ADRIAN ZANOSCHI, GHEORGHE ILIE,

45
RADU SAVA, VASILE NECHITA,
SILVIANA IONESEI, MIHAELA CIANGA,
CODRIN PRECUPANU, REMUS NECHITA,
SMARANDA MIRON, GHEORGHIŢĂ NISTOR

A
EL
Probleme de aritmetică
AL
pentru performanţă:
metode de rezolvare, teste şi
R
subiecte de concurs
PA

clasele III-IV
ediţia a V-a
A
R
U
IT
ED
 METODE DE REZOLVARE A

45
PROBLEMELOR DE ARITMETICĂ
METODA COMPARAŢIEI

A
1. Radu cumpără cu 14 lei trei caiete de matematică şi două de desen.
Dacă ar fi cumpărat trei caiete de matematică şi patru de desen, ar fi
plătit 22 lei. Cât costă un caiet de fiecare fel?

EL
Soluţie:
Notăm preţul unui caiet de matematică cu m şi cu d cel al unui caiet de
desen.
Avem relaţiile:
3m + 2d = 14 lei
3m + 4d = 22 lei.

AL
Scăzând membru cu membru cele două relaţii, obţinem că 2d = 8 lei.
Deci un caiet de desen costă 4 lei, iar preţul unui caiet de matematică este
(14 – 8) : 3 = 2 lei.
R
2. Dacă 2 kg de mere şi 3 kg de portocale costă 23 lei, cât costă 6 kg de
mere şi 9 kg de portocale de aceeaşi calitate?
PA

Soluţie:
Dacă 2m + 3p = 23  3 ⋅ (2m + 3p) = 23 ⋅ 3 = 69 lei, unde m este preţul
unui kilogram de mere, iar p, cel al unui kilogram de portocale.

3. Într-o zi din vacanţa de vară 12 băieţi şi 6 fete din clasa a IV-a au

cules 150 kg de cireşe. A doua zi, 24 de băieţi şi 13 fete au cules
305 kg de cireşe. Câte kilograme de cireşe culege zilnic, în medie, o
A

fată şi câte un băiat?

Soluţie:
R

Fie f numărul de kilograme pe care îl culege zilnic o fată şi b numărul de

kilograme culese de un băiat. Atunci:
6f + 12b = 150 kg
13f + 24 ⋅ b = 305 kg 
U

12f + 24b = 300 kg

13f + 24b = 305 kg

IT

1f = 5 kg.
Se obţine apoi că 1b = 10 kg.
ED

5
 METODA FIGURATIVĂ

45
1. Suma a două numere naturale impare este 24, iar diferenţa lor este o
cifră. Să se afle numerele.
Soluţie:
Notăm cu a şi b cele două numere şi cu d diferenţa lor. O reprezentare

A
grafică este:
a
a

EL
24
b b d

Din enunţ rezultă: a + b = 24, b = a + d şi, ca urmare, 2 ⋅ a + d = 24 

 a = (24 – d): 2.

AL
Diferenţa a două numere impare este un număr par. Deci d este o cifră
pară, adică d poate lua valorile 0, 2, 4, 6 sau 8. Distingem următoarele
situaţii:
I. d = 0  a = 12, b = 12, soluţie care nu convine (a şi b trebuie să fie
impare!).
R
II. d = 2  a = 11, b = 13, o primă soluţie.
III. d = 4  a = 10, b = 14, soluţie care nu convine.
IV. d = 6  a = 9, b = 15, a doua soluţie.
PA

V. d = 8  a = 8, b = 16, soluţie care nu convine.

2. Într-un coş se află 24 de fructe: mere şi pere. Ştiind că numărul merelor

este de trei ori mai mare decât numărul perelor, să se afle în câte
moduri putem lua din coş o pară şi un măr?
Soluţie:
A

Notăm cu m numărul merelor şi cu p numărul perelor. Din enunţ rezultă

că m + p = 24 şi m = 3 ⋅ p. O reprezentare grafică este:
R

p
p
24
p p p
U

m
Obţinem: 4 ⋅ p = 24  p = 24 : 4 = 6 pere şi 18 mere. Un măr se poate
IT

alege în 18 moduri, iar o pară în 6 moduri. Ca urmare un măr şi o pară se

pot lua din coş în 6 ⋅ 18 = 108 moduri.
ED

8
 METODA FALSEI IPOTEZE

45
Problemele care se rezolvă cu metoda falsei ipoteze constau în împăr-
ţirea aceleiaşi cantităţi într-un număr constant de grupe, iar cantităţile aflate în
fiecare grupă sunt de două categorii. Problemele sunt de două tipuri:
1) Cele în care se dau: cantitatea totală, numărul total de grupe şi cele

A
două categorii de cantităţi din fiecare grupă şi se cere să aflăm câte
grupe sunt din fiecare categorie.

EL
2) Problemele numite de redistribuire, în care cunoaştem cantităţile pe
grupe din cele două categorii, se descriu două feluri de distribuire şi
se cere cantitatea totală şi numărul total de grupe.
În ambele cazuri numărul de grupe va fi câtul a două diferenţe: dintre
două cantităţi totale şi dintre cantităţile din fiecare grupă.

AL
1. Ana a făcut 10 depuneri la bancă, unele de 40 de lei, altele de 70 de lei,
în total 610 lei. De câte ori a depus 40 de lei?
Soluţie:
Dacă ar fi depus de fiecare dată câte 70 lei, ar fi avut 70 ⋅ 10 = 700 lei,
R
deci cu 90 lei mai mult. Diferenţa a apărut deoarece unele depuneri au
fost cu 70 – 40 = 30 lei mai mici. Câte astfel de diferenţe compensează
diferenţa totală? 90 : 30 = 3. Deci trei depuneri au fost de 40 lei.
PA

2. Într-un amfiteatru se află un număr de bănci şi la cursul de logică

ţinut aici participă un număr de studenţi. Dacă s-ar aşeza câte
5 studenţi într-o bancă, ar rămâne 7 în picioare, iar dacă s-ar aşeza
câte 7, ar rămâne 4 bănci neocupate şi una cu doar 2 studenţi. Câte
bănci sunt în amfiteatru şi câţi studenţi participă la cursul de logică?
A

Soluţie:
Presupunem că am completa amfiteatrul cu studenţi aşezaţi câte 7 în
bancă. Diferenţa dintre numărul de studenţi care ar încăpea aşezaţi câte
R

7 şi câte 5 este de: 7 (care stau în picioare aşezaţi câte 5) + 4 ⋅ 7 (care ar

încăpea în băncile neocupate câte 7) + 5 (care ar completa banca în care
sunt doar doi studenţi) = 40. Această diferenţă este egală cu diferenţa
U

dintre numărul de elevi aşezaţi în fiecare bancă în cele două situaţii şi

numărul de bănci. Deci sunt 40 : (7 – 5) = 20 de bănci şi 20 ⋅ 5 + 7 =
= 107 studenţi.
IT
ED

13
 45
CUPRINS

METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DE ARITMETICĂ....... 5

A
Metoda comparaţiei ....................................................................................... 5
Metoda figurativă ........................................................................................... 8

EL
Metoda falsei ipoteze ................................................................................... 13
Metoda mersului invers ............................................................................... 15
Metoda reducerii la absurd ........................................................................... 18
Probleme de numărare ................................................................................. 21

AL
Principiul cutiei ............................................................................................ 26
Probleme de perspicacitate .......................................................................... 29
Probleme cu caracter geometric ................................................................... 33
R
Operaţii aritmetice ....................................................................................... 38
Adunarea şi scăderea numerelor naturale ..................................................... 38
PA

Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale .................................................. 40

Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor .................................. 43
Teorema împărţirii cu rest ............................................................................ 47
TESTE ......................................................................................................... 52
A

SUBIECTE DE CONCURS ........................................................................ 98

INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI .................................................................. 109
R
U
IT
ED

152