siguranţă
Curăţirea gurii şi faringelui de secreţii şi corpuri
ce pot fi aspirate
Desfacerea hainelor şi accesoriilor vestimentare
strâmte
10-15 g glucoză IV (soluţie perfuzabilă 5-10 %)
starea de conştienţă nu se modifică
cauza comei nu a fost hipoglicemia

Şocul anafilactic
Reacţie alergică de tip imediat, care determină
o scădere brutală a TAS
antibiotice,
analgetice,
sedative,
declanşat iod,
de iodoform,
contactul antiseptice,
pacientului cimenturi,
cu materiale de amprentă,
materiale de obturaţie,
latex,
gutapercă,
leucoplast,
substanţe anestezice locale
Reacţia apare rapid (minute) la injectare sau la contactul

cu mucoasele, dar tardiv (ore) dacă alergenul este în
contact cu dentina.
Şocul anafilactic
Frison
Erupţie urticariană, edem şi prurit
generalizat
Tegumente umede, reci, eventual
cianotice
Agitaţie, senzaţie de moarte iminentă,
ameţeli, eventual pierderea conştienţei
Puls slab, greu perceptibil
Tensiune foarte scăzută
Bronhospasm inconstant
Îndepărtarea alergenului suspectat (dacă este posibil)
Aşezarea pacientului în clinostatism cu capul în poziţie de
siguranţă
Curăţirea gurii şi faringelui de secreţii şi corpuri ce pot fi aspirate
Desfacerea hainelor şi accesoriilor vestimentare strâmte
Administrarea de oxigen pe mască sau canulă nazală
Instituirea unei linii venoase periferice şi administrarea de soluţie
Ringer în jet
TA < 70-80 mm Hg – Adrenalină 0,3 mg IV, intralingual sau SC –
TA nu creşte peste 80 mm Hg – repetarea administrării în 5
minute
Antihistaminice
200 mg hemisuccinat de hidrocortizon IV
Dacă intervine stopul cardio-respirator - resuscitare
Solicitarea ambulanţei
Leşinul isteric (pseudocoma isterică)
Simularea pierderii conştienţei la pacienţii cu

personalitate histrionică
Precedat de anxietate
Însoţit de false convulsii sau frisoane
În timpul crizei TA şi pulsul sunt normale, tegumentele
sunt normal colorate şi poate apare hiperventilaţia
Diagnostic diferenţial cu pierderile reale de conştienţă –
reflex de clipire prezent,
răspuns palpebral la ameninţarea vizuală
Lipsa diagnosticului de certitudine
tratament ca şi în cazul sincopei
nu se remite simptomatologia
solicitarea Ambulanţei
Manevre de stimulare (verbală, aromatică, termică)

AVC
Poate provoca pierderi de conştienţă
tranzitorii sau de durată mai lungă.
Tablou clinic:
Comă însoţită de tulburări motorii, de
sensibilitate sau vegetative, instabilitate
hemodinamică (hipo/hipertensiune,
bradi/tahicardie, stop cardiac),
tulburări respiratorii.
Aşezarea pacientului în clinostatism cu capul în
poziţie de siguranţă
Curăţirea gurii şi faringelui de secreţii şi corpuri ce
pot fi aspirate
Desfacerea hainelor şi accesoriilor vestimentare
strâmte
Administrarea de oxigen (mai ales în prezenţa
cianozei)
Monitorizarea funcţiilor vitale (respiraţie, puls, TA)
până la sosirea ambulanţei
Chiar dacă conştienţa revine, în cazul suspiciunii de
AVC se va transporta pacientul la spital pentru o
evaluare neurologică completă
Stopul cardio-respirator
resuscitarea trebuie începută imediat
resuscitarea trebuie continuată până la
stabilizarea funcţiilor vitale sau până la
preluarea pacientului de către Ambulanţă.
la apariţia stării de inconştienţă se va nota
ora, pacientul va fi aşezat la orizontală pe
un plan dur şi se va începe protocolul de
resuscitare primară: ABC (Airway opened,
Breathing Restored, Circulation Restored)
Ameţelile
Cauze
– Atacul de panică
– Hipoglicemia moderată
– Intoxicaţia cu substanţe anestezice locale
– Variaţii ale tensiunii arteriale
Atacul de panică
cauza cea mai frecventă de slăbiciune
şi / sau ameţeală, dar fără pierderea
completă a conştienţei.
Ameţelile sunt însoţite frecvent de
parestezii la nivelul membrelor, spasm
carpo-pedal şi senzaţie de asfixie.
Simptomatologia nu se ameliorează la
trecerea la clinostatism şi nu e însoţită
de paloare facială.
Aşezarea pacientului în clinostatism
(nu se ameliorează simptomatologia,
dar face diagnosticul diferenţial cu
prodromul unei sincope)
Psihoterapie
Anxiolitic – midazolam sau dizapam
Nu va conduce automobilul 24 ore şi va
părăsi cabinetul însoţit
Hipoglicemia moderată
slăbiciune,
ameţeli,
foame dureroasă,
agitaţie psihomotorie,
transpiraţie abundentă,
tahicardie,
palpitaţii,
uneori HTA.
Administrarea de glucide
absorbţia este mai rapidă dacă vor fi lăsate în

contact cu mucoasa orală decât dacă sunt înghiţite
calea orală nu poate fi folosită – 200-250 mL soluţie

glucoză 5-10 %
simptomatologia nu se remite
cauza manifestărilor nu a fost hipoglicemia

Variaţii ale TA
hipo şi hipertensiunea pot determina

apariţia de ameţeli
la evaluare se ţine cont de valoarea de
bază a TA a pacientului – se consideră
valori acceptabile variaţiile de ± 20-30
mm Hg
TA < 90 mm Hg e considerată
hipotensiune, indiferent de valoarea de
bază a pacientului
Aşezarea pacientului în clinostatism cu capul în poziţie

de siguranţă
simptomatologia
se va solicita Prodromul
ambulanţa nu se remite se remite unei sincope
200 mL soluţie
Ringer pe dacă TA se va redresa
cateter venos
periferic
se va menţine perfuzia până la sosirea ambulanţei

corticodependent sau
suspiciune de insuficienţă 200 mg hemisuccinat de
corticosuprarenaliană hidrocortizon IV rapid
erupţie urticariană
şi / sau tratament ca în cazul
edem generalizat şocului anafilactic
cianoză oxigen pe mască sau canulă nazală,

se continuă perfuzia cu soluţie salină
intervine stopul
cardio-respirator RESUSCITARE
gravide în ultimul trimestru compresia VCI de către uter

în decubit dorsal
simptomatologia se remite la aşezarea pacientei în decubit lateral

puseu de HTA
Se asigură o bună analgezie în cazul în care aceasta
lipseşte
Enap - sublingual.
TA a scăzut
TA nu s-a redus
se repetă administrarea după 5 minute
se poate continua tratamentul
TA nu s-a redus stomatologic scurtat la maximum
se apelează Ambulanţa,
o fiolă de furosemid IV rapid
Dacă simptomatologia este însoţită de la început de dispnee şi / sau

dureri precordiale se vor administra oxigen pe mască
sau canulă nazală, nitroglicerină SL, furosemid 10 mg IV
Vertijul
Halucinaţia mişcării proprii sau a
mediului, percepută de obicei ca o
mişcare de rotaţie
Generat de aparatul vestibular periferic
sau central. Poate apare în condiţii
fiziologice (extensia exagerată a
capului) sau patologice.
Atitudinea de urgenţă în cabinetul
stomatologic
Aşezarea pacientului în clinostatism cu repoziţionarea
capului
dacă vertijul e fiziologic dispare rapid
simptomatologia nu dispare
se măsoară TA
TA normală hTA sau HTA se vor trata

corespunzător
Ambulanţa
Agitaţia psihomotorie
Cauze:
Intoxicaţia cu adrenalină prin
supradozarea anestezicului local
Hipoglicemia
Atacul de panică
Reacţii paradoxale la anxiolitice
Liniştirea verbală a pacientului
Agitaţia a apărut la scurt timp după injectarea SAL – se
aşteaptă câteva minute pentru ca adrenalina să fie
metabolizată
Hipoglicemia şi atacul de panică vor fi tratate specific
Dacă pacientului i s-au administrat anxiolitice şi
simptomatologia nu cedează spontan sau după
administrarea de glucide
reacţie paradoxală la sedative
şedinţa va fi amânată,
sedativul respectiv nu va mai fi utilizat la acel pacient
Tulburări de sensibilitate
Parestezii
Durerea
Anestezia
Afectarea văzului, auzului, mirosului,
gustului
Paresteziile
Simetrice – cauze - hiperventilaţia (declanşată de
panică sau de durere)
- intoxicaţia cu SAL

Va fi asigurată o bună analgezie, în cazul în
care aceasta lipseşte
Va fi creată o atmosferă relaxantă
Eventual sedative (5 mg midazolam SL)
Paresteziile asimetrice
poziţie incomodă prelungită
cedează la mobilizarea
membrului respectiv
convulsii parţiale
cedează spontan în câteva minute,

dar pacientul va fi transportat
AVC asistat la spital
transport asistat la spital

Durerea
SAL a fost injectată direct în nerv
senzaţie de arsură în teritoriul inervat de acesta
uneori pot prezenta parestezii pentru o
perioadă prelungită
SAL a fost injectată direct într-o arteră

durere puternică însoţită e albirea
tegumentelor feţei şi gâtului
oprirea injectării
fenomenul nu se remite spontan

în câteva minute
transportul asistat la spital

Durerea
pacientul suferă de cefalee cronică anamneza!
puseu de HTA tratament specific
alte cauze AINS şi va fi îndrumat spre medicul

de familie pentru stabilirea diagnosticului
durere anginoasă
durere toracică posterioară însoţită de tahicardie,
HTA la cel puţin un membru şi diferenţe mari
de TA între membre
suspiciune de disecţie de aortă
URGENŢĂ MAJORĂ
dureri abdominale de diferite cauze

transport de urgenţă la spital,
monitorizarea funcţiilor vitale până la sosirea ambulanţei
Anestezia persistentă
Injectarea SAL direct în nerv
Hidrodecolarea periostului
după încetarea efectului anesteziei,

durere puternică mai mult de 12 ore
AINS
Anestezia în alt teritoriu decât cel pentru care
s-a efectuat anestezia
suspiciune de AVC şi necesită transferul

într-un serviciu de neurologie
Afectarea văzului, auzului, mirosului
gustului
Cauze psihice sau organice
Transport de urgenţă într-un serviciu de

specialitate
Tulburări motorii
Frisonul
Spasmul carpo-pedal
Deficitele motorii
Frisonul
Produs de prezenţa unei cantităţi mari de
adrenalină în circulaţia sanguină
Datorită se întrerupe manopera,

se va suplimenta AL,
Durerii eventual analgetic injectabil
Atacului de panică
se va crea o atmosferă relaxantă,
eventual sedativ
Hipotermiei
pacientul va fi învelit
va fi ridicată temperatura ambiantă
Spasmul carpo-pedal
Datorită
hiperventilaţiei din cadrul atacului

de panică
scăderii concentraţiei calciului
ionic plasmatic
10 mL soluţie gluconat de calciu

sau
3-5 mL soluţie clorură de calciu IV foarte lent
(5-10 min).
Deficitele motorii
Datorită unor AVC
Apelarea ambulanţei
Monitorizarea funcţiilor vitale
Corectarea valorilor TA dacă este cazul
Intervenţia rapidă în cazul stopului cardiac
sau respirator
Tulburări psihice
tulburări anxioase
panica
tulburarea anxioasă generalizată
fobii
tulburări legate de stres
tulburări obsesiv-compulsive
tulburări ale dispoziţiei
depresia
tulburări bipolare ale dispoziţiei
tulburări psihice somatoforme
tulburări de personalitate
schizofrenia
alcoolismul
dependenţa de droguri
panica
crize recurente şi imprevizibile, constând în episoade
de frică intensă asociată cu manifestări fizice diverse:
palpitaţii, transpiraţie, tremor,
dispnee, dureri toracice,
senzaţie de moarte iminentă
conduita în cabinet:
premedicaţie cu anxiolitice
asigurarea unei atmosfere reconfortabile, relaxante
SAL fără adrenalină la pacienţii sub tratament cu
antidepresive triciclice / IMAO
dacă intervine în cursul tratamentului un atac de panică
se va proceda în consecinţă
Tulburarea anxioasă generalizată
Teamă persistentă, excesivă şi/sau nerealistă asociată
cu manifestări fizice (tensiune musculară, lipsă de
concentrare, tulburări vegetative, nelinişte, insomnie)
Atmosferă confortabilă
Şedinţe scurte
Analgezie bună
Dacă nu e cooperant – tratament în spital sub sedare
superficială/anestezie generală
Înaintea tratamentului – o doză din benzodiazepina aflată în
tratamentul curent sau midazolam dacă nu e sub tratament
cu benzodiazepine
Fobii
Teamă marcată şi persistentă faţă de obiecte şi situaţii
Conduita in cabinet
Dacă nu există fobii legate de activitatea din cabinet,

tratamentul se poate efectua fără probleme
Dacă e sub tratament cu IMAO SAL fără adrenalină
Bună analgezie pentru a nu induce noi fobii
Dacă există fobii legate de activitatea din cabinet
tratament în secţii de chirurgie OMF

sub sedare profundă sau anestezie generală
Tulburări legate de stres
Anxietate după o traumă profundă
Frecvent nu se prezintă la stomatolog datorită

lipsei de interes faţă de propria persoană
Dacă se prezintă
nu se utilizează SAL cu vasoconstrictori la cei

care urmează tratament cu antidepresive,
subiectele abordate să nu le amintească
evenimentul declanşator al anxietăţii
Tulburări obsesiv-compulsive
Gânduri obsesive şi componente compulsive
care împiedică desfăşurarea normală a
activităţii zilnice
Psihoterapie pe durata tratamentului

stomatologic
depresia
Dispoziţie depresivă zilnică, caracterizată prin tristeţe,
indiferenţă sau iritabilitate, frecvent asociată cu tulburări
vegetative (somn, apetit), agitaţie motorie, retard, oboseală, lipsă de
concentrare, nehotărâre, sentimente de ruşine, vinovăţie şi gânduri de suicid
Atmosferă relaxantă
La pacienţii aflaţi sub terapie cu antidepresive şi /
sau hormoni tiroidieni nu se folosesc SAL cu
vasoconstrictori
tulburări bipolare ale dispoziţiei
Modificări imprevizibile ale dispoziţiei de la
depresie la manie şi vice-versa
Conduita
Pacient necooperant – midazolam cu o
oră preoperator
tulburări psihice somatoforme
Pacientul acuză dureri multiple somatice,
care nu pot fi explicate prin nici o afecţiune
medicală sau intoxicaţie
Conduita
Atmosferă calmă, prietenoasă
La pacienţii la care se administrează antidepresive nu se întrerupe
tratamentul de fond şi nu se utilizează SAL cu vasoconstrictori
schizofrenia
Grup eterogen de boli psihice caracterizate
prin tulburări de limbaj, percepţie, gândire,
activitate socială, afectivitate şi voinţă
Conduita
Tratament doar în instituţii specializate
Pacienţii aflaţi în remisie
fără tratament specific
sub tratament neurologic

nu necesită măsuri speciale
nu se administrează SAL cu vasoconstrictori

alocoolismul
anamneză riguroasă
se va evita declanşarea sevrajului (consumul
de alcool la pacientul dependent nu va fi
întrerupt mai mult de 5 ore)
nu se administrează sedative
dacă există patologie asociată se vor lua
măsurile specifice
dependenţa de droguri
anamneză riguroasă
risc crescut de a fi purtătorii unor boli
transmisibile – măsuri de protecţie specifice
antibioprofilaxie înaintea intervenţiilor de
chirurgie orală
la consumatorii de cocaină – SAL fără
vasoconstrictori în doza minimă eficientă
Afecţiuni ale sistemului
endocrin
diabetul zaharat
tip I – secreţie pancreatică scăzută de insulină
regim igieno-dietetic şi administrare de insulină

tip II – rezistenţă periferică la insulină
doar regim igieno-dietetic,

regim igieno-dietetic asociat cu antidiabetice orale
Complicaţii
hiperglicemia perioperatorie de peste 250 mg/ dL
vindecarea tardivă a
neuropatia diabetică plăgilor
imunodepresie
creşte riscul lezării trunchiurilor nervoase
la efectuarea anesteziei locale (edem,
ischemie)
conduita în cabinetul stomatologic:
înainte şi după efectuarea tratamentelor, pacientul
va efectua controale de specialitate şi îşi va adapta
tratamentul de fond în vederea menţinerii glicemiei
a jeun şi postprandiale între 80-250 mg/dL
şedinţe de tratament scurte
programarea să nu interfereze cu orarul de masă
tratamentul nu va fi întrerupt sau modificat decât cu acordul medicului

nutriţionist. Dacă pacientul nu se poate alimenta, nu va fi administrată
nici doza de antidiabetice orale sau insulină corespunzătoare mesei
eliminate (risc de hipoglicemie!)
nu vor fi utilizate SAL cu concentraţii crescute
de vasoconstrictori
cresc riscul de ischemie la nivelul

filetelor nervoase
neuropatie diabetică cu tendinţă la hTA ortostatică
nu se administrează sedative
se va lucra cu scaunul stomatologic în poziţie
cât mai apropiată de orizontală
nivelul glicemiei nu poate fi controlat eficient
antibioprofilaxie înaintea intervenţiilor sângerânde

zahărul şi soluţia perfuzabilă de glucoză la îndemână
administrare promptă în cazul semnelor de hipoglicemie
intervenţie de chirurgie orală
urmărit 7-10 zile postoperator de stomatolog şi nutriţionist
va adapta tratamentul diabetului la

modificările metabolice postoperatorii
tireotoxicoză (hipertiroidie)
semne clinice:
GENERALE
intoleranţă la căldură
transpiraţie excesivă
scădere ponderală cu apetit păstrat/crescut
CARDIOVASCULARE
tahicardie de repaus
fibrilaţie atrială
tensiune arterială diferenţială crescută
suflu sistolic
NEUROMUSCULARE
astenie fizică
hiperreflexivitate
tremor al extremităţilor
NEUROPSIHICE
insomnii
labilitate psiho-afectivă
semne clinice:
TEGUMENTARE
tegumente subţiri, calde, umede, cu aspect catifelat
păr moale, fin, mătăsos
separarea unghiilor de patul unghial, în special la
nivelul inelarului
DIGESTIVE
creşterea tranzitului intestinal
apetit crescut
OCULARE
privire caracteristică fixă
mărirea fantelor palpebrale
rărirea clipirii
încetinirea mişcărilor pleoapei şi insuficienţa ridicării
sprâncenei la orientarea în sus a privirii
exoftalmie – la 40% din pacienţii cu boală Graves-
Basedow
semne clinice:
ORALE
tremor fin al limbii cu hiperreflexivitate
osteoporoza osului alveolar
apariţia bolii parodontale
carioactivitate crescută
accelerarea erupţiei dentare
- la tineri predomină simptomele de nervozitate
- la vârstnici predomină simptomele cardiovasculare şi miopia

criza tireotoxică
creştere fulminantă a semnelor şi simptomelor

tireotoxicozei
URGENŢĂ MEDICALĂ GRAVĂ
mortalitate
30-50 %
spitalizare imediată

sedare prealabilă (midazolam)
evitarea SAL cu vasoconstrictor adrenergic,
antibioprofilaxie la pacienţii imunodeprimaţi
amânarea tratamentului până la compensarea
funcţiilor tiroidiene la pacienţii decompensaţi
Hipotiroidia
La copii – cretinismul
Talie redusă
Disproporţii morfometrice
Macroglosie
Nas îngroşat, lat
Ochi larg deschişi
Păr rar
Tegumente uscate
Abdomen protuberant cu hernie
ombilicală
Alterarea dezvoltării mentale
Întârzierea vârstei osoase
Întârzierea erupţiei dentare
Hipotiroidia
La adult – debutul hipotiroidiei În final – tabloul clinic al
este insidios şi nespecific: mixedemului florid:
Fatigabilitate Facies inert,

Letargie inexpresiv, infiltrat
Intoleranţă la frig Rărirea părului
Slăbiciune şi crampe Edeme periorbitale
musculare Tegumente reci, aspre,
Constipaţie palide, cu
Apetit scăzut cu „consistenţă de aluat”
creştere în greutate Macrostomie ± xerostomie
Scăderea memoriei Bradicardie
Încetineală psihomotorie Bradichinezie, reflexe
Tegumente uscate diminuate
Voce răguşită, îngroşată Sindrom de tunel carpian
(prin infiltrarea ligamentelor)
Acuitate auditivă
scăzută
Nu se întrerupe medicaţia de fond
Nu se administrează sedative, narcotice, analgetice în

doze mari
pot reacţiona exagerat
pot necesita suport respirator până la

metabolizarea şi eliminarea lor
Nu se folosesc SAL cu vasoconstrictor adrenergic
Monitorizarea pulsului şi TA
hTA, bradicardia sunt complicaţii frecvente

Controlul riguros al sângerării
anemia însoţeşte deseori hipotiroidia

La pacienţii decompensaţi
amânarea tratamentului până la compensarea funcţiilor

tiroidiene şi a complicaţiilor generale existente
excesul de glucocorticoizi,
hipercorticismul, sindromul Cushing
datorat hipersecreţiei endogene sau
tratamentului cronic cu doze mari de corticosteroizi
Concentratie mare de cortizol(secretat de suprarenale
controlate de hipofiza prin acth-h adenocorticotrop
facies de „lună plină”
obezitate cu distribuţie centripetă (trunchi obez cu
membre subţiri)
tegumente subţiri, cu vergeturi şi tendinţă la echimoze
atrofii musculare (respectă miocardul şi diafragmul)
osteoporoză
imunodepresie
retenţie hidrosalină şi HTA (uneori)
hiperglicemie şi diabet zaharat (uneori)
vindecare dificilă a plăgilor
hirsutism
tulburări psihice
manevre blânde la extracţii pentru a evita apariţia fracturilor
- risc crescut datorită osteoporozei
hipercorticism exogen - se va dubla doza de prednison în

ziua intervenţiei sângerânde.
antibioprofilaxia infecţiilor locale
dacă hipercorticismul este secundar unei afecţiuni

neoplazice se va proceda în consecinţă
dacă pacientul prezintă HTA se va proceda corespunzător
vindecarea plăgilor poate fi favorizată prin folosirea

preparatelor topice cu vitamina A
Deficitul de glucocorticoizi
(hipocorticismul, boala Addison)
Hiperpigmentaţie cutanată şi la nivelul
mucoaselor - pete la nivelul buzelor,
- lizereu roşu-vineţiu de-a lungul
coletului dentar, mucoasei jugale în dreptul M1
şi M2, mucoasei palatine, limbii.
hTA
hipotrofie cardiacă
oboseală musculară
astenie psihică
poate fi asociat cu deficitul de
mineralocorticoizi
Conduita în cabinetul stomatologic:
dublarea dozei de prednison în ziua intervenţiei,
în special în cazul manevrelor sângerânde
hTA,
hipoglicemie,
durere abdominală,
dacă apar semnele
diaree,
CRIZEI ADDISONIENE
vărsături,
scădere a temperaturii,
delir,
comă
perfuzie cu glucoză 5%,

administrare rapidă în bolus a 200 mg hemisuccinat de hidrocortizon
afecţiuni ale medulosuprarenalei:
feocromocitomul
transpiraţie paroxistică excesivă
cefalee paroxistică
HTA paroxistică
hipotensiune ortostatică
tahicardie paroxistică
intoleranţă la glucoză
pierdere în greutate
tulburări psihice
Tratament doar în condiţii de spitalizare

Afecţiuni renale
Insuficienţa renală cronică (IRC)
Complex de simptome clinice şi
funcţionale renale, apărute ca urmare a
reducerii progresive şi ireversibile a
nefronilor, indiferent de cauză
HTA malignă,
diabet zaharat,
glomerulonefrită cronică,
nefrita interstiţială,
pielonefrita cronică,
rinichiul polichistic
conduita în cabinet
Pentru pacienţii ce beneficiază de terapie conservativă sau dializă
peritoneală
IR compensată nu reprezintă o contraindicaţie pentru

intervenţiile stomatologice sângerânde
Medicaţia aleasă în concordanţă cu modul de excreţie

şi metabolizare
Control atent al hemostazei, mai ales la pacienţii anemici
Obligatorie colaborarea cu medicul nefrolog
Se reduce la minim administrarea de AINS
afectează funcţia renală (scad prostaglandinele)

pot determina sângerări la nivel gastrointestinal
Irigaţii antiseptice cu clorhexidină 0,2%

conduita în cabinet
Pentru pacienţii care beneficiază de hemodializă
antibioprofilaxie
nu se va utiliza şuntul pentru acces decât în situaţii de urgentă
manoperele sângerânde la cel puţin 7 ore de la şedinţa
de hemodializă
necesită utilizarea heparinei, care are efecte
anticoagulante până la 7 ore de la administrare
măsuri suplimentare de protecţie
pacientul dializat este potenţial purtător
de HBV, HCV, HIV, CMV
Pentru pacienţii ce beneficiază de transplant renal

la pacienţii trataţi cu ciclosporine sunt contraindicate
eritromicina şi metronidazolul
accentuează toxicitatea ciclosporinelor
Afecţiuni ale aparatului
digestiv
Afecţiuni ale tubului digestiv
Refluxul gastro-esofagian şi esofagita de reflux
Ulcerul gastric şi duodenal
Afecţiuni hepatice
Hepatita cronică şi ciroza hepatică
Transplantul hepatic
Afecţiuni ale pancreasului exocrin
Refluxul gastro-esofagian şi
esofagita de reflux
Simptomatologia
arsură retrosternală – caracteristică
esofagitei
disfagia – sugerează apariţia stricturilor
sângerarea – în cazul eroziunilor şi
ulceraţiilor
răguşeala matinală, laringita, dispneea
– consecinţa refluxului sever însoţit de
aspiraţie
tratamentul va fi efectuat la mai mult de 2 ore după masă
se vor evita mesele abundente înaintea tratamentului
pacientul nu va fuma înaintea intervenţiei
se vor administra 10 mg metoclopramid cu 30 min înainte
de masă
poziţie şezândă în cursul tratamentului
dacă necesită sedare se va evita sedarea profundă
creşte riscul aspiraţiei pulmonare

antibioterapie
se evită clindamicina
dacă e singura opţiune posibilă va fi

administrată cu o cantitate mare de
lichide pentru a evita iritaţia esofagiană
Ulcerul gastric şi duodenal
Simptomatologia:
Pentru ulcerul gastric
Dureri epigastrice care pot fi accentuate de
ingestia de alimente
Greaţă, vărsături, anorexie
Pentru ulcerul duodenal
Dureri epigastrice care apar la 1,5-3 ore după
ingestia de alimente şi sunt calmate temporar
de ingestia de alimente sau antiacide
nu se întrerupe terapia de fond
necesită a efectuat în ultimele

antibioprofilaxie 2-3 săptămâni tratamentul
împotriva infecţiei
cu Helicobacter pylori
nu se vor mai folosi antibiotice din aceleaşi clase
nu se prescriu AINS clasice, indiferent de calea de

administrare
reduc secreţia de prostaglandine
scad apărarea mucoasei gastro-duodenale
se pot administra AINS inhibitoare de COX-2 (celebrex),

diclofenac asociat cu arthrotec (analog PgE1)
Hepatita cronică şi ciroza hepatică
tendinţă de hipoglicemie la post de
peste 6-8 ore
reducerea ratei tulburări trofice sistemice
metabolice reducerea clearance-ului plasmatic al
substanţelor circulante, inclusiv al
anestezicelor
sângerare abundentă şi prelungită în timpul

tulburări intervenţiei şi în primele ore după aceasta,
de hemostază reapariţia sângerării la intervale de câteva ore,
datorită lizei cheagului format
riscul contaminării virale

evaluarea hemostazei înaintea intervenţiilor sângerânde sau
potenţial sângerânde. Nu se vor efectua la pacienţii cu INR > 2,1
hemostază riguroasă chiar la pacienţii cu teste de hemostază
normale
dacă apare tendinţa de sângerare tardivă – irigaţii orale din 6 în 6
ore, timp de 2-3 zile cu o soluţie de acid ε-amino-caproic sau acid
tranexamic
pacientul va mânca înaintea intervenţiei
se vor evita intervenţiile de lungă durată, pentru a elimina riscul
sângerării excesive şi cel de apariţie a hipoglicemiei
intervenţiile pe mai multe cadrane se vor face în şedinţe
separate, pentru a reduce riscul apariţiei intoxicaţiei cu SAL
insuficienţă hepatică – evitarea sedativelor – risc de precipitare a
encefalopatiei portale
antibioprofilaxia infecţiilor locale la pacienţii aflaţi sub
corticoterapie (hepatită autoimună)
măsuri riguroase de prevenire a transmiterii infecţiilor
transplantul hepatic
sunt consideraţi pacienţi cu funcţie

hepatică normală, dar imunodeprimaţi
afecţiuni ale pancreasului exocrin
bolile pancreasului exocrin nu interferă
cu tratamentul stomatologic
dacă există un diabet zaharat asociat se
va proceda în consecinţă
dacă etiologia afecţiunii ţine de
consumul excesiv de alcool se va
proceda în consecinţă
Manifestări acute digestive
Greaţa
Se va întrerupe tratamentul
Se va linişti pacientul
Sedativ-anxiolitic cu absorbţie rapidă
(midazolam)
Se va relua lucrul după apariţia sedării
Dacă fenomenul se repetă, pacientul va fi
reprogramat şi sedat înainte de începerea
tratamentului stomatologic.
Greaţa nu poate fi prevenită – se va apela la
ajutorul medicului anestezist.
Orice pacient la care s-a administrat un sedativ
va părăsi cabinetul doar însoţit şi nu va realiza
activităţi care implică o vigilenţă crescută în
ziua respectivă.
Durerile abdominale
Se va întrerupe tratamentul
Administrarea orală sau intrarectală a unui
antispastic (NO-SPA)
Finalizarea tratamentului stomatologic la minimum
necesar (dacă starea pacientului o permite)
Transportul pacientului spre o unitate spitalicească
Diagnosticat / suspect de porfirie acută intermitentă
se întrerupe terapia
se administrează rapid 50-100mg glucoză / zahăr PO
nu se poate folosi calea orală
se vor perfuza rapid IV 500mL glucoză 10%

Afecţiuni ale sistemului
imun
HIV
Diagnosticul pozitiv – prezenţa anticorpilor anti-HIV
şi / sau detectarea directă a unuia din componentele virale
Anticorpii apar la 4-8 săptămâni de la infectare
Simptomatologie
Febră persistentă > 3 luni
Scădere ponderală > 10%
Diaree cronică
Oboseală
Limfadenopatii multiple > 3 luni
Transpiraţii nocturne
Altralgii
Mialgii
HIV
Patologie asociată
Candidoză orală
Parotidită
Leucoplazie păroasă
Erupţie dentară întârziată
Gingivită necrozantă
Herpes Simplex
Boli neoplazice, leziuni premaligne sau cu potenţial
de malignizare
Sarcom Kaposi
Limfoame
Displazii intraepiteliale de cervix şi anus
tratamentele stomatologice
tolerează bine
intervenţiile de chirurgie
nu au SIDA orală
manifest
Pacienţii seropozitivi anormalităţilor hematologice
din cauza predispoziţiei la infecţii

au SIDA
manifest
tolerează mai greu tratamentele
stomatologice şi chirurgicale
Terapia de urgenţă – asanarea focarelor dento-parodontale

Antibioprofilaxia infecţiilor locale
Prevenirea transmiterii virusului la
personalul medical şi la ceilalţi pacienţi:
Echipament de protecţie (halat de unică folosinţă, mască,
ochelari de protecţie, 2 perechi de mănuşi)
Instrumentar ascuţit de unică folosinţă, care după utilizare se
aruncă în containere speciale
Utilizarea de containere separate pentru instrumentarul folosit
la aceşti pacienţi
Instrumentarul se dezinfectează şi se sterilizează de două ori
Spălarea mâinilor înainte şi după efectuarea unei manopere şi
imediat după ce medicul sau personalul auxiliar a venit în
contact cu sângele sau lichidele biologice
Suprafeţele din cabinet contaminate cu sânge vor fi curăţate cu
soluţie glutaraldehidă 2% (dezinfecţie 45 min şi sterilizare 10
ore) sau hipoclorit de sodiu (dezinfecţie 3’ şi sterilizare 6h)
Lucrările protetice se vor steriliza cu sol. glutaraldehidă 2 %
În caz de contaminare accidentală a
personalului medical:
se va întrerupe orice manoperă terapeutică
tratamentul local al plăgii cu apă şi antiseptic (betadine)
nu se încearcă stoarcerea plăgii şi nu se exercită presiune
pe plagă
în cazul expunerii mucoaselor se spală abundent cu apă
prezentarea imediată într-o clinică de boli infecţioase
pentru a începe tratamentul profilactic
profilaxia îşi pierde eficienţa dacă se aplică la mai mult de
24-36 ore după expunere
perioada de tratament necesară este de minim 4
săptămâni
tratamentul profilactic nu asigură o protecţie 100% şi nu
se poate aplica în caz de insuficienţă hepatică sau renală,
afecţiuni ale măduvei osoase, stări imunosupresive.
Transplantul
deprimă imunitatea umorală şi celulară,
e nefrotoxică,
determină - HTA,
terapia cu - hiperpotasemie,
ciclosporină - tremor,
- hiperplazie gingivală,
- infecţii bacteriene, fungice sau virale

Eritromicina şi doxiciclina măresc concentraţia
plasmatică a ciclosporinei
Rifampicina scade concentraţia plasmatică a
ciclosporinei
Îndepărtarea tuturor focarelor infecţioase dentare sub
antibioprofilaxie
Splenectomia
Predispune la infecţii masive, cu

şoc şi CID, cu risc vital.
tratamentul intensiv şi precoce al

infecţiilor orale
efectuarea manevrelor terapeutice
sângerânde sub antibioprofilaxie
Corticoterapia cronică
favorizează apariţia infecţiilor

oportuniste,
vindecarea plăgilor este încetinită,
pericol de apariţie a necrozei osoase
aseptice
Sindromul Sjögren
Boală autoimună cronică lent

progresivă, incurabilă, caracterizată prin
infiltraţia limfocitară a glandelor exocrine,
cu uscăciunea gurii şi a ochilor.

Tratamentul de fond al bolii nu se
întrerupe
Antibioprofilaxie
Lupusul eritematos sistemic
Afecţiune de etiologie necunoscută,

în care ţesuturile şi celulele sunt modificate
de autoanticorpi patogeni şi de complexe
imune.

Tratamentul de fond al bolii nu se întrerupe
Antibioprofilaxie
Dacă există complicaţii cardiace, renale,
hematologice, se vor lua măsurile specifice
Poliartrita reumatoidă
Boală inflamatorie cronică, de
etiologie necunoscută, ce cuprinde
articulaţiile membrelor, simetric, bilateral,
însoţită de manifestări extraarticulare, care
afectează tipic ţesutul conjunctiv şi se
asociază cu modificări imunologice
importante.

Antibioprofilaxie
Sclerodermia sistemică
Afecţiune progresivă, manifestată
prin fibroscleroza tegumentului, organelor
interne şi vaselor.

Antibioprofilaxie
Din cauza microstomiei apar dificultăţi la
realizarea oricărei manopere terapeutice
stomatologice
Cancerul
Tumorile maligne
produc
modificări locale la nivelul zonei de origine
modificări sistemice
prin
alterarea funcţiei organelor direct afectate,

eliberarea unor substanţe biologic active
de către celulele tumorale,
efecte loco-regionale şi sistemice datorită
radio şi chimioterapiei,
efectele bolii asupra psihicului pacientului
Indiferent de localizarea tumorii, pacienţii pot
prezenta:
depresie
malnutriţie – manifestări clinice:
scădere în greutate,
anemie,
tulburări de coagulare,
imunodepresie,
vindecare tardivă a plăgilor,
astenie fizică şi psihică
manifestări hematologice
anemie,
leucopenie,
alterarea hemostazei (tendinţă la sângerare sau tromboză)
manifestări neurologice şi / sau endocrine
apariţia unor neoplazii secundare
Afecţiuni locale:
complicaţii şi sechele ale tratamentului
chirurgical în urma tratamentului multimodal
dificultăţi în fonaţie
dificultăţi neurologice în teritoriul nervilor cranieni
dehiscenţa plăgii şi apariţia fistulei oro-cutanate
complicaţii asociate radio-chimio-terapiei:
– reacţii acute:
mucozita,
reacţia cutanată,
pierderea sensibilităţii gustative,
xerostomia,
infecţia (candidoza, herpes simplex, herpes zoster)
– efecte tardive:
ischemia şi fibroza,
necroza părţilor moi,
osteoradionecroza,
carii dentare,
trismus
tratamentul profilactic:
– pe durata chimioterapiei şi 3 săptămâni după aceasta, se folosesc periuţe
foarte moi şi se va suspenda folosirea protezelor mobile
– irigaţii cu soluţii cu clorhexidină, aplicaţii topice cu fluoruri
anestezia locală:
– doar dacă nr. trombocite > 50.000 / mm3
– dacă e în tratament cu antidepresive, e contraindicată folosirea SAL cu
catecolamine
terapia odontală
– obturaţii cu amalgam sau compozit
manevre sângerânde
– doar dacă nr. trombocite > 50.000 / mm3
– extracţiile se realizează cât mai atraumatic – risc crescut de osteonecroză
– antibioprofilaxie în cazul pacienţilor imunodeprimaţi
tratamentul protetic
– protezele se confecţionează la 6 luni după finalizarea radioterapiei şi / sau 3
săptămâni de la încetarea tratamentului chimioterapeutic
– se recomandă realizarea unor proteze cu şei reziliente pentru a evita
producerea ulceraţiilor mucozale
– implante endoosoase (60% rata de succes)
MEDICATIA IN MEDICINA DENTARA
DR.ALEXANDRU BURCEA
TEXT
ANTIINFLAMATORII
▸ CELEBREX CPR 200 MG, 1CPR/12H, TIMP DE 7-10 ZILE, LA PERSOANE CU ULCER SI
FARA IM
▸ AULIN CPR 100MG, 1CPR/12 H, 5-7 ZILE, EF.HIPERGLICEMIANT
▸ MELOXICAM-MOVALIS CPR 7,5 MG, 1CPR/12H, NU LA ULCER!!!
▸ FLAMEXIM=PIROXICAM CPR 20MG, 1CPR/ZI, PT CEI CU STOMAC SENSIBIL
▸ FASPIC=IBUPROFEN 400=ADVIL 1 CPR/8H
▸ NUROFEN EXPRES FORTE 1CPR/8H
▸ KETONAL CPR 150 MG, 1 CPR/12 H
▸ KETOROL CPR 10 MG, 4-6 H
▸ DORETA !
TEXT
ANTIBIOTICE
▸ AUGMENTIN=AMOKSIKLAV 1G, 1CPR/12H
▸ ERITROMICINA(PENTRU ALERGICI LA PENICILINE)2 CPR/6H, 5-7 ZILE
▸ KLACID=FROMILID 500 MG, 1CPR/12, 5-7 ZILE
▸ AZYTROMICINUM=SUMMAMED=AZITROX 1CPR/ZI CU 1 H INAINTE DE MASA SAU 2 H DUPA

MASA, 3-5ZILE, SINGURUL ANTIB RECOMANDAT DE GINECO LA GRAVIDE
▸ CLARITROMICINA (ALERGICI LA PENICILINE) 500 MG/12H
▸ ZINNAT=CEFUROXIM ACTIV PE TULPINI REZISTENTE LA AMPICILINA SI AMOXICILINA 500 MG,

1CPR/12 H, 5-7 ZILE
▸ METRONIDAZOL 250 CPS, 1/8 H
▸ NU UITATI DE OMEZ=OMEPRAZOLUM
▸ NU UITATI DE NISTATIN 4000000-6000000 UI/ZI, PENTRU CANDIDA ALB

TEXT
COLUTORIU-BADIJONAJ DE 3 ORI/ZI
▸ METRONIDAZOL 2G
▸ HIDROCORTIZON 0,125 G
▸ ROMERGAN 0,100G
▸ NEOMICINA 2G
▸ STAMICIN 2.000.000 UI
▸ VITAMINA A 300.000 UI
▸ BICARBONAT DE NA 1,5 G
▸ XILINA SIMPLA 2% 6 ML
▸ OLEUM HELINTHY 50 ML
TEXT
VITAMINE
▸ ALANERV 2CPR/8 H, MIN30 ZILE
▸ MILGAMMA DRJ, 1DRJ/6H
▸ ELECTOVIT=VIPLEX2-4CPR/ZI
▸ NEUROMULTIVIT
▸ ATENTIE LA BOALA PARKINSON

TEXT
ZYMAFLOR
▸ 0,25 MG SUB 3 ANI
▸ 0,5 MG 3-6 ANI
▸ 1MG PESTE 6 ANI

TEXT
HEMATOAME
▸ HEPATROMBIN UNGUENT IN STRAT F SUBTIRE
▸ RUTINOSCORBIN 1CPR/ZI DIMINEATA, 6 SAPT PENTRU

FRAGILITATE CAPILARA

Cursuri Urgente PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Urgente PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezideratele majore ce trebuie respectate pentru a

ü bolnavi care prezintă simtomatologia subclinică a unei

În evaluarea urgenţei medicale trebuie luate în

Urgenţa medicală pentru a fi prevenită şi tratată

Simptomele de „alarmă” ale unei urgenţe medicale

Ø modificarea comportamentului, starea de anxietate;

Desfăşurarea în condiţii optime a tratamentului

Membrii echipei medic-asistentă:

Din momentul intrării în cabinet:

Relaţia dintre pacient şi echipa medic-asistentă se bazează pe:

Pacientul reprezintă elementul asupra căruia ceilalţi factori trebuie să se

Este necesară atât dotarea corespunzătoare cât şi

Acest fapt permite nu numai monitorizarea stării pacientului, dar

Orice modificare a nivelului optim de funcţionare a aparatelor

Bandă adezivă 2 role

Canule intravenoase 20 G 2 buc.

Seringi 10 ml sterile 5 buc.

Prin faptul ca pacientul semneaza acest

Orice tratament stomatologic este traumatizant

Traumatismul tulbură echilibrul neuro-hormonal global al

Importanta interventiei nu trebuie sa depaseasca

Risc 3 - Intervenţie minoră. Pacient cu afecţiune

Risc 5 – Intervenţie de urgenţă. Pacient din

Risc 4 - Intervenţie majoră.

■ cardiopatie ischemică nedureroasă

• angina pectorala stabila- frecventa, durata, caracterul, modul de

• angina pectorala instabila- intensitate mai mare, frecventa

• angina “de novo” - recenta

• angina “crescendo” - agravata

• angina precoce post-infarct miocardic

•insuficienta cardiaca de origine

Identificarea pacienţilor coronarieni

IM ac (mai recent de 6 luni)

tratamentul stomatologic în spital

angină pectorală stabilă

cardiopatie ischemică nedureroasă

consult cardiologic înaintea procedurilor stomatologice

nu se întrerupe tratamentul de fond

respectarea orei de programare

analgezie optimă consult de specialitate

sedare în cazul pacienţilor anxioşi

tratament stomatologic în poziţie semişezândă

vasoconstrictori în concentraţie de maximum 1:200.000

capsulele de nitroglicerină şi oxigenul să fie la îndemână

■ Tratament- tonicardiace digitalice (digoxin), diuretice

nu se întrerupe tratamentul de fond

nu se folosesc vasoconstrictori în cazul bolnavilor digitalizaţi

POT APĂREA TULBURĂRI DE RITM GRAVE

tratament stomatologic în poziţie semişezândă

profilaxia endocarditei bacteriene dacă există

Apar ca o modificare a excitabilităţii

Sunt expresia unei cardiopatii preexistente,

aritmie instabilă (flutter atrial, tahicardie paroxistica supraventriculara,

tratamente OBLIGATORIU în condiţii de spitalizare

se va întrerupe anticoagulantul oral

nu se folosesc anestezice locale cu adrenalină

dacă FC > 150 bătăi/min sau FC < 60 bătăi/min

Ø Consult cardiologic prealabil

antibioprofilaxia endocarditei bacteriene

nu va întrerupe medicaţia de fond,

antibioprofilaxia endocarditei bacteriene

Ø Se asociază de obicei cu:

Ø Conduita în cabinetul stomatologic