ACTIVITĂŢI MATEMATICE

Elaborat de:

OANA ENACHE – Educatoare grad didactic I,

Grădiniţa „Elena Doamna”
Galaţi
TUDORIŢA OPREA – Educatoare grad didactic I,
Grădiniţa „Mihai Eminescu” Galaţi

A mai colaborat: ILINCA COVRIG - Educatoare grad didactic I,

Grădiniţa „Albă-ca-Zăpada”
Galaţi
 ARGUMENT

Noile unităţi de învăţare propuse de programa actuală pentru învăţământul

preşcolar au în vedere simplificarea activităţilor în ceea ce priveşte bogăţia
informaţiilor abordare în cadrul fiecărei activităţi, cât şi din perspectiva organizării
acestora. Domeniul aparent rigid al matematicii nu trebuie transpus în această formă
copiilor, ci prelucrat, astfel încât fiecare activitate matematică să devină o joacă „de-
a descoperirea” nu un stres care presupune calcule şi algoritmi bine stabiliţi, impuşi
şi memoraţi mecanic.
Materialul auxiliar de faţă doreşte să vină în sprijinul realizării acestor
deziderate, fără a neglija însă specificul activităţilor matematice.
Unităţile de conţinut trebuie abordate astfel încât:
- să le îmbogăţească copiilor reprezentările despre obiecte, fenomene, situaţii;
- să le formeze receptivitatea faţă de probleme;
- să le faciliteze însuşirea unor modalităţi de operare a gândirii, atât algoritmice,
cât şi euristice;
- să le dezvolte gândirea convergentă şi divergentă;
- să le dezvolte imaginaţia reproductivă şi anticipativă;
- să le dezvolte trebuinţa de cunoaştere şi să ajute la cristalizarea primelor
elemente ce vizează interese ştiinţifice, matematice, dar şi creative;
- să le dezvolte trebuinţa de independenţă, de autoexprimare, de autodepăşire;
- să le cultive spontaneitatea şi independenţa;
- să le formeze capacitatea de a-şi exprima propriile idei şi soluţii;
- să le formeze receptivitatea pentru cooperare cu ceilalţi în orice situaţie.
Acţiunile educative întreprinse trebuie să satisfacă nevoia de cunoaştere a
copilului, să vină în sprijinul formării personale, a dezvoltării unor capacităţi, priceperi
şi deprinderi pe care să le poată utiliza singur, oricând are nevoie.
 BIBLIOGRAFIE

Ezechil, Liliana - Laborator preşcolar, Editura V&Integral, Bucureşti, Păişi

Lăzărescu, Mihaela 2002

Neagu, Mihaela - Activităţi matematice în grădiniţă, Editura Polirom,

Iaşi, 1997

Rafailă, Elena - Educarea creativităţii la vârsta preşcolară, Editura

Aramis, Bucureşti, 2002

*** - Îndrumător pentru educatoare, Editura Aramis,

Bucureşti, 1999

*** – Programa activităţilor instructiv-educative

în
grădiniţa de copii, Editura V&Integral, Bucureşti,
2005
 I. DEZVOLTAREA OPERAŢIILOR INTELECTUALE PREMATEMATICE

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să înţeleagă relaţiile spaţiale, să plaseze diferite obiecte într-un spaţiu dat ori să
se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat

CONŢINUT DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)

GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
ESENŢIAL
1. RELAŢII Recunoaşterea şi Conţinuturilor de la Conţinuturilor de la Conţinuturilor de la
SPAŢIALE numirea locului ocupat grupa anterioară se adaugă grupa anterioară se grupa anterioară se
de un obiect (ex. cuburi - modificarea relaţiei adaugă: adaugă:
în activitatea de spaţiale dintre două - plasarea unor obiecte - plasarea obiectelor sau
construire) sau un grup obiecte sau grupuri pin sau grupuri în poziţii grupurilor în diferite
de obiecte, verbalizând schimbarea locului faţă de spaţiale diferite faţă de poziţii spaţiale, în raport
acţiunea efectuată. reper; un reper; cu 1-2 obiecte;
Plasarea obiectelor - plasarea obiectelor sau - orientarea în câmp - modificarea relaţiei după
sau grupurilor într-un loc grupurilor într-un loc vizual în raport cu o sarcină dată sau
indicat, verbalizând indicat sau preferat, sarcina dată (ex. în preferată;
acţiunea: verbalizând acţiunea: cameră/în afara camerei; - alegerea unor repere în
- pe/sub - pe/sub pe scaun/sub masă) funcţie de care să plaseze
- jos/sus - jos/sus - modificarea relaţiei obiecte sau grupuri de
 - în faţă/în spate - în faţă/în spate spaţiale dintre două obiecte:
- deasupra/dedesubt obiecte sau grupuri prin - înainte/înapoi
Jocuri didactice - aproape/departe schimbarea locului faţă - în/lângă/după
“Unde este păpuşa?” de reper, verbalizând - aici/acolo
“Unde este grupa de …?” Jocuri didactice transformarea realizată: - cel mai aproape/cel mai
“Veveriţa” „Unde stă iepuraşul?” - înăuntru/în afară departe
“Să facem ordine la „Unde sare vrăbiuţa?” - între - combinarea reperelor.
jucării” „Să facem ordine în dulap” - peste
„În camera păpuşii” - mai aproape/mai Jocuri didactice
NOTĂ: Poziţiile spaţiale departe „Unde se află?”
se abordează în perechi. NOTĂ: Poziţiile spaţiale se - la stânga/la „Unde s-au ascuns
Se integrează acţiunea abordează în perechi. dreapta jucăriile?”
de manipulare într-o Se integrează acţiunea de „Găseşte locul potrivit”
poveste. manipulare intr-o poveste. Jocuri didactice „Unde se potriveşte?”
„Fluturaşul” Exerciţii cu material
„Unde sare mingea?” individual
„Unde vrei să aşezi?” „Atenţie să nu greşeşti!”
„Spune ce grupă de
obiecte ai la dreapta/ la
stânga”
„Casa piticilor”
Exerciţii cu material
individual
 „Unde mergem?”
(stânga/dreapta)
NOTĂ: Se trece la
executarea de comenzi

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 2. Să perceapă desfăşurarea unor evenimente temporale în raport cu propriile sale
activităţi

CONŢINUT DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)

GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
ESENŢIAL
1. Identificarea unor Identificarea unor Utilizarea reperelor Identificarea unor
EVENIMENTE momente ale zilei: momente ale zilei: cronologice in diferite posibilităţi de utilizare a
TEMPORALE dimineaţă, prânz, seară, dimineaţa-prânz-seara; zi- contexte propuse de reperelor cronologice
zi, noapte. noapte; anotimpuri ale educatoare: azi, mâine, conform unor activităţi
Utilizarea reperelor anului. ieri, de dimineaţă, stabilite de copii: ex. mai
cronologice: înainte de … Reluarea reperelor diseară. Compararea întâi împart fişele şi
(o acţiune), după ce ..., cronologice de la grupa duratelor unor activităţi. acuarelele, apoi pictăm.
mai întâi… mica îmbogăţite: acum, Plasarea activităţilor
mai târziu. Jocuri didactice caracteristice în momente
Jocuri didactice „Copiii îngrijesc grădina” date: trecute (ieri,
„Iedul cu trei capre” Jocuri didactice „Când se întâmplă?” săptămâna trecută …),
„Martinel la grădiniţă” „Ridichea uriaşă” „Când faci...?” prezente (azi, săptămâna
„Când se întâmplă?” „În excursie” aceasta …), viitoare
„Când faci?” (mâine, anul viitor …), sau
raportate la momente din
zi, săptămână, lună, an,
anotimpuri.
Utilizarea reperelor
cronologice zi/noapte,
dimineaţa / seara / prânz,
zilele săptămânii, lunile
anului, anotimpuri în
localizarea unor acţiuni
realizate, considerate şi
simultan.
Ordonarea unor
evenimente.
Jocuri didactice
„Degeţica”
„În vacanţă”
„Când voi merge la
şcoală?”
 OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 3. Să realizeze clasificări de obiecte şi fiinţe (după unul sau mai multe criterii
asociate)

CONŢINUT DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)

GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
ESENŢIAL
Grupuri de Sesizarea însuşirilor Formarea grupurilor de Formarea grupurilor de Formarea grupurilor de
obiecte; simple de obiecte după obiecte pe baza a două obiecte după trei însuşiri
Proprietăţi - culoare: R, G, A; - culoare: mai multe decât însuşiri comune: considerate simultan
caracteristic - formă: animale, fructe, la grupa mică; - formă – culoare (nasturi (formă, culoare, mărime:
e ale flori etc.; - formă: legume, haine, roşii/galbeni/albaştri); ex. fluturi galbeni mari).
obiectelor - mărime: mari/mici jucării etc.; - formă – mărime (maşini Stabilirea însuşirii
dintr-un ale obiectelor, după - mărime: mare/mijlociu/ mari/mici); comune a unor obiecte în
grup unul dintre aceste mic, - culoare – mărime funcţie de care se pot
criterii. şi argumentarea (obiecte R/G/A,/VE etc., grupa anumite obiecte
apartenenţei obiectelor la mari/mijlocii/mici). date:
Jocuri didactice grupul din care fac parte. Sesizarea însuşirii - clasa de apartenenţă
„Facem ordine” Clasificarea obiectelor comune a unor obiecte şi (fiinţe/lucruri,
(culoare) prin numirea unei singure gruparea în funcţie de animale/păsări,
„Alege şi grupează” proprietăţi comune. aceasta: legume/fructe)
(formă) - aspect exterior: au - proprietăţi comune
„Garajul mic – garajul Jocuri didactice acelaşi simbol (o steluţă, (mari/mici, fructe cu
mare” „Să aşezăm împreună” o cifră etc.) sâmburi/cu seminţe,
Exerciţii cu material (culoare) Jocuri didactice animale cu gheare/cu
individual „Dulapul cu jucării” „Caută şi potriveşte” coarne etc.
 „Aşază-mă la jucării de (formă) „Încărcăm trenul” - simboluri.
culoarea mea” „Jocul asemănărilor” „Aşează-mă la locul meu” Explicarea
„Alege şi grupează (mărime) „ Să facem ordine” asemănărilor şi
jucării mari şi mici” „Spune ce nu se Exerciţii cu material deosebirilor dintre
potriveşte” (numirea unei individual grupuri.
proprietăţi comune; „Alege şi grupează”
sesizarea obiectelor care „Aşază unde se Jocuri didactice
nu aparţin grupei potriveşte” „Dulapul păpuşii”
formate). „Ce se potriveşte?”
Exerciţii cu material „Săculeţul fermecat”
individual „Spune ce ai găsit”
„Grupează obiecte de „Mingile la coş”
aceeaşi culoare/sau Exerciţii cu material
formă/ sau mărime” individual
„Ce se poate aşeza
împreună?”
„Aşază ca mine şi spune
de ce le-am aşezat aşa?”
„Mai multe la un loc”
„În căsuţă sau afară?”

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 4. Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi
CONŢINUT DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
ESENŢIAL
Ordonarea Ordonarea obiectelor Realizarea de serieri pe Ordonarea crescătoare
obiectelor --------------- dintr-o grupă după diferite baza unor criterii date: şi descrescătoare a
criterii: - mărime elementelor unei grupe
- mărime; - grosime formate după un criteriu
- grosime. - lungime. stabilit de către copii:
Numirea obiectelor de - mărime
Joc didactic la stânga sau de la - grosime
„Alegeţi şi ordonaţi” dreapta unuia şi - lungime
Exerciţii cu material motivarea poziţiei pe - înălţime
individual care o ocupă în şirul - lăţime, sau după alte
„Aşază mingile de la cea format proprietăţi caracteristice
mai mică la cea mai mare - este mai mic decât … şi exterioare:
SAU invers” mai mare decât … - sunetul pe care îl emit
„Ordonează morcovii de la - este mai gros decât … (de la cel mai tare la cel
cel mai gros la cel mai şi mai subţire decât … mai slab)
subţire SAU invers” - miros (de la cel mai
Joc didactic pătrunzător la cel mai
NOTĂ: La ordonarea în şir „Cine aşază mai bine?” slab)
se folosesc 4-5 obiecte. Exerciţii cu material - nuanţă (de la cea mai
individual închisă la cea mai
„Ordonează baloanele de deschisă)
la cel mai mic la cel mai - gust (de la cel mai
mare şi invers” puternic la cel insipid)
„Aşază beţişoarele de la - asperitate (de la cel mai
cel mai gros la cel mai abraziv la cel mai fin) etc.
subţire şi invers”
„Ordonează fularele de la Jocuri didactice
cel mai lung la cel mai „ Spune cum am ordonat”
scurt şi invers” (mărime)
NOTĂ: La ordonarea în şir „Ordonează cum spun eu”
se folosesc maxim 5-6 (grosime)
obiecte. „Recunoaşte greşeala”
(înălţime)
„Dacă primul obiect este
cel mai lung, cum
ordonăm obiectele?”
(descrescător)
Exerciţii cu material
individual
„Ordonează copacii de la
cel mai înalt la cel mai
scund şi invers”
„ Aşază şoselele de la cea
mai îngustă la cea mai lată
 şi invers”
NOTĂ: se pot utiliza
materiale diverse:
mărgele, boabe, bucăţi de
hârtie, crenguţe etc. În
ordonare se folosesc 7-8
obiecte.

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 5. Să stabilească relaţii între obiecte şi grupuri de obiecte, după diferite criterii,
realizând comparaţii

CONŢINUT DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)

GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
ESENŢIAL
Relaţii de Identificarea a două Realizarea apartenenţei Formarea de perechi Stabilirea criteriului în
incluziune obiecte care au o unui obiect la o grupă în între obiectele a două funcţie de care se
şi de proprietate caracteristică funcţie de un criteriu grupe constituite. realizează apartenenţa
asemănare comună şi formarea de stabilit (culoare, formă, Identificarea unui obiect la un grup
perechi. Compararea a mărime, grosime). obiectelor din stânga format (de ce un obiect
două obiecte din Compararea a două (sau din dreapta) unuia poate face parte dintr-un
perspectiva unui criteriu obiecte din grupe diferite numit de educatoare şi grup – identificarea
dat (mare/mic, din perspectiva criteriului compararea celor două. criteriului).
roşu/galben, după care au fost formate - ex. pereche după Selectarea perechilor de
animal/haină etc.) şi grupele (ex. un obiect mărime, indiferent de obiecte date, compararea
identificarea însuşirii roşu diferit de unul culoare: lor şi identificarea
fiecăruia. galben, un obiect mic MINGE R – MINGE G. criteriului/criteriilor în
diferit de unul mijlociu, de „Ce se află în dreapta funcţie de care se pot
Jocuri didactice unul mare). mingii roşii?” – mingea separa în grupe de
„Caută jucăria de aceeaşi galbenă. obiecte.
culoare cu a mea” Jocuri didactice „Care dintre ele este - ex. mai multe obiecte:
„Caută-mi perechea” „Unde se potriveşte?” mare?” urs mare, urs mijlociu, urs
(formă) „Caută-mi căsuţa” „Care dintre ele este mic
„Jucăriile uriaşului şi Exerciţii cu material mică?” măr mare, măr mijlociu,
jucăriile piticului” individual măr mic
(mărime) „Caută perechea” Jocuri didactice balon mare, balon mijlociu,
„Aşază la loc” „Caută obiectele (mici) şi balon mic
spune unde se află” - se pot grupa după
„Caută perechea” mărime: grup de obiecte
Exerciţii cu material mari, grup de obiecte
individual mijlocii, grup de obiecte
„Aşază în stânga/ în mici
dreapta şi compară”
„Grupează şi compară” Jocuri didactice
„Cum putem grupa?”
„Ce se poate aşeza
împreună?”
Exerciţii cu material
individual
 „Grupează în câte mai
multe feluri”

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 6. Să construiască diferite structuri după un model dat

CONŢINUT DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)

GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
ESENŢIAL
Structuri Construirea de structuri Construirea de forme Construirea de Construirea de structuri
din obiecte aparţinând a geometrice (cerc, pătrat), structuri: mai complexe după un
două categorii sau de structuri, utilizând - pe baza unor simboluri model memorat, utilizând
corespunzătoare unui diferite materiale (jetoane, date, după model: (ex. obiecte grupate pe diferite
singur criteriu, după mărgele, boabe, jucării), decupaje cu flori şi criterii: culoare, formă,
modelul dat: având modelul în faţă. frunze: două cuburi cu mărime, clasa de
- culoare: R G R G R G R - ex structură din mărgele- flori, unul cu frunză etc.) apartenenţă, simboluri.
- mărime: mare – mic, boabe - litere sau cifre - ex. două cuburi roşii,
mare – mic 121212 dedesubt un cub albastru,
Jocuri didactice 344344344 două cuburi roşii,
Jocuri didactice „Volanul” (construirea A C C A C C A C C dedesubt un cub galben
„Trenul culorilor” formei rotunde) TATATATA
„Trenul cu vagoane” „Biscuitele” (construirea Exerciţii cu material
formei pătrate) Exerciţii cu material individual
Exerciţii cu material individual „Trenul colorat” (utilizarea
individual „Covorul toamnei” culorilor)
„Drumul puişorilor” (frunze – flori) „Provizii pentru iarnă”
 (presărare de boabe de „Scrisoare pentru Piticel” „material natural: ghinde-
două categorii prin (litere, cifre) castane)
alternare)
„Şiragul de mărgele” –
alternare după formă

II. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A ÎNŢELEGE ŞI UTILIZA NUMERELE ŞI CIFRELE

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să numere de la 1 la 3, recunoscând grupele cu 1-3 obiecte şi cifrele

corespunzătoare
2. Să numere de la 1 la 5, recunoscând grupele de obiecte şi cifrele
corespunzătoare
3. Să numere de la 1 la 10, recunoscând grupele de obiecte

CONŢINUT DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)

GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
ESENŢIAL
Formarea Formarea grupelor cu Formarea grupelor cu 1, Formarea grupelor cu Trasarea independentă
conceptulu 1, 2, 3 obiecte. 2, 3, 4, 5 obiecte. 1 -10 obiecte. a cifrelor în spaţiu
i de număr Recunoaşterea, Recunoaşterea, denumirea Recunoaşterea, nelimitat.
şi a denumirea şi asocierea şi asocierea cardinalului denumirea şi asocierea Realizarea
numeraţiei cardinalului grupei grupei corespunzătoare ca cardinalului grupei corespondenţei de 1:1
corespunzătoare ca număr de obiecte şi corespunzătoare ca între obiectele a două
număr de obiecte. invers. număr de obiecte şi grupe şi sesizarea
Numărarea conştientă Recunoaşterea invers. diferenţelor cantitative de
prin încercuire. cardinalului şi constituirea Trasarea independentă 1-2 obiecte între cele
Realizarea acestuia prin trasarea a cifrelor în spaţiu două grupe.
corespondenţei de 1:1 peste linia punctată. nelimitat.
între obiectele a două Realizarea Realizarea Jocuri didactice
grupe şi sesizarea corespondenţei de 1:1 corespondenţei de 1:1 „Unde este locul meu?”
diferenţelor cantitative între obiectele a două între obiectele a două „Ferma de păsări”
de 1 obiect între cele grupe şi sesizarea grupe şi sesizarea „La supermarket”
două grupe. diferenţelor cantitative de diferenţelor cantitative „Ghicitoarea”
1 obiect între cele două de 1 obiect între cele Exerciţii cu material
Jocuri didactice grupe. două grupe. individual
„Alege o jucărie” „Asociază!”
„Câte jucării locuiesc în Jocuri didactice Jocuri didactice
căsuţă?” „Număra câte obiecte „Numără şi potriveşte!”
„Te rog să îmi dai” sunt” „Joacă-te cu noi!”
„Numără câţi sunt” „Te rog să îmi dai” „Apreciază corect!”
Exerciţii cu material „Aşază-mă în căsuţa mea” Exerciţii cu material
individual „Arată câte indică cifra” individual
„Formează o grupă la fel „Câte jucării ai găsit?” „Numărul şi cifra …”
cu a mea” Exerciţiu cu material „Formează o grupă la fel
 individual cu a mea!”
“Formează o grupă cu 1-5
obiecte”

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 4. Să plaseze în mod adecvat un număr sau o cifră, între 1 şi 10, în interiorul
şirului crescător sau descrescător de numere (cifre)

CONŢINUT DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)

GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
ESENŢIAL
Formarea Ordonarea grupelor Ordonarea grupelor
şirului ------------ ---------------- după numărul după numărul
crescător şi crescător/descrescător de crescător/descrescător de
descrescăt obiecte şi asocierea obiecte şi asocierea
or cardinalului. cardinalului.
Numărarea conştientă Numărarea conştientă
crescător şi descrescător. crescător şi descrescător.
Identificarea vecinilor. Numărarea conştientă
crescător, pornind de la un
Jocuri didactice număr dat.
„Să facem ordine” Plasarea corectă a unui
„Găseşte grupa care număr sau cifre între 1 şi
lipseşte!” 10 în interiorul şirului
„Caută vecinii” des/crescător format.
Identificarea unui număr
 sau grup lipsă dintr-un şir
format.
Identificarea vecinilor.

Jocuri didactice
„Unde este locul meu?”
„Caută vecinii”
„Găseşte un număr mai
mare, mai mic sau egal cu
al meu”
Exerciţii cu material
individual
„Ordonează grupele”
„Ce grupă lipseşte?

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 5. Să identifice poziţia unui obiect într-un şir, utilizând numeralul ordinal

CONŢINUT DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)

GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
ESENŢIAL
Aspectul Sesizarea aspectului Sesizarea aspectului
ordinal al -------------- --------------- ordinal al numerelor. ordinal al numerelor,
numerelor Numirea primului şi denumind locul ocupat de
ultimului obiect dintr-un obiecte în mijlocul şirului
 şir format. (al doilea, al treilea …).

Jocuri didactice Jocuri didactice

„Al câtelea ursuleţ „Al câtelea fluturaş a
lipseşte?” zburat?”
„În casa piticilor” „Găseşte-mi locul”
Exerciţii cu material
individual
„Servim masa în casa
piticilor”

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 5. Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10

CONŢINUT DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)

GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
ESENŢIAL
Formarea Sesizarea diferenţei Sesizarea diferenţei
deprinderilo -------------- ---------------- cantitative de 1 obiect cantitative de 2 obiecte
r de calcul între grupuri aşezate în între grupuri aşezate în
matematic perechi sau a perechi sau a echivalenţei
echivalenţei numerice numerice (mai multe
(mai multe decât …, mai decât …, mai puţine decât
puţine decât …, tot …, tot atâtea);
atâtea); verbalizarea verbalizarea celor
celor observate (de ce?). observate (de ce?).
Transformarea Transformarea grupurilor
grupurilor de obiecte sub de obiecte sub aspect
aspect numeric prin numeric prin adăugarea
adăugarea sau sau eliminarea a două
eliminarea unui element elemente şi verbalizarea
şi verbalizarea acţiunii acţiunii efectuate.
efectuate. Efectuarea operaţiilor
Iniţierea în operaţii simple intuitive de
simple de adunare şi adunare şi scădere cu
scădere în limitele 1 – 10 două unităţi în limitele 1-
cu 1 element. 10.
Utilizarea simbolurilor Utilizarea simbolurilor
matematice +, -, =. matematice +, -, =.
Trasarea simbolurilor
Jocuri didactice matematice în spaţiu liber
„În ogradă” şi limitat.
„De ziua Andreei”
Exerciţii cu material Jocuri didactice
individual „Se întorc păsările”
„Împarte jucăriile pe „Hrănim animalele”
rafturi” Exerciţii cu material
„Să culegem fructele din individual
 copaci” „Să aşezăm împreună”
„Să oferim prietenilor”
„Fă să fie tot atâtea / mai
multe / mai puţine
decât ...”

III. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECUNOAŞTERE, DENUMIRE, CONSTRUIRE ŞI UTILIZARE

A FORMELOR GEOMETRICE

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică

cerc
2. Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică
pătrat
3. Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică
triunghi

CONŢINUT DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)

GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA
ESENŢIAL
PREGĂTITOARE
1. Forme Formarea reprezentărilor Formarea Consolidarea Consolidarea
geometrice corecte despre unele reprezentărilor corecte reprezentărilor despre reprezentărilor despre
forme geometrice plane despre forme geometrice formele geometrice forme geometrice şi
(cercul şi pătratul). plane (cerc – pătrat – învăţate anterior. formarea individuală de
Realizarea de triunghi) şi formarea de Formarea independentă grupe de obiecte după
construcţii după modelul grupe de obiecte după de grupe de obiecte după formă.
dat. formă (jucării rotunde, formă. Identificarea formelor
Identificarea figurilor jucării pătrate, jucării Realizarea conturului geometrice în mediul
geometrice respective în triunghiulare). formelor geometrice după ambiant.
mediul ambiant. Realizarea de obiecte puncte sau model dat. Diferenţierea
Formarea de grupe de prin combinarea formelor Realizarea de obiecte contururilor prin
obiecte după criteriul geometrice după sau forme geometrice prin comparare. Realizarea
formă (obiecte rotunde, modelul dat (ex. floare utilizarea de materiale conturului formelor
obiecte pătrate). din cercuri). diverse, după model geometrice după o
Verbalizarea corectă: Caracterizarea memorat sau inventat. comandă verbală.
„este...”. formelor din afara Realizarea de
mulţimii, folosind negaţia Jocuri didactice imagini/obiecte
Jocuri didactice logică: „ nu este cerc” „Aşează-mă la locul meu” complexe sau a altor
„Alege jucăriile rotunde / „Ce ştii despre?” forme prin combinarea
pătrate” Jocuri didactice „Ce putem construi creativă a formelor
„Spune cum este” „Spune ce ai găsit?” din…?” geometrice învăţate.
„Caută prietenii” „Ghiceşte cum este” Exerciţii cu material
„Sa facem un şarpe” „Ce nu se potriveşte?” individual Jocuri didactice
„Aranjăm cercurile/ „Te rog să îmi dai/să-mi „Câte …(cercuri/pătrate) „Obiecte şi culori”
pătratele” construieşti…” ne trebuie/vezi?”- „Ce este la fel?”
 „Aşează-mă la căsuţa „Ce ştii despre mine?” „Jucăriile mele”
mea” „Grădina cu flori” NOTĂ: Facultativ, diferenţa Exerciţii cu material
între oval-cerc şi pătrat- individual
NOTĂ: Se poate dreptunghi. „Roboţeii”
introduce şi
caracterizarea prin NOTĂ: Facultativ,
negaţie. diferenţa între pătrat si
romb

IV. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A UTILIZA CORECT UNITĂŢILE DE MĂSURĂ,

ÎNTREBUINŢÂND UN VOCABULAR ADECVAT.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să măsoare lungimi, înălţimi şi lăţimi, utilizând unităţi de măsură

nestandardizate şi unităţi etalon
2. Să măsoare greutatea obiectelor, utilizând unităţi de măsură nestandardizate
şi
etalon
3. Să măsoare timpul prin intermediul ordonării evenimentelor, precum şi cu
ajutorul
instrumentelor adecvate
4. Să înţeleagă măsurarea valorii unui obiect cu ajutorul banilor
 CONŢINUT DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
ESENŢIAL
1. Unităţi de
măsură
- lungimi, lăţimi ----------------- Măsurarea distanţei Măsurarea cu Măsurarea cu etaloane
şi înălţimi cu etaloane etaloane nestandardizate, alese de
nestandardizate (pasul). nestandardizate (pas, către copii a lungimii,
Jocuri didactice palma, creion, carioca, lăţimii, înălţimii obiectelor,
„Martinel caută miere” cuburi, benzi de hârtie, dar şi cu etaloane
„Iepuraşul la morcovi” etc.) a lungimii unor standardizate.
obiecte. Jocuri didactice
Jocuri didactice „Casa uriaşului şi casa
„În camera mea” piticului”
„Merg la grădiniţă” „Copacii din grădina
bunicului”
Exerciţii cu material
individual
„Clasa mea”

- greutatea, ---------------- ---------------- ---------------- Măsurarea cu etaloane

masa nestandardizate sau
standardizate a greutăţii
obiectelor.
Înţelegerea conservării
 masei.
Jocuri didactice
„La aprozar”
„Mai mult sau mai puţin?”

- timpul --------------- Aprecierea ordinii unor Aprecierea ordinii unor Aprecierea ordinii
evenimente date (2-3). evenimente (4-5) şi a evenimentelor prin
Jocuri didactice duratei lor, ora fixă. utilizarea ceasului
„Ce fac mai întâi?” Jocuri didactice calendarului, momentelor
„Cât durează?” „Când se întâmplă” zilei.
(aprecierea duratei „Când faci?” Jocuri didactice
acţiunii). „Ce s-a întâmplat mai
întâi?”
„O zi la grădiniţă?”

- valoarea ------------------ ----------------- ----------------- Măsurarea valorii

obiectelor - obiectelor cu ajutorul
banii banilor.
Jocuri didactice
„La magazin”
„La bancă”
NOTĂ: Utilizarea
NOTĂ: Situaţii NOTĂ: Etaloane cântarului, a metrului
 problematice simple, ca nestandardizate centimetrului, balanţei şi a
o poveste. banilor.

V. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE REZOLVARE DE PROBLEME

PRIN ACHIZIŢIA DE STRATEGII ADECVATE

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să compună probleme simple, implicând adunarea/scăderea în limitele 1-10

2. Să utilizeze diferite strategii pentru a rezolva o problemă dată

CONŢINUT DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)

GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
ESENŢIAL
1. Noţiunea de Iniţiere în operaţii Rezolvarea de probleme
„problemă”. ------------ --------------- simple de adunare şi simple de calcul după
Formarea scădere în rezolvarea exerciţii de manipulare
raţionamentului problemelor, date, imagini, desene, joc
ipotetico- sprijinindu-se pe baza de rol in limitele de 1-10,
deductiv prin datelor exprimate de o utilizând în scris simbolurile
rezolvarea imagine (probleme aritmetice.
problemelor după ilustrate în limitele 1- Compunerea de
imagini. 10) şi utilizarea probleme simple prin
Compunerea de simbolurilor aritmetice. adăugarea/excluderea a 1-
probleme. 2 obiecte.
Jocuri didactice
„Capra cu trei iezi” Jocuri didactice
„Trenul“ „Răţuştele pe lac”
„Şerveţele colorate „Copacul”
pentru masă” „Albă ca Zăpada şi cei 7
„Grădina cu flori” pitici”
„În grădina de legume”
NOTĂ: Se lucrează metoda grafică perceptivă
numai cu un element. NOTĂ: Se lucrează şi cu
Nu se reprezintă grafic două elemente. Se poate
conţinutul problemei. reprezenta grafic
conţinutul problemei.
Compunerea de
probleme se face pe
baza manipulării de
obiecte, imagini, nu oral.