Sunteți pe pagina 1din 17

Proiect de intervenţie în cazul copiilor consumatori de violenţă

mass-media

58
Proiectul de intervenţie „Mai puţină violenţă în viaţa copiilor noştri” a fost
conceput datorită faptului că mass-media ocupă un loc din ce în ce mai important în
societatea contemporană, iar influenţele negative ale violenţei pe care o prezintă zi de zi nu
fac decât să sporească îngrijorarea părinţilor şi a profesorilor în legătură cu atitudinile şi
comportamentele copiilor declanşate de aceasta. De aceea am considerat că este necesar şi
util un proiect care să îi implice pe părinţi, pe profesori, pe jurnalişti, pe elevi. Am folosit
modelul de elaborare a proiectului după Alois Gherguţ, în „Managementul serviciilor de
asistenţă psihopedagogică şi socială”. Datele de identificare a iniţiatorilor proiectului, ca şi
cele referitoare la grupul de coordonatori şi la echipa de lucru sunt fictive.
Proiectul se derulează în municipiul Vaslui, pe perioada unui an şcolar, începând
cu 1 septembrie, plus încă o săptămână din vacanţa de vară. Sunt implicate cele şase licee
din oraş şi alţi parteneri pe care îi prezentăm în proiect. Informaţiile despre contextul
legislativ au fost găsite pe Internet, iar cele referitoare la contextul economic, la cel social,
la aspectele demografice ale municipiului Vaslui au fost obţinute de la Direcţia Judeţeană
de Statistică Vaslui.
Obiectivele şi activităţile au fost imaginate şi propuse pentru a atinge scopul
proiectului şi urmăresc să le ofere elevilor posibilitatea de a nu mai fi dependenţi de o
anumită categorie a mass-media şi de a găsi şi alte modalităţi de petrecere a timpului liber.
De asemenea, este important să se stabilească colaborări reale, în folosul elevilor, între
diferite instituţii şi de a atrage părinţii în îndrumarea copiilor.

59
Iniţiatorii proiectului
Organizaţia neguvernamentală
„ Împreună mereu!”
Adresa: Vaslui, str. Mihai Eminescu, Nr. 159
www.impreunamereu.ro
e-mail: impreuna_mereu@yahoo.com
Telefon: +40 235 887 734
Fax: +40 235 887 732
Persoana de contact: Ioana Simionovici
Telefon: 0745 454976

60
Partenerii :

1. Liceele din oraşul Vaslui


Liceul „Anghel Rugină”; Liceul cu Program Sportiv; Grupul Şcolar Industrial „Ştefan
Procopiu”; Grupul Şcolar Industrial „Ion Mincu”; Liceul „Emil Racoviţă”; Liceul „Mihail
Kogălniceanu”
Se implică în proiect prin deschidere şi colaborare cu instituţiile mass-media, prin
participarea profesorilor, a elevilor; oferă spaţii pentru redacţiile revistelor, acordă accesul
la calculatoarele din laboratoarele de informatică celor care lucrează la site-ul proiectului.
2. Consiliul Naţional al Audiovizualului
Oferă suportul informaţional în legătură cu problematica violenţei prezentate în mass-
media. Face cunoscute, în licee, rezultatele studiilor realizate la cererea acestuia.
Reprezentanţi a CNA-ului participă la activităţile organizate în şcoală şi în tabăra de vară.
3. Televiziunea “Antena 1”, studioul teritorial Vaslui
Acordă sprijin în realizarea unei emisiuni dezbatere, în prezentarea proiectului întregii
comunităţi, colaborează cu elevii interesaţi de această profesie.
4. Ziarul “Monitorul de Vaslui”
Oferă ajutor în realizarea revistelor fiecărui liceu, prin reprezentanţii din cadrul
redacţiilor, participă la activităţile şi dezbaterile cu părinţii şi elevii.
5. Ziarul “Obiectiv” de Vaslui
Oferă ajutor în realizarea revistelor fiecărui liceu, prin reprezentanţii din cadrul
redacţiilor, participă la activităţile şi dezbaterile cu părinţii şi elevii.
6. Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică
Oferă suport informaţional şi consiliere psihopedagogică celor care solicită ajutor.
7. Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui
Aprobă organizarea diferitelor activităţi în cadrul liceelor, participă, prin
reprezentanţi, la dezbateri.

61
Date de prezentare a colectivului de coordonare

Nr.crt. Nume şi prenume Domeniu de Rolul în proiect


expertiză
1. P. M. Psiholog Coordonatorul
proiectului
2. O. M. Consilier şcolar Coordonează
voluntarii
3. R. B. Jurnalist Stabileşte legătura
între mass-media şi
şcoală
4. M. A. Pedagog Coordonează
activităţile din licee

62
Prezentarea grupului de lucru

Nr. crt. Nume şi prenume Domeniu de expertiză Rolul în proiect


1. P. M. Psiholog Acordă asistenţă psihologică
părinţilor şi elevilor
2. S. T. Consilier şcolar Participă la activităţile cu
părinţii, la dezbaterile cu elevii
3. L. F. Pedagog Stabileşte invitaţii şi
organizează activităţile din
tabăra de vară
4. P.O. Profesor de informatică Coordonează echipa care
lucrează la site-ul proiectului
5. D. V. Profesor Stabileşte legătura între licee,
în vederea organizării
activităţilor comune;
coordonează jurnaliştii
implicaţi în realizarea
revistelor şcolare
6. I. S. Jurnalist Organizează activităţile din
licee la care participă
reprezentanţii mass-media
7. B. R. Student Voluntar
8. A. O. Student Voluntar
9. G. T. Student Voluntar

63
Contextul în care se desfăşoară proiectul

Legislaţia:
Contextul legislativ în care se desfăşoară proiectul este unul benefic bunului mers
al acţiunilor întreprinse, existând diverse preocupări din partea statului sau a forurilor
internaţionale, a unor instituţii care privesc drepturile copiilor la informare, la protejare
împotriva efectelor nedorite ale expunerii lor la violenţă.
Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr.
18/1990, stabileşte la art. 13 dreptul copilului la libertatea de exprimare. Acest drept
cuprinde „libertatea de a căuta, a primi şi a difuza informaţii şi idei de orice natură, fără să
ţină seama de frontiere, sub formă orală, scrisă, tipărită sau artistică, sau prin oricare alte
mijloace, la alegerea copilului”. Restricţiile sunt impuse de prevederile legale pentru
respectarea drepturilor sau a reputaţiei altora şi pentru protecţia sănătăţii şi moralei publice.
În art. 17 al Convenţiei ONU, este stipulat că „statele părţi vor recunoaşte importanţa
funcţiei îndeplinite de mijloacele de informare în masă şi vor veghea ca copilul să aibă
acces la o informare şi materiale provenind din surse naţionale şi internaţionale diverse, cu
deosebire cele care vizează să promoveze bunăstarea sa socială, spirituală şi morală,
precum şi sănătatea sa fizică şi mentală”. În acest sens statele vor încuraja mijloacele de
informare în masă de a difuza informaţii şi materiale care prezintă utilitate socială şi
spirituală pentru copil, vor favoriza elaborarea de principii directoare corespunzătoare
destinate protejării copilului împotriva informaţiilor şi materialelor care dăunează
bunăstării sale.
Legea audiovizualului, nr. 504/2002 interzice, la art. 39, „difuzarea de programe
care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special
programele care conţin pornografie sau violenţă nejustificată”. Difuzarea acestor programe
se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare sau datorită
mijloacelor tehnice necesare recepţiei, minorii nu au acces audio sau video la programele
respective şi numai după prezentarea unei atenţionări acustice sau grafice, pe toată durata
programului asigurându-se prezenţa unui simbol vizual de avertizare.
Consiliul Naţional al Audiovizualului, având în vedere dubla sa calitate de garant
al interesului public şi de unica autoritate de reglementare în domeniul programelor
audiovizuale, a elaborat Decizia nr. 249 din 1 iulie 2004, privind protecţia copiilor în

64
cadrul serviciilor de programe, ţinând seama de nevoia de protecţie şi îngrijire specială a
copilului, generată de lipsa sa de maturitate fizică şi intelectuală, precum şi de
discernământul redus al acestuia, interesat în cel mai înalt grad de creşterea şi educaţia
copilului în spiritul valorilor şi idealurilor democratice, proclamate de Convenţia
Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea
nr.18/1990, republicată, şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ratificata prin
Legea nr.30/1994, conştient de necesitatea pregătirii copilului pentru o integrare
armonioasă în viaţa socială, conştient de necesitatea respectării drepturilor copilului, de
faptul că în toate deciziile care îi privesc pe copii interesele superioare ale acestora trebuie
luate în considerare cu prioritate, dar si faptul ca afectarea dezvoltării fizice, mentale sau
morale a acestora este o problema de interes public.
Art. 14. - Pentru a permite părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copiilor să facă alegerea
potrivită, toţi radiodifuzorii au obligaţia să pună la dispoziţie publicului informaţii
suficiente privind intervalul orar de difuzare, recomandările şi avertizările acustice şi
vizuale, astfel încât programele vizionate sau ascultate în familie ori numai de către copii
să nu afecteze dezvoltarea fizică, mentală sau morală a acestora; aceleaşi obligaţii sunt
valabile şi pentru serviciile de programe destinate exclusiv publicului din România,
retransmise de distribuitorii de servicii.
Art. 15. - Sunt interzise, în cadrul emisiunilor destinate copiilor, fumatul si consumul
băuturilor alcoolice, comportamentul trivial, limbajul vulgar ori licenţios, aluziile sexuale,
ridiculizarea defectelor fizice şi a handicapurilor.
Art. 16. - Sunt interzise, în intervalul 6.00 - 22.00, anunţurile promoţionale care includ
scene de violenţă, sex, limbaj vulgar sau alte elemente care pot afecta copiii.
Art. 17. - Este interzisă prezentarea în detaliu, în programele de ştiri, dezbateri sau
reportaje audiovizuale, a mijloacelor şi metodelor de sinucidere.
Sunt prezentate, la art. 18, şi criteriile în funcţie de care se apreciază producţiile difuzate,
se stabilesc restricţii în programarea difuzării lor şi se atenţionează publicul asupra
conţinutului şi posibilelor efecte pe care le pot avea producţiile respective asupra copiilor.
Dintre aceste criterii, menţionăm:
 Numărul şi natura scenelor violente precum şi caracterul gratuit sau indispensabil al
acestora;
 Utilizarea violenţei şi rolul acesteia în rezolvarea problemelor;
 Psihologia personajelor şi reperele morale pe care acestea le oferă copiilor sau
adolescenţilor;

65
 Prezentarea şi rolul copiilor în scene de violenţă;
 Tipologia eroilor, scopul acţiunii acestora, gradul de recurgere la violenţă.
De asemenea, Decizia CNA specifică şi modalităţile prin care copiii sunt protejaţi în ceea
ce priveşte programele de ştiri şi programele muzicale, în art. 28 şi în art. 29.
Legea nr. 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor
copilului, inclusiv dreptul la libertatea de exprimare (art. 23). Părinţii, reprezentanţii legali
ai copilului, persoanele care, prin natura funcţiei lor, promovează drepturile copilului, au
obligaţia de a le asigura informaţii, sfaturi, în funcţie de vârsta şi gradul de înţelegere a
acestora, precum şi de a le permite să îşi exprime punctul de vedere, ideile, opiniile. De
asemenea, conform art. 32, părinţii sunt obligaţi să informeze copilul în legătură cu toate
actele şi faptele care l-ar putea afecta, să coopereze cu persoanele fizice şi juridice care
exercită atribuţii în domeniul îngrijirii, educării şi formării profesionale a copilului.
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a implica colectivitatea locală în
procesul de identificare a nevoilor comunităţii şi de soluţionare la nivel local a problemelor
sociale care privesc copiii (art. 103).
Contextul social:
În ceea ce priveşte domeniul educaţiei, în municipiul Vaslui funcţionează 47 de
unităţi de învăţământ, dintre care 6 licee. În învăţământul liceal, sunt înscrişi în jur de 5000
de elevi, în fiecare an. Unităţile şcolare deţin 449 de săli de clasă şi cabinete şcolare, 77 de
laboratoare şcolare şi 44 de ateliere. Măsurile prioritare ale strategiilor de dezvoltare, în
domeniul educaţiei, cuprind atât modernizarea şi consolidarea unităţilor de învăţământ, cât
şi restructurarea şi modernizarea procesului educativ. Una din măsurile prioritare vizează
dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de asistenţă socială.
Presa scrisă şi cea audiovizuală sunt foarte bine reprezentate în municipiul Vaslui.
Există patru ziare locale: „Monitorul”, „Adevărul”, „Obiectiv”, „Meridianul”, trei posturi
de televiziune: „Antena1” Vaslui, „TVV” Vaslui, „Impact TV” Vaslui şi un post de radio:
„Unison” Vaslui.
Contextul economic:
Judeţul Vaslui este una dintre zonele mai puţin cunoscute ale ţării. Deşi problemele
ridicate de şomaj şi de nivelul de trai nu au fost soluţionate încă, regiunea are un potenţial
deosebit, atât turistic, cât şi economic, iar semnele redresării au început să apară. Datorită
costului scăzut al mâinii de lucru, dar şi apropierii de locurile industriale din cele mai
bogate centre economice din regiune (Iaşi, Bacău), judeţul Vaslui poate prezenta interes

66
pentru investitori. Situarea în apropierea unui aeroport internaţional (Iaşi, la 75km)
constituie un avantaj important.
Economia judeţului are un caracter predominant agrar, datorită, în primul rând,
suprafeţei mari de teren agricol (75% din suprafaţa totală a judeţului) şi numărului ridicat
de persoane care locuiesc în mediul rural şi se ocupă cu agricultura (peste 50% din
populaţia ocupată desfăşoară activităţi în agricultură). Beneficiind de soluri fertile, judeţul
Vaslui are un potenţial uriaş pentru dezvoltarea agriculturii. Din păcate, însă, acest
potenţial nu a fost suficient exploatat. Sunt necesare investiţii mari, care, până acum, nu s-
au ridicat la nivelul aşteptărilor.
După căderea comunismului, întreprinderile din zonă au fost scoase la vânzare, iar
în prezent cea mai mare parte a unităţilor industriale este în proprietate privată. Acest lucru
nu înseamnă rezolvarea problemelor din industria vasluiană. Multe dintre acestea au mari
dificultăţi de adaptare la noile cerinţe ale economiei de piaţă, necesită investiţii în
echipamente performante şi un management de calitate. Cea mai importantă ramură
industrială este industria uşoară: ţesături, confecţii, tricotaje, încălţăminte. În industria
uşoară lucrează majoritatea femeilor din zonă. Există o puternică concentrare a producţiei
industriale în localităţile urbane ale judeţului, în timp ce zonele rurale au un caracter
predominant agricol. Ţinând seama de cerinţele adaptate la Piaţa Unică Europeană,
ramurile economice cu cele mai mari perspective de dezvoltare pe termen mediu şi lung
sunt industria alimentară, serviciile şi turismul.
Din punctul de vedere al investiţiilor străine, judeţul Vaslui ocupă unul din ultimele
locuri la nivel naţional, datorită poziţiei geografice, dar şi imaginii nu tocmai favorabile pe
care o are în ţară. Cele mai semnificative investiţii străine sunt înregistrate în industria de
maşini şi echipamente, în industria textilă şi în industria alimentară.
Datorită orientării industriei locale, dar şi a disponibilizărilor care au avut loc ca
urmare a restructurărilor fostelor întreprinderi de stat, în judeţul Vaslui există un disponibil
de forţă de muncă ieftină. Populaţia ocupată reprezintă numai 32,74% din populaţia
judeţului. Rata şomajului, la sfârşitul anului 2003 fiind de 11,9%, faţă de media pe ţară de
7,2%; dintre şomeri, 36,56% sunt femei.
Aspecte demografice:
Populaţia totală a judeţului este de 455049 de locuitori (conform datelor obţinute la
recensământul din 2002), dintre care 49,73% sunt bărbaţi şi 50,27% sunt femei.
Procentajul populaţiei urbane este mai mic decât media naţională (39,3%, faţă de 52,74%),
însă grupa de vârstă 0-19 ani este mai bine reprezentată în judeţul Vaslui decât pe plan

67
naţional (29,46%, faţă de 25,17%). Numărul total al elevilor din judeţul Vaslui era, la
sfârşitul anului 2003, 90856 de elevi. În ultimii ani, numărul elevilor a scăzut continuu,
datorită, în principal, scăderii populaţiei de vârstă şcolară.
Conform Breviarului Statistic al Judeţului Vaslui – 2005- populaţia municipiului
Vaslui, în anul 2004, era de 71252 de locuitori. Numărul total al elevilor care urmau o
formă de învăţământ, în municipiul Vaslui, conforma aceleiaşi statistici, este de 15202, faţă
de 21234, în anul 1990.
Analiza SWOT (Anexa 1) a evidenţiat faptul că avem încredere în colectivul tânăr,
profesionist, dornic de a schimba ceva din atitudinile şi comportamentele copiilor în ceea
ce priveşte consumul de violenţă mediatizată şi că beneficiem de ajutorul studenţilor care
vor să se implice ca voluntari în activităţile organizate. Dorim să ne folosim creativitatea,
cunoştinţele şi priceperile pentru a atrage cât mai mulţi elevi în organizarea şi derularea
activităţilor care le oferă alternative de petrecere a timpului liber la utilizarea mijloacelor
de comunicare de masă în mod excesiv.
Avem încredere că vom reuşi să realizăm colaborări cu mass-media locale, cu
părinţii, cu profesorii, să apropiem şcoala de viaţa reală, de preferinţele şi interesele
elevilor. Considerăm necesară şi utilă introducerea în curriculum-ul şcolar a disciplinei
opţionale „Competenţă pentru mass-media”, pentru ca elevii să capete deprinderea de a
privi critic informaţiile cu care sunt asaltaţi zilnic din partea mass-media, de a selecta
mesajele potrivite.
Trebuie să compensăm lipsa experienţei în proiectarea şi derularea activităţilor,
lipsa pregătirii cadrelor didactice în domeniul mass-media, să contracarăm influenţele
violenţei mediatizate în continuă creştere, la ore de maximă audienţă, să rezolvăm
problema costurilor mari prin atragerea sponsorilor.
Le vom oferi profesorilor tot sprijinul pentru a se implica în proiect, inclusiv un
curs de pregătire în domeniul mass-media, vom informa părinţii şi comunitatea în legătură
cu specificul proiectului, urmărind să îi atragem în participarea la activităţile şi dezbaterile
pe care ne-am propus a le realiza.

68
Scopul proiectului

Proiectul urmăreşte diminuarea efectelor nocive ale violenţei mass-


media asupra copiilor, prin educaţia oferită în şcoală, dar şi în familie şi
prin mijloacele de comunicare de masă.

Caracteristicile proiectului

 Informarea părinţilor şi a cadrelor didactice în legătură cu problemele complexe pe care


le ridică efectele violenţei mediatizate asupra comportamenetelor copiilor şi tinerilor;
 Conturarea unor programe (planuri) de petrecere a timpului liber, în alt mod decât
folosirea mijloacelor de comunicare de masă;
 Consilierea psihopedagogică a copiilor şi tinerilor care sunt dependenţi de jocurile
violente pe calculator, precum şi a părinţilor acestora;
 Realizarea unor reviste, în cadrul fiecărui liceu, în care elevii să găsească informaţii
interesante şi utile;
 Promovarea disciplinei opţionale „Competenţă pentru mass-media” în rândul elevilor,
al profesorilor, al părinţilor;
 Colaborarea tuturor factorilor educativi, familie, şcoală, mass-media în vederea
diminuării efectelor nocive ale violenţei mediatizate asupra copiilor şi adolescenţilor.

Interesul pentru problema violenţei prezentate în mass-media este ridicat pentru foarte
multe persoane din diverse medii profesionale şi sociale. În perioada 26-27 mai 2006, a
avut loc, primul forum naţional dedicat temei „Media, violenţa şi educaţia”, organizat de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, UNICEF, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi
Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Centrul de
Studii Media şi Noi Tehnologii de Comunicare. Au fost două zile de ateliere, discuţii,
prezentări de studii aplicate la care au participat reprezentaţi ai Ministerului Educaţiei şi
Cercetării, sociologi, jurnalişti din presa scrisă şi audiovizuală, reprezentanţi ai societăţii
civile şi ai inspectoratelor şcolare judeţene, profesori şi elevi. Trei teme mari au fost
abordate:
 Violenţa mediatică: între obiect de studiu şi problemă publică;

69
 Violenţa în mediul şcolar şi mediul domestic: cum tratează media actele de violenţă
din şcoli şi din familie;
 Săptămâna presei în şcoli; valorizarea disciplinei „Competenţă pentru mass-
media”.
Prin acest forum naţional având ca temă violenţa în mass-media şi în mediul şcolar, s-a
încercat să se deschidă un dialog între diverse instituţii cu rol educativ, dialog care să fie
continuat.

70
Descrierea populaţiei ţintă

Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt elevii cu vârste cuprinse între 14/15 ani şi
18/19 ani, din municipiul Vaslui. Aceştia provin, în mare parte, din familii având un nivel
socio-economic mediu şi scăzut, ceea ce face ca principalele modalităţi de distracţie, de
relaxare să fie privitul ore întregi la televizor sau jocurile pe calculator (de cele mai multe
ori este vorba de jocuri care promovează violenţa, care imită conflictele armate, “Counter”,
sau altercaţiile dintre mafioţi, “Mafia”). Părinţii şi cadrele didactice nu îi îndrumă în
direcţia alegerii programelor potrivite sau a alternativelor de petrecere a timpului liber. În
majoritatea cazurilor, aceştia nu cunosc preferinţele copiilor în materie de conţinuturi
mass-media, nu discută cu ei subiectele prezentate de mass-media, mai ales subiectele care
tratează aspecte macabre, crime, agresiuni.
În această situaţie este nevoie de mai multă atenţie din partea adulţilor (chiar a
reprezentanţilor mass-media), acordată copiilor şi tinerilor; este nevoie de mai mult timp
petrecut împreună cu persoanele aflate în formare. De asemenea, elevii ar trebui să urmeze
discipline şcolare care tratează fenomenul mass-media, sau măcar subiecte şi teme în
cadrul disciplinelor socio-umane.
Efectele pe care le va avea proiectul asupra elevilor:
 Conştientizarea urmărilor nocive ale urmăririi în exces şi fără o selecţie riguroasă a
programelor mass-media;
 Implicarea în activităţi extraşcolare, care să urmărească utilizarea eficientă a timpului
liber;
 Timp mai mare acordat studiului;
 Comunicarea reală şi eficientă a elevilor cu părinţi, profesori, reprezentanţi mass-
media;
 Resocializarea copiilor şi tinerilor care s-au retras în lumea calculatorului sau a
televizorului.

71
Obiectivele proiectului

Tipul obiectivelor Obiective directe Obiective indirecte


Obiective pe termen  O1. Să oferim cadrelor  Să atenţionăm
scurt didactice un training, în întreaga
perioada 7-14 septembrie, comunitate în
vizând caracteristicile mass- legătură cu
media; efectele
 O2. Să înfiinţăm redacţiile negative ale
revistelor lunare, cu ajutorul mass-media
cadrelor didactice din fiecare asupra copiilor
şcoală şi liceu, până la data de 1 şi tinerilor;
octombrie (redacţiile vor fi  Să determinăm
formate din elevi, un profesor realizatorii de
coordonator, un reprezentant produse
mass-media); mediatice să fie
 O3. Să facem cunoscut mai responsabili
proiectul prin mijloacele de în ceea ce
comunicare (ziare, televiziune); priveşte

72
Obiective pe termen  O4. Să organizăm câte o mesajele pe care
mediu întâlnire cu părinţii, în fiecare le transmit
liceu, la care să se dezbată publicului, în
problema influenţelor violenţei special celui
din mass-media şi rolul tânăr;
părinţilor în diminuarea acestor  Să îmbunătăţim
influenţe; comunicarea,
 O5. Să realizăm întâlniri cu parteneriatul
reprezentanţii mass-media, în între instituţia
cadrul şcolii, cu elevi şi şcolară şi mass-
profesori; media.
 O6. Să colaborăm la realizarea
unei emisiuni – dezbateri, la
Antena1 Vaslui;
 O7. Să facem cunoscut
opţionalul “Competenţă pentru
mass-media” în rândul elevilor,
părinţilor, profesorilor;
 O8. Să oferim programe
(planuri) de petrecere a timpului
liber, în alt mod decât prin
utilizarea mijloacelor de
comunicare de masă;

73
Obiective pe termen  O9. Să acordăm asistenţă
lung psihopedagogică părinţilor şi
elevilor, în cadrul cabinetelor de
consiliere psihopedagogică;
 O10. Să organizăm o tabără de
vară, cu participarea elevilor
din toate liceele oraşului, cu
tema “Violenţa în mass-media”;
 O11. Să facilităm reintegrarea
socială, prin favorizarea
interacţiunilor în cadrul
grupurilor şcolare.
 O12. Să realizăm împreună cu
elevii, profesorii, părinţii,
jurnaliştii câte o revistă pe lună,
în fiecare liceu.

74