Zootehnie

ZOOTEHNIE - Modul de curs IDD
PARTEA I
CRE{TEREA {I EXPLOATAREA BOVINELOR

CAPITOLUL 1
SITUA}IA CRE{TERII BOVINELOR
1.1. No]iuni introductive. Importan]a cre[terii

bovinelor
Prin produsele lor, bovinele contribuie la asigurarea unui

procent `nsemnat din hrana popula]iei. Cre[terea bovinelor ocup\ [i va
ocupa locul prioritar `n economia produc]iei animale. Importan]a
cre[terii lor este dat\ de varietatea produselor pe care le furnizeaz\ ca
produse principale: lapte, carne; produse secundare: piei, gunoi de
grajd; subproduse de abator: unghii, coarne, sânge, p\r etc. for]\ de
munc\.
Laptele este cel mai important produs, datorit\ compozi]iei
chimice complexe, valorii biologice ridicate [i gradului `nalt de
digestibilitate. Con]ine peste 100 de substan]e necesare organismului
uman, din care 20 de aminoacizi, 10 acizi gra[i, 25 vitamine [i 45
elemente minerale. Exprimat\ `n calorii, valoare nutritiv\ a unui litru de
lapte este echivalent\ cu circa 400 g carne de porc, 750 g carne de vi]el,
7-8 ou\, 500 g pe[te, 2,6 kg varz\, 125 g pâine etc.
Importan]a laptelui const\ nu numai `n valoarea nutritiv\
deosebit\, ci [i `n faptul c\ poate fi transformat `ntr-un num\r foarte
mare de produse lactate (peste 1000), ceea ce contribuie la
diversificarea alimenta]iei umane.
Hrana consumat\ este transformat\ cel mai economic `n lapte;
astfel, la acela[i consum de hran\, vacile de lapte dau o produc]ie
echivalent\ din punct de vedere energetic cu 1000 Kcal, pe când
animalele supuse `ng\[\rii produc, prin depunerile de carne [i seu, cca.
840 Kcal. Din produc]ia total\ de lapte produs\ pe glob, mai mult de
90% este dat\ de vaci.
-1-
Cre[terea [i exploatarea bovinelor
Carnea. De[i produc]ia de carne furnizat\ de bovine reprezint\

cca. 35-40% din produc]ia mondial\ de carne, se estimeaz\ o cre[tere a
ponderii acesteia `n consumul mondial. Cre[terea cerine]elor pentru
carne de bovine se explic\ prin valoarea nutritiv\ [i dietetic\ a acesteia.
Alte produse. Bovinele furnizeaz\ de asemenea [i produse
secundare deosebit de valoroase, respectiv peste 90% din pieile folosite
`n industrie [i 75% din gunoiul de grajd produs de toate speciile.
Cre[terea bovinelor prezint\ importan]\ [i prin contribu]ia la
cre[terea eficien]ei economice datorit\ faptului c\ folose[te judicios
furajele fibroase [i suculente, precum [i toate produsele secundare din
produc]ia vegetal\.
1.2. Situa]ia [i evolu]ia cre[terii bovinelor pe glob
Cre[terea bovinelor este influen]at\ de un complex de factori

naturali [i socio-economici. Se apreciaz\ c\ pe glob exist\ aproape 1,3
miliarde bovine, cele mai mari concentr\ri de efective fiind `n 6 mari
centre importante: America de Nord (S.U.A., Canada, Mexic); Europa
[i Asia (China, India); America de Sud (Brazilia, Argentina, Columbia);
Africa [i Australia; Orientul apropiat; Oceania.
Analizând reparti]ia efectivelor de bovine pe glob, rezult\ c\
cele mai numeroase sunt `n Asia (cca. 30% din efectivul mondial). ~n
America de Sud `ns\ se cresc rase specializate pentu produc]ia de carne,
iar `n Asia efectivele sunt formate din specii mai pu]in productive,
comparativ cu taurinele (bivoli, zebu etc.).
Fa]\ de o cre[tere a efectivelor pe glob de 6,1% `n perioada
1979-1991, `n unele continente cre[terea a fost mai mare (Asia cu
+13,6%; America de Sud cu +14,7%), iar `n altele s-a `nregistrat un
regres (Europa cu –9,5%; Oceania cu –7,4%; America de Nord [i
Central\ cu –7,6%).
Reducerea efectivelor `n ]\rile dezvoltate se datoreaz\, `n
principal, intensific\rii procesului de ameliorare [i perfec]ion\rii
metodelor de exploatare, ceea ce a determinat realizarea unor produc]ii
medii [i globale superioare. ~n Europa, luat\ `n ansamblu, produc]ia de
lapte a crescut cu apropae 50% `n ultimii 20 ani.
-2-
~n unele ]\ri vest europene, pentru a limita cre[terea produc]iei

globale, statul sprijin\ pe acei fermieri care reduc efectivele de taurine,
exploatate pentru lapte.
1.3. Situa]ia [i evolu]ia cre[terii bovinelor `n ]ara

noastr\
~n trecut, `n ]ara noastr\ cre[terea bovinelor nu s-a bucurat de

aten]ia cuvenit\, de[i existau condi]ii deosebit de favorabile. ~n
perioada dintre cele dou\ r\zboaie mondiale, odat\ cu `nfiin]area I.N.Z.
s-au luat o serie de m\suri pentru stimularea cre[terii acestei specii.
Sub patronajul I.N.Z. iau fiin]\ sindicatele de cre[tere ale
diferitelor rase de taurine. M\surile privind organizarea ponderii raselor
ameliorate, la `nviorarea exportului de animale, la cre[terea veniturilor
cresc\torilor, a interesului lor pentu cre[terea taurinelor.
Datele stastistice din 1938 arat\ c\ efectivul era de 3.653.000
cap. din care efectivul matc\ reprezint\ 48,9% asigurând o densitate de
25,2 cap/100 ha teren arabil. Atât densitatea cât [i produc]iile realizate
pe cap de vac\ (965 l lapte) erau cu totul nesatisf\c\toare. ~n aceast\
perioad\ majoritatea vacilor erau din rasa local\ Sur\ de step\. Dup\
cel de-al doilea r\zboi mondial s-au luat o serie de m\suri care au dus la
redresarea cre[terii taurinelor, `n mod deosebit `n fermele de stat.
Conform ultimilor date statistice, `n 1993 efectivul de bovine
era de 3.683.000 capete, foarte apropiat de cel existent `n 1938. Sub
aspect calitativ `ns\, efectivul actual este superior celui din 1938,
dovad\ produc]ia medie de lapte de peste 3050 l lapte.
Pentru redresarea cre[terii taurinelor `n perspectiv\ se impun
urm\toarele m\suri:
♦ Dezvoltarea bazei furajere, prin `mbun\t\]irea [i exploatarea
ra]ional\ a paji[tilor naturale [i cultivate, sporirea suprafe]elor cu
culturi furajere `n special trifoliene [i sfecl\ furajer\ pân\ la nivelul
]\rilor apusene, utilizarea mai bun\ a resurselor furajere secundare
din produc]ia vegetal\ [i industria alimentar\;
♦ Stimularea cre[terii taurinelor `n gospod\riile popula]iei prin
pre]uri stimulative, acordarea de credite avantajoase pentru
cump\rarea de animale de ras\, construc]ii de ad\posturi [i
achizi]ionarea de utilaje pentru mecanizarea microfermelor;
-3-
♦ ~mbun\t\]irea activit\]ii de reproduc]ie a taurinelor pentru ridicarea

procentului de fecunditate [i natalitate;
♦ Organizarea `n noile condi]ii, a `ns\mân]\rilor artificale cu material
seminal congelat, pentru realizarea `n cel mai scurt timp a
progresului genetic scontat;
♦ Ap\rarea s\n\t\]ii taurinelor prin eradicarea principalelor boli
contagioase (tuberculoz\, leucoz\), prevenirea [i combaterea
sterilit\]ii diminuarea afec]iunilor mamre [i podale etc.
-4-
CAPITOLUL 2
CLASIFICAREA BOVINELOR
Din punct de vedere al sistematicii zologice, bovinele fac parte

din clasa Mammalia, subclasa Eutheria, ordinul Ungulata, subordinul
Artiodactyla, grupa Ruminantia, familia Cavicorne (Bovidae),
subfamilia Bovinae.
~n subfamilia Bovinae sunt dou\ genuri: Bos [i Bubalus. Genul
Bos cuprinde la rândul s\u urm\toarele subgenuri: Bos taurus, Bibos,
Bizon, Poephagus.
Bovinele sunt animale de talie mare sau mijlocie, cu trunchiul
lung, larg [i adânc, cu dimorfism sexual accentuat. Sunt animale
erbivore [i rumeg\toare cu stomacul compartimentat, pentru a folosi
bine celuloza. Au membre puternice care se termin\ prin dou\ unghii
(ongloane) formând copita despicat\. Au coada lung\, pielea groas\,
p\rul scurt [i neted.
2.1. CLASIFICAREA RASELOR DE TAURINE
Rasele de taurine se pot clasifica dup\ aptitudinea productiv\

principal\, gradul de ameliorare, provenien]\, origine etc.
a) Dup\ aptitudinea productiv\ principal\:
- rase pentru lapte: Holstein-Friz\, Jersey, Angler;
- rase pentru carne: Charolaise, Hereford;
- rase mixte: Simmental, Schwyz;
- rase de trac]iune: Sur\ de step\.
b) Dup\ gradul de ameliorare rasele pot fi:
- rase primitive (neameliorate) `n evolu]ia c\rora omul a
intervenit mai pu]in [i care, de obicei, au o produc]ie
sc\zut\;
- rase perfec]ionate care se caracterizeaz\ printr-un nivel
productiv foarte ridicat `n direc]ia respectiv\ de exploatare.
c) Dup\ provenine]\ sau ]ara de formare:
- rase locale (autohtone)
- rase de import.
-5-
Rasele de taurine existente la noi `n ]ar\ vor fi clasificate ]inând

seama de provenien]a lor, de gradul de ameliorare [i caracterul
produc]iei, astfel:
A. Rase autohtone:
a) primitive: Sur\ de step\ [i Vaca de munte (Moc\ni]a)
b) ameliorate:
- mixte: B\l]at\ româneasc\, Brun\ de Maramure[, Pinzgau
de Transilvania;
- de lapte: B\l]at\ cu negru româneasc\, Ro[ie dobrogean\.
B. Rase importate:
- de lapte: Holstein Friz\, Ro[ie danez\, Jersey;
- mixte: Simmental, Schwyz, Pinzgau;
- de carne: Hereford, Charolaise
2.1.1. Rase locale neameliorate
Rasa Sur\ de step\. Provine din Bos taurus primigenius [i a

fost foarte r\spândit\ `n ]ara noastr\ pân\ la primul r\zboi mondial.
La ora actual\ arealul ei s-a restrâns foarte mult, datorit\
`ncruci[\rilor de absorb]ie cu rase perfec]ionate. Condi]iile
pedoclimatice `n care a tr\it rasa au determinat apari]ia mai multor
variet\]i: moldoveneasc\, transilv\nean\, ialomi]ean\ (dun\rean\),
dobrogean\.
2.1.2. Rase locale ameliorate
Rasa B\l]at\ româneasc\ (BR)

Origine [i mod de formare. Este rezultatul `ncruci[\rilor de
absorb]ie al taurinelor Sur\ de step\ cu Simmental. Importurile de
taurine din rasa Simmental s-au f\cut la `nceput (1870) `n zona
R\d\u]i-Suceava, apoi (1880) `n zona Media[ului, Sighi[oarei [i
Lugojului, iar din 1900 `n zona Odorheiului. Dup\ cel de-al doilea
r\zboi mondial s-au f\cut din nou importuri de Simmental din Elve]ia [i
Austria pentru consolidarea `nsu[irilor rasei B\]at\ româneac\.
~nsu[irile morfologice [i productive. Se asem\n\ cu rasa
Simmental. Culoarea este b\l]at\ galben cu alb, culoarea galben\
putând avea nuan]e de la galben deschis pân\ la ro[u. Capul [i
-6-
membrele de la genunchi [i jarete `n jos sunt `ntotdeauna albe.

Mucoasele au culoarea roz caracteristic\. Coarnele [i unghiile sunt de
culoare galben-deschis.
Conforma]ia corpoal\ este `n general armonioas\, iar
constitu]ia robust\. Capul este potrivit de lung, larg [i adânc cu linia
superioar\ dreapt\. Ugerul este asimetric dar mare, cu sferturile
posterioare mai dezvoltate decât cele anterioare, ]esutul glandular
dezvoltat, membre lungi, puternice, cu aplomburi `n general corecte.
Dac\ este bine `ntre]inut\, rasa B.R. d\ produc]ii de 3500-4000
l cu 3,8% gr\sime. Recordist\ absolut\ a fost vaca Zana de la S.E.Z.
Juncu-Bon]ida, care `n lacta]ia a IV-a a realizat 13212 l lapte cu 4,09%
gr\sime.
~n ceea ce prive[te produc]ia de carne, rasa se remarc\ prin
`nsu[iri favorabile. Tineretul mascul realizeaz\ sporuri medii zilnice de
1000-1200 g, cu un consum specific de 5,2-6,5 UN/kg. La 13-15 luni
pot realiza mase corporale de 450-500 kg. Tineretul femel de
reproduc]ie, la 6 luni are o mas\ corporal\ medie de 170-180 kg. La 12
luni ajunge la aproximativ 300 kg, iar la 18 luni (vârsta de reproduc]ie)
la 420-430 kg. Randamentul la sacrificare variaz\ `ntre 52-57%.
Defectele mai des `ntâlnite ale rasei sunt:
- masa corporal\ cu 10-15% mai mic\ decât cea dorit\, crupa
`ngust\, coada prins\ sus, l\rgimea trunchiului [i
adâncimea toracic\ mai mici decât stabile[te standardul
rasei;
- defectele de aplomb ca jarete deschise, “coate de vac\”,
panardism etc.;
- capacitatea productiv\ foarte variabil\;
- uger asimetric, indicele mamar având valori de 43,9%, mai
pu]in pretabil la mulsul mecanic
- viteza de muls redus\ de 1,09 l/minut.
Perspective. Va fi principala ras\ din ]ar\, reprezentând 40%
din efectivul de taurine. Va fi crescut\ `n ras\ curat\ [i se va ameliora
prin “presiunea de selec]ie prin masculi” folosind la reproduc]ie tauri
testa]i amelioratori autohtoni sau material seminal din import provenit
de la cei mai valori[i tauri testa]i amelioratori.
Se vor crea 8-10 linii prin “izolare reproductiv\”, care vor
furniza materialul femel necesar fermelor de elit\, apoi se va practica
-7-
crosul `ntre linii. ~n continuare va fi crescut\ `n zona colinar\ [i de

podi[ din Transilvania, Banat, Cri[ana [i nordul Moldovei.
Rasa Brun\ de Maramure[ (B)

Origine [i mod de formare. S-a format `n urma `ncruci[\rilor
de absorb]ie a rasei Sur\ de Step\ [i Moc\ni]a cu rasa Schwyz adus\ `n
zona Sighetului din 1880, de c\tre muncitorii forestieri din Austria [i
Germania.
La `nceput `ncruci[\rile s-au f\cut la `ntâmplare, dup\ care
`ntre anii 1877-1900 au fost importate taurine din Germania [i Austria.
Dup\ anul 1900 s-au importat noi efective din Elve]ia. Un rol important
`n r\spândirea rasei `n sudul ]\rii respectiv regiunea Subcarpatic\, l-a
avut cresc\toria statului de la Runcu, `nfiin]at\ `n 1907. ~n zona
Maramure[ului rasa se extinde tot mai mult, astfel c\ dup\ primul
r\zboi mondial efectivul de taurine din aceast\ ras\ [i meti[ii au ajuns
s\ reprezinte 45%.
Dup\ 1948-1949, pentru refacerea efectivului s-au f\cut
importuri mari de taurine Schwyz, `n special tauri, care au fost
distribui]i sta]iunilor de mont\ din Maramure[, subcarpa]ii Munteniei,
Olteniei [i Moldovei.
Arie de r\spândire [i efective. ~n afar\ de zona principal\ de
formare - Maramure[ - rasa este r\spândit\ [i `n zona Subcarpa]ilor
Moldovei, Munteniei [i Olteniei [i reprezint\ 30% din efectivul total de
taurine din ]ar\.
Pentru a ne da seama de valoarea materialului biologic existent
`n ]ar\, men]ion\m c\ `ntre anii 1923-1940 s-au exportat peste 10000
cap femele [i 200 masculi `n Grecia, Turcia, Israel, Italia, Cehoslovacia
[i chiar Austria.
~nsu[iri morfologice [i productive. Este o ras\ mult mai
omogen\ decât B\l]ata româneasc\. Se `ncadreaz\ `n tipul mixt de
produc]ie lapte-carne. Talia este de 124-130 cm, cu o mas\ corporal\ de
450-550 kg la vaci, 800-900 kg la tauri.
Constitu]ia animalelor este de tip fin-robust\, temperamentul
vioi, comportamentul blând. Are o dezvoltare corporal\ propor]ional\,
adâncimi mari, talia [i masa corporla\ mijlocie, dar lungimi ceva mai
mici.
-8-
Culoarea este brun\, cu diferite nuan]e, de la [oriciu-argintiu la

brun-negricios. Are caracteristic un inel de culoare mai deschis\ `n
jurul botului. Nuan]a de culoare este mai deschis\ pe linia superioar\ a
corpului [i pe fe]ele interne ale membrelor.
Capul este scurt, larg [i expresiv, cu linia superioar\ dreapt\,
uneori oblic\ postero-anterior, trunchiul lung, adânc [i destul de larg,
abdomenul bine dezvoltat, crupa larg\ dar p\trat\ [i membrele scurte
dar puternice.
Ugerul de form\ [i dezvoltare variabil\, este bine prins cu
`nsu[iri mai bune pentu mulsul mecanic decât al rasei B.R.
Produc]ia medie de lapte este de 3500-3800 l, cu 3,7-3,8%
gr\sime. Recordista rasei este vaca Dida de la Ulmeni-Buz\u, care a dat
9898 l cu 4,1% gr\sime. ~n ceea ce prive[te produc]ia de carne, tineretul
bovin realizeaz\ sporuri zilnice de 800-1000 g, cu un consum specific
de 5,5-6,5 UN/kg spor.
Calit\]i. Rasa are numeroase calit\]i, dintre care amintim:
prolificitate bun\, tineretul putându-se monta la 17-18 luni când ajunge
la 370-380 kg; rezisten]\ [i adaptabilitate; o produc]ie bun\ de lapte [i
de carne, dac\ se asigur\ condi]ii corespunz\toare de `ntre]inere [i
furajare.
Defecte. Comparat\ cu rasa Schwyz, are o mas\ corpral\ mai
mic\ cu cca. 100 kg, precocitate [i procent de gr\sime mai sc\zute,
lungimi [i l\rgime mai reduse, unele defecte de conforma]ie [i de
aplomb (jaret deschis, chi[i]\ scurt\ etc.) mo[tenite de la rasele locale
care au contribuit la formarea ei.
Perspective. Datorit\ calit\]ilor sale, rasa Brun\ de
Maramure[, va fi ca pondere a dou\ ras\ de la noi cu 30% din efectiv.
Va fi crescut\ `n ras\ curat\ `n Maramure[ [i `n toat\ zona subcarpa]ilor
r\s\riteni [i meridionali. La reproduc]ie se vor folosi tauri autohtoni
testa]i amelioratori, precum [i tauri de mare valoare zootehnic\ din
import, `n special din rasa Brun\ american\.
Programul de ameliorare prevede c\ se vor crea `n cadrul rasei
circa 6 linii, fiecare fiind crescut\ `n 1-3 ferme de elit\, apoi se va
practica crosul `ntre linii.
Rasa B\l]at\ cu negru româneasc\ (BNR)
-9-
Origine [i mod de formare. Rasa Friz\ a p\truns `n ]ara

noastr\ `nc\ de la sfâr[itul secolului trecut dar f\r\ a l\sa urme
benefice. ~ncepând din 1960 s-au f\cut importuri organizate de vaci [i
tauri din Danemarca, Olanda, Canada, S.U.A. etc. S-au importat 54453
juninci, 129 tauri [i 135828 doze de material seminal congelat.
Materialul biologic importat s-a reprodus `n ras\ curat\ [i
totodat\, s-a folosit la `ncruci[\ri de absorb[ie timp de 4-5 genera]ii cu
rasele locale. Din aceste `ncruci[\ri s-a ob]inut o popula]ie care are o
structur\ genetic\ proprie, manifest\ tendin]\ de izolare reproductiv\ [i
este bine adaptat\ condi]iilor locale.
B.N.R. este r\spândit\ `n zona de câmpie din sud-estul [i sudul
]\rii, ca [i `n zonele de câmpie [i de joas\ alitudine din Moldova.
Insu[irile morfologice [i productive. B.N.R. are caractere
morfologice ce se `ncadreaz\ `n cele specifice rasei Friz\ european\,
`nregistrându-se o mare variabilitate, datorit\ provenien]ei diferite a
materialului importat [i condi]iilor de cre[tere [i ameliorare.
Vacile adulte au `n medie, talia de 127,2 cm [i o greutate de
550 kg, profilul lateral trapezoidal, ugerul voluminos [i aptitudini bune
pentru mulsul mecanic. ~n ceea ce prive[te culoarea, nu se `nregistreaz\
diferen]e semnificative fa]\ de rasele parentale. Nivelul productiv al
popula]iei active este de 4000 l lapte cu 3,8% gr\sime. Produc]ia medie
`n fermele de elit\ a fost de peste 4500 l.
Rasa manifest\ aptitudini bune [i pentru produc]ia de carne.
Astfel, la 12 luni tineretul realizeaz\ o mas\ corporal\ de 350 kg, iar la
17 luni de 450 kg, `nregistrându-se un spor mediu zilnic de cre[tere de
950-1000 g la `ngr\[area intensiv\. Randamentul la sacrificare este de
53-55%.
Efectivul mare r\spândit pe o arie geografic\ extins\, structura
genetic\ proprie, tendin]a de izolare reproductiv\, adaptabilitatea bun\
la condi]ile locale, au f\cut ca aceast\ popula]ie s\ fie omologat\ `n
anul 1987 sub denumirea de B.N.R.
Rasa Pinzgau de Transilvania (PT)

Origine [i mod de formare. Este popula]ia de taurine rezultat\
`n urma `ncruci[\rilor de absorb]ie dintre vacile locale Sur\ de step\ [i
de munte cu tauri din rasa Pinzgau, originari din Austria.
- 10 -
Primele importuri s-au f\cut `n Transilvania (Sibiu, Bra[ov [i

Hunedoara) `n anul 1860, apoi `n Cara[-Severin [i Bucovina. Un rol
important `n formarea rasei l-au jucat asocia]iile cresc\torilor din
Beclean (F\g\ra[), Media[ [i Cisn\die.
Arie de r\spândire [i efectiv. La ora actual\ rasa mai este
r\spândit\ `n trei centre:
- `n sudul Transilvaniei, `n jurul Sibiului [i Hunedoarei;
- `n vestul Transilvaniei, respectiv mun]ii Apuseni (jud. Cluj,
Bihor, S\laj [i Alba);
- `n jud. Suceava (nord-vestul Moldovei).
Pân\ la primul r\zboi mondial rasa s-a extins mult, apoi treptat
a cedat locul raselor B\l]at\ româneasc\ [i Brun\ de Maramure[, care
s-au dovedit mai productive. Reprezint\ cca. 4% din efectivul total de
bovine din ]ara noastr\.
~nsu[irile morfologice [i productive. Are un exterior
armonios, cu o conforma]ie caracteristic\ raselor cu aptitudini mixte
(lapte, carne [i trac]iune), temperament vioi, dar blând.
Roba are desenul caracteristic: ro[u-vi[iniu, cu o dung\ alb\ ce
pleac\ de la greb\n pe spinare, [ale, crup\, regiunea perineal\ [i se
`ntinde mai departe pe abdomen pân\ la capul pieptului. De asemenea,
culoarea alb\ formeaz\ câte un inel pe antebra] [i gamb\.
Talia vacilor este curpins\ `ntre 120-130 cm [i masa corporal\
de 400-500 kg. ~n mun]ii Apuseni taurinele din rasa Pinzgau sunt ceva
mai mici. Corpul lor este adânc, cu abdomen mare, membre scurte,
capul scurt, gâtul scurt [i musculos, linia superioar\ u[or `n[euat\, ceva
mai ridicat\ la crup\. Multe vaci au “crupa `n acoperi[“ uneori ascu]it\,
larg\ la [olduri [i strâmt\ la ischii.
- 11 -
CAPITOLUL 3
TEHNOLOGIA REPRODUC}IEI TAURINELOR.
Tehnologia de reproduc]ie reprezint\ ansamblul de m\suri cu

caracter zootehnic, sanitar-veterinar [i organizatoric, aplicat pe flux
biologic [i tehnologic, menit s\ duc\ la perpetuarea speciei [i la ob]inerea
unui num\r maxim de produ[i de la acela[i animal. Taurinele prezint\
unele particularit\]i de reproduc]ie [i anume: se introduc mai târziu la
reproduc]ie (prima f\tare are loc la 27-36 luni); produc maximum un vi]el
pe an [i via]a reproductiv\ nu este prea lung\, necesitând o rat\ de
înlocuire mare (15-25%).
3.1. Factorii care determin\ sporirea efectivului la

taurine
Sporirea efectivului de taurine este condi]ionat\ de numero[i

factori: fecunditate, natalitate, pierderi prin mortalitate [i sacrific\ri de
necesitate la vi]ei, reform\ [i mortalit\]i la vi]ele [i vaci.
Fecunditatea reprezint\ aptitudinea de reproducere a taurinelor,
exprimat\ prin raportul procentual între num\rul vacilor [i vi]elelor
gestante [i cele montate (îns\mân]ate). Principalul efect al fecundit\]ii
este asupra ratei de sporire a efectivului; o fecunditate ridicat\ determin\
o rat\ de cre[tere sporit\ a efectivului [i invers. În acela[i timp,
influen]eaz\: nivelul produc]iei de lapte pe lacta]ie [i pe via]\ productiv\,
nivelul produc]iei de carne, intensitatea de selec]ie [i eficien]a economic\.
Pentru îmbun\t\]irea fecundit\]ii se impun o serie de m\suri:
asigurarea condi]iilor optime de mediu natural [i artificial taurinelor de
reproduc]ie; realizarea unei bune preg\tiri pentru fiecare eveniment de
reproduc]ie (îns\mân]are, gesta]ie, f\tare); planificarea [i organizarea
judicioas\ a reproduc]iei; tratarea la timp a tuturor afec]iunilor
ginecologice.
Natalitatea reprezint\ num\rul de produ[i viabili ob]inu]i de la
100 vaci [i juninci în timp de un an. Este un indicator statistic de sintez\
cu implica]ii deosebite asupra ritmului de sporire a efectivului, a realiz\rii
planurilor de produc]ie la lapte [i la carne [i a eficien]ei economice în
cre[terea taurinelor.
- 12 -
Pierderile la vi]ei. Sunt provocate de mortalitate [i sacrific\ri de

necesitate. Factorii care favorizeaz\ nivelul pierderilor la vi]ei sunt: rasele
sensibile la boli (Ro[ie danez\, Jersey etc.); sexul (mascul); vârsta
(perinatal\); mase corporale anormale ale vi]eilor la na[tere; f\t\rile
gemelare; între]ienerea [i alimenta]ia necorespunz\toare etc.
Se impun o serie de m\suri pentru reducerea pierderilor [i
anume: cre[terea ra]ional\ a vacilor gestante; asigurarea asisten]ei la
f\tare; asigurarea unor condi]ii optime de cre[tere a vi]eilor; aplicarea
unor mijloace imunoprofilactice la vi]ei; diagnosticarea [i instituirea
rapid\ a unor tratamente igienico-dietetice [i medicamentoase privind
afec]iunile digestivo-respiratorii etc.
Pierderile la vi]ele [i juninci. Asigurarea reproduc]iei simple [i
mai ales a celei l\rgite este condi]ionat\ de rata pierderilor la vi]ele [i
juninci. În condi]iile reproduc]iei simple este posibil\ reforma la vi]ele
pân\ la 15%, dar în cazul reproduc]iei l\rgite acestea trebuie s\ se
limiteze numai la sacrific\rile de necesitate, care trebuie s\ fie cât mai
mici.
Reforma [i mortalitatea la vaci. Ie[irile din efectiv ale vacilor
sunt determinate de reforma selectiv\ (eliminarea vacilor cu produc]ii
sc\zute), mortalitate [i reforma de necesitate (eliminarea vacilor cu
afec]iuni grave ireversibile, intoxica]ii, accidente etc.). Dac\ reforma
selectiv\ este necesar\ (10-15%), deoarece constituie o surs\ de inducere
a progresului genetic, mortalitatea [i reforma de necesitate trebuie limitate
la maximum, întrucât diminueaz\ semnificativ efectivul matc\ [i pe cel
total de taurine.
3.2. Programarea reproduc]iei în fermele de vaci
Programarea activit\]ii de reproduc]ie presupune: proiectarea

asigur\rii efectivului [i structurii optime; programarea sezonului de
îns\mân]\ri [i f\t\ri [i a vârstei pentru introducerea vi]elelor la
reproduc]ie.
3.2.1. Programarea asigur\rii efectivului de reproduc]ie [i a

structurii optime
- 13 -
Fermele de vaci pot fi diferen]iate atât dup\ modul de organizare

a reproduc]iei (cu circuit închis sau deschis), cât [i dup\ felul multiplic\rii
efectivului (reproduc]ie simpl\ sau l\rgit\).
Fermele cu circuit închis î[i asigur\ matca din pr\sil\ proprie.
Fermele cu circuit deschis realizeaz\ sporul de efectiv prin cump\r\ri de
la alte ferme. Fermele cu reproduc]ie simpl\ î[i p\streaz\ efectivul
constant, iar fermele cu reproduc]ie l\rgit\ au efectivul-matc\ sporit,
necesitând asigurarea reformei, plus rata cre[terii efectivului. Fermele cu
circuit închis [i reproduc]ie simpl\ cresc numai vi]elele necesare înlocuirii
efectivului, iar cele cu reproduc]ie l\rgit\ cresc toate vi]elele.
La programarea împrosp\t\rii efectivului-matc\ trebuie s\ se
]in\ seama de urm\torii factori: procentul de natalitate, rata reformei [i a
pierderilor la diferite categorii de tineret, rata trecerii la turma de baz\,
rata reformei la vaci etc.
Asigurarea reproduc]iei în ferm\, în condi]ii normale, se bazeaz\
pe proiectarea unei structuri optime ]inându-se seama de: caracterul
reproduc]iei (simpl\ sau l\rgit\); organizarea reproduc]iei (cu circuit
închis sau deschis); direc]ia de ameliorare [i exploatare; locul fermei în
piramida amelior\rii (elit\, testare, înmul]ire, produc]ie); m\rimea [i
amplasarea fermei; nivelul ratelor de reform\ la vaci [i diferite categorii
de tineret; condi]iile de mediu natural [i artificial etc.
În fermele de reproduc]ie [i de produc]ie se cere ca 80% din vaci
s\ fie în produc]ie [i 20% în repaus mamar, respectiv 50% vaci f\tate [i
îns\mân]ate recent, 30% vaci gestante între lunile a III-a [i a VII-a [i 20%
vaci gestante în ultimele dou\ luni.
3.2.2. Programarea sezonului de îns\mân]\ri (monte) [i

f\t\ri
Femelele din specia taurine sunt poliestrice, cu ovula]ie

spontan\, dar cu o manifestare mai puternic\ prim\vara, iar masculii pot
produce sperm\ cu capacitate fecundant\ în tot cursul anului. Ca urmare,
biologia reproduc]iei speciei permite practicarea atât a îns\mân]\rilor [i
f\t\rilor grupate, cât [i a celor e[alonate.
Tabelul 1
- 14 -
Sisteme de monte [i f\t\ri (% din efectivul total de vaci)

Trimestrul
Sistem Speci-
ficare I II III IV
E[alonat Monte 25-30 25-30 20-25 20-25

F\t\ri 25-30 20-25 20-25 25-30
Sezonier Monte 25 – 30 40 30-35
F\t\ri 13-15 70 - 75 12-15
Sistemul de monte [i f\t\ri sezoniere (grupate). Este indicat în

acele unit\]i care nu dispun de baz\ furajer\ corespunz\toare [i nu au
suficiente ad\posturi pentru vi]ei. În acest caz se planific\ în a[a fel
montele ca f\t\rile s\ aib\ loc în num\r mai mare în sezonul II [i III.
Astfel, se planific\ 40% din f\t\ri în sezonul II (prim\vara), 30-35% în
sezonul III (vara), iar restul de 25-30% în celelalte sezoane. În acest caz
vacile care au f\tat prim\vara [i vara dau produc]ii bune, favorizate de
masa verde, iar unit\]ile nu au greut\]i cu ad\postirea vi]eilor.
Sistemul de monte [i f\t\ri e[alonate. Când exist\ o baz\
furajer\ bine pus\ la punct, încât s\ poat\ asigura ra]ii echilibrate vacilor
gestante [i în lacta]ie pe tot timpul anului [i ad\posturi corespunz\toare
pentru vi]ei, cel mai indicat este sistemul de programare al f\t\rilor
e[alonate uniform tot timpul anului. Printre avantajele acestui sistem,
men]ion\m: aprovizionarea constant\ a popula]iei cu lapte [i produse
lactate proaspete; reducerea investi]iilor pentru construc]ia de noi
ad\posturi necesare tineretului, cele existente fiind folosite uniform tot
timpul anului; aprovizionarea uniform\ cu materie prim\ a unit\]ilor de
industrializare a laptelui în tot cursul anului.
3.2.3. Programarea introducerii vi]elelor la reproduc]ie
Programarea momentului optim de introducere a vi]elelor la

reproduc]ie se bazeaz\ pe luarea în considerare a urm\toarelor elemente:
vârsta, dezvoltarea corporal\, armonia corporal\ [i starea general\ a
- 15 -
animalului, precum [i caracterul fermei, respectiv obiectivul amelior\rii

privind masa corporal\.
Vârsta. Introducerea vi]elelor la reproduc]ie se realizeaz\ dup\
pubertate, respectiv dup\ ce gonadele sunt dezvoltate complet morfologic
[i func]ional. Pubertatea apare, în general, la masculi între 7-12 luni [i la
femele între 9-12 luni, cu o variabilitate foarte mare în func]ie de ceilal]i
factori, în special de ras\ [i de hr\nire.
Ca urmare, t\ura[ii se recomand\ a fi introdu[i la reproduc]ie la
16-18 luni, iar femelele, în general, la 18-24 luni, în func]ie de ras\ [i
condi]iile de cre[tere.
Dezvoltarea corporal\. Este un element decizional de care
trebuie s\ se ]in\ seama la programarea introducerii vi]elelor la
reproduc]ie. Acestea trebuie s\ realizeze, fa]\ de maturitatea corporal\,
urm\toarele: 70-75% din greutate, 90-95% din în\l]ime, 85-90% din
lungime [i adâncime, 80-85% din l\rgime.
Propor]iile corporale [i starea general\ a vi]elelor. Acestea
trebuie s\ se caracterizeze printr-o bun\ armonie corporal\, s\ aib\
segmentele [i regiunile propor]ionate, în special indicele pelvin
corespunz\tor, care poate influen]a în mare m\sur\ parturi]ia. De
asemenea, vi]elele trebuie s\ aib\ caractere tipice de ras\, stare bun\ de
între]inere [i s\n\tate.
Caracterul fermei. Programarea introducerii la reproduc]ie se
face diferit în func]ie de caracterul fermei, de obiectivul urm\rit în
ameliorarea masei corporale pentru fiecare ras\. Astfel, în fermele de elit\
se recomand\ ca la introducerea la reproduc]ie vi]elele s\ aib\ masa
corporal\ de 400-420 kg, iar în fermele de produc]ie de 360-400 kg.
Abaterile de la momentul optim de introducere a vi]elelor la
reproduc]ie genereaz\ o serie de neajunsuri, astfel:
introducerea prea timpurie la reproduc]ie produce:
- stagn\ri în cre[tere a junincii;
- f\t\ri distocice;
- vi]ei subponderali, pu]in rezisten]i la îmboln\viri;
- nivel productiv sc\zut la prima lacta]ie;
introducerea târzie la reproduc]ie determin\:
- afec]iuni ale func]iei de reproduc]ie a vi]elei prin apari]ia
fenomenului de degenerescen]\ gr\soas\ a ovarelor, iar
c\ldurile repetate provoac\ chi[ti ovarieni etc.;
- 16 -
- dezvoltarea necorespunz\toare a ugerului [i `nr\ut\]irea

structurii acestuia, datorit\ lipsei gimnasticii func]ionale a
glandei mamare;
- reducerea num\rului de vi]ei [i a produc]iei de lapte pe via]\
productiv\;
- costuri mai ridicate pe animal [i pe unitatea de produs.
3.3. Organizarea [i dirijarea îns\mân]\rii (montei) la

vaci [i vi]ele
Organizarea [i dirijarea insemin\rii (îns\mân]\rii sau montei) la

vaci [i vi]ele necesit\ solu]ionarea urm\toarelor ac]iuni: stabilirea
termenului optim de inseminare; urm\rirea [i depistarea vacilor [i
vi]elelor în c\lduri; alegerea momentului optim de inseminmare, a
sistemului de reproduc]ie [i executarea insemin\rii.
3.3.1. Stabilirea termenului optim de îns\mân]are dup\

f\tare
Stabilirea m\rimii optime a repausului dup\ gesta]ie ("service-

period") are o semnifica]ie deosebit\, deoarece influen]eaz\ nemijlocit
capacitatea reproductiv\ (fertilitatea) taurinelor [i nivelul productiv pe
parcursul lacta]iei respective. De aceea, este necesar ca m\rimea
repausului de gesta]ie s\ nu se stabileasc\ arbitrar, ci luând în considerare
o serie de factori: involu]ia uterin\, vârsta, nivelul productiv, starea de
între]inere [i s\n\tate, particularit\]ile reproduc]iei (u[urin]a fecund\rii [i
f\t\rii, integritatea func]ional\ a aparatului de reproduc]ie etc.).
Din punct de vedere practic, în leg\tur\ cu termenul optim de
inseminare a vacilor dup\ f\tare, recomand\m urm\toarele:
evitarea insemin\rii la primul ciclu de c\lduri, pentru a m\ri
procentul de reu[it\ a îns\mân]\rii [i a reduce inciden]a tulbur\rilor
ginecologice [i, de asemenea, dup\ al cincilea ciclu de c\lduri,
deoarece se diminueaz\ fertilitatea [i se produc pagube economice
reflectate în pierderi de vi]ei, de produc]ie de lapte [i carne;
la al doilea ciclu de c\lduri se vor insemina vacile care se fecundeaz\
greu, cele adulte cu produc]ie mic\ de lapte (2500-3000 kg) [i durat\
scurt\ a lacta]iei (7-8 luni);
- 17 -
la ciclul al treilea de c\lduri se vor introduce la reproduc]ie

primiparele cu produc]ii mici [i stare bun\ de între]inere, ca [i vacile
adulte cu durata lacta]iei [i produc]ie normale (3050-4000 kg);
la al patrulea ciclu de c\lduri se insemineaz\ vacile primipare cu
produc]ii bune de lapte, vacile adulte cu stare slab\ de între]inere, cu
lacta]ii prelungite [i produc]ii ridicate (peste 4500 kg) [i chiar vacile
recordiste, care se fecundeaz\ mai greu;
la ciclul al cincilea de c\lduri se insemineaz\ vacile primipare cu
stare slab\ de între]inere [i produc]ie ridicat\, vacile multipare
recordiste care se fecundeaz\ u[or, ca [i vacile cu afec]iuni ale
aparatului de reproduc]ie.
3.3.2. Urm\rirea [i depistarea vacilor [i vi]elelor în c\lduri
Urm\rirea femelelor în c\lduri. Pentru urm\rirea vacilor [i

vi]elelor în c\lduri se folosesc o serie de mijloace: planul individual de
îns\mân]\ri [i f\t\ri; graficul de urm\rire zinic\ a ciclurilor de c\lduri;
calendarele de reproduc]ie [i "t\bli]a tehnologic\".
Depistarea vacilor [i vi]elelor în c\lduri. La stabilirea timpului
optim de depistare a c\ldurilor trebuie s\ se porneasc\ de la faptul c\
durata c\ldurilor este scurt\ (în medie 18 ore), c\ peste 1/3 din vaci
manifest\ c\lduri mai scurte de 12 ore [i c\ manifestarea c\ldurilor se
face mai ales între orele 0-6 [i seara târziu.
Inciden]a depist\rii diurne a c\ldurilor difer\ astfel: 58%
diminea]a, 28% la prânz [i 49% dup\ amiaz\. Inciden]a maxim\ a
detect\rii c\ldurilor se ob]ine când se realizeaz\ trei observa]ii pe zi, a
câte 30 minute fiecare, dar rezultate bune se înregistreaz\ [i la dou\
observa]ii pe zi, de câte 30 minute, efectuate diminea]a devreme [i seara
târziu, în afara perioadelor de hr\nire [i de muls, care diminueaz\
manifestarea lor.
3.3.3. Alegerea momentului optim de inseminare în timpul

c\ldurilor
Fecunditatea la vaci [i vi]ele este determinat\ de momentul

stabilit pentru inseminare, care variaz\ în func]ie de: durata c\ldurilor;
- 18 -
ovula]ia; durata de supravie]uire a celulelor sexuale; felul, momentul [i

condi]iile insemin\rii.
Durata c\ldurilor. Estrul dureaz\, în medie, 18 ore, cu varia]ii
foarte mari (6-30 ore). C\ldurile apar gradat la 70% din femele [i brusc la
30%, fiind mai intense la cele bine hr\nite [i între]inute [i mai [terse la
cele subnutrite [i ]inute în stabula]ie prelungit\, f\r\ mi[care. Dorin]a de
împreunare a unei femele este de 3-10 ore, fiind eviden]iat\ de acceptarea
saltului, care corespunde [i cu cea mai mare reu[it\ a fecund\rii.
Ovula]ia [i durata de supravie]uire a celulelor sexuale.
Eliminarea ovulelor [i captarea de c\tre pavilionul trompei are loc la 13-
14 ore dup\ încetarea c\ldurilor (în a 31-32-a or\ de la începutul
c\ldurilor).
Spermatozoizii au o durat\ de supravie]uire în tractusul genital
femel de 24 ore. Timpul necesar pentru ca spermatozoizii s\ ajung\ în
oviduct, unde are loc fecundarea, este de 12 ore. Dac\ inocularea spermei
se face înainte de ovula]ie, fecunda]ia depinde de durata de supravie]uire
a spermatozoizilor [i de perioada de capacitare optim\, care este de 8 ore.
Ovulul are o durat\ medie de supravie]uire de 8 ore. În situa]ia în
care ovula]ia are loc înaintea depunerii spermei, fecunda]ia depinde de
durata de supravie]uire a ovulului.
Felul, momentul [i condi]iile insemin\rii. Monta stimuleaz\ în
mai mare m\sur\ secre]ia de ocitocin\, care favorizeaz\ transportul
spermei spre oviduct, decât îns\mân]area artificial\.
Momentul îns\mân]\rii, în raport cu începutul estrului,
condi]ioneaz\ reu[ita insemin\rii. Cea mai mare fecunditate se realizeaz\
atunci când inseminarea are loc la mijlocul estrului (83%), diminuând
apoi (73% la sfâr[itul estrului, 63% la 6 ore dup\ sfâr[itul estrului, 12-
18% dup\ 24-36 ore, iar la 48 ore fecunditatea devine nul\). De
asemenea, se înregistreaz\ o fecunditate sc\zut\ [i în cazul în care
inseminarea are loc la începutul estrului (44%).
Inseminarea trebuie s\ se fac\ în afara orelor de muls [i furajare
(9-10 [i 16-17), de preferat înainte de muls, deoarece ocitocina eliberat\
cu ocazia preg\tirii pentru muls determin\ [i contrac]iile miometrului,
favorizând transportul spermei [i fecunda]ia. În momentul îns\mân]\rii
trebuie s\ existe condi]ii de confort, evitându-se orice factor de stres,
pentru a asigura aportul hormonal cerut [i tonusul muscular normal al
tractusului genital.
- 19 -
3.3.4. Alegerea sistemului de reproduc]ie [i efectuarea

insemin\rii
Sistemul de reproduc]ie. În practica reproduc]iei taurinelor se

folosesc: îns\mân]area artificial\ [i monta.
Îns\mân]area artificial\ prezint\ numeroase avantaje:
maximizeaz\ progresul genetic prin utilizarea celor mai buni tauri;
stimuleaz\ ac]iunea de testare a taurilor; previne transmiterea unor boli
(trichomonoza, vibrioza, bruceloza etc.); permite sincronizarea c\ldurilor;
reduce cheltuielile ocazionate de între]inerea taurilor.
Femelele descoperite în c\lduri trebuie îns\mân]ate la momentul
optim, dar adesea nu se [tie începutul c\ldurilor. Ca urmare, pentru
sporirea [ansei de reu[it\, în fermele de produc]ie se recomand\
executarea a dou\ îns\mân]\ri la intervale de 10-12 ore. Materialul
seminal se controleaz\ periodic în timpul p\str\rii, pentru a-l elimina pe
cel necorespunz\tor.
Monta prezint\ pu]ine avantaje (se asigur\ o fecunditate mai
mare), dar multiple neajunsuri, fa]\ de îns\mân]\rile artificiale. Se pot
întâlni dou\ metode de mont\: liber\ (taurii stau împreun\ cu vacile,
montându-le pe cele în c\lduri) [i dirijat\ (monta se face sub
supravegherea omului, la standul de mont\). Întrucât cele mai mari
neajunsuri le prezint\ monta liber\, se recomand\ ca aceasta s\ fie, pe cât
posibil, evitat\ [i s\ se practice monta dirijat\.
Femelele în c\lduri se examineaz\ clinic (aspectul mucusului)
pentru depistarea cervicitelor [i metritelor. Cele s\n\toase se dirijeaz\
spre standul de mont\. Trebuie s\ se respecte normele de protec]ia muncii
în perioada preg\titoare [i în timpul montei.
3.3.5. Gesta]ia [i factorii de influen]\

Fecundarea are loc în ampula oviductului [i const\ din unirea
pronucleilor femeli [i masculi [i constituirea unui nucleu conjugat
diploid, al unei celule (zigotul) capabil\ s\ realizeze un metabolism
propriu. Dup\ fecundare, zigotul traverseaz\ oviductul [i ajunge în vârful
cornului uterin unde are loc nida]ia, care marcheaz\ începutul gesta]iei,
urmat\ de dezvoltarea [i cre[terea stadial\ a embrionului [i f\tului.
- 20 -
Ca urmare, se impune urm\rirea riguroas\ a fecund\rii [i

gesta]iei la vaci [i vi]ele, folosind un complex de metode zootehnice,
clinice [i de laborator. Cel mai la îndemân\ mijloc îl constituie palparea
intern\ (examenul transrectal), care permite diagnosticarea precoce a
gesta]iei (2 luni) [i cu o precizie foarte mare.
Durata medie a gesta]iei este de 283 zile, înregistrând varia]ii
cuprinse între 278-290 zile, determinate de o serie de factori (ras\, vârst\,
sexul [i num\rul produ[ilor la f\tare, condi]ii de hr\nire [i între]inere
etc.).
3.4. Organizarea [i supravegherea f\t\rii la vaci [i

juninci.
F\tarea reprezint\ un ansamblu de acte fiziologice, care cad sub

inciden]a factorilor neuro-hormonali, metabolici, fizici [i imunologici, ce
provoac\ trecerea produsului de concep]ie din mediul intern în cel extern
[i constituie unul din cele mai importante evenimente ale activit\]ii de
reproduc]ie la vac\.
Preg\tirea pentru f\tare începe cu cel pu]in 10 zile înainte de
împlinirea termenului. Apropierea f\t\rii este marcat\ de unele semne
caracteristice: abdomenul se las\ mult în partea dreapt\ [i scobitura
flancului se adânce[te; ligamentele sacro-iliace se relaxeaz\ [i apar
scobituri de o parte [i de alta a cozii; sacrumul se înfund\ iar coada îsi
pierde rigiditatea; ugerul se tumefiaz\ iar mameloanele se umplu cu
colostru devenind adesea divergente. Parturi]ia poate avea loc în ad\post
sau în maternitate [i, incidental, la p\[une.
F\tarea în ad\postul de vaci obi[nuit, de[i asigur\ o mai bun\
supraveghere a f\t\rii în timpul zilei [i evit\ stresul mut\rii, determin\
disconfort (spa]iu limitat) [i favorizeaz\ r\spândirea bolilor infecto-
contagioase creând, totodat\, condi]ii de morbiditate pentru noul n\scut.
F\tarea în maternitate este cea mai indicat\, deoarece asigur\
confort (spa]iu [i lini[te), igien\ riguroas\, atât parturientei, cât [i noului
n\scut, asisten]\ calificat\ la f\tare ziua [i noaptea. Între]inerea în
maternitate se realizeaz\ fie pe un stand corespunz\tor ca lungime [i
l\]ime (2,0-2,25/1,40-1,50 m), fie în box\ individual\ (2,80-3,0/2,40-2,50
m).
- 21 -
Capacitatea maternit\]ii se coreleaz\ cu efectivul-matc\ [i

programarea f\t\rilor, necesitând existen]a unui num\r de trei
compartimente func]ionale separate, care s\ permit\ aplicarea principiului
"totul plin, totul gol", respectiv un loc pentru 10-12 vaci.
Popularea [i depopularea trebuie s\ se realizeze dup\ grafic, care
se întocme[te în func]ie de frecven]a f\t\rilor [i num\rul de locuri
existente (popularea 1-2 zile, sta]ionarea în maternitate 15 zile înainte [i
15 zile dup\ f\tare, depopularea o zi, cur\]enia mecanic\ dou\ zile,
dezinfec]ia [i repausul 3-5 zile).
Introducerea vacilor [i junincilor în maternitate este precedat\ de
o igien\ corporal\ riguroas\; se acord\ o importan]\ deosebit\ igienei
trenului posterior, care se spal\ cu solu]ie c\ldu]\ de permanganat de
potasiu 1‰, [tergerea cu o pânz\ de sac [i sp\larea ongloanelor. Regimul
de hr\nire se recomand\ s\ fie dietetic, la discre]ie, bazat pe fibroase de
foarte bun\ calitate [i concentrate.
3.4.1. Supravegherea f\t\rii [i tratarea parturientei
Înainte de f\tare , cu 2-4 ore, apar semnele prodromale: femela

devine nelini[tit\, manifest\ apetit abolit, apar durerile ceea ce face ca
animalul s\ se culce [i s\ se scoale des, s\ priveasc\ spre flanc, urineaz\
frecvent, iar la p\[une se retrage spre marginea cirezii.
F\tarea are loc în doi timpi: f\tarea propriu-zis\, care const\ în
preg\tirea pentru f\tare (deschiderea colului uterin) cu durata de 16-24
ore, angajarea [i expulzarea f\tului (1-4 ore), respectiv eliminarea
învelitorilor fetale (2-6 ore).
Stadiul de preg\tire pentru f\tare trebuie s\ se desf\[oare
spontan, f\r\ interven]ie, îngrijitorul supraveghind vaca de la distan]\. În
timpul angaj\rii [i progresiunii vi]elului, îngrijitorul se apropie de animal,
asigur\ igiena conductului vulvo-vestibular cu ap\ cald\ [i va controla
expulzarea f\tului. În mod normal, placenta se elimin\ spontan dup\ 1,5-
6,5 ore de la f\tare.
Dup\ f\tare, vaca, fiind transpirat\, se bu[umeaz\, se fere[te de
frig [i curent, se igienizeaz\ trenul posterior (conductul vestibulo-vaginal
va fi sp\lat cu ap\ cald\ în care se dizolv\ 1-2‰ piatr\ acr\) [i se
administreaz\ barbotaje (8-10 l) la 30-45' dup\ f\tare, cu repetare la 2 ore
- 22 -
[i jum\tate; aceste barbotaje sunt constituite din ap\ cald\, 1-2 l lichid
amniotic, 50 g sare [i 250 g t\râ]e de grâu.
Se vor sp\la vulva, anusul, coada [i ugerul cu ap\ cald\ [i se va
introduce o fiol\ de metilergometrin maleat 1%, dup\ care se va a[tepta
8-10 ore. În cazul în care placenta nu se elimin\ se va interveni prin
extrac]ie manual\ dup\ 18-20 ore de la f\tare. Pentru evitarea unor
infec]ii puerperale se recomand\ urm\torul tratament: executarea în
primele dou\ zile de la f\tare a dou\ lavaje vestibulo-vaginale pe zi, cu 1-
1,5 l ceai de mu[e]el c\ldu], în care s-au dizolvat 0,5 g permanganat de
potasiu, iar în urm\toarele dou\ zile un lavaj pe zi, diminea]a.
- 23 -
CAPITOLUL 4
TEHNOLOGIA CRE{TERII VACILOR GESTANTE.
Vacile gestante, premerg\tor f\t\rii, au nevoie de o preg\tire

special\, care se refer\ la acordarea repausului mamar optim, între]inerea
[i hr\nirea ra]ional\.
4.1. Repausul mamar optim al vacilor gestante
Necesitatea repausului mamar. Repausul func]ional al glandei

mamare, dup\ lacta]ie, este obligatoriu, datorit\ urm\toarelor
considerente:
ugerul este foarte solicitat pe parcursul lacta]iei, întrucât pentru
producerea unui litru de lapte vehiculeaz\ 400 l sânge;
organismul vacii în timpul lacta]iei este solicitat, fiind nevoit s\
elimine prin lapte 375 kg SU, 138 kg lactoz\, 108 kg protein\, 105
kg gr\sime, 21 kg s\ruri minerale etc., necesitând o perioad\ pentru
refacere;
suprasolicitarea organelor [i aparatelor (circulator, respirator,
digestiv, neuroendocrin), consecutiv unui metabolism intens
determinat, pe de o parte de secre]ia laptelui, iar pe de alt\ parte, de
greutatea f\tului, învelitorilor [i lichidelor fetale (65-70 kg);
crearea unor rezerve nutritive în organism, care se folosesc în faza de
debut a lacta]iei, când bilan]ul nutritiv este negativ.
Durata optim\ a repausului mamar se stabile[te în func]ie de
diferi]i factori: ras\ [i vârst\, nivel productiv [i durata lacta]iei, stare de
între]inere [i de s\n\tate, sezon de f\tare, condi]ii de furajare etc. În
consecin]\, durata repausului mamar la vaci se poate acorda dup\ cum
urmeaz\:
40-50 zile tuturor vacilor adulte cu produc]ii mici de lapte [i stare de
între]inere respectiv s\n\tate bune;
50-60 zile vacilor adulte cu produc]ii mici [i mijlocii de lapte [i stare
de între]inere slab\;
60-65 zile vacilor adulte cu produc]ie bun\ de lapte [i stare medie de
între]inere;
- 24 -
65-75 zile vacilor adulte cu produc]ie mare de lapte [i stare de

între]inere bun\, precum [i primiparelor care au f\tat la vârsta
normal\, cu produc]ie mic\ sau mijlocie;
75-90 zile vacilor primipare cu produc]ie ridicat\ de lapte [i celor
adulte recordiste, cu stare slab\ de între]inere;
peste 90 zile vacilor primipare f\tate prea timpuriu (23-24 luni), cu
produc]ie ridicat\ de lapte, ca [i vacilor adulte recordiste cu stare de
între]inere [i s\n\tate necorespunz\toare.
În]\rcarea vacilor. În practic\, vacile reac]ioneaz\ diferit la
în]\rcare întâlnindu-se: vaci care în]arc\ singure (cele cu produc]ie mic\
[i lacta]ie scurt\); vaci care în]arc\ u[or (5-6 zile), sau greu (12-14 zile) la
interven]ia omului [i vaci care nu în]arc\ la interven]ia omului (cele cu
produc]ie record). Ca urmare, trebuie luate urm\toarele m\suri:
la vacile care în]arc\ u[or se reduce nivelul alimenta]iei, se scot
suculentele [i se diminueaz\ frecven]a mulsului [i ad\p\rii;
la vacile care în]arc\ greu, pe lâng\ aceste m\suri, se poate interveni,
la nevoie [i prin înlocuirea ra]iei de fân cu paie, se schimb\ locul în
ad\post, se controleaz\ cel pu]in o dat\ pe zi starea ugerului, mai ales
în cazul reducerii frecven]ei mulsului, pentru a surprinde apari]ia
edemelor;
în cazul vacilor care nu în]arc\ la interven]ia omului se renun]\ la
m\surile men]ionate, vaca în]\rcând singur\ cu dou\ zile înainte de
f\tare, necesitând îns\ un nivel optim de hr\nire, repaus sexual sporit
etc.
4.2. Tehnologia între]inerii vacilor gestante
Ad\postirea. Vacile gestan]e aflate în repaus mamar se pot

între]ine în urm\toarele variante: în ad\post obi[nuit pe stand sau la un
cap\t de ad\post; în ad\post obi[nuit, cu excep]ia ultimelor 10-15 zile
înainte de f\tare, când se transfer\ în maternitate; în ad\posturi
(compartimente) speciale de vaci în repaus mamar, iar cu 10-15 zile
înainte de f\tare se transfer\ în maternitate.
Îngrijirea corporal\. Se realizeaz\ printr-un pansaj zilnic
riguros. În aceast\ faz\ nu se cur\]\ ongloanele, iar în perioada de
maternitate se face o igien\ corporal\ specific\.
- 25 -
Regimul de mi[care. Vara, regimul de mi[care cel mai bun se

asigur\ prin p\[unat, iar iarna mi[carea în padoc [i dirijat\. Vacile trebuie
s\ parcurg\ zilnic, pe vreme favorabil\, 2-3 km.
4.3. Tehnologia hr\nirii vacilor gestante
În orientarea hr\nirii trebuie s\ se ]in\ seama c\ în timpul

repausului mamar apetitul vacilor este minim [i c\ în ultimele dou\ luni
de gesta]ie, care corespunde repausului mamar, cre[terea fetusului este
maxim\. O hr\nire abundent\ a vacilor în aceast\ perioad\ poate
contribui la cre[terea exagerat\ a fetusului, urmat\ de distocii la f\tare.
Tabelul 2
Norme zilnice pentru vaci în ultimele 2 luni de gesta]ie
(dup\ Gh. Burlacu, 1983)
Masa corporal\ S.U. U.N. PB Ca P Mg Na
(kg) [i prod. de (kg) D (g) (g) (g) (g)
lapte (l/zi) (g)
Juninci 450 kg: 8,5 8,6 550 57 31 10 15
pân\ la 60 l
Vaci de 500 kg
60-41 l 8,5 7,1 405 46 28 10 15
40 -21 l 8,2 7,6 530 50 29 11 17
sub 20 l 8,2 8,5 665 55 30 12 18
Vaci de 600 kg
60-41 l 9,6 8,1 455 52 33 11 17
40 -21 l 9,5 8,8 600 56 34 12 18
sub 20 l 9,5 9,8 750 61 36 13 20
Vaci de 700 kg:

60-41 l 10,7 8,8 510 52 38 13 17
40-21 l 10,5 9,6 665 59 40 14 20
sub 20 l 10,5 10,6 795 67 41 15 22
Din aceste motive, ra]ia vacilor nu trebuie s\ aib\ un con]inut

energetic prea mare, dar s\ fie echilibrat\ în ceea ce prive[te necesarul de
proteine, s\ruri minerale [i vitamine. Acoperirea cerin]elor de proteine [i
- 26 -
de minerale, în special de calciu [i fosfor, sunt strict necesare fetusului

pentru cre[terea ]esuturilor [i mineralizarea oaselor.
În caz de caren]\, o parte din calciu [i fosfor sunt antrenate din
oasele vacii c\tre fetus, cu consecin]e negative asupra mineraliz\rii
oaselor, dar [i asupra produc]iei de lapte la lacta]ia urm\toare. Caren]ele
vitaminice [i minerale din ra]ia vacilor în gestatie avansat\ au influen]\ [i
asupra propriet\]ilor nutritive [i imunologice ale colostrului.
Volumul ra]iei nu trebuie s\ dep\[easc\ 1,5-1,7 kg substan]\
uscat\ la 100 kg greutate vie, aceasta fiind perioada cu apetitul cel mai
sc\zut. Principalul component al ra]iei în perioada de iarn\ trebuie s\ fie
fânul de bun\ calitate, format din graminee [i leguminoase. Nutre]ul
murat de bun\ calitate (în special semifânul) poate fi utilizat f\r\
restric]ie, dar dac\ are o aciditate ridicat\ trebuie exclus înc\ de la început
din ra]ie. În timpul verii hrana vacilor gestante trebuie s\ se bazeze pe
nutre] verde care, în cantitate de 40-60 kg zilnic, poate acoperi în
întregime cerin]ele de substan]e nutritive, cu condi]ia s\ aib\ o
compozi]ie floristic\ adecvat\.
Nutre]urile concentrate se administreaz\ în aceast\ perioad\ în
cantit\]i mici sau deloc, în func]ie de starea de între]inere a vacii, de
calitatea nutre]urilor de volum care formeaz\ baza ra]iei [i de produc]ia
de lapte planificat\. Prezen]a nutre]urilor concentrate în ra]ie, este strict
necesar\ în ultima lun\ de gesta]ie [i în special în ultimele 2-3 s\pt\mâni.
Aceasta fiindc\ apetitul vacilor, respectiv capacitatea de ingerare, ating
nivelul minim, ceea ce impune cre[terea concentra]iei energetice a ra]iei.
În principiu, cu 2-3 s\pt\mâni înainte de f\tare se începe
administrarea zilnic\ a 2 kg de nutre] combinat, ra]ia m\rindu-se cu 0,5
kg la 1-3 zile, în a[a fel încât în momentul f\t\rii s\ se ajung\ la un nivel
de concentrate care s\ poat\ men]ine produc]ia de lapte planificat\. Apa
de b\ut trebuie s\ îndeplineasc\ toate condi]iile de calitate, respectiv s\
fie curat\, lipsit\ de germeni patogeni, cu temperatura de minim 11-12
o
C. În lipsa ad\p\torilor automate, ad\parea vacilor se va face de cel
pu]in 3 ori pe zi.
CAPITOLUL 5
TEHNOLOGIA EXPLOAT|RII TAURILOR DE

REPRODUC}IE
- 27 -
Dat\ fiind importan]a taurilor în procesul de înmul]ire, ca [i în

inducerea progresului genetic se impune ca ace[tia s\ beneficieze de
condi]ii optime de între]inere, hr\nire [i folosire.
5.1. Tehnica între]inerii taurilor.
Ad\postirea. Taurii se pot între]ine în sistem legat sau liber, în

ad\posturi specifice (închise, semideschise sau deschise), cu capacitate
diferit\ în func]ie de profil, caracterul fermei [i valoarea taurilor.
Între]inerea legat\ se întâlne[te în cazul taurilor în a[teptare,
sau a celor din sta]iuni de mont\. Taurii sunt dispu[i pe dou\ rânduri, fie
"cap la cap", fie "crup\ la crup\", ultima fiind varianta cea mai
avantajoas\, deoarece asigur\ condi]ii mai bune de lini[te [i odihn\.
Între]inerea liber\ se practic\ în cazul materialului biologic
valoros, utilizându-se boxele individuale ce asigur\ o suprafa]\ de 9-18
m2/cap. Între]inerea la p\[une se face pe parcele delimitate cu gard
electric, ata[ându-se de inelul nazal al taurilor o bil\ metalic\ de 4-5 kg
pentru a sta lini[ti]i.
Îngrijirea taurilor const\ în pansajul zilnic. S\pt\mânal, se
spal\ membrele [i cozile cu ap\ cald\ [i s\pun. De asemenea, în perioada
de mont\ sau recoltare, se execut\ igiena aparatului genital, prin sp\lare
cu o solu]ie c\ldu]\, antiseptic\ neiritant\ (permanganat de potasiu sau
rivanol 0,1%) pentru evitarea infec]iilor.
Îngrijirea membrelor [i, în special, a ongloanelor trebuie s\ se
fac\ cu rigurozitate, dat\ fiind între]inerea prelungit\ în stabula]ie [i
solicitarea maxim\ în timpul montei sau recolt\rii.
Regimul de mi[care influen]eaz\ condi]ia de reproduc]ie,
cantitatea [i calitatea materialului seminal, durata de exploatare a taurilor.
Ca urmare, se impune realizarea unei mi[c\ri dirijate, în aer liber, timp de
2 ore/zi diminea]a. Aceasta se va realiza diferit în func]ie de caracterul
unit\]ii; astfel, în cazul sta]iunilor de mont\ taurii sunt plimba]i individual
cu bastonul de condus, sau pe grupe de 4-6 capete "la bar\". În cadrul
întreprinderilor SEMTEST, plimbarea taurilor se realizeaz\ cu ajutorul
unor dispozitive mecanice sau electromecanice tip "carusel". Rezultate
bune se ob]in [i prin regimul de mi[care la p\[une sau padoc.
- 28 -
5.2. Tehnica hr\nirii taurilor de reproduc]ie
Printr-o hr\nire adecvat\ trebuie s\ se realizeze men]inerea

taurilor în permanen]\ în "condi]ie de reproduc]ie", care înseamn\ o stare
bun\ de între]inere, f\r\ a se îngr\[a, s\ fie s\n\to[i [i viguro[i, cu
libidoul normal, ap]i de a produce material seminal de calitate superioar\.
Caracterele legate de reproduc]ie au, în general, o heritabilitate sc\zut\
(h2=0,05-0,12), ceea ce înseamn\ c\, de fapt, condi]iile de mediu [i în
special alimenta]ia, sunt cele care determin\ pân\ la urm\ nivelul
indicilor de reproduc]ie.
Cerin]ele de substan]e nutritive variaz\ în func]ie de: masa
corporal\, intensitatea folosirii la reproduc]ie, vârsta [i starea de
între]inere. În principiu, pentru între]inerea func]iilor vitale se calculeaz\
la fiecare 100 kg greutate vie 0,9-1,2 UN [i 90-120 g PBD, cu 1,5-2,0 kg
SU.
În cazul unei activit\]i moderate (pân\ la o mont\ pe zi), se
calculeaz\ un plus de 0,6 UN [i 200g PBD. În cazul unei activit\]i intense
(pân\ la dou\ monte pe zi sau când taurii sunt utiliza]i la îns\mân]\ri
artificiale), peste necesarul de între]inere este nevoie de înc\ 2,0 UN [i
600 g PBD. În acela[i timp, cre[te [i necesarul de s\ruri minerale [i
vitamine. La taurii care nu [i-au încheiat cre[terea, se mai adaug\ un
supliment de hran\ echivalent cu 5,0 UN [i 600 g PBD pentru fiecare kg
de spor planificat.
Ra]ia taurilor se compune în special din nutre]uri fibroase
(fânuri), care asigur\ 70% din substan]a uscat\ în perioada de stabula]ie [i
circa 40% în perioada de var\. Prin fân se poate asigura aproape jum\tate
din proteina necesar\. În ra]ie trebuie incluse cantit\]i însemnate de
nutre]uri concentrate (4-5 kg) prin care se asigur\ concentrarea energetic\
[i este acoperit\ o parte important\ a necesarului de protein\. Indiferent
de modul de administrare al concentratelor, în structura acestora ov\zul
trebuie s\ reprezinte 50-75%, deoarece stimuleaz\ activitatea
spermatogenetic\ [i contribuie la men]inerea condi]iei de reproduc\tor. În
structura nutre]ului combinat trebuie s\ participe suplimentele minerale
sau vitamino-minerale prin care s\ se echilibreze ra]ia sub acest aspect.
Nutre]urile suculente particip\ în ra]ie în cantit\]i mici (morcov
iarna sau nutre] verde p\lit vara), asigurându-se nevoia de vitamine [i o
parte însemnat\ din necesarul de elemente minerale. Este cunoscut faptul
- 29 -
c\ 50% din SU a spermei este format\ din protein\. De[i, prin sinteza
ruminal\ se pot asigura to]i aminoacizii esen]iali, taurii reac]ioneaz\ prin
îmbun\t\]irea calit\]ii spermei, când în ra]ie sunt incluse furaje cu
protein\ bogat\ în aminoacizi esen]iali (lizin\, triptofan, metionon\,
cistin\). Pentru aceasta, în ra]ia taurilor folosi]i intens la reproduc]ie se
recomand\ introducerea a 7-8 ou\ sau 7-8 litri lapte smântânit.
Cerin]ele nutri]ionale pe cap [i zi, pentru un taur de reproduc]ie
cu masa corporal\ peste 700 kg sunt urm\toarele: 12,5 kg SU; 10,5 UN;
1000 g PBD; 50 l ap\; 42 g sare.
???Tabelul 3
Structura ra]iei pentru un taur de reproduc]ie
(masa corporal\ >700 kg)
Specifi- UM Iarna Vara Total
care
pe Total pe Total kg UN PBD g
zi zi
Fân kg 10 1850 6 1080 2930 1612 161

Mas\
verde kg - - 20 3600 3600 648 61
Morcov kg 9 1665 - - 1665 250 16
Ov\z kg 3 555 3 540 1095 1084 100
T\râ]e
grâu kg 1 185 1 180 365 281 39
Sare g 42 8 42 7 15 - -
Ap\ l 50 9250 50 9000 - - -
Total (UN [i PBD g) 3875 377
În medie pecap/zi (UN [i PBD g) 10,61 1,032
5.3. Regimul de utilizare a taurilor de reproduc]ie (la

mont\ sau `ns\mân]\ri artificiale)
Regimul de mont\ anual. La monta dirijat\, taurii în primii ani

de folosire au norma de 30-40 femele, în al doilea an de 60-80 [i apoi de
90-150 vaci.
- 30 -
Regimul de mont\ s\pt\mânal [i zilnic. Taurii tineri (pân\ la 3

ani) se folosesc la 2-3 monte/s\pt\mân\, iar cei adul]i la 4-5
monte/s\pt\mân\ [i 1-2 monte/zi, la interval de 8-10 ore.
Regimul de utilizare a taurilor la îns\mân]\ri artificiale.
Regimul normal de recoltare este de 4 ejacul\ri pe s\pt\mân\, în dou\
zile, câte dou\ recolt\ri consecutive, la intervale de 3-4 zile, ob]inându-se
astfel peste 30 miliarde spermatozoizi pe s\pt\mân\. Regimul intens
presupune 4 recolt\ri pe s\pt\mân\ (de 2 ori, câte dou\ ejaculate).
Înc\rc\tura de femele pe taur la sperma refrigerat\ este de 1200-1500
cap, iar la cea congelat\ de peste 5000-6000 cap.
- 31 -
CAPITOLUL 6
TEHNOLOGIA AMELIOR|RII TAURINELOR.
Tehnologia amelior\rii taurinelor reprezint\ complexul dirijat de

metode [i tehnici aplicate în procesul de reproduc]ie la taurine, prin care
se realizeaz\ modificarea genotipic\ a popula]iilor în succesiunea
genera]iilor, în direc]ia util\ omului.
Ecua]ia fundamental\ a amelior\rii poate fi redat\
astfel:
P = G + E + IGE
în care:
P - produc]ia individual\ sau fenotipul;
G - poten]ialul genetic sau genotipul;
E - condi]iile de exploatare sau de mediu;
IGE - interac]iunea genotip-condi]ii de exploatare.
Ameliorarea poten]ialului genetic al taurinelor se poate realiza
prin schimbarea structurii genetice a popula]iilor, utilizându-se metode [i
mijloace specifice (selec]ia, dirijarea împerecherilor). Aceasta are un
caracter continuu, efectele genetice cumulându-se în timp [i
manifestându-se în condi]ii de exploatare optime.
6.1. Particularit\]ile amelior\rii taurinelor. Direc]ii [i

obiective.
Principalele particularit\]i biologice, cu implica]ii în procesul

amelior\rii taurinelor, sunt urm\toarele:
intervalul mare dintre genera]ii. Este definit ca vârsta medie a
p\rin]ilor la data ob]inerii produ[ilor din descenden]ii re]inu]i la
reproduc]ie [i este în medie de 5 ani. Reducerea duratei acestui factor
se poate realiza prin m\rirea precocit\]ii (realizarea primei f\t\ri la
24-27 luni), sporirea natalit\]ii la peste 90%, practicarea transferului
de embrioni, reducerea mortalit\]ilor [i reformei de necesitate la
tineret;
- 32 -
determinismul genetic redus al principalelor caractere de produc]ie [i

reproduc]ie;
valoarea diferit\, ca semn [i intensitate, a unor corela]ii între
principalele însu[iri de produc]ie.
Principalele surse de progres genetic în ameliorarea taurinelor
sunt: taurii amelioratori, selec]ia vacilor [i reforma selectiv\.
Taurii amelioratori. Folosirea îns\mân]\rilor artificiale, mai
ales cu material seminal congelat, permite o intensitate mare a selec]iei
realizându-se a[a numita "presiune de selec]ie prin tauri amelioratori".
Taurii induc progres genetic în propor]ie de 61-70% din care 43-52% prin
fii [i 18% prin fiice, iar vacile numai 30-39% din care 24-33% prin fii [i
6% prin fiice.
Selec]ia vacilor pate fi f\cut\ prin aplicarea a dou\ tipuri de
programe de ameliorare:
Program de ameliorare cu selec]ia vacilor dup\ performan]e proprii,
specific fermelor de elit\, care se bazeaz\ pe re]inerea tuturor
vi]elelor [i testarea primiparelor dup\ performan]ele proprii la
încheierea lacta]iei sau dup\ primele 100-120 zile de lacta]ie.
Program de ameliorare cu nucleu de pr\sil\ care se bazeaz\ pe
realizarea progresului genetic numai prin vacile din lotul de pr\sil\ [i
care poate fi aplicat în fermele de produc]ie.
Reforma selectiv\ care presupune eliminarea din efectiv a
vacilor slab productive.
Direc]ia de exploatare a taurinelor se reflect\ în ponderea pe
care o au cele dou\ produc]ii principale, laptele [i carnea. Având în
vedere aceste elemente, programele de ameliorare în ]ara noastr\ prev\d
consolidarea tipului mixt de taurine, pentru realizarea concomitent\ a
unor produc]ii mari de lapte [i carne, în condi]ii de economicitate ridicat\.
Obiectivele amelior\rii necesit\ orientarea selec]iei spre tipul de
vac\ cu o dezvoltare corporal\ mijlocie spre mare, o bun\ dezvoltare a
ugerului [i aptitudini foarte bune pentru mulsul mecanic, un poten]ial
genetic ridicat, precocitate bun\, fertilitate ridicat\, rezisten]\ organic\
deosebit\.
6.2. Selec]ia taurinelor de reproduc]ie. Producerea

dirijat\ a t\ura[ilor de reproduc]ie.
- 33 -
Programul de producere dirijat\ a genera]iilor de t\ura[i destina]i

selec]iei, în vederea utiliz\rii la îns\mân]\ri artificiale sau mont\ se
bazeaz\ pe urm\toarele ac]iuni: stabilirea necesarului anual de t\ura[i
candida]i pentru reproduc]ie; stabilirea necesarului de vaci-mame de
tauri; nominalizarea vacilor-mame de tauri; nominalizarea fermelor de
elit\; nominalizarea împerecherilor pentru ob]inerea genera]iilor de
t\ura[i.
Necesarul anual de t\ura[i candida]i pentru reproduc]ie. Se
stabile[te în func]ie de de urm\toarele elemente: num\rul de tauri
necesari la îns\mân]\ri artificiale [i la mont\; intensitatea de utilizare a
taurilor în a[teptare [i a celor testa]i amelioratori; ponderea vacilor
îns\mân]ate artificial, diferen]iat pe rase; rata de înlocuire anual\ a
taurilor folosi]i la îns\mân]\ri artificiale [i la mont\ [i intensitatea
selec]iei la taurii testa]i dup\ performan]e proprii [i descenden]i.
Necesarul anual de vaci-mame de tauri. Se stabile[te în func]ie
de: necesarul de t\ura[i pentru testul performan]elor proprii; procentul de
natalitate realizat; raportul dintre sexe [i propor]ia t\ura[ilor re]inu]i din
împercheri nominalizate.
Identificarea [i nominalizarea anual\ a vacilor-mame de
tauri. Are loc în dou\ etape succesive: identificarea candidatelor vaci-
mame de tauri [i alegerea propriu-zis\ a vacilor poten]ial-mame de tauri.
Nominalizarea, rolul [i func]ionarea fermelor de elit\.
Fermele de elit\ sunt unit\]i care se situeaz\, din punct de vedere al
rolului pe care îl au, în vârful piramidei amelior\rii. Ele concentreaz\
femelele cele mai valoroase din fiecare ras\, de]inând majoritatea vacilor-
mame de tauri.
Rolul fermelor de elit\ este de a produce t\ura[i destina]i pentru
îns\mân]\ri artificiale [i mont\. Totodat\, fermele de elit\ trebuie s\
participe la testarea dup\ descenden]i a t\ura[ilor cu minimum 25% din
efectivul de femele pentru reproduc]ie.
Nominalizarea anual\ a împerecherilor pentru ob]inerea
genera]iilor de t\ura[i. Nominalizarea împerecherilor impune realizarea
urm\toarelor trei ac]iuni:
Alegerea [i definitivarea vacilor-mame de tauri, în raport de
necesit\]i (se vor alege 1/4-1/3 din totalul vacilor preselectate).
Stabilirea taurilor parteneri pentru împerecheri nominalizate, în care
scop se întocme[te, pentru fiecare ras\, lista primilor 10-15 tauri
- 34 -
testa]i amelioratori, în ordinea valorii lor de ameliorare. În scopul

acceler\rii progresului genetic, pentru cele mai valoroase vaci-mame
de tauri nominalizate se va procura anual material seminal congelat
de la cei mai buni tauri din lume.
Potrivirea perechilor este opera]iunea de finalizare a m\surilor
anterioare care asigur\ cre[terea frecven]ei genotipurilor valoroase.
Prin potrivirea perechilor "se cl\de[te" ereditatea viitorului produs,
opera]iunea fiind o lucrare de mare fine]e tehnic\. Ea necesit\
cunoa[terea genotipului [i a însu[irilor fenotipice specifice tipului
actual, ca [i a celui de perspectiv\, a gradului de înrudire a
animalelor, a corela]iilor dintre diferite caractere [i însu[iri urm\rite
în ameliorare.
6.3. Selec]ia t\ura[ilor de reproduc]ie. Selec]ia vacilor

de reproduc]ie.
Programul tehnic de selec]ie a t\ura[ilor proveni]i din

împerecheri nomonalizate este diferit, în func]ie de destina]ia [i modul de
utilizare la îns\mân]\ri artificiale sau pentru mont\.
6.3.1. Selec]ia t\ura[ilor pentru re]eaua de îns\mân]\ri

artificiale
Comport\ mai multe ac]iuni care se desf\[oar\ etapizat [i anume:

preselec]ia t\ura[ilor de reproduc]ie; selec]ia t\ura[ilor dup\
performan]ele proprii; selec]ia taurilor dup\ testul descenden]ei; stabilirea
valorii de ameliorare a taurilor testa]i.
Preselec]ia t\ura[ilor pentru testul performan]elor proprii
În vederea derul\rii programului de selec]ie a t\ura[ilor pentru

re]eaua de îns\mân]\ri artificiale, vi]eii masculi proveni]i din împerecheri
nominalizate sunt supu[i unei preselec]ii, folosind ca surse de informa]ii
pedigreul economic, greutatea [i conforma]ia corporal\.
Selec]ia t\ura[ilor pe baza performan]elor proprii (TPP)
- 35 -
T\ura[ii admi[i în urma preselec]iei, la vârsta de 1-3 luni sunt

"aflui]i" în fermele de testare dup\ performan]ele proprii ale complexelor
SEMTEST, unde sunt între]inu]i pân\ la 15-16 luni.
Pe parcursul test\rii, t\ura[ii parcurg mai multe etape
tehnologice: carantinizare [i acomodare; controlul capacit\]ii de cre[tere;
aprecierea dezvolt\rii [i conforma]iei corporale; aprecierea aptitudinilor
de reproduc]ie, inclusiv pretabilitatea la congelare a materialului seminal.
Se recomand\ între]inerea nelegat\ a t\ura[ilor în boxe individuale [i o
alimenta]ie standardizat\ în vederea ob]inerii datelor comparabile
necesare pentru ierarhizarea [i stabilirea destina]iei.
Aprecierea [i selec]ia propriu-zis\ a t\ura[ilor dup\ performan]e
proprii se realizeaz\ în perioada de vârst\ de la 6 la 15 luni, în trei etape
succesive, diferen]iate ca obiective, în care se urm\resc [i se apreciaz\
aptitudinile pentru produc]ia de carne, corectitudinea conforma]iei în
raport cu tipul urm\rit în selec]ie [i aptitudinile pentru reproduc]ie.
Aprecierea aptitudinilor pentru produc]ia de carne se face pe
baza sporului mediu zilnic realizat [i a capacit\]ii de valorificare a hranei
(U.N./kg spor) pe perioada de vârst\ de la 6 la 12 luni.
Aprecierea conforma]iei, constitu]iei [i dezvolt\rii corporale
are loc tot la sfâr[itul acestei perioade, urm\rindu-se în mod deosebit
încadrarea în tipul dorit atât ca dezvoltare, cât [i ca exterior,
corectitudinea aplomburilor, în special la membrele posterioare [i absen]a
unor anomalii sau defecte de conforma]ie care se transmit ereditar.
Dup\ stabilirea ierarhiei valorice pe baza informa]iilor fenotipice
ob]inute, sunt elimina]i 35-40% din t\ura[i, restul fiind admi[i în etapa
urm\toare, respectiv selec]ia dup\ testul aptitudinilor de reproduc]ie.
Aprecierea aptitudinilor de reproduc]ie se efectueaz\ în
intervalul de vârst\ de la 12 la 15 luni. Prin aceast\ apreciere se urm\resc:
comportamentul sexual (intensitatea manifest\rii libidoului, manifestarea
reflexelor sexuale, temperamentul), acordându-se note în scara 1-5;
însu[irile macroscopice [i microscopice ale spermei, inclusiv
pretabilitatea la congelare a materialului seminal; capacitatea fecundant\
a spermei prin îns\mân]area a 200-500 vaci [i stabilirea testului de "non
return" [i a indicelui de gesta]ie. În urma acestei aprecieri sunt elimina]i
10-15% din t\ura[i.
Pe baza aprecierii aptitudinilor de reproduc]ie se decide
destina]ia t\ura[ilor: la testare dup\ descenden]i; la mont\ în cazul în care
- 36 -
materialul seminal nu se preteaz\ la congelare; la valorificare pentru

carne. În aceast\ etap\ se constituie [i stocurile de material seminal
congelat necesar introducerii în testare dup\ descenden]i.
Selec]ia taurilor dup\ fenotipul descenden]ilor (TD)
Selec]ia dup\ descenden]i sau "progeny test", este metoda care

asigur\ cea mai mare certitudine asupra valorii de ameliorare a unui
reproduc\tor [i este cu atât mai indicat\, cu cât obiectivele ei se refer\ la
caractere [i însu[iri cu heritabilitate redus\ [i de cele mai multe ori
limitate de sex.
Testarea taurilor dup\ descenden]i comport\ trei ac]iuni tehnico-
organizatorice: organizarea test\rii; producerea "programat\" a
descenden]ilor; tehnica test\rii pentru carne [i lapte.
Organizarea test\rii taurilor dup\ descenden]i. Aceast\
ac]iune presupune rezolvarea urm\toarelor probleme: alegerea sistemului
de testare, în "sta]iuni" (centralizat) sau "în câmp" (ferme); stabilirea
num\rului optim de descenden]i pentru testare; stabilirea num\rului de
vaci ce trebuie îns\mân]ate pentru producerea descenden]ei; stabilirea
num\rului de ferme în care se îns\mân]eaz\ vacile pentru producerea
descenden]ei; depistarea [i îns\mân]area vacilor destinate ob]inerii
descenden]ei; întocmirea graficului de folosire a taurilor.
Sistemul de testare în sta]iuni (centralizat) const\ în
compararea, în condi]ii de mediu standardizate, a descenden]ilor mai
multor tauri. Acest sistem presupune îns\mân]area femelelor din diferite
cresc\torii sau ferme, cu material seminal de la taurii ce se testeaz\ dup\
descenden]i. Din produ[ii masculi ai taurului în testare se aleg randomizat
minimum 10 fii, care se supun controlului îngr\[\rii [i aptitudinilor de
abator în sta]iuni speciale de testare.
Fiicele rezultate de la taurul în testare se ]in în fermele de
provenien]\ pân\ devin juninci. Cu dou\ luni înainte de f\tare se aleg
randomizat minimum 20 fiice, care sunt concentrate în sta]iuni de testare
unde se afl\ [i alte loturi de fiice provenite de la al]i tauri în testare. În
aceste sta]iuni, junincile respectiv vacile primipare, sunt crescute în
condi]ii optime de mediu [i supuse controlului oficial de produc]ie.
Datele ob]inute sunt prelucrate [i interpretate cu mijloace
moderne, f\cându-se compararea între descenden]i (descendente) [i
- 37 -
contemporani (contemporane). În final, se stabile[te valoarea de

ameliorare a taurilor testa]i [i ierarhizarea lor dup\ acest criteriu.
Acest sistem are avantajul c\ permite eviden]ierea poten]ialului
genetic prin aplicarea tehnologiilor de exploatare standardizate [i evit\
erorile determinate de varia]ia condi]iilor de mediu. Sistemul prezint\
îns\ numeroase dezavantaje: investi]ii foarte mari pentru construc]ii,
furaje, transportul animalelor, plata personalului, capacitatea limitat\ de
testare.
Sistemul de testare în ferme ("în câmp") const\ în testarea
taurilor dup\ descenden]i în fermele de provenien]\, nominalizate în acest
scop. În acest sistem, testarea fiec\rui taur se face dup\ minimum 15 fii [i
40 fiice, iar contemporanii utiliza]i pentru întregul lot de descenden]i
trebuie s\ provin\ din cel pu]in al]i trei tauri.
Avantajul sistemului este în primul rând de ordin economic,
deoarece se evit\ cheltuielile ocazionate de înfiin]area sta]iunilor speciale.
În acela[i timp, sistemul permite aprecierea unui num\r mai mare de tauri
[i m\rirea certitudinii în apreciere, deoarece testarea se poate face pe un
num\r mai mare de produ[i, iar prin distribu]ia descenden]ilor în mai
multe ferme cre[te corespunz\tor [i coeficientul de corela]ie dintre sursa
de informare [i valoarea de ameliorare. Dezavantajele acestui sistem sunt
legate de varia]iile condi]iilor de mediu dintre ferme [i în cadrul aceleia[i
ferme.
Stabilirea num\rului optim de descenden]i pentru testare. La
testarea pentru carne sunt necesari minimum 8 fii [i optimum 12-15
fii/taur. În cazul test\rii pentru lapte, sunt necesare minimum 20 fiice [i
optimum 25-30 fiice în sta]iunile de testare, respectiv 40 fiice [i optimum
75 fiice în ferme.
Num\rul de vaci ce trebuie îns\mân]ate pentru producerea
descenden]ei se stabile[te în func]ie de sistemul de testare, procentul de
fecunditate [i natalitate, raportul dintre sexe, rata mortalit\]ii [i reformei
la tineret. Se apreciaz\ c\ acest num\r este de minimum 100 [i optimum
150-200 capete în sta]iuni, respectiv minimum 200 [i optimum 300
capete în ferme.
Num\rul de ferme în care se îns\mân]eaz\ vacile pentru
producerea descenden]ei trebuie s\ fie cât mai mare pentru a se anula
diferen]ele de mediu de exploatare dintre ferme.
- 38 -
Depistarea [i îns\mân]area vacilor destinate ob]inerii

descenden]ei. Num\rul minim de 200 de vaci pentru îns\mân]are se
alege randomizat, ele trebuind s\ fie s\n\toase, s\ exprime tipul dorit al
rasei [i s\ fie cuprinse în controlul oficial al produc]iei. Îns\mân]area lor
are loc într-un interval calendaristic de cel mult 90 de zile, pentru o
grupare cât mai strâns\ a f\t\rilor, evitând în felul acesta influen]a
sezonului.
Producerea "programat\" a descenden]ilor. ~n scopul
ob]inerii descenden]ilor [i contemporanilor necesari test\rii pentru carne
[i lapte, se realizeaz\ difuzarea "programat\" a materialului seminal
congelat de la taurii testa]i dup\ performan]ele proprii de c\tre
SEMTEST împreun\ cu D.J.A.R.Z. în unit\]ile nominalizate.
În acest scop, de la t\ura[ii în testare dup\ descenden]i, autoriza]i
de inspectorii zonali ai A.N.A.R.Z., se vor recolta [i congela 1000 doze
material seminal, din care 600 pentru difuzarea programat\, iar 400 se
p\streaz\ în stoc.
Tehnica test\rii taurilor dup\ descenden]i.
Descenden]ii ob]inu]i sunt utiliza]i pentru estimarea valorii de

ameliorare a taurilor în direc]ia produc]iei de carne [i lapte, ac]iuni care se
desf\[oar\ în dou\ etape.
Etapa I - pentru determinarea valorii de ameliorare în direc]ia
produc]iei de carne (TDC). Se desf\[oar\ în intervalul de vârst\ de la 6
luni la 12 luni al descenden]ilor masculi [i se încheie la vârsta de 40-42
luni a taurilor supu[i acestui test.
Testarea se realizeaz\ în unit\]i specializate de îngr\[are, fiind
adaptat\ tehnologiilor aplicate în complexele de îngr\[are. Se consider\
"contemporani" t\ura[ii de aceea[i ras\ proveni]i din al]i tauri, la interval
de ±3 zile fa]\ de descenden]i.
Etapa a II-a - pentru determinarea valorii de ameliorare în
direc]ia produc]iei de lapte (TDL). Aceasta se efectueaz\ în toate fermele
supuse controlului oficial al produc]iei, inclusiv în fermele de elit\
folosindu-se sistemul de testare "`n câmp". Se execut\ controlul
performan]elor fiicelor [i contemporanelor, luându-se în considerare
cantitatea de lapte, gr\sime [i protein\, precum [i aptitudinile ugerului
pentru mulsul mecanic.
- 39 -
Controlul se face pe o lacta]ie normal\ (305 zile), dar poate fi

executat [i pentru primele 100 de zile de lacta]ie. Se consider\
"contemporan\" orice primipar\ provenit\ din alt taur de aceia[i ras\ cu
cel în testare, f\tate într-un interval de ±3 luni fa]\ de descendente.
Stabilirea valorii de ameliorare [i a destina]iei taurilor testa]i
Procedeul cel mai mult utilizat în stabilirea valorii de ameliorare

a taurilor testa]i dup\ descenden]i este cel al compar\rii cu
contemporanii. Aceast\ metod\ folosit\ în prezent în ]ara noastr\
urmeaz\ s\ fie înlocuit\ prin procedee moderne care utilizeaz\ informa]ii
fenotipice [i de înrudire, cum este metoda "BLUP".
În func]ie de valoarea lor de ameliorare, destina]ia taurilor testa]i
poate fi: pentru reproduc]ie [i folosirea la îns\mân]\ri artificiale sau
mont\, respectiv pentru produc]ia de carne.
6.3.2. Tehnica selec]iei vacilor de reproduc]ie.
Selec]ia vacilor dup\ fenotipul propriu
În selec]ia vacilor de reproduc]ie se folosesc criterii principale

(nivelul productiv [i aptitudinile ugerului pentru mulsul mecanic) [i
criterii secundare (conforma]ie-constitu]ie, dezvoltare corporal\ [i
origine).
Aprecierea [i selec]ia vacilor dup\ nivelul productiv
Este criteriul de decizie în selec]ia vacilor de reproduc]ie [i

presupune luarea în considerare a produc]iei de lapte, cantitativ\ [i
calitativ\, pe lacta]ie normal\. Datele necesare aprecierii nivelului
productiv provin din controlul oficial al produc]iei [i se refer\ la:
cantitatea de lapte (kg), cantitatea de gr\sime pur\ (kg), con]inutul
laptelui în gr\sime (%) [i protein\ (%).
Întrucât în momentul aprecierii vacile sunt la vârste [i lacta]ii
diferite, pentru compararea [i interpretarea corect\ a nivelului productiv
se face aducerea la echivalent maturitate. La vacile care au încheiat mai
multe lacta]ii, aprecierea nivelului productiv se poate face fie dup\ media
- 40 -
performan]elor lacta]iilor cunoscute [i stabilirea abaterii fa]\ de media

"contemporanelor" din ciread\, fie dup\ cea mai bun\ performan]\ din
lacta]iile cunoscute.
Aprecierea [i selec]ia vacilor dup\ aptitudinile ugerului pentru

mulsul mecanic
Aprecierea aptitudinilor ugerului pentru mulsul mecanic se face,

de regul\, o singur\ dat\ în via]a animalului, la prima lacta]ie, cu excep]ia
vacilor mame de tauri la care aprecierea se repet\ [i la lacta]ia a treia sau
la o alt\ lacta]ie ulterioar\.
Selec]ia dup\ dezvoltarea corporal\, conforma]ie [i constitu]ie
Dezvoltarea corporal\ este un criteriu secundar de apreciere a

vacilor, dar care trebuie folosit, având în vedere corela]ia pozitiv\ cu
produc]ia de lapte.
Conforma]ia corporal\ [i constitu]ia reprezint\ o surs\ de
informa]ii valoroase asupra însu[irilor biologice generale ale animalului
(vitalitatea, rezisten]a, capacitatea de adaptare, longevitatea,
temperamentul etc.). Aprecierea dup\ conforma]ie [i constitu]ie cap\t\ o
importan]\ maxim\ pentru vacile-mame de tauri [i pentru faptul c\
anumite defecte de exterior pot fi expresia sl\birii constitu]iei [i
manifest\rii într-o stare fenotipic\ grav\ la urma[ii masculi.
6.3.3. Potrivirea perechilor la taurine
În func]ie de caracterul fermei, tipurile de potrivire a perechilor

difer\ astfel:
În fermele de elit\ [i de înmul]ire se recomand\ practicarea
împerecherilor individuale, omogene sau heterogene (crosul `ntre
linii) [i înrudite (consangvinitate moderat\) ceea ce duce la cre[terea
homozigo]iei [i consolidarea unor caractere.
În fermele de produc]ie se recomand\ împerecherile heterogene [i
neînrudite, cu potrivire de grup. În acest caz vacile sunt împ\r]ite în
3-5 grupe de produc]ie, fiec\rei grupe repartizându-i-se un taur de
- 41 -
baz\, respectiv unul înlocuitor, superiori ca valoare grupei de vaci

respective.
6.4. Sistemele de ameliorare utilizate la taurine
Practica amelior\rii taurinelor cunoa[te dou\ sisteme, respectiv

ameliorarea în ras\ curat\ [i ameliorarea prin încruci[are
6.4.1. Sistemul de ameliorare în ras\ curat\.
Ameliorarea în ras\ curat\ se poate face prin împerecherea

animalelor pe baza asem\n\rilor fenotipice (înrudite sau neânrudite).
Împercherile omogene (homogamia). Presupune folosirea la
reproduc]ie a indivizilor cu însu[iri fenotipice asem\n\toare, genera]ie de
genera]ie, f\r\ practicarea consangviniz\rii, cu scopul men]inerii [i
intensific\rii însu[irilor valoroase.
Împercherile heterogene (heterogamia). Presupun folosirea la
reproduc]ie a animalelor cu însu[iri fenotipice diferite, în scopul
amelior\rii unor însu[iri, corect\rii unor defecte, sporirii vitalit\]ii [i
rezisten]ei, sub forma "crossului" dintre linii.
Cre[terea înrudit\ ("inbreeding"). Este sistemul prin care se
împerecheaz\ taurinele din aceia[i ras\ care au un grad de înrudire egal
ori superior mediei rasei sau popula]iei. Dup\ gradul de înrudire mai mult
sau mai pu]in strâns, inbreedingul poate fi: inbreeding propriu-zis
(consangvinizarea), în care are loc o împerechere de tip tat\*fiic\ sau
frate*sor\; crossbreeding - tipul de împerechere în care se realizeaz\ un
grad de înrudire mai redus decât precedentul; linebreeding - tipul de
împerechere prin care se realizeaz\ o "concentrare de sânge" de la
exemplare de mare valoare genetic\ sau de la un str\mo[ comun, în
genera]ii succesive.
Dintre tipurile de inbreeding, în practica amelior\rii taurinelor se
recomand\ folosirea împerecherilor de tip linebreeding. Aceast\ metod\
poate fi practicat\ cu scopul de a men]ine [i multiplica efectele utiliz\rii
la reproduc]ie a unor reproduc\tori de mare valoare [i a muncii de
ameliorare precedente în evolu]ia popula]iilor autohtone.
Cre[terea neânrudit\. Presupune împerecherea animalelor cu
un grad de înrudire inferior rasei ori popula]iei de care apar]in,
- 42 -
coeficientul de consangvinizare fiind sub 1%. Se aplic\ atât sub form\ de

homogamie, cât [i de heterogamie. Programul de ameliorare a taurinelor
prevede folosirea cu prec\dere a sistemului de ameliorare în ras\ curat\
pentru popula]ia activ\ (efective cuprinse în controlul oficial al produc]iei
[i îns\mân]ate artificial) a tuturor raselor noastre.
În fermele de elit\ se recomand\ înmul]irea efectivului prin
izolare reproductiv\ [i practicarea împerecherilor înrudite
(consangvinizare moderat\). În fermele de produc]ie se poate utiliza atât
cre[terea în ras\ curat\, cât [i încruci[area.
6.4.2. Sistemul de ameliorare prin încruci[are.
Ameliorarea taurinelor prin încruci[are are o larg\ aplicabilitate

practic\ [i este folosit\ atât pentru "transformarea" raselor locale slab
productive, cât [i pentru crearea de rase noi [i sporirea în scurt timp a
produc]iei de lapte [i carne. Sistemul de ameliorare prin încruci[are, la
taurine, const\ din: încruci[\ri de ameliorare [i încruci[\ri de produc]ie.
Încruci[\ri de ameliorare
Încruci[area de infuzie. Este o metod\ folosit\ în scopul

corect\rii anumitor defecte ale unor rase sau popula]ii. Pentru aceasta se
practic\ `ncruci[area o singur\ genera]ie.
Încruci[area de absorb]ie (de transformare). Se folose[te pe
scar\ larg\ în scopul "transform\rii" raselor locale neameliorate prin rase
ameliorate, cu însu[iri morfo-productive superioare. Metoda const\ din
încruci[area succesiv\, timp de 3-4 genera]ii, a dou\ rase (de ameliorat [i
amelioratoare), pân\ se ob]ine o popula]ie cu însu[iri morfo-productive
asem\n\toare rasei amelioratoare, urmând ca în continuare s\ se practice
reproduc]ia "în sine".
Încruci[area pentru formarea de rase noi. Presupune
utilizarea la încruci[\ri a dou\ sau mai multe rase de taurine, dup\
scheme diferite, în vederea ob]inerii unui tip nou care s\ aib\ cât mai
multe din însu[irile valoroase ale raselor participante, fiind în acela[i timp
bine adaptat la condi]iile de mediu.
Încruci[\ri de produc]ie
- 43 -
Încruci[area industrial\. Încruci[area industrial\ simpl\ const\

în împerecherea a dou\ rase sau popula]ii diferite [i ob]inerea meti[ilor de
prim\ genera]ie, care sunt folosi]i pentru produc]ia de carne [i, mai rar,
pentru produc]ia de lapte. Meti[ii industriali ob]inu]i se caracterizeaz\
printr-o intensitate mare de cre[tere, valorificarea superioar\ a hranei,
rezisten]\ la boli [i intemperii.
Încruci[area industrial\ de rota]ie ("criss-cross") este o metod\
prin care se folosesc succesiv la încruci[are trei sau patru rase. Poate fi
utilizat\ atât pentru ob]inerea meti[ilor industriali pentru produc]ia de
lapte, cât [i pentru produc]ia de carne.
6.5. Organizarea amelior\rii taurinelor în România
La elaborarea [i aplicarea programului de ameliorare a taurinelor

particip\ o serie de institu]ii centrale [i teritoriale cu caracter tehnico-
[tiin]ific [i de produc]ie, respectiv:
Ministerul Agriculturii Alimenta]iei [i P\durilor (M.A.A.P.).
Stabile[te orient\rile [i liniile directoare în domeniul cre[terii, exploat\rii,
amelior\rii [i p\str\rii s\n\t\]ii animalelor.
Agen]ia Na]ional\ de Ameliorare [i Reproduc]ie `n
Zootehnie (A.N.A.R.Z.). Elaboreaz\, coordoneaz\ [i aplic\ politica de
stat în domeniul reproduc]iei [i amelior\rii animalelor la nivelul întregii
]\ri.
Institutul de Cercetare [i Produc]ie pentru Cre[terea
Bovinelor Balote[ti (I.C.P.C.B.). Fundamenteaz\, elaboreaz\ [i
coordoneaz\, sub raport [tiin]ific, programul de ameliorare a taurinelor pe
]ar\, în colaborare cu A.N.A.R.Z.
Întreprinderea pentru Testarea Reproduc\torilor [i
Producerea de Material Seminal Congelat "SEMTEST"-Balote[ti,
cu cele 6 complexe teritoriale, produce, prelucreaz\, conserv\ [i
difuzeaz\ în teritoriu, prin D.J.A.R.Z. materialul seminal congelat necesar
ac]iunii de îns\mân]\ri artificiale [i organizeaz\ testarea dup\
performan]e proprii, respectiv dup\ descenden]i.
- 44 -
CAPITOLUL 7
CRE{TEREA TINERETULUI TAURIN
7.1. Importan]a cre[terii ra]ionale a tineretului taurin.
Sporirea efectivelor de taurine [i calitatea lor nu se pot realiza

dac\ nu se acord\ o aten]ie deosebit\ [i cre[terii tineretului taurin. De
modul de hr\nire [i îngrijire a vi]eilor depinde starea de s\n\tate [i,
implicit, procentul de morbiditate. Cercet\rile au ar\tat c\ 70% din bolile
care apar la vi]ei în prima lun\ de via]\ se datoresc deficien]elor în
hr\nire [i ad\postire.
Este cunoscut faptul c\ tulbur\rile digestive banale care apar
frecvent la vi]ei din cauza nerespect\rii regulilor de igien\ ale
alimenta]iei, se asociaz\ cu enterite mai grave, iar acestea, la rândul lor,
dau alte complica]ii care tareaz\ animalul pentru toat\ via]a.
Animalele al c\ror proces de cre[tere decurge normal nu numai
c\ ating la vârsta productiv\ greutatea [i dimensiunile normale, dar [i
organele [i aparatele interne prezint\ o dezvoltare normal\, ceea ce
influen]eaz\ capacitatea productiv\. Este cunoscut\ influen]a negativ\ pe
care o are cre[terea nesatisf\c\toare asupra produc]iei de lapte la vacile
adulte. Animalele "infantile", cu dezvoltarea necorespunz\toare a
l\rgimilor, adâncimilor [i, în special, a organelor interne, ca urmare a
condi]iilor de hr\nire nesatisf\c\toare în perioada de cre[tere post-natal\,
dau întotdeauna produc]ii reduse de lapte, comparativ cu animalele care
se dezvolt\ normal.
7.2. Alc\tuirea planului de cre[tere a tineretului taurin
În fermele de vaci cu lapte, activitatea speciali[tilor fiind

îndreptat\ asupra realiz\rii produc]iei de lapte, uneori se neglijeaz\
cre[terea tineretului. Pentru a împiedica apari]ia unei astfel de situa]ii,
este necesar\ alc\tuirea unui plan de cre[tere a tineretului care s\ prevad\
clar ce greut\]i trebuie s\ ating\ vi]eii la vârstele de 6, 12 [i 18 luni,
respectiv sporul mediu zilnic de cre[tere în greutate pentru fiecare etap\.
Greutatea [i sporul planificat sunt mai mari sau mai mici, în func]ie de
- 45 -
greutatea la care vor ajunge animalele la vârsta adult\, cât [i în func]ie de

destina]ia vi]elului.
Pentru vi]elele de pr\sil\ se recomand\ un nivel moderat de
hr\nire, care s\ determine realizarea unui spor mediu zilnic în primele 6
luni de 600-700 g la rasele de talie mic\ [i 650-750 g la rasele de talie
mare. Hr\nirea abundent\ a vi]elelor din rasele de lapte [i mixte, în
primul an de via]\, poate duce la modific\ri ale tipului de metabolism,
orientarea lor spre tipul anabolic [i, ca urmare, spre produc]ia de carne.
Din aceast\ cauz\ ele vor da produc]ii mai mici de lapte la vârsta adult\.
Sporul de cre[tere planificat pentru vi]elele de pr\sil\ între 6-12 luni va fi
de 500-550 g, iar între 12-18 luni de 450-500 g.
Hr\nirea tineretului femel de pr\sil\ trebuie s\ urm\reasc\
dezvoltarea maxim\ a tubului digestiv [i a celorlalte organe interne, a
osaturii [i musculaturii; de aceea, ra]iile administrate vor cuprinde
cantit\]i din ce în ce mai mari de fibroase [i suculente pe m\sur\ ce
tineretul înainteaz\ în vârst\, iar concentratele vor intra în cantit\]i
moderate atunci când fibroasele [i suculentele sunt de calitate slab\.
T\ura[ii destina]i pentru pr\sil\ vor fi hr\ni]i mai abundent decât
femelele [i trebuie s\ realizeze de la na[tere la 6 luni un spor mediu zilnic
de 900 g. Dup\ vârsta de 6 luni vor beneficia de ra]ii adecvate pentru
ob]inerea unui spor mediu zilnic de 900-1000 g. Se va urm\ri dezvoltarea
maxim\ a osaturii [i musculaturii [i se va evita îngr\[area; de asemenea,
se va evita dezvoltarea exagerat\ a abdomenului.
Pentru tineretul destinat îngr\[\rii, tipul de hr\nire trebuie s\
urm\reasc\ valorificarea maxim\ a capacit\]ii de cre[tere a organismului
în primii doi ani de via]\, dar în acela[i timp trebuie s\ fie economic. În
func]ie de sporul planificat, pentru fiecare perioad\ se stabile[te schema
de hr\nire, care cuprinde cantit\]ile de nutre]uri ce vor fi administrate [i
ordinea introducerii lor în hrana vi]eilor. Planul de cre[tere constituie un
ghid, de respectarea lui depinzând ob]inerea unui produs viguros, capabil
s\ dea la vârsta adult\ produc]ii mari.
7.3. Tehnica între]inerii [i hr\nirii vi]eilor
7.3.1. Între]inerea vi]eilor
- 46 -
Ad\postirea. Vi]eii pot fi între]inu]i în profilactoriu [i cre[\, în

maternitate [i cre[\, sau în cu[ti amplasate în afara ad\postului.
Între]inerea vi]eilor în profilactoriu. În profilactoriu, vi]eii
sunt ]inu]i în primele dou\ s\pt\mâni de via]\. Profilactoriul face corp
comun cu maternitatea, având acela[i num\r de compartimente cu
aceasta, aplicându-se principiul popul\rii [i depopul\rii totale.
Vi]eii sunt între]inu]i în boxe individuale sau boxe colective. Se
prefer\ îns\ boxele individuale, deoarece se înl\tur\ contactul între vi]ei,
transmiterea agen]ilor patogeni, frecven]a suptului nenutritiv, iar
supravegherea vi]eilor este mai u[oar\, mic[orându-se astfel inciden]a
diferitelor afec]iuni. Pe peretele frontal al boxei se amplaseaz\
dispozitivul de fixare a g\le]ilor de al\ptare.
Între]inerea vi]eilor în cre[\. Din profilactoriu vi]eii se trec în
cre[\, unde sunt ]inu]i pân\ la vârsta de 6 luni. Cre[a este amenajat\ cu
boxe colective, asigurându-se câte 2 m2 pentru fiecare vi]el. Repartizarea
vi]eilor pe box\ se face având în vedere dezvoltarea corporal\, asigurând
astfel cre[terea lor uniform\ [i u[urând, totodat\, al\ptarea. Fiecare box\
este prev\zut\ cu jgheab pentru concentrate [i suculente, gr\tar pentru
fân, amplasat deasupra jgheabului [i ad\p\toare cu nivel constant.
Între]inerea vi]eilor în maternitate [i cre[\. Maternitatea este
amenajat\ cu boxe pentru mam\ [i vi]el, asigurând o suprafa]\ de 6-7 m2
pe cuplu. Boxele pentru f\tare pot fi amplasate, pe timp de var\, [i în
afara ad\postului, sub copertin\. Vi]eii sunt ]inu]i cu mama în primele 7-
14 zile de via]\, aplicându-se al\ptarea natural\, dup\ care se trec în
cre[\, unde sunt al\pta]i artificial.
Între]inerea vi]eilor în cu[ti individuale amplasate în afara
ad\postului. Conform acestei tehnologii vi]eii sunt trecu]i în cu[ti dup\
subperioada colostral\, unde sunt ]inu]i pân\ la vârsta de 2,5-3
luni.Cu[tile sunt confec]ionate din lemn sau fibr\ de sticl\ [i prezint\
dou\ zone: cu[ca propriu-zis\ (locul de odihn\) [i padocul. Cu[ca
propriu-zis\ are lungimea de 1,5 m, l\]imea de 1,2 m [i în\l]imea de 1,1
m. În cu[c\, indiferent de sezon, se pune un strat de paie, care se
completeaz\ periodic. În padoc (circa 2 m2), în care vi]eii au acces liber,
se amplaseaz\ gr\tarul pentru fân, suportul pentru g\leata de al\ptare sau
ad\pare [i g\leata pentru concentrate.
Se recomand\ ca iarna cu[tile s\ fie amplasate sub copertin\, la
care trei pere]i s\ fie închi[i cu balo]i de paie. În timpul lunilor c\lduroase
- 47 -
de var\, cu[tile se vor amplasa sub un umbrar. Comparativ cu între]inerea

vi]eilor în ad\post, aceast\ variant\ prezint\ dezavantajul necesarului mai
mare de for]\ de munc\, îns\ reduce substan]ial inciden]a diferitelor
afec]iuni, ca urmare a mediului ambiant uscat [i f\r\ noxe, m\rind
totodat\ rezisten]a vi]eilor [i adaptabilitatea acestora la factorii naturali.
7.3.2. Îngrijirea vi]eilor [i regimul de mi[care
Îngrijirea vi]eilor. Imediat dup\ na[tere se cur\]\ de mucozit\]i

gura [i nasul vi]elului, pentru a favoriza respira]ia. Dac\ aceasta nu apare,
se efectueaz\ respira]ia artificial\, prin presarea ritmic\ a membrelor
anterioare pe cavitatea toracic\. Uscarea vi]elului [i activarea circula]iei
periferice se realizeaz\ prin bu[umare cu o pânz\ de sac pe întreaga
suprafa]\ a corpului. Ombilicul se taie la circa 10 cm de abdomen, se
stoarce prin presare [i se dezinfecteaz\ cu tinctur\ de iod, opera]ie care se
repet\ timp de 2-3 zile, evitând astfel apari]ia omphaloflebitelor. Pe
parcursul procesului de cre[tere se execut\ zilnic pansajul.
Mi[carea vi]eilor constituie un factor important de între]inere,
care contribuie la fortificarea organismului, dezvoltarea armonioas\ [i
men]inerea s\n\t\]ii. Vara, vi]eii se scot în padoc de la vârsta de 2
s\pt\mâni, circa 30 minute pe zi, iar dup\ vârsta de o lun\ au acces liber
în padoc toat\ ziua. În padoc se amenajeaz\ un umbrar sub care se
instaleaz\ jgheaburi pentru furajare [i ad\p\tori automate.
7.3.3. Tehnica hr\nirii vi]eilor
Având în vedere particularit\]ile biologice care caracterizeaz\

alimenta]ia în perioada de al\ptare, aceasta se structureaz\ în dou\
subperioade: colostral\ [i de al\ptare propriu-zis\.
Tehnica de al\ptare a vi]eilor în subperioada colostral\
Datorit\ însu[irilor fizico-chimice deosebite, colostrul reprezint\

prima hran\ a noului-n\scut, fiind considerat ca indispensabil pentru
cre[terea [i dezvoltarea lui normal\. Dintre principalele însu[iri ale
colstrului, amintim:
- 48 -
imediat dup\ f\tare, colostrul este mai bogat de circa 2,5 ori în
substan]\ uscat\ [i de 6 ori în proteine, fa]\ de laptele normal;
prin con]inutul ridicat în imunoglobuline, asigur\ transferul
imunit\]ii pasive de la mam\ la f\t;
întrune[te însu[irile laxative care favorizeaz\ evacuarea meconiului.
Tabelul 4
Compoziţia colostrului
Speci- Componente
ficare
Proteine Lac-
S.U. Gră- Săruri
toză
d.c. Albu- simi mine-
Total Caze- rale
mine +
d.c. ină
globuline
La 32,7 21,9 5,6 16,3 6,5 3,0 1,3
fătare
>12ore 20,5 13,7 4,8 8,9 5,6 3,2 1,0
>24ore 18,5 9,5 4,2 5,3 4,8 3,2 1,0
>48ore 14,2 6,5 3,3 3,2 4,2 3,5 1,0
>72ore 13,3 4,2 3,2 1,0 4,1 4,1 0,9
Lapte 12,5 3,5 3,0 0,5 3,6 4,6 0,8

normal
În stabilirea regimului de hr\nire, trebuie avut în vedere c\, de[i

cheagul are cea mai mare pondere fa]\ de celelalte compartimente
stomacale (42%), totu[i volumul lui este limitat (0,5-0,8 l); de asemenea,
compozi]ia laptelui se schimb\ rapid, iar penetrabilitatea mucoasei
intestinale pentru imunoglobuline scade vertiginos în primele 24 ore.
}inând cont de aceste aspecte, se impune s\ respect\m
urm\toarele principii:
administarea primului tain colostral s\ se fac\ la un interval de timp
cât mai scurt de la f\tare, respectiv în prima or\ de via]\, în cantitate
de 0,5-0,6 l;
- 49 -
în prima zi laptele colostral se administreaz\ în cantitate de circa 2,5-

2,8 l, în minimum 5 tainuri;
în urm\toarele 2 zile cantitatea cre[te la 0,7-1,0 l pe tain (3-3,5 l/zi);
din ziua a patra, cantitatea se m\re[te treptat, astfel ca la sfâr[itul
primei s\pt\mâni de via]\ s\ ajung\ la minimum 6 l lapte pe zi,
administrat în 2-3 tainuri;
ra]ia zilnic\ de lapte nu trebuie s\ dep\[easc\ a 7-8-a parte din masa
corporal\ a vi]elului.
Tehnica hr\nirii în subperioada de al\ptare propriu-zis\
Sisteme tradi]ionale de hr\nire a vi]eilor. Se bazeaz\ pe

utilizarea unor cantit\]i mari de lapte, în]\rcarea realizeazându-se la
vârsta de 4-7 luni. Dintre aceste sisteme, cele mai mult folosite sunt
urm\toarele:
Alimenta]ia vi]eilor pe baz\ de lapte integral. Administrarea
lptelui se face în 2-4 reprize zilnice, timp de 3-5 luni, în cazul vi]eilor din
rasele mixte [i de lapte, respectiv 6-7 luni [i la discre]ie pentru cei din
rasele de carne.
Alimenta]ia vi]eilor pe baz\ de lapte normalizat este un
sistem asem\n\tor cu precedentul, în care laptele administrat se
normalizeaz\ la un con]inut de 2% gr\sime. În acest fel se face o
economie de 4,5-7 kg gr\sime pur\ pe vi]el.
Alimenta]ia vi]eilor pe baz\ de lapte integral [i smântânit se
bazeaz\ pe acela[i principiu de economisire a substan]elor grase [i pe
posibilitatea de utilizare timpurie a nutre]urilor vegetale. Laptele integral
se administreaz\ numai în prima lun\ de via]\, dup\ care, în urm\toarele
10 zile, se procedeaz\ la substituirea zilnic\ a 0,5-0,7 l lapte integral cu o
cantitate dubl\ de lapte smântânit, iar `n continuare dieta lichid\ se face
exclusiv cu lapte smântânit. În acest fel se consum\ o cantitate de 150-
170 l lapte integral [i 400-800 l lapte smântânit.
Tabelul 5
Scheme de hrănire în funcţie de vârstă
Perioada de Schema de hrănire (l lapte/zi)
vârstă (zile)
1 2 3 4
- 50 -
0-7 colostru colostru colostru colostru

8-20 6 7 7 7
21-40 7 7,5 7,5 7
41-50 6 7 7 7
51-60 5 6 6 6
61-70 4 5 6 6
71-80 3 4 4 5
81-90 3 3 4 4
91-100 - - 3 4
101-110 - - - 3
111-120 - - - 3
Sisteme intensive de hr\nire a vi]eilor. Se bazeaz\ pe folosirea

unor cantit\]i foarte reduse de lapte, prin înlocuirea acestuia cu
substituien]i de lapte [i nutre]uri concentrate combinate, cu în]\rcarea
foarte timpurie (30-90 zile).
Alimenta]ia vi]eilor cu substituien]i ai laptelui. În ]ara noastr\
se utilizeaz\ "Inlavitul", care înainte de utilizare se dizolv\ în ap\ cald\ la
40-45 oC, în propor]ie de 1:9, [i se administreaz\ vi]eilor la 38-39 oC, în
cantit\]i diferite, corespunz\tor schemei de al\ptare adoptat\.
Introducerea substituien]ilor se face cel mai devreme la vârsta de 5-7 zile
[i cel mai târziu la 14 zile, durata al\pt\rii fiind de 60 zile pentru vi]eii
destina]i îngr\[\rii [i 90-120 zile pentru cei de pr\sil\.
Alimenta]ia vi]eilor cu cantit\]i reduse de lapte integral [i cu
nutre] combinat de tip "starter" are durata de al\ptare de minimum 30
zile [i maximum 40 zile, timp în care se consum\ 100-160 l lapte.
Completarea nevoilor de hran\ se face prin obi[nuirea timpurie a vi]eilor
cu consumul de nutre] combinat de tip "starter", care se asigur\ la
discre]ie pân\ la 4-5 luni.
Sisteme [i metode de al\ptare
Sistemul de al\ptare natural\. Este cel mai vechi procedeu,

întâlnit în tehnologiile de exploatare extensiv\ a taurinelor din rasele de
lapte [i mixte, în gospod\riile popula]iei [i este exclusiv aplicat în
cre[terea raselor de carne. Sistemul are avantajul c\ asigur\ consumul
laptelui la temperatur\ optim\ [i constant\, în doze succesive [i reduse,
- 51 -
ceea ce influen]eaz\ favorabil digestia laptelui, respectiv starea de

s\n\tate a vi]elului. Prezint\ îns\ [i unele dezavantaje [i anume: nu se
cunoa[te cantitatea de lapte ingerat\; îngreuiaz\ selec]ia; favorizeaz\
transmiterea unor boli (bruceloz\, tuberculoz\ etc.).
Sistemul de al\ptare artificial\. Sistemul poart\ aceast\
denumire, deoarece laptele, în prealabil muls, este administrat în consum
prin diferite metode [i înl\tur\ dezavantajele metodei de al\ptare
natural\.
Al\ptarea vi]eilor la g\leat\. De[i reprezint\ una din metodele
frecvent folosite, este mai pu]in indicat\, deoarece vi]elul, fiind lacom,
inger\ laptele de 3-4 ori mai repede decât prin supt, ceea ce determin\
formarea de coaguli mari, o parte din lapte trecând chiar în rumen; ca
urmare, se îngreuiaz\ digestia [i apar deranjamente gastro-intestinale.
Pentru evitarea acestor neajunsuri, se recomand\ introducerea metodei la
vârsta de peste o lun\ a vi]eilor [i administrarea tainului în 2-3 reprize.
Al\ptarea vi]eilor la biberon reprezint\ cea mai bun\ metod\
de hr\nire artificial\, deoarece imit\ suptul natural [i înl\tur\ principalele
neajunsuri ale al\pt\rii la g\leat\. Ca reguli generale ce trebuie avute în
vedere sunt cele ce vizeaz\ condi]iile de igien\, temperatura de
administrare a laptelui, respectarea programului de al\ptare.
Al\ptarea în grup se realizeaz\ cu ajutorul unor dispozitive sau
instala]ii mecanice, care prin metoda "la biberon" asigur\ administrarea
concomitent\ a laptelui la mai mul]i vi]ei.
Tehnica de hr\nire a vi]eilor cu nutre]uri vegetale
Hr\nirea vi]eilor cu nutre]uri concentrate. Acest sortiment

reprezint\ primul furaj vegetal în hrana vi]eilor, deoarece este favorizant
pentru dezvoltarea florei ruminale [i pentru c\ asigur\ cel mai bine
completarea necesarului de substan]e nutritive. În succesiunea diferitelor
sortimente de nutre] concentrat, se recomand\ s\ se înceap\ cu f\in\
cernut\ sau cu fulgi de ov\z [i orz (în primele 2 s\pt\mâni de via]\)
urmat, dup\ 15-18 zile, de t\râ]e de grâu, uruial\ de porumb [i orz, [roturi
de soia [i floarea soarelui, iar dup\ 25-30 zile [i uruial\ de maz\re.
În cazul folosirii metodelor de hr\nire intensive, se administreaz\
numai concentrate combinate produse dup\ re]ete consacrate. Pân\ la
vârsta de 3 luni nutre]urile concentrate se asigur\ la discre]ie, iar în
- 52 -
perioada urm\toare [i pân\ la în]\rcare se asigur\ în func]ie de regimul

dietei lichide [i calitatea celorlalte nutre]uri administrate, f\r\ s\
dep\[easc\ 1,8-2,0 kg.
Hr\nirea vi]eilor cu nutre]uri fibroase. Hr\nirea începe
concomitent cu administrarea celor concentrate, asigurând fânuri de cea
mai bun\ calitate, ca fân m\runt de lucern\ sau trifoi, floare de fân sau
otav\. Consumul ini]ial foarte redus de fân (40-70 g/zi) cre[te la circa
150-200 g zilnic la sfâr[itul primei luni de via]\ [i la 1,0-1,2 kg la finele
lunii urm\toare.
Hr\nirea vi]eilor cu nutre]uri suculente. Primul nutre]
suculent ce se introduce în hrana vi]eilor în sezonul de var\ este masa
verde, care se poate administra din a 14-16-a zi de via]\, de preferin]\ la
iesle, pân\ la vârsta de 6 s\pt\mâni [i sub form\ de p\[une în continuare.
În perioada de iarn\, nutre]urile suculente se administreaz\ la o vârst\
mai târzie, astfel: morcovul dup\ vârsta de 20 zile (preferabil la 4
s\pt\mâni), sfecla furajer\ dup\ vârsta de 2 luni (recomandabil la 3 luni)
[i semifânul de foarte bun\ calitate dup\ vârsta de 3 luni. Nutre]ul
însilozat valoros (aciditate total\ sub 2,5%) se poate utiliza începând cu
sfâr[itul lunii a 4-a (de preferin]\ dup\ vârsta de 6 luni).
Asigurarea nutre]urilor minerale [i a vitaminelor. Când în
hr\nire se folosesc numai nutre]uri obi[nuite produse în unitate, este
necesar ca de la vârsta de 30-40 zile s\ se asigure un amestec mineral
zilnic de 15-17 g (10 g Ca, 6 g P, 1 g microelemente) [i circa 8 g sare,
cantitate care pân\ la 6 luni se dubleaz\. De asemenea, este necesar s\ se
asigure 150-500 U.I. vitamina A [i 25-50 U.I. vitamina D pe fiecare kg
mas\ corporal\, sau 15-20 g untur\ de pe[te/100 kg mas\ corporal\, care
se administreaz\ o dat\ cu laptele smântânit.
Ad\parea vi]eilor este obligatorie înc\ din prima s\pt\mân\ de
via]\. În primele dou\ s\pt\mâni apa se asigur\ de 2-3 ori pe zi, dup\ o
prealabil\ fierbere [i r\cire la 37-38 oC, iar dup\ aceast\ vârst\ se asigur\
la discre]ie prin ad\p\tori automate.
7.3.4. Tehnica de în]\rcare a vi]eilor
Vârsta de în]\rcare difer\ în func]ie de condi]iile asigurate în

perioada de al\ptare, de destina]ia produ[ilor [i de tehnologia de
- 53 -
exploatare. Corespunz\tor acestor principii [i a practicii actuale,

în]\rcarea vi]eilor se poate face timpuriu, normal sau tardiv.
În]\rcarea timpurie (foarte precoce). Se realizeaz\ la vârsta de
28-60 zile, în general numai în unit\]ile care dispun de condi]ii foarte
bune de hr\nire [i îngrijire; în ]ara noastr\ metoda se practic\ îndeosebi în
unit\]ile de îngr\[are intensiv\ [i foarte rar în cele de cre[tere a tineretului
de reproduc]ie.
În]\rcarea normal\ (precoce). Reprezint\, în prezent,
procedeul curent aplicat în cre[terea vi]eilor din rasele de lapte [i mixte
destina]i pentru pr\sil\. Aceast\ în]\rcare se face la vârsta de 80-100 zile
(cel mai frecvent la 90 zile).
În]\rcarea tardiv\. Este o metod\ folosit\ preponderent în
cre[terea vi]eilor din rasele de carne [i se face la vârsta vi]eilor de 5-7
luni. În mod sporadic se mai aplic\ [i la vi]eii de mare valoare din rasele
de lapte sau mixte, destina]i pentru reproduc]ie.
7.4. Tehnica între]inerii [i hr\nirii tineretului femel de

reproduc]ie
Tehnologia de cre[tere a tineretului se refer\ la condi]ile de

hr\nire, între]inere [i îngrijire a acestora, de la în]\rcare [i pân\ la vârsta
de produc]ie.
7.4.1. Tehnica între]inerii tineretului femel de reproduc]ie
Între]inerea în sezonul de iarn\. Se asigur\ în ad\posturi cu

sistem legat sau liber. Ad\posturile în sistem legat sunt prev\zute cu pat
scurt [i sistem de evacuare mecanic\ sau hidraulic\ a gunoiului.
Între]inerea în stabula]ie liber\ se realizeaz\ în boxe colective de 10-20
cap. tineret femel. Stabula]ia liber\ se poate asigura pe spa]ii de odihn\ [i
mi[care cu podea plin\, sau pe gr\tar dar având zon\ individual\ de
odihn\.
Între]inerea în sezonul de var\. Se recomand\ a se realiza pe
p\[une, iar în unit\]ile ce nu dispun de suprafe]e corespunz\toare,
animalele se men]in cea mai mare parte a zilei în padocuri, unde se
asigur\ [i administrarea nutre]urilor verzi. Taberele de var\ se
amenajeaz\ cu acoperi[ul în una sau dou\ pante [i cu cel pu]in un perete
- 54 -
plin, situat pe direc]ia vânturilor dominante. Totoadat\ sunt prev\zute cu

iesle pentru administrarea nutre]ului concentrat [i a suplimentului de
mas\ verde, dispunând de surs\ de ap\ [i padocuri de odihn\ pentru
noapte (4-5 m2/cap).
7.4.2. Tehnica hr\nirii tineretului femel de reproduc]ie
Principiile de baz\ ale hr\nirii ra]ionale a tineretului constau în

administrarea unor nutre]uri de bun\ calitate [i în cantit\]i care s\ asigure
cre[terea [i dezvoltarea normal\ a acestuia, în vederea ob]inerii unor
produ[i cu însu[iri favorabile de produc]ie. În exploatarea tineretului
femel se urm\re[te o cre[tere moderat\, cu o bun\ dezvoltare a aparatului
digestiv [i realizarea unei conforma]ii armonioase, specifice vacilor
pentru lapte. Ca urmare, ponderea principal\ în hr\nirea acestora o vor
avea nutre]urile de volum (fibroase [i suculente), iar concentratele o
propor]ie mai redus\. În acest fel, hrana de baz\ a tineretului femel o
formeaz\ nutre]ul verde administrat la discre]ie în sezonul de var\,
respectiv nutre]urile fibroase [i suculente de bun\ calitate în sezonul de
iarn\.
În sezonul de var\, cel mai favorabil regim de hr\nire se
realizeaz\ prin între]inerea tineretului femel pe p\[une, cu consum de
mas\ verde la discre]ie [i administrarea unui supliment de 1,5-2,0 kg
nutre] concentrat, în func]ie de vârst\ [i de calitatea p\[unii. În unit\]ile
care nu pot asigura suprafe]ele necesare de paji[ti, masa verde se
administreaz\ la iesle, în padoc, unde tineretul trebuie men]inut cea mai
mare parte a zilei. Cantitatea de mas\ verde administrat\ este de 15-20 kg
pân\ la vârsta de 12 luni [i de 20-30 kg peste aceast\ vârst\, suplimentat\
cu cantit\]ile de nutre] concentrat corespunz\toare.
În sezonul de iarn\, `n ra]ie predomin\ nutre]ul suculent, cel
fibros [i apoi concentratele. Tineretul femel în vârst\ de pân\ la 12 luni
trebuie s\ primeasc\ în ra]ie urm\toarele cantit\]i: 3-4 kg fân de bun\
calitate, din care 50% fân de leguminoase; 10-16 kg suculente, din care
50% r\d\cinoase (sfecl\ furajer\), sau 7-10 kg semisiloz [i 1,5-2,5 kg
amestec de nutre]uri concentrate, la care se adaug\ 50-60 g nutre] mineral
(format din 30-40 g cret\ furajer\ [i 20-25 g sare).
Pentru tineretul femel în vârst\ de peste 12 luni, se asigur\: 4-5
kg fân de bun\ calitate, din care 50% fân de leguminoase; 15-24 kg
- 55 -
suculente din care 50% r\d\cinoase, sau 10-15 kg semisiloz, 2-3 kg

amestec de furaje concentrate [i 60-80 g nutre] mineral (40-60 g cret\
furajer\ [i 25-30 g sare).
7.4.3. Tehnica între]inerii [i hr\nirii tineretului mascul de

reproduc]ie
Cre[terea ra]ional\ a t\ura[ilor de reproduc]ie presupune o

tehnologie de cre[tere adecvat\, care s\ favorizeze exprimarea
poten]ialului genetic [i realizarea unor performan]e ridicate, în condi]ii de
confort tehnologic, dar cu investi]ii reduse pe animal.
Tehnica între]inerii t\ura[ilor de reproduc]ie
Între]inerea t\ura[ilor pentru reproduc]ie este diferen]iat\ dup\

cum ace[tia sunt crescu]i în ferme de testare sau în ferme de produc]ie.
În fermele de testare, se poate practica fie între]inerea liber\ în
boxe individuale cu posibilit\]i de mi[care în padocuri, fie între]inerea
legat\ [i cu mi[care dirijat\. Tehnologia actual\ prevede între]inere în
cu[ete individuale în perioada de carantinizare [i acomodare, dup\ 6 luni
între]inerea în boxe individuale, iar peste 12 luni între]inerea legat\.
Boxele individuale sunt a[ezate pe dou\ rânduri, asigurând o suprafa]\ de
2 m2/cap în perioada 4-6 luni [i de 4,5-6 m2/cap în perioada 6-12 luni.
În cazul între]inerii legate, se asigur\ suprafa]a de 1,8-2,3 m2 în
perioada 6-12 luni; pentru perioada 12-18 luni se recomand\ standuri cu
dimensiunile de 2,25/1,30 m, standurile fiind desp\r]ite prin bare
metalice. Între dou\ standuri se asigur\ un loc de refugiu pentru îngrijitor,
de 0,5 m l\rgime. A[ezarea se face "cap la cap", ad\postul fiind prev\zut
cu o alee central\ de furajare [i dou\ alei laterale, sau "crup\ la crup\".
Acest ultim mod de a[ezare este de dorit pentru c\ reduce agita]ia [i
stresarea taurilor. Suprafa]a boxelor ca [i standul sunt confec]ionate din
c\r\mid\ pe cant, cu o pant\ de scurgere de 2%.
Igiena corporal\ se asigur\ zilnic prin pansaj, aten]ie deosebit\
acordându-se igienii pielii din regiunea capului, ongloanelor [i organelor
genitale. Unghiile vor fi verificate în permanen]\, pentru a preveni
deformarea lor [i apari]ia defectelor de aplomb.
- 56 -
Regimul de mi[care prezint\ importan]\ pentru t\ura[i, mai ales

în cazul între]inerii legate. Se va asigura mi[carea individual\ cel pu]in 30
minute zilnic. O aten]ie deosebit\ se va acorda obi[nuirii t\ura[ilor cu
omul, cu mi[carea individual\ la baston, cu introducerea în sala de
recoltare [i cu saltul pe manechin, elemente indispensabile pentru dresajul
corespunz\tor al t\ura[ilor în vederea recolt\rii materialului seminal. Vor
fi evitate zgomotele puternice, bruscarea sau lovirea t\ura[ilor [i al]i
factori stresan]i, prevenind astfel formarea unor deprinderi [i reflexe
negative.
În fermele de produc]ie, t\ura[ii se între]in în sistem legat, pe
stand lung din c\r\mid\ pus\ pe cant, cu evacuarea mecanic\ a
dejec]iilor. Standul trebuie s\ aib\ l\]imea de 0,9 m pân\ la vârsta de 6
luni, 1,1 m între 6-12 luni [i 1,2-1,3 m peste aceast\ vârst\.
Tehnica hr\nirii t\ura[ilor de reproduc]ie
În fermele de testare se aplic\ tehnologia de hr\nire din stoc, cu

nutre]uri uscate sub form\ de amestecuri unice standardizate, de
preferin]\ granulate, în vederea asigur\rii comparabilit\]ii performan]elor
cu contemporanii. Nutre]ul unic recomandat a se folosi în testarea dup\
performan]ele proprii este format dintr-un amestec de concentrate, t\i]ei
de sfecl\ usca]i, fibroase sub form\ de f\in\ sau brichete [i premix
vitamino-mineral.
Cantit\]ile zinice administrate variaz\ în func]ie de vârst\ [i
sporul realizat, astfel:
- pân\ la vârsta de 4 luni (etapa de carantinizare [i acomodare) se
continu\ hr\nirea cu substituien]i, în cantitate de 45-54 kg pudr\ [i
amestec unic brichetat, cu valoare energetic\ de 0,97 U.N./kg, la
discre]ie;
- între 121-365 zile se administreaz\ la discre]ie numai nutre] brichetat
unic (cu valoare energetic\ de 1,05 respectiv 0,95 U.N./kg);
- în ultima etap\ (12-15 luni) se poate folosi fie numai nutre] brichetat
cu valoare energetic\ de 0,92, respectiv 0,82 U.N./kg, la discre]ie [i
fân de graminee-leguminoase, ra]ionalizat la 3 kg/cap/zi.
- 57 -
CAPITOLUL 8
TEHNOLOGIA EXPLOAT|RII TAURINELOR PENTRU

PRODUC}IA DE LAPTE.
Tehnologia de exploatare reprezint\ [tiin]a dirij\rii [i optimiz\rii

factorilor de mediu prin metode, procedee, mijloace [i m\suri adecvate
folosirii poten]ialului genetic [i de produc]ie al vacilor, respectiv ob]inerii
unor produc]ii maxime, de calitate superioar\ [i eficiente din punct de
vedere economic.
8.1. Resursele de furaje folosite în alimenta]ia vacilor

pentru lapte
Baza furajer\ pentru vacile lactante este constituit\ din resursele

urm\toare: paji[ti permanente, plante cultivate, sole ameliorative, produse
secundare din agricultur\, reziduuri industriale, precum [i resurse de
completare, inclusiv substan]ele azotate neproteice.
Paji[tile permanente (p\[uni [i fâne]e). Acestea reprezint\, în
general, o surs\ cantitaiv\ important\ de furaje, de bun\ calitate [i ieftin\.
P\[unile cuprind circa 4,4 mil. ha, reprezentând 29,5% din terenul agricol
[i 18,6% din suprafa]a total\ a ]\rii, fiind întâlnite în toate zonele
pedoclimatice.
Plantele cultivate. Suprafa]a în ogor propriu cultivat\ cu plante
de nutre] pentru producerea furajelor de volum este de 1,2 mil. ha (12%
din suprafa]a arabil\). În plus, circa 40% din suprafa]a arabil\ a ]\rii este
destinat\ cerealelor [i leguminoaselor boabe, care particip\ la hr\nirea
vacilor pentru lapte atât prin nutre]urile combinate cât [i prin gozurile [i
sp\rturile ce se ob]in `n urma prelucr\rii, respectiv prin produsele
secundare (grosiere). Culturile succesive (duble) ocup\ circa 1 milion ha,
constituind o surs\ suplimentar\ de furaje pentru animale, deoarece unele
plante sunt termofile [i, deci, trebuie sem\nate prim\vara mai târziu, iar
altele î[i termin\ ciclul de vegeta]ie în mijlocul verii (cereale p\ioase).
În consecin]\, se recomand\ ca înaintea plantelor termofile, în
terenuri irigate s\ se cultive rapi]a furajer\, raigrasul aristat, secara, iar
- 58 -
consecutiv cerealelor p\ioase, culturile duble pentru nutre] verde sau

semifân (porumb, iarb\ de Sudan, mei, etc).
Solele ameliorative. Acestea sunt introduse în sistemele
moderne de agricultur\, în cadrul rota]iei culturilor folosindu-se sole cu
leguminoase, în special cu lucern\. Aceste sole au dublu scop:
ameliorarea solului, prin r\d\cinile ce asigur\ refacerea structurii,
cre[terea materiei organice, ruperea unor cicluri biologice ale
d\un\torilor, corectarea pH-ului, respectiv nutri]ia animalelor, prin partea
aerian\ a plantelor.
Resursele silvice. Acestea sunt constituite din p\[uni aflate în
lumini[ul p\durilor.
Resurse secundare din agricultur\ [i reziduuri industriale.
Produsele secundare din agricultur\ reprezint\ 60-70% din substan]a
uscat\ a plantelor ajunse la maturitate. Din punct de vedere cantitaiv,
aceste resurse sunt evaluate astfel: tulpini de porumb (10-15 mil. to), paie
de cereale (6-8 mil. to), cioc\l\i de porumb (1,5-2,0 mil. to), pleav\ (1,5-
2,0 mil. to). Reziduurile industriale se ob]in în urma prelucr\rii
produselor vegetale (sfecla de zah\r, floarea-soarelui, soia, rapi]a,
orzoaica, alte cereale etc). Cantitatea de reziduuri industriale (melas\,
t\i]ei de sfecl\, borhot de spirt, de bere, t\râ]e, [roturi etc.) se estimeaz\ la
peste 5 mil. to.
Resurse furajere de completare. Nutre]ul combinat sau
suplimentul proteino-vitamino-mineral pentru vaci completeaz\,
echilibreaz\ [i poten]eaz\ ra]ia de baz\ [i stimuleaz\ produc]ia de lapte.
Substan]ele azotate neproteice (S.A.N.) înlocuiesc par]ial proteina `n
hrana taurinelor, datorit\ posibilit\]ilor de convertire pe care le are
aceast\ specie, ca [i costului ridicat al azotului proteic. Se cunosc peste 20
de surse de azot neproteic, dar mai frecvent folosite sunt: s\rurile de
amoniu, ureea [i izobutilendiureea.
8.2. Tehnica hr\nirii vacilor lactante
Dac\ socotim ca ideale o durat\ a lacta]iei de 305 zile [i 60 zile

repausul mamar, deci un interval între dou\ f\t\ri de 365 zile, majoritatea
autorilor sunt de acord c\ acest interval trebuie împ\r]it în patru perioade
distincte din punct de vedere fiziologic [i nutri]ional.
- 59 -
Perioada I. Numit\ [i perioada de mobilizare a rezervelor

corporale, când vaca, indiferent de modul în care este hr\nit\, de obicei
pierde în greutate, începe imediat dup\ f\tare [i se încheie la 2-3
s\pt\mâni dup\ ce s-a atins vârful lacta]iei. Are o durat\ care depinde de
nivelul produc]iei de lapte, în medie fiind de circa 10 s\pt\mâni.
Caracteristic pentru aceast\ perioad\ este un apetit în cre[tere, cerin]e
nutri]ionale maxime, având în vedere c\ [i produc]ia de lapte este
maxim\.
Pentru compensarea unui bilan] nutritiv negativ (în special
energetic), sunt mobilizate rezervele corporale [i vacile pierd în greutate.
În mod normal, pierderile în greutate sunt de circa 0,5 kg/zi, putând
ajunge chiar la 1 kg/zi. Pentru a compensa pierderile, vaca trebuie s\ aib\
suficiente rezerve constituite din perioada anterioar\, deci s\ înceap\
lacta]ia într-o stare bun\ de între]inere, datorit\ unei hr\niri
corespunz\toare în ultimele luni de lacta]ie; de asemenea, trebuie s\ fie
preg\tit\ pentru a consuma nutre]uri concentrate înc\ din ultimele luni de
gesta]ie.
Ra]ia administrat\ trebuie s\ con]in\ furaje de cea mai bun\
calitate, cu palatabilitate maxim\ [i s\ fie echilibrat\ în privin]a
con]inutului energo-proteic [i vitamino-mineral. Totodat\, ra]ia trebuie s\
con]in\ suficiente zaharuri fermentescibile, cât [i fibre brute, pentru a se
realiza în rumen, datorit\ simbion]ilor rumenali, o fermenta]ie favorabil\
produc]iei de lapte.
În ra]ie trebuie incluse urm\toarele sortimente de furaje: fân de
cea mai bun\ calitate, nutre]uri însilozate cu con]inut crescut de substan]\
uscat\ [i cu valoare energetic\, în special porumb însilozat cu 30-35%
S.U. sau semifân cu 45-55% S.U., care au palatabilitatea maxim\. Nu
trebuie s\ lipseasc\ din ra]ie, vara, nutre]ul verde provenit din graminee,
iar iarna r\d\cinoasele, datorit\ con]inutului ridicat în zaharuri u[or
fermentescibile.
Ra]ia trebuie s\ aib\ o concentra]ie energetic\ mai mare [i, de
aceea, trebuie s\ con]in\ [i nutre]uri concentrate în cantit\]i
corespunz\toare. Nutre]urile concentrate, la vac\, sunt cel mai bine
valorificate tocmai în aceast\ perioad\ [i, în func]ie de produc]ia de lapte,
ele pot s\ acopere pân\ la 60% din S.U. a ra]iei.
În ra]ie, în aceast\ perioad\, de obicei valoarea energetic\ a
furajului reprezint\ principalul factor limitativ. Proteina, dac\ se
- 60 -
administreaz\ suficient fân [i semifân, iar în amestecul de concentrate se

includ t\râ]e [i [roturi, poate fi u[or acoperit\. O aten]ie deosebit\ trebuie
acordat\ asigur\rii Ca [i P. Chiar dac\ bilan]ul calciului nu se poate
pozitiva [i nici chiar echilibra în aceast\ perioad\, trebuie ca diferen]a
dintre necesar [i asigurat s\ fie cât mai mic\. Pentru aceasta, pe lâng\ un
premix mineral, în ra]ie trebuie inclus fânul de lucern\ de cea mai bun\
calitate, care constituie principala surs\ de s\ruri minerale [i în special de
Ca [i oligoelemente, toate u[or asimilabile.
Perioada a II-a. Este perioada de stabilizare a masei corporale [i
de refacere a greut\]ii pierdute în primele 10 s\pt\mâni de lacta]ie. Începe
ini]ial dup\ ce vacile au început s\ scad\ în greutate [i dureaz\ pân\ în
jurul celei de a 30-a s\pt\mâni de lacta]ie. De obicei, dup\ ce s-a atins
vârful produc]iei de lapte [i bilan]ul nutritiv a devenit pozitiv, vacile au
fecunditatea maxim\ [i în mod obi[nuit r\mân gestante, a[a c\ în a 30-a
s\pt\mân\ de lacta]ie se afl\ în luna a 5-a de gesta]ie, când apetitul este
maxim, iar produc]ia de lapte este vizibil în sc\dere, reprezentând circa
2/3 din produc]ia maxim\. La sfâr[itul acestei perioade trebuie s\ fie
ref\cut\ greutatea corporal\ pierdut\ în prima parte.
Datorit\ apetitului în cre[tere [i a necesarului de nutrien]i în
descre[tere se creaz\, pe m\sura avans\rii în lacta]ie, o `mbun\t\]ire a
capacit\]ii digestive, care permite [i schimbarea structurii ra]iei, în sensul
c\ se poate reduce participarea nutre]urilor concentrate [i cre[te
corespunz\tor participarea nutre]urilor de volum.
Perioada a III-a. Dureaz\ dup\ s\pt\mâna a 30-a de lacta]ie
respectiv luna a 5-a de gesta]ie, pân\ la în]\rcare. Caracteristic este
începerea sc\derii accentuate a produc]iei de lapte, apetitul se men]ine
înc\ ridicat, iar necesarul de nutrien]i pentru cre[terea fetusului este înc\
destul de sc\zut. În aceast\ perioad\ trebuie ref\cute marea majoritate a
rezervelor pentru lacta]ia urm\toare, deoarece, pentru aceasta, pot fi
utilizate cantit\]i mari de nutre]uri de volum.
Trebuie s\ se ]in\ seama [i de faptul c\, în aceast\ perioad\, dac\
alimenta]ia vacii nu este bine condus\, exist\ riscul supraângr\[\rii, cu
consecin]e nefavorabile asupra s\n\t\]ii vacii [i a vi]elului. Pentru
aceasta, cre[terea în greutate în aceast\ perioad\ nu trebuie s\ dep\[easc\
500-750 g/zi.
La calcularea ra]iei se va ]ine seama de necesarul pentru
între]inere, la care se adaug\ necesarul pentru produc]ia de lapte [i un
- 61 -
supliment de circa 2 U.N. [i 150 g P.B.D., necesare pentru formarea

rezervelor care s\ fie utilizate în perioada produc]iei maxime a lacta]iei
urm\toare. Volumul ra]iei va fi cu 2-3 kg S.U. mai mare decât în perioada
produc]iei maxime, ]inând seama [i de apetitul crescut.
Perioada a IV-a (a repausului mamar). Într-o alimenta]ie bine
condus\, în aceast\ perioad\ formarea rezervelor corporale trebuie s\ fie
terminat\. Peste ra]ia de între]inere, în aceast\ perioad\ trebuie s\ se mai
adauge numai 1-2 U.N. pentru cre[terea fetusului. O hr\nire abundent\ în
aceast\ perioad\, pe lâng\ o cre[tere exagerat\ a fetusului, determin\ o
îngr\[are exagerat\ [i, de asemenea, poate s\ duc\ la un apetit sc\zut
dup\ f\tare.
Astfel, s-a observat c\ vacile care înregistreaz\ cre[teri mari de
greutate în aceast\ perioad\, imediat dup\ f\tare au un apetit foarte
sc\zut, sl\besc mult în primele s\pt\mâni [i sunt cel mai adesea
predispuse la cetoze. De asemenea, la acestea apare adesea edemul
exagerat al ugerului. Hr\nirea pe baz\ de nutre]uri de volum [i în special
fibroase de bun\ calitate este cea mai indicat\.Nutre]urile concentrate se
utilizeaz\ numai în ultima parte a gesta]iei, respectiv înainte cu 2-3
s\pt\mâni de f\tare, când trebuie f\cut\ a[a-zisa "punere sub presiune".
8.2.1. Tehnica hr\nirii vacilor lactante pe timp de var\
Hr\nirea vacilor la p\[une. Începerea [i încheierea sezonului

de p\[unat [i respectiv durata acestuia, sunt în func]ie de zon\ [i în
special de regimul termic [i de posibilit\]ile de acoperire a necesarului de
nutre] verde pentru vacile care p\[uneaz\. În principiu, începerea
p\[unatului se va face când iarba a ajuns la 10-15 cm în\l]ime, iar
tempertura pe timp de noapte nu scade sub 5 oC, ceea ce corespunde
pentru zona de câmpie cu data de 25 aprilie-5 mai. Închiderea sezonului
de p\[unat tot pentru zona de câmpie este `n jurul datei de 15-31
octombrie.
Animalele se introduc pentru prima dat\ pe p\[une dup\ ce au
consumat suficiente nutre]uri fibroase [i au fost odihnite. Trecerea la
p\[unatul deplin se va face treptat, într-o perioad\ de de pân\ la 15 zile,
timp în care intervalul de p\[unat se va m\ri zilnic, iar vacile vor primi
nutre]uri fibroase în special diminea]a, înainte de a începe consumul de
nutre] verde.
- 62 -
Pentru completarea ra]iei se vor administra nutre]uri concentrate

la muls, în func]ie de produc]ia de lapte, dup\ scheme actualizate periodic
[i ]inând seama de produc]ia de mas\ verde de pe p\[une. În perioadele în
care masa verde de pe p\[une nu poate acoperi întregul necesar, se vor
administra suplimentar nutre]uri verzi la iesle, ori se vor scoate o parte
din vaci de pe p\[une în vederea corel\rii produc]iei de mas\ verde cu
necesarul grupului de animale care p\[uneaz\.
Pe tot sezonul de p\[unat se vor asigura s\ruri minerale atât prin
includerea lor în amestecul de nutre]uri concentrate, cât [i sub form\ de
brichete minerale din care nu trebuie s\ lipseasc\ Mg. Vacile se introduc
pe parcela de p\[une când iarba are în\l]imea de 10-15 cm [i se men]in
pân\ când iarba ajunge la 4-5 cm, dup\ care se vor trece pe alt\ parcel\.
Hr\nirea vacilor pentru lapte cu nutre]uri verzi administrate
la iesle. Se practic\ în zonele unde nu sunt paji[ti naturale [i nutre]ul
verde se produce în culturi special destinate acestui scop. Începerea [i
terminarea perioadei de hr\nire cu nutre] verde, ca [i sortimentul de
plante furajere utilizate au un specific zonal. Indiferent îns\ de zon\, se
urm\re[te ca sezonul de hr\nire cu nutre] verde s\ fie cât mai lung [i s\ se
foloseasc\ culturile care dau cea mai mare cantitate de nutre] verde la
hectar.
Pentru a avea nutre] verde în permanen]\, trebuie organizat\
producerea sa în sistem conveier verde. În organizarea conveierului verde
se va ]ine seama ca majoritatea plantelor s\ se utilizeze în perioada
optim\, respectiv când au cea mai mare cantitate de substan]e nutritive
digestibile la hectar. Cantitatea de nutre] verde necesar se va calcula la
55-65 kg pentru fiecare vac\, pe zi, ceea ce echivaleaz\ cu circa 10 tone
pe an.
Pentru perioadele cu timp ploios, când nu se poate intra în câmp
pentru recoltare, se vor prevedea în ferme suficiente rezerve de fânuri [i
nutre]uri însilozate cu care s\ fie hr\nite vacile pân\ când se poate din
nou intra în câmp pentru aducerea de nutre] verde.
Hr\nirea mixt\ a vacilor (la p\[une [i la grajd). Se practic\ în
fermele unde exist\ suprafe]e mici de paji[ti naturale sau temporare,
amplasate în apropierea fermelor, dar care nu pot asigura întregul necesar
de nutre] verde în tot timpul anului. În asemenea situa]ie, la întocmirea
conveierului verde, se va ]ine seama de cantitatea pe care o furnizeaz\
paji[tile [i de momentul când acestea pot fi folosite, urmând ca restul s\
- 63 -
se completeze cu nutre]uri cultivate. În func]ie de aceste elemente, se

stabile[te [i programul de p\[unat. În mod obi[nuit, se p\[uneaz\
diminea]a circa 4 ore, iar dup\ amiaza se administreaz\ nutre]ul verde la
iesle. Acest sistem mixt, cu utilizarea paji[tilor naturale sau a celor
temporare, este cel mai adecvat pentru majoritatea zonelor din ]ara
noastr\.
8.2.2. Tehnica hr\nirii vacilor lactante pe timp de iarn\
Ca o caracteristic\ a hr\nirii în perioada de iarn\, este utilizarea

de nutre]uri conservate. Dintre furajele utilizate în perioda de iarn\, în
alimenta]ia vacilor pentru lapte le men]ion\m pe cele mai importante.
Fânurile. În special cele de leguminoase (lucern\, trifoi sau
amestec de graminee [i leguminoase) sunt indispensabile hr\nirii normale
a vacilor pentru lapte. Ele acoper\ cea mai mare parte a proteinei
necesare, a s\rurilor minerale [i a vitaminelor. Stimuleaz\ dezvoltarea
microflorei [i microfaunei ruminale, dirijând-o spre producerea
precursorilor laptelui.
Cantitatea de fân administrat\ vacilor în lacta]ie este de cel pu]in
1 kg pentru fiecare 100 kg mas\ corporal\. Fânul, pentru a avea
palatabilitate mare, trebuie s\ fie de calitate, respectiv s\ aib\ un con]inut
sc\zut de fibr\ brut\ (sub 25%) [i s\ nu fie muceg\it.
Porumbul însilozat. Este cel mai r\spândit furaj cu valoare
energetic\ pentru hr\nirea vacilor de lapte, prin faptul c\ d\ produc]ii
mari la hectar [i producerea lui se poate mecaniza aproape complet.
Consumabilitatea porumbului însilozat este în func]ie de aciditatea
acestuia, care la rândul s\u este condi]ionat\ de con]inutul de S.U. pe care
l-au avut plantele la însilozare. Con]inutul de S.U. cel mai adecvat este de
30-35%, care de obicei determin\ un pH de 4,2-4,5, format în special pe
baza acidului lactic.
Pentru aceasta, porumbul trebuie recoltat în faza de cear\, c\tre
bob sticlos. Totodat\, boabele trebuie s\ reprezinte 30% din masa
însilozat\ [i s\ asigure circa 50% din valoarea energetic\ a acesteia.
Cantitatea recomandat\ este de circa 3 kg/zi (sau 1 kg S.U.) pentru 100
kg mas\ corporal\.
Semifânul. Este preparat din ierburi (graminee [i leguminoase)
însilozate la un procent sc\zut de umiditate. Se recomand\ s\ se conserve
- 64 -
sub form\ de semifân, în special nutre]ul de la coasa I care, din cauza

timpului ploios, nu se poate p\stra în condi]ii bune sub form\ de fân. Prin
p\lirea nutre]ului verde pân\ la o umiditate de 45-55% se produce
moartea celulelor vegetale. În acest fel proteina din ele nu se mai scurge
sub form\ de suc celular, glucidele r\mânând disponibile pentru
fermenta]ia lactic\, ceea ce determin\ o bun\ conservare.
Semifânul are o aciditate sc\zut\ (pH 5,0-5,5) [i este consumat
cu pl\cere de c\tre vacile lactante. Reprezint\ o surs\ de echilibrare a
ra]iei în proteine, vitamine [i s\ruri minerale. Se recomand\ în hrana
vacilor în lacta]ie, pân\ la 3 kg/zi (sau 1,5 kg S.U.) la 100 kg mas\
corporal\.
Sfecla furajer\. Planta d\ produc]ii mari la hectar, îns\ cere
mult\ for]\ de munc\ manual\ [i se p\streaz\ mai greu peste iarn\. Este
consumat\ cu pl\cere de c\tre vacile în lacta]ie. Se recomand\
administrarea în cantit\]i limitate la maximum 4 kg/zi pentru fiecare 100
kg mas\ corporal\.
Guliile furajere. Reprezint\ un nutre] suculent de iarn\, apreciat
în special în zonele de deal [i submontane, unde sfecla furajer\ nu d\
rezultate bune. Se administreaz\ vacilor în cantit\]i de 2-4 kg/zi la 100 kg
mas\ corporal\.
Subprodusele industriale suculente. În special t\i]eii de sfecl\
[i borhotul de bere sunt consumate cu pl\cere de c\tre vacile pentru lapte
[i le stimuleaz\ produc]ia. Fiind s\race în s\ruri minerale [i vitamine, se
recomand\ s\ fie date în ra]ii echilibrate din care s\ nu lipseasc\ fânul de
cea mai bun\ calitate. Cantit\]ile zilnice recomandate sunt de 0,5 kg
S.U./100 kg mas\ corporal\.
Nutre]urile concentrate. Nu sunt caracteristice pentru hr\nirea
vacilor în lacta]ie, îns\ sunt absolut necesare pentru a se putea sus]ine
produc]ii mari de lapte. Ele trebuie s\ participe în ra]ie pentru
completarea nutre]urilor de volum, în special sub aspect energetic.
Concentratele trebuie s\ fie formate dintr-un amestec complex
care s\ suplineasc\ ceea ce nu s-a putut realiza prin nutre]urile de volum.
Cantitatea de nutre]uri concentrate este, deci, condi]ionat\ de calitatea
furajelor de volum [i de produc]ia de lapte a vacilor, putând ajunge în
unele cazuri pân\ la 10-12 kg/zi [i s\ reprezinte pân\ la 60% din valoarea
nutritiv\ a ra]iei. Dac\ sunt necesare cantit\]i mai mari de concentrate,
- 65 -
acestea trebuie administrate în mai multe tainuri. Se recomand\ ca un tain

de concentrate s\ nu dep\[easc\ 2,5 kg.
Strategia hr\nirii
Prin strategia hr\nirii se urm\re[te ca fiecare vac\ s\ aib\

satisf\cut necesarul de substan]e nutritive, f\r\ a se face risip\. La
efective mari, acest lucru nu este u[or de realizat, deoarece necesarul
individual difer\ foarte mult de la o vac\ la alta în func]ie de urm\toarele
elemente: produc]ia de lapte, vârst\, mas\ corporal\, starea reproduc]iei
etc. Pentru a se realiza o hr\nire diferen]iat\ în cadrul grupei, se stabile[te
o ra]ie de baz\ format\ în special din nutre]uri de volum. Pentru vacile al
c\ror necesar nu este satisf\cut de ra]ia de baz\, se administreaz\,
suplimentar, anumite furaje [i în special nutre]uri concentrate pân\ la
satisfacerea integral\ a cerin]elor. Pentru vacile în repaus mamar se
stabilesc ra]ii speciale.
Administrarea furajelor la vaci se face într-o anumit\ ordine
legat\ de o bun\ digestie [i de imprimarea unui anumit sens activit\]ii
microsimbion]ilor rumenali. Astfel, primul furaj administrat vacilor,
diminea]a, trebuie s\ fie fânul, dup\ care urmeaz\ primul tain de nutre]uri
concentrate, apoi suculentele, respectiv sfecla, porumbul însilozat [i
semifânul. Pentru vacile care primesc concentratele în mai multe tainuri,
acestea se intercaleaz\ între nutre]urile de volum la intervale de timp
aproximativ egale.
Structura ra]iei, [i în special a celei de baz\, trebuie s\ fie
p\strat\ un timp cât mai îndelungat. Orice schimbare este urmat\ de
perturb\ri digestive, în special în activitatea microsimbion]ilor rumenali,
ca [i în cea enzimatic\. Pentru a se evita acestea, este necesar\ o perioad\
de tranzi]ie în care introducerea sau scoaterea unor furaje din ra]ie s\ se
fac\ treptat. ~n cazul trecerii de la alimenta]ia de iarn\ la cea de var\ [i
invers, trebuie s\ se instituie perioade de tranzi]ie în care s\ se fac\
obi[nuirea vacilor cu noul sortiment de nutre]uri.
Hr\nirea din stoc, se bazeaz\ pe alimenta]ia cu nutre]uri
conservate în tot timpul anului. De[i prin conservare se produc pierderi de
nutrien]i, în cazul în care unele plante furajere dau produc]ii foarte mari la
hectar, aceste pierderi sunt compensate prin plusurile de produc]ie. Dintre
culturile furajere care justific\ prin produc]iile ob]inute organizarea
- 66 -
hr\nirii din stoc, cele mai importante sunt porumbul siloz, pentru
asigurarea energiei [i lucerna, pentru asigurarea proteinei. Se mai
consider\ ca avantaj în cazul hr\nirii din stoc realizarea unei constan]e a
ra]iei, o mai bun\ organizare [i posibilit\]i de mecanizare aproape
complet\ a furaj\rii. Sistemul este îns\ criticat prin aceea c\ are tendin]a
de hr\nire unilateral\, cu consecin]e nefavorabile asupra produc]iei [i
s\n\t\]ii vacilor.
Ad\parea vacilor lactante
Dac\ pentru nutrien]ii obi[nui]i vacile au capacitatea de a-[i face

rezerve, pentru ap\ aceast\ capacitate este foarte redus\, ceea ce face ca
lipsa apei s\ se resimt\ repede, în special prin sc\derea produc]iei de
lapte. Cantitatea de ap\ necesar\ pe timp de 24 ore difer\ în func]ie de
sezon, respectiv de hrana consumat\ [i de temperatura mediului, de
produc]ia de lapte etc. În general, s-a stabilit pentru vaci un consum de
ap\ de 50-70 l sau, în medie, 4,0-6,0 l la 1 kg S.U. consumat\.
În mod obi[nuit, apa în ferme se asigur\ din pânza freatic\, iar în
lunile de var\ sau la p\[une, din izvoare sau râuri. Apa trebuie s\ fie
potabil\, respectiv nepoluat\, s\ fie limpede, f\r\ gust particular [i cu
temperatura în jur de 12-16 oC. Ad\parea se poate face cu ad\p\tori
automate care au avantajul c\ asigur\ apa în permanen]\. În lipsa
acestora, este necesar ca ad\parea s\ se fac\ de 2-4 ori pe zi, în func]ie de
temperatura mediului [i felul hranei consumate.
- 67 -
CAPITOLUL 9
TEHNOLOGIA MULGERII VACILOR.
Dintre toate procesele tehnologice specifice fermelor de vaci,

opera]iunea de mulgere necesit\ consumul cel mai mare de timp din
activitatea zilnic\ a lucr\torilor. Obiectivele urm\rite în procesul de
mulgere sunt: evacuarea întregii cantit\]i de lapte posibil de muls;
ob]inerea unui lapte cu calit\]i igienice superioare; prevenirea r\nirii
ugerului; prevenirea transferului microorganismelor patogene de la vacile
bolnave la cele s\n\toase [i folosirea eficient\ a for]ei de munc\. În
practic\, se cunosc dou\ sisteme de muls: mulsul manual [i mulsul
mecanic.
9.1. Sistemul de mulgere manual
Mulgerea manual\ reprezint\ cel mai vechi sistem [i cunoa[te

înc\ o larg\ r\spândire pe plan mondial, cu deosebire în ]\rile cu
zootehnie extensiv\ [i semiintensiv\. În ]ara noastr\ mulgerea manual\ se
practic\ înc\ în gospod\riile popula]iei preconizându-se, în perspectiv\,
generalizarea mulgerii mecanice.
9.1.1. Tehnica mulsului manual
Mulgerea manual\ necesit\ executarea, în mod cronologic, a mai

multor opera]iuni: preg\tirea vacilor, preg\tirea mulg\torilor [i mulsul
propriu-zis.
Preg\tirea vacilor const\ în cur\]irea sumar\ a locului de muls,
toaleta ugerului [i a regiunilor învecinate. Ugerul este sp\lat cu ap\ cald\
[i [ters cu un prosop curat. De asemenea, se leag\ coada de piciorul stâng
cu ajutorul unui elastic, pentru a împiedica lovirea îngrijitorului [i
scuturarea prafului în g\leata de muls.
În mod obligatoriu, mulg\torul trebuie s\ se spele pe mâini cu
ap\ cald\ [i s\pun, s\ îmbrace un halat curat [i s\-[i pun\ o bonet\.
Fiecare mulg\tor va avea dou\ g\le]i, respectiv una în care mulge [i una
folosit\ pentru sp\larea ugerului. Dup\ ce toate aceste lucruri au fost
f\cute, mulg\torul ia scaunul de muls [i se a[az\ în partea dreapt\ a
- 68 -
animalului. Bruscarea sau lovirea vacii determin\ reten]ia laptelui.

Mulsul cuprinde dou\ faze: masajul ugerului [i mulgerea propriu-zis\.
Masajul are drept scop preg\tirea organismului vacii [i a ugerului
pentru cedarea laptelui (mecanismul neurohormonal al ced\rii laptelui
este cunoscut). Masajul se execut\ în dou\ sau trei reprize, [i anume:
masajul preg\titor, masajul de la mijlocul mulsului [i masajul final.
Masajul preg\titor este de 1-3 minute, în func]ie de particularit\]ile
individuale ale vacilor. Dup\ terminarea masajului începe mulsul
propriu-zis. Primele jeturi de lapte se mulg într-un vas separat, laptele
respectiv fiind bogat în germeni patogeni.
Metode de muls manual. Se cunosc trei metode de muls
manual: mulsul "cu mâna plin\", mulsul "cu nod" [i mulsul "cu dou\
degete". Se va folosi una sau alta din aceste metode, în func]ie de
particularit\]ile ugerului, cea mai utilizat\ metod\ fiind totu[i cea "cu
mâna plin\". Ca procedee de muls, prin care se în]elege modul de
asociere a mameloanelor în timpul mulsului, se aplic\: mulsul direct (se
mulg sferturile posterioare, apoi cele anterioare), mulsul lateral (sferturile
de pe partea dreapt\ urmate de cele de pe partea stâng\) [i mulsul
încruci[at (se asociaz\ un sfert anterior cu cel posterior de pe partea
opus\). Mulsul manual necesit\ mult\ for]\ de munc\ fiind, în acela[i
timp, foarte obositor [i din aceast\ cauz\ se caut\ înlocuirea, pe cât
posibil, a mulsului manual cu cel mecanic.
9.2. Mulsul mecanic
În condi]iile folosirii tehnologiilor moderne în cre[terea vacilor

pentru lapte, mulsul mecanic este obligatoriu deoarece prezint\ multiple
avantaje incontestabile, dar aplicarea lui necesit\ o serie de m\suri
tehnico-organizatorice. Printre avantajele mulsului mecanic, men]ion\m:
reducerea necesarului de for]\ de munc\ la jum\tate [i chiar la mai mult,
în cazul existen]ei s\lilor de muls; cre[terea productivit\]ii muncii;
reducerea efortului fizic al mulg\torului; ob]inerea unui lapte mai igienic,
întrucât acesta nu mai vine în contact cu aerul ad\postului; realizarea unei
produc]ii mari de lapte [i gr\sime, datorit\ faptului c\ viteza mai mare de
cedare a laptelui duce la golirea complet\ a ugerului.
Pentru reu[ita utiliz\rii mulsului mecanic, se cer urm\toarele
condi]ii: existen]a unor aparate de muls cu caracteristici func]ionale care
- 69 -
s\ corespund\ particularit\]ilor morfo-func]ionale ale ugerului; s\ nu

afecteze integritatea ugerului [i s\ fie u[or de manevrat, de cur\]at [i
dezinfectat; existen]a unui personal calificat [i con[tiincios, care s\
cunoasc\ particularit\]ile ugerului [i func]ionarea aparatului; existen]a
unui material biologic selec]ionat, cu o bun\ simetrie morfologic\ [i
func]ional\ a ugerului.
Mulsul mecanic se poate efectua la stand sau în s\li speciale de
muls. Mulsul la stand se utilizeaz\ în fermele obi[nuite de vaci, iar mulsul
în s\li speciale se aplic\ în complexe industriale pentru cre[terea vacilor
de lapte cu stabula]ie liber\.
Mulsul mecanic la stand prezint\ 3 variante de aplicare, [i
anume: mulgerea la g\leat\, mulgerea la bidon [i mulgerea "Pipe-Line".
În cazul mulgerii mecanice la g\leat\, la un cap\t al ad\postului exist\ o
camer\ special\ pentru pompa de vid, iar conducta de vid este amplasat\
de-a lungul standului. Laptele se mulge de la fiecare vac\ în g\leat\.
Mulgerea la bidon cu agregat individual presupune existen]a instala]iei de
muls [i de vacuum montat\ pe c\rucioare pe care se a[az\ [i bidoanele.
Se utilizeaz\ numai în fermele mici. Mulgerea "Pipe-Line" este un sistem
mai avansat, care presupune colectarea [i transportul pe conduct\ al
laptelui, de la ugerul vacii pân\ la bazinul de colectare [i r\cire amplasat
la cap\tul ad\postului.
Mulsul mecanic în s\li de muls se practic\ în cazul între]inerii
nelegate a vacilor. Instala]ia de muls este amplasat\ într-o construc]ie
special\, prev\zut\ cu mai multe înc\peri: sala de muls propriu-zis\, sala
de a[teptare a vacilor, sala de r\cire [i p\strare a laptelui, camera cu
generatorul de vacuum. S\lile de muls sunt dotate, în general, cu instala]ii
mecanice de distribuire a concentratelor în timpul mulsului.
Se cunosc mai multe tipuri de s\li de muls, care se diferen]iaz\,
în general, dup\ pozi]ia vacilor în sala de muls [i modul de introducere [i
evacuare a acestora. Indiferent de tipul de sal\ de muls, aceasta este
prev\zut\ cu o alee de serviciu situat\ la cca 70 cm sub nivelul standului
vacilor, astfel încât ugerul se g\se[te la nivelul mâinilor mulg\torului.
Sala de muls tip "Tandem". Capacitatea acestor s\li de muls
este redus\ având, în general, 8 standuri (boxe) a[ezate pe dou\ rânduri,
simetric [i paralel fa]\ de aleea de serviciu (2*4 standuri), în care lucreaz\
2 mulg\tori. În sala de muls exist\ o alee suplimentar\ de circula]ie a
vacilor, ceea ce permite introducerea [i evacuarea individual\ a vacilor.
- 70 -
Sala de muls "Br\dule]". Capacitatea acestor s\li de muls este

diferit\, de la 8-16 locuri pân\ la 42 locuri. Vacile sunt dispuse în sala de
muls simetric [i oblic (sub un unghi de 30o) fa]\ de aleea de serviciu, pe
unul sau dou\ rânduri. Introducerea [i evacuarea vacilor are loc în grup
(toate vacile de pe o parte a s\lii de muls).
Sala de muls tip "Side by Side". Are capacitatea de 2*20
locuri, iar vacile sunt a[ezate perpendicular pe aleea de serviciu. Fazele
fluxului tehnologic sunt asem\n\toare cu cele din sala de muls tip
"Br\dule]", dar ata[area paharelor de muls se face printre membrele
posterioare ale vacii.
Sala de muls rotativ\ "Rotolactor". Capacitatea unei
asemenea s\li de muls este de 15-35 locuri, cu platforma de muls
circular\, compartimentat\ în standuri individuale, care are un angrenaj
propriu de rotire. Durata unei rota]ii complete poate fi reglat\ în func]ie
de produc]ia de lapte a grupului de vaci care se mulge (7-10 minute).
Mulg\torii sunt situa]i în mijlocul s\lii de muls, iar vacile se rotesc în
jurul lor o dat\ cu platforma de muls.
Platforma de muls portabil\. La între]inerea vacilor în tabere
de var\, pe p\[une, mulgerea se efectueaz\ cu platforma de muls
prev\zut\ cu 8 locuri de muls dispuse simetric, pe dou\ rânduri, fa]\ de
axul logitudinal al platformei. Întreaga platform\ poate fi remorcat\ de
tractor. Instala]ia de muls este dotat\ cu agregat de vacuum [i generator
electric.
9.3. Principiile mulgerii ra]ionale
Exteriorizarea în m\sur\ cât mai mare a capacit\]ii productive,

atât în ceea ce prive[te cantitatea de lapte, cât [i con]inutul `n gr\sime din
lapte, respectiv ob]inerea unui lapte cu calit\]i igienice superioare [i
men]inerea s\n\t\]ii ugerului impune, indiferent de sistemul sau
tehnologia de muls, respectarea unor principii ale mulgerii ra]ionale.
Frecven]a mulsorilor. Se cunoa[te c\, pe m\sur\ ce se
acumuleaz\ o cantitate tot mai mare de lapte în uger, intensitatea sintezei
laptelui se reduce, iar când presiunea intramamar\ atinge 35 mm col. Hg,
sinteza laptelui înceteaz\, fiind necesar\ vidarea ugerului. S-a demonstrat
îns\ c\, în general, intensitatea sintezei laptelui se men]ine relativ ridicat\
- 71 -
timp de peste 12 ore de la mulsoarea anterioar\ [i, deci, sunt suficiente

dou\ mulsori pe zi.
În ]ara noastr\ mulgerea se face de dou\ ori pe zi. Se recomand\
îns\, în fermele de elit\, s\ se efectueze mulgerea de 3 ori pe zi la vacile
cu produc]ie zilnic\ de peste 35 kg lapte. La aceste vaci, pe lâng\ o
produc]ie mai mare de lapte, se limiteaz\ apari]ia ugerului "atârnând",
datorit\ suprasolicit\rii ligamentelor de sus]inere a ugerului.
Intervalul dintre mulsori. În cazul a dou\ mulsori pe zi, cel mai
indicat ar fi un interval de 12 ore între acestea, ceea ce permite ca [i vacile
cu intensitate mare de secre]ie a laptelui [i volum relativ redus al ugerului
s\ realizeze produc]ii apropiate de poten]ialul genetic. Pentru echilibrarea
intervalului între mulsori la vacile cu produc]ii foarte mari de lapte, este
indicat ca acestea s\ fie mulse primele diminea]a [i ultimile seara.
Masajul ugerului. Atât masajul ini]ial, cât [i cel final sunt
obligatorii, deoarece contribuie la declan[area reflexului de ejec]ie a
laptelui [i, deci, favorizeaz\ evacuarea u[oar\ [i complet\ a acestuia.
Durata mulsului. Viteza de muls influen]eaz\ direct cantitatea
de lapte [i procentul de gr\sime. Efectul ocitocinei apare foarte repede, de
regul\ la interval de 30-60 secunde de la încheierea masajului. Ocitocina
ac]ioneaz\ un timp relativ scurt, aproximativ 6-10 minute, dup\ care este
eliminat\ din sânge pe cale renal\.
Ejec]ia cu intensitate mare a laptelui are loc la începutul apari]iei
ocitocinei în circuitul sanguin, când concentra]ia acestui hormon este
ridicat\. Laptele trebuie, deci, muls rapid, pentru a evacua cisterna
glandei mamare în care s\ p\trund\ laptele alveolar, mic[orând astfel la
minimum laptele rezidual. Durata mulgerii mecanice este, în medie, de 5-
6 minute, iar mulgerea manual\ nu trebuie s\ dep\[easc\ 10 minute.
Mulgerea complet\. Const\ în evacuarea întregii cantit\]i de
lapte din uger, exceptând laptele rezidual. Mulgerea trebuie s\ înceap\
dup\ maximum 2 minute, iar dac\ se prelunge[te acest timp mulsul nu se
mai suprapune cu perioada intens\ de ac]iune a ocitocinei [i, în
consecin]\, o parte din lapte va r\mâne în uger. Mulgerea incomplet\
reduce [i procentul de gr\sime din lapte, [tiut fiind c\, în ultimul lapte din
uger, procentul de gr\sime poate atinge 8-9%. De asemenea, determin\ [i
în]\rcarea timpurie a vacilor.
Respectarea lini[tii în timpul mulsului. Unii factori stresan]i
care apar în timpul mulsului, cum ar fi zgomotele de orice natur\ sau
- 72 -
comportarea brutal\ a mulg\torului cu vacile, duc la re]inerea unor

cantit\]i de lapte în uger. Excitan]ii puternici [i neobi[nui]i pentru animal
determin\ secre]ia de adrenalin\ de c\tre corticosuprarenal\, care inhib\
ac]iunea ocitocinei, întrucât prin efectul s\u vasoconstrictor nu mai
permite acesteia din urm\ s\ ajung\ la nivelul parenchimului mamar.
Respectarea programului de lucru. Vacile se obi[nuiesc cu un
anumit program zilnic, prin respectarea c\ruia se formeaz\ un sistem de
reflexe condi]ionate în lan].
P\strarea calit\]ilor igienice ale laptelui. În momentul
mulgerii, popula]ia bacterian\ este redus\ la cca 200-300 pe ml de lapte.
Dac\ ugerul este s\n\tos, aceste bacterii sunt inofensive pentru
consumatori. În timpul mulgerii [i manipul\rii laptelui, contaminarea
acestuia poate s\ creasc\ foarte mult datorit\ prafului atmosferic, igienei
necorespunz\toare a ugerului, a mulg\torului [i în mod deosebit datorit\
contactului cu vasele de muls [i de colectarea laptelui care nu au fost
suficient igienizate. Un aspect foarte important îl constituie mulgerea
separat\ a primelor jeturi de lapte, care are o înc\rc\tur\ microbian\
mare.
9.4. Tratarea [i p\strarea laptelui
Tratamentul primar al laptelui [i p\strarea acestuia pân\ la livrare

impun ca în fiecare ferm\ s\ existe l\pt\rie dotat\ cu utilajele necesare.
L\pt\ria se amplaseaz\ lâng\ filtrul sanitar [i are mai multe înc\peri: sala
de recep]ie a laptelui [i de analize; sala de r\cire [i depozitare; sala de
prelucrare (smântânire) [i sala de sp\lare [i p\strare a utilajelor folosite.
Imediat dup\ muls, laptele este transportat în l\pt\rie, unde se
efectueaz\ recep]ia cantitativ\ între mulg\tori [i responsabilul l\pt\riei.
Cantitatea de lapte se determin\ volumetric sau gravimetric. Din punct de
vedere calitativ, laptele de vac\ trebuie s\ aib\ con]inutul minim în
gr\sime de 3,2%, densitatea de minimum 1,029, aciditatea maxim\ 19 oT,
temperatura s\ nu dep\[easc\ 14 oC, iar gradul de impurificare s\ se
încadreze în limitele admise.
Tratamentul primar al laptelui are ca scop men]inerea
caracteristicilor fizico-chimice [i organoleptice ale laptelui pân\ în
momentul valorific\rii [i const\ în filtrare [i r\cire. Filtrarea urm\re[te
îndep\rtarea impurit\]ilor care au p\truns în lapte. Pentru filtrare se
- 73 -
folse[te tifonul sau un filtru special prev\zut cu dou\ site între care se
a[az\ 3-4 straturi de tifon, sau material filtrant. În fermele cu efective
mari de vaci se utilizeaz\ filtre centrifugale mecanice, care pot func]iona
independent sau intercalat pe traseul laptelui.
R\cirea laptelui are ca scop reducerea la minimum sau chiar
oprirea dezvolt\rii microorganismelor din lapte. Dac\ laptele ajunge la
unit\]ile prelucr\toare în maximum 3 ore, nu mai este necesar\ r\cirea
acestuia în ferm\, întrucât î[i men]ine prospe]imea, ca urmare a
propriet\]ilor bactericide ale laptelui, chiar la temperaturi mai ridicate
(pân\ la 30 oC).
Cu cât durata de p\strare a laptelui în ferm\ este mai mare, cu
atât [i temperatura laptelui trebuie s\ fie mai sc\zut\. Dac\ laptele se
livreaz\ de 2 ori pe zi, tempertura de p\strare este de 10-14 oC. R\cirea la
6-8 oC permite p\strarea timp de 24 ore, iar la 4 oC timp de 48 ore. Pentru
r\cirea laptelui se folosesc diferite procedee, în func]ie de modul [i durata
de p\strare a laptelui, respectiv bazine de r\cire sau instala]ii frigorifice.
Bazinele de r\cire se utilizeaz\ când laptele este p\strat în
bidoane. Bazinele respective sun confec]ionate din tabl\ de o]el sau din
beton, având în\l]imea de 0,8 m iar l\]imea [i lungimea în fun]ie de
num\rul bidoanelor, asigurând 0,42 m2/bidon. Pentru r\cirea laptelui se
poate utiliza apa curent\, care trebuie s\ fie suficient de rece (10-14 oC).
Este un procedeu lent de r\cire.
R\cirea cu ap\ [i ghia]\ reduce temperatura la 6-8 oC, utilizându-
se 10-12 kg ghia]\ la 100 l lapte. Bidoanele se ]in acoperite cu tifon, iar
pentru a scurta durata de r\cire laptele este amestecat periodic cu un
agitator.
Instala]iile frigorifice se folosesc în fermele mari, în care
p\strarea laptelui se face în tancuri izoterme. Ca agent frigorific se
utilizeaz\ freonul sau amoniacul, asigurându-se r\cirea laptelui la
temperatura de 4-6 oC. Înc\perile în care se p\streaz\ laptele pân\ la
livrare trebuie s\ fie r\coroase [i s\ corespund\ din punct de vedere
igienic.
- 74 -
CAPITOLUL 10
TEHNOLOGIA EXPLOAT|RII TAURINELOR PENTRU

PRODUC}IA DE CARNE
Fiecare dintre sistemele de îngr\[are întrune[te diferite metode

tehnologice, care variaz\ în func]ie de ]ar\ [i zon\, iar în cadrul acestora
chiar de la o îngr\[\torie la alta, corespunz\tor condi]iilor specifice pe
care acestea le întrunesc. În cele ce urmeaz\ se vor prezenta principalele
tehnologii grupate pe sisteme de îngr\[are, insistându-se îndeosebi asupra
celor care se utilizeaz\ în ]ara noastr\ sau întrunesc perspective de
adoptare.
10.1. Tehnologia de îngr\[are în sistem intensiv
Sistemul intensiv de îngr\[are se caracterizeaz\ printr-un nivel

de nutri]ie intens, cu ra]ii echilibrate [i structurate corespunz\tor
cerin]elor specifice fiec\rei etape de vârst\, care s\ favorizeze ob]inerea
unor indici tehnico-economici de produc]ie cât mai ridica]i. În func]ie de
tehnica îngr\[\rii, de vârsta [i masa de valorificare, de principalii indici
de produc]ie [i de calitatea produsului ob]inut, îngr\[area intensiv\ se
grupeaz\ în: îngr\[area pentru carne alb\ [i îngr\[area "baby-beef" a
tineretului.
Îngr\[area pentru carne alb\ (sau îngr\[area ultra-precoce a
vi]eilor), are drept scop valorificarea foarte timpurie a vi]eilor hr\ni]i în
exclusivitate pe baz\ de lapte sau substituien]i ai acestuia, în vederea
ob]inerii c\rnii de culoare roz-sidefie, cu însu[iri organoleptice
superioare.
Cu o tehnologie specific\, producerea c\rnii de vi]el se
realizeaz\ în unit\]i specializate, cu o capacitate de 30-200 capete pe serie
[i care, în func]ie de vârsta valorific\rii, se repet\ de 3-4 ori pe an.
Datorit\ costului ridicat de produc]ie [i al masei corporale de valorificare
redus\, reprezint\ o metod\ de îngr\[are a c\rei pondere pe plan mondial
este în continu\ sc\dere, iar în ]ara noastr\ nu se mai practic\ decât în
cazul unor comenzi ferme pentru export.
- 75 -
Îngr\[area "baby-beef" a tineretului. Conceput\ în SUA,

metoda a fost apoi preluat\ [i adoptat\ în diferite alte ]\ri. În func]ie de
vârsta [i masa corporal\ la valorificare, acest sistem întrune[te ca metode
tehnologice îngr\[area foarte precoce [i cea normal\, ultima fiind cel mai
frecvent practicat\, ca urmare a cantit\]ilor sporite de carne pe care le
asigur\.
Îngr\[area de tip "baby-beef" normal se realizeaz\ în unit\]i
specializate care, conform proiectelor elaborate [i aplicate în ]ar\,
întrunesc capacit\]i de 3000-10000 capete.
Preluarea vi]eilor se realizeaz\ la vârsta de 12-15 zile, iar
tehnologia prevede trei faze: faza I - al\ptare-în]\rcare, faza a II-a -
cre[tere-îngr\[are [i faza a III-a - îngr\[are-finisare. Vârsta de valorificare
este de 380-400 zile când se realizeaz\ greut\]i corporale de 420-450 kg,
cu sporuri medii zilnice de cre[tere în greutate de 1000-1100 g.
10.1.1. Tehnica hr\nirii taurinelor în sistem intensiv
Faza I, de al\ptare-în]\rcare. Are durata de 70 zile, din care 60

zile de al\ptare. Ritmul acumul\rilor medii zilnice de mas\ corporal\
trebuie s\ fie de 750 g. Al\turi de substituien]i de lapte, în vederea
asigur\rii corespunz\toare a nivelului de hr\nire pe întreaga durat\ a
acestei faze, se administreaz\ la discre]ie nutre]uri combinate.
În]\rcarea se face cu 10 zile premerg\tor transfer\rii tineretului
în ad\posturile de faza a II-a, iar în ultimele 3-4 zile ale acestei faze se
execut\ vaccinarea antipasteurelic\ [i antileptospiric\. Trecerea în
ad\posturile din faza a II-a se execut\ pe compartimente, aplicându-se
principiul "totul plin - totul gol".
Faza a II-a, de cre[tere-îngr\[are. Are durata de 190 zile.
Corespunz\tor acestei faze de îngr\[are, diferen]iat pe etape de vârst\ [i
mas\ corporal\, tineretul va fi hr\nit la discre]ie, asigurându-se necesarul
de principii nutritivi. În scopul dezvolt\rii func]iilor aparatului digestiv,
în furajare se va pune accent pe nutre]urile de volum, reprezentate prin
fânuri de bun\ calitate, semisiloz de leguminoase, porumb siloz,
r\d\cinoase, precum [i concentrate sub form\ de cereale "fulguite" [i
însilozate, nutre] combinat [i supliment proteino-vitamino-mineral.
Faza a III-a, de îngr\[are-finisare. Hr\nirea se asigur\ la
discre]ie, asigurându-se 2-3 sortimente de nutre]uri sau furaj unic, care s\
- 76 -
întruneasc\ cerin]ele nutritive. Realizarea parametrilor de produc]ie

sconta]i se desf\[oar\ ritmic [i în aceast\ faz\, atât sub raportul
acumul\rii de mas\, cât [i al consumului de nutre]uri.
La terminarea îngr\[\rii, livrarea se face în totalitate pe întregul
ad\post, evitându-se constituirea de noi loturi de animale care, eventual,
nu au ajuns la masa corporal\ de valorificare preconizat\. În asemenea
cazuri, în func]ie de situa]ie, minus-variantele se trec în ad\postul de
recondi]ionare, sau se livreaz\ pentru t\iere. Dup\ depopulare,
ad\posturile sunt supuse igieniz\rii mecanice [i dezinfec]iei, în vederea
unei noi popul\ri.
Apa se asigur\ la discre]ie prin ad\p\tori cu nivel constant, în
cazul între]inerii în boxe colective pe durata celor 3 faze [i respectiv la
g\leat\, în cazul între]inerii în prima faz\ în cu[ete individuale, unde se
prefer\ [i folosirea apei sub forma infuziei de fân.
10.2. Tehnologia de îngr\[are în sistem semiintensiv
Sistemul semintensiv întrune[te o gam\ larg\ de metode, care

vizeaz\, în general, îngr\[area tineretului a c\rui valorificare se realizeaz\
la vârsta de peste 18 luni [i la o mas\ corporal\ de 450-500 kg. În ce
prive[te regimul de hr\nire, acesta se bazeaz\ pe folosirea prioritar\ a
nutre]ului de volum (fibroase, grosiere [i suculente) sau a unor produse
secundare din industria alimentar\. Se urm\re[te folosirea nutre]urilor
ieftine care se suplimenteaz\ cu cantit\]i moderate de concentrate, vizând
realizarea unui proces de îngr\[are cu performan]e de produc]ie
apreciabile [i în condi]ii de economicitate.
Majoritatea acestor metode de îngr\[are se caracterizeaz\ prin
între]inerea animalelor pe p\[une, în stabula]ie sau în sistem mixt, iar
administrarea nutre]urilor se face în 2-3 tainuri, pe baz\ de ra]ii
precalculate.
Materialul biologic supus îngr\[\rii este reprezentat de tineretul
mascul [i cel femel reformat, apar]inând raselor mixte autohtone
ameliorate [i importate, precum [i meti[ilor dintre acestea cu rasele de
carne.
10.2.1. Tehnica hr\nirii tineretului taurin pentru produc]ia

de carne în sistem semiintensiv
- 77 -
Hr\nirea pe baz\ de mas\ verde [i nutre] concentrat
Îngr\[area pe p\[une. În acest scop trebuie s\ dispunem de

paji[ti permanente cu nivel ridicat de produc]ie, între]inerea animalelor
f\cându-se în sistem mixt sau în tabere de var\. Tineretul se grupeaz\ pe
sexe, pe categorii de vârst\ [i mas\ corporal\, m\rimea loturilor fiind de
cel mult 200-250 cap. pân\ la vârsta de 12 luni [i de 120-200 cap. peste
aceast\ vârst\, cu recomandarea ca tineretul mascul s\ fie castrat la vârsta
de 6-8 luni sau cel pu]in cu 30 zile premerg\toare scoaterii pe p\[une.
Durata zinic\ de p\[unat este de 12-14 ore, organizat în dou\
reprize (diminea]a [i dup\-amiaza), cu pauz\ de 4-5 ore în intervalul
foarte c\lduros al zilei. Suprafa]a de p\[une necesar\ este în func]ie de
nivelul de produc]ie al acesteia (50-300 cap/100 ha), în toate cazurile
consumul de mas\ verde fiind suplimentat zilnic cu 1-2 kg nutre]uri
concentrate (în func]ie de vârst\), care se administreaz\ într-un singur
tain, de obicei dup\ p\[unatul de sear\.
Dup\ perioada de p\[unat, care în func]ie de zon\ are o durat\ de
100-150 zile, îngr\[area se poate continua în stabula]ie.
Îngr\[area în stabula]ie. Aceasta se face în ad\posturi închise
cu între]inere legat\ sau liber\ (de preferin]\), în care îngr\[area se poate
continua [i dup\ sezonul de var\. Masa verde se asigur\ la discre]ie, cu
un adaos zilnic de 1,5-2,5 kg nutre]uri concentrate [i care nu trebuie s\
dep\[easc\ 20-30% din valoarea nutritiv\ a ra]iei zilnice. Prin aceast\
metod\ se ob]in sporuri medii zilnice de 0,8-0,9 kg, cu un consum de 7-9
UN.
Îngr\[area taurinelor pe baz\ de nutre]uri suculente
Îngr\[area pe baz\ de nutre]uri însilozate. Cel mai frecvent

utilizate sunt porumbul însilozat în faza de lapte-cear\ cu cel mult 65%
umiditate, precum [i alte categorii de graminee (sorg, iarb\ de Sudan),
respectiv amestecul dintre acestea [i leguminoase însilozate în propor]ii
diferite.
Vârsta animalelor preluate pentru îngr\[area prin aceast\ metod\
trebuie s\ fie de minimum 6-7 luni, îns\ rezultate bune se ob]in la vârsta
de peste 12 luni. În toate cazurile, ponderea nutre]ului însilozat nu trebuie
- 78 -
s\ dep\[easc\ în subperioada de îngr\[are 50% [i cel mult 55% din

valoarea nutritiv\ a ra]iei, diferen]a completându-se cu nutre]uri fibroase
[i concentrate în propor]ii relativ egale. De asemenea, trebuie administrat
zilnic, în func]ie de vârst\, un amestec de 5-6 g Ca, 2,5-3,0 g P [i 0,7-1,0
g microelemente/100 kg mas\ corporal\.
În aceste condi]ii se ob]in sporuri medii zilnice de 0,7-0,9 kg, la
un consum specific de 7-9 UN la tineret [i peste 10 UN la adulte.
~ngr\[area pe baz\ de nutre]uri însilozate cu umiditate
sc\zut\. În func]ie de umiditatea nutre]ului la însilozare, acest sortiment
este cunoscut sub denumirea de "semisiloz" [i, respectiv, "semifân".
Semifânul se produce dup\ tehnica obi[nuit\ a însiloz\rii clasice, îns\
con]inutul nutre]ului în momentul însiloz\rii trebuie s\ fie de 55-60%
SU, iar pentru semisiloz de 45-50% SU. Ca surs\ se folosesc ierburile de
graminee [i leguminoasele, depozitate în silozuri de suprafa]\ sau de tip
turn, cu sau f\r\ adaos de consevan]i.
Utilizarea semifânului [i a semisilozului în îngr\[are conduce la
ob]inerea unor rezultate foarte bune [i din punct de vedere economic,
reprezentând o metod\ de perspectiv\. Aceste sortimente pot participa
pân\ la 70-80% din valoarea nutritiv\ a ra]iei, diferen]a de 20-30% fiind
reprezentat\ de nutre]uri concentrate combinate. Aceast\ metod\ asigur\
sporuri medii zilnice în jur de 0,9 kg [i chiar mai mult, la un consum
specific de 7-9 UN.
Îngr\[area pe baz\ de alte nutre]uri suculente cultivate. Din
aceast\ grup\, cea mai larg\ utilizare în îngr\[area taurinelor o are sfecla,
apoi bost\noasele [i, sporadic, cartoful:
- îngr\[area pe baz\ de sfecl\. În acest scop se poate folosi
sfecla furajer\ [i mai ales semizaharat\, care realizeaz\ cea mai mare
cantitate de SU pe unitatea de suprafa]\ cultivat\. Se administreaz\ sub
form\ tocat\, obi[nuit în amestec cu nutre]uri grosiere (tocate) în cantit\]i
de 10-20 kg/cap/zi, în func]ie de vârst\. În mod obi[nuit, poate avea o
pondere de 25-30% din valoarea nutritiv\ a ra]iei, care se completeaz\
pân\ la 50-60% cu nutre] însilozat sau cu alte suculente (gulii,
bost\noase, cartofi etc). Diferen]a se asigur\ în propor]ii mai mult sau
mai pu]in egale cu fibroase [i concentrate. În aceste condi]ii, se pot realiza
sporuri medii zilnice de 0,7-0,9 kg, la un consum specific de 8-9 UN
pentru tineret;
- 79 -
- îngr\[area pe baz\ de bost\noase, este asem\n\toare cu cea

precedent\ [i se poate combina dup\ acelea[i principii, cu gulii furajere
sau cartofi;
- îngr\[area pe baz\ de cartofi este pu]in utilizat\ la taurine.
Cartofii se administreaz\ sub form\ tocat\, între 10-20 kg la tineret (în
func]ie de vârst\), reprezentând între 23-30% din valoarea ra]iei. Se
recomand\ a se folosi în combina]ie cu sfecla de zah\r, `mpreun\ cu care
asigur\ cca 60% din valoarea ra]iei, diferen]a acoperindu-se cu nutre]
fibros [i concentrat, în propor]ii egale;
- îngr\[area pe baz\ de gulii furajere. Acest nutre] se
administreaz\ sub form\ tocat\, singur sau în amestec cu nutre] grosier la
rândul lui tocat, în cantit\]i de 10-20 kg/cap/zi. Poate reprezenta 30-40%
din valoarea ra]iei zilnice, diferen]a fiind completat\ în propr]ie de 10-
20% cu alte suculente [i cu nutre] concentrat [i fibros, câte 20-25%
fiecare.
Îngr\[area pe baz\ de t\i]ei de sfecl\ [i borhoturi. Borhoturile
reprezint\ produse cu un con]inut ridicat în ap\, rezultate în urma
prelucr\rii industriale a unor produse vegetale, a c\ror unic\ posibilitate
de valorificare este în furajarea animalelor. Aceast\ îngr\[are se practic\
mai ales în cazul bovinelor adulte [i al tineretului mai avansat în vârst\,
preferabil peste 18-24 luni.
În general, aceste îngr\[\torii se organizeaz\ în apropierea
întreprinderilor de industrie alimentar\ de unde, în func]ie de natura
subproduselor vegetale, acestea sunt aduse în ferm\ direct prin conducte,
sau prin alte sisteme speciale de transport.
Îngr\[area pe baz\ de nutre]uri fibroase sau grosiere, cu
adaos de melas\ [i uree. Aceast\ metod\ reprezint\ un procedeu mai
vechi, cu aplicabilitate în unit\]ile zootehnice din zona de deal [i
submontan\ sau a celor cu suprafe]e întinse de paji[ti unde furajul de
baz\ îl reprezint\ fânul [i, respectiv, nutre]urile grosiere în zonele de
câmpie.
Nutre]ul fibros [i cel grosier poate reprezenta 50-60% din
valoarea ra]iilor, fiind administrate ca atare, sub form\ tocat\ [i preferabil
sub form\ granulat\ sau brichetat\. Diferen]a fa]\ de valoarea ra]iei se
asigur\ pe seama nutre]urilor suculente [i concentrate în propor]ii egale.
În vederea îmbun\t\]irii valorii energetice [i proteice a acestor
sortimente de nutre]uri, se practic\ adaosul de melas\ [i de uree. În
- 80 -
general, adaosul de uree corespunde unor cantit\]i precalculate de 30-35

g/100 kg mas\ corporal\, fa]\ de care cantitatea de melas\ se asigur\ în
raport de 1/9, amestec care, la rândul lui, se dilueaz\ cu ap\ în acela[i
raport (1/9).
Solu]ia astfel ob]inut\, se adaug\ nutre]ului fibros sau grosier
tocat în propor]ie de 50-60% din masa acestuia, amestecul f\cându-se pe
tainuri, în bazine speciale cu 12-24 ore înainte de administrare.
Îngr\[area pe baz\ de nutre]uri fibroase cu adaos de
concentrate. Cu aplicabilitate în zona colinar\ [i în cea de câmpie,
aceast\ metod\ are la baz\ utilizarea nutre]ului fibros în procent de 40-
50% din valoarea nutritiv\ a ra]iei, diferen]a fiind completat\ cu nutre]uri
concentrate [i suculente în propor]ii mai mult sau mai pu]in egale.
Nutre]urile concentrate se pot folosi sub form\ de amestecuri,
sau prin însilozare la un con]inut ridicat de umiditate. Reprezint\ o
metod\ de îngr\[are f\r\ restric]ii de vârst\, în care preluarea tineretului
se poate face imediat dup\ în]\rcare. Se realizeaz\ acumul\ri medii
zilnice de mas\ corporal\ de 800-1000 g la un consum specific de 7-9
UN.
10.3. Tehnologia de îngr\[are în sistem extensiv
Acest sistem întrune[te, la rândul s\u, mai multe metode care, în

general, se bazeaz\ pe între]inerea animalelor pe p\[uni naturale, f\r\ nici
un adaos de nutre]uri concentrate. Ritmul acumul\rilor medii zilnice de
mas\ corporal\ este, `n medie, de 0,4-0,6 kg cu consumuri specifice
cuprinse între 8-20 UN.
Valorificarea se face pentru tineret la mase corporale de peste
400 kg, îns\ la vârste mai mari de 24 luni. În acest sistem se utilizeaz\
tineretul din rasele autohtone, în vârst\ de peste 12 luni, de preferin]\
peste 20-22 luni [i animalele adulte reformate.
10.3.1. Tehnica hr\nirii tineretului taurin pentru produc]ia

de carne în sistem extensiv
Tehnica de îngr\[are în acest sistem se bazeaz\ aproape în

exclusivitate pe mas\ verde administrat\ în condi]ii de p\[une, în general
pe paji[ti naturale, mai mult sau mai pu]in îmbun\t\]ite.
- 81 -
Îngr\[area mânza]ilor [i a tineretului femel reformat pe

p\[une. În func]ie de condi]iile zonale, durata îngr\[\rii este de 5-6 luni,
cu referire la tineretul din f\t\rile de toamn\, care se introduce pe p\[une
la vârsta de 14-18 luni, respectiv din f\t\rile de prim\var\, care se supune
îngr\[\rii la vârsta de 24 luni. Tineretul mascul destinat acestui sistem de
îngr\[are trebuie supus castr\rii la vârsta de 5-7 luni, sau cel pu]in cu 30
zile premerg\toare introducerii lor pe p\[une.
Organizarea îngr\[\rii se face în turme de 50-200 capete,
separate pe sexe, pe categorii de vârst\ [i mas\ corporal\. În mod obi[nuit
se realizeaz\ acumul\ri medii zilnice de 0,4-0,6 kg mas\ corporal\, la un
consum specific de 8-13 UN. În cazul când animalele, la sfâr[itul
perioadei, realizeaz\ o mas\ corporal\ sub cea dorit\, îngr\[area se poate
continua în stabula]ie, utilizând diverse alte metode.
Îngr\[area primiparelor f\tate timpuriu [i a vi]eilor pe
p\[une. De[i este o metod\ care nu se practic\ în condi]iile ]\rii noastre,
pe m\sura sporirii efectivelor, se poate adopta în cazul tineretului femel
cu origine mai pu]in valoroas\. Aplicabil\ în zonele cu paji[ti permanente
[i de bun\ calitate, se poate folosi în cazul montelor timpurii la tineretul
de 13-15 luni din rasele mixte, la meti[ii acestora cu rasele de carne sau a
metis\rilor triple.
Monta se programeaz\ în primele luni ale anului, astfel încât
f\t\rile s\ aib\ loc la sfâr[itul acestuia, sau cel târziu în primele dou\ luni
ale anului urm\tor. În acest fel, vi]eii au la ie[ire pe p\[une vârsta de
minimum 4-5 luni, organizarea îngr\[\rii f\cându-se împreun\ cu
mamele lor, în turme de 60-120 cupluri, între]inute pe p\[uni de bun\
calitate, prev\zute cu padocuri de odihn\ [i umbrare, în suprafa]\ de 8-9
m2 pe cuplu, amenajate cu posibilit\]i de administrare a unui supliment
zilnic de 2-3 kg nutre]uri concentrate pe cuplu.
La sfâr[itul perioadei de p\[unat se procedeaz\ la valorificarea
cuplurilor, vi]eii realizând la vârsta de 10-12 luni o mas\ corporal\ de
300-350 kg (cu posibilit\]i de valorificare sau de continuare a îngr\[\rii),
iar mamele acestora au o greutate de 450-550 kg.
Îngr\[area vi]eilor la "vaci-doici" pe p\[une. Mai pu]in
utilizat\, metoda este îns\ aplicabil\ în condi]ii asem\n\toare metodei
precedente (îngr\[area vi]eilor din rasele mixte sau a meti[ilor dintre
acestea cu cele de carne), iar ca vaci doici se folosesc vaci din rasele
- 82 -
mixte cu produc]ii mici sau mijlocii, care, în general, se mulg greu [i pot
al\pta 2-4 vi]ei.
În acest scop este necesar\ o programare grupat\ a montelor [i
f\t\rilor, iar organizarea îngr\[\rii se va face în turme de 20-80 cupluri,
care se între]in liber pe p\[une de la sfâr[itul lunii aprilie pân\ în
septembrie, în condi]ii identice metodei prezentate anterior.
Se realizeaz\ sporuri medii zilnice de 700-800 g, vârsta vi]eilor
la valorificare fiind de 8-10 luni, la o mas\ corporal\ de 200-300 kg. În
func]ie de posibilit\]i, îngr\[area tineretului se poate continua prin diferite
alte metode, în vederea valorific\rii lor la mase corporale mai mari.
Recondi]ionarea bovinelor adulte reformate. Prin
recondi]ionare se `n]elege îmbun\t\]irea condi]iei animalului pe seama
]esutului muscular [i a unor u[oare depuneri de gr\sime, realizat\ printr-o
hr\nire progresiv abundent\ timp de 45-90 zile. Aceasta este preferat\
îngr\[\rii, care necesit\ un timp mai îndelungat (90-140 zile), consumuri
specifice mai mari [i care determin\ o depunere abundent\ de gr\sime
nedorit\ de consumatori.
Tehnica recondi]ion\rii bovinelor adulte reformate se realizeaz\,
obi[nuit, în stabula]ie legat\, pe baz\ de nutre]uri voluminoase [i
suplimente moderate de nutre] concentrat. În unit\]ile care dispun de
suprafe]e întinse de paji[ti permanente, recondi]ionarea se poate realiza [i
pe p\[une, îns\ cu men]iunea de a asigura [i o cantitate minim\ de
nutre]uri concentrate. M\rimea cirezilor poate fi de pân\ la 200-250
capete, iar durata recondi]ion\rii este de 80-100 zile.
În toate cazurile se realizeaz\ sporuri medii zilnice de 0,5-1,2 kg
[i un consum specific de 10-20 UN, în func]ie de condi]ia [i vârsta
animalului în momentul reform\rii, de structura ra]iei [i calitatea
nutre]urilor administrate.
- 83 -
Tem\ de verificare
1. Caracteriza]i principalele rase de taurine crescute `n zona dvs. de

activitate.
2. Prezenta]i modul de programare a sezonului de îns\mân]\ri (monte)
[i f\t\ri la taurine.
3. Cum se stabile[te momentul optim pentru introducerea vi]elelor la
reproduc]ie [i a termenului pentru `ns\mân]area vacilor dup\ f\tare?
4. Care sunt principalele avantaje ale `ns\mân]\rii artificiale la taurine?
5. Prezenta]i principalele opera]iuni ce trebuie efectuate `naintea [i `n
timpul f\t\rii.
6. Cum justifica]i necesitatea repausului mamar [i care este durata
optim\ a acestuia?
7. Care sunt principalele orient\ri `n hr\nirea vacilor gestante [i a
taurilor de reproduc]ie?
8. Care este regimul folosirii taurilor la mont\, respectiv recoltare de
material seminal `n vederea realiz\rii `ns\mân]\rilor artificiale?
9. Prezenta]i succint etapele ce trebuie parcurse `n scopul selec]iei
t\ura[ilor pentru re]eaua de îns\mân]\ri artificiale.
10. Prezenta]i principalele sisteme [i metode de al\ptare a vi]eilor [i
tehnica `n]\rc\rii acestora.
11. Care sunt principalele perioade fiziologico-nutri]ionale ce compun
tehnica hr\nirii vacilor lactante?
12. Care sunt principiile mulgerii ra]ionale a vacilor?
13. Prezenta]i succint principalele sisteme de `ngr\[are a taurinelor.
- 84 -
PARTEA a II-a
CRE{TEREA {I EXPLOATAREA OVINELOR
CAPITOLUL 1
IMPORTAN}A ECONOMIC| {I SITUA}IA CRE{TERII

OVINELOR
1.1. Importan]a economic\ a cre[terii ovinelor
Oaia este un animal poligastric ce valorific\ superior, ca [i

taurinele, furajele fibroase, furnizând cresc\torilor atât produse alimentare
(carne, lapte), cât [i materii prime pentru industria u[oar\ (lân\, pielicele,
piei etc), contribuind la bun\starea popula]iilor care o cresc. În ]ara
noastr\ cre[terea ovinelor a constituit o preocupare str\veche, ale c\rei
începuturi se pierd în negura vremurilor odat\ cu formarea poporului
român.
Principalele produse ce se ob]in de la oi sunt: lâna, carnea,
laptele, bl\nurile, pielicelele etc.
Lâna. Principal produs al ovinelor, este materie prim\ de foarte
mare importan]\ pentru industria textil\. Cu toate succesele ob]inute de
industria chimic\ (fibre sintetice), prin calit\]ile ei, lâna nu a fost egalat\,
m\rturie stând evolu]ia ascendent\ a consumului mondial de lân\.
Carnea. Cerin]ele pe pia]a mondial\ pentru carnea de ovine au
crescut foarte mult în ultimul timp, în special cererea pentru carnea de
miel îngr\[at, mai ales în Orientul Apropiat [i vestul Europei, unde
ajunge la pre]uri mai mari fa]\ de carnea de taurine [i suine.
Datorit\ acestei situa]ii, în ]ara noastr\ s-au constituit îngr\[\torii
mari cu capacit\]i de 25000-30000 capete/an, unde mieii prelua]i la
în]\rcare sunt îngr\[a]i pân\ la 35-37 kg. În multe unit\]i, pentru
îmbun\t\]irea calit\]ii c\rnii se practic\ metis\ri cu rase de carne
importate ca: Romney-Marsh, ~le de France, Texel, Lincoln etc.
Pielicele. În special cele provenite de la rasa Karakul [i meti[ii
acesteia cu }urcana neagr\ [i }urcana brum\rie, sunt foarte c\utate pe
pia]a intern\ [i extern\. Bl\ni]ele de la mieii din rasele }igaie [i Merionos
- 89 -
Cre[terea [i exploatarea ovinelor
sau de la popula]ia Spanc\, precum [i pieile provenite de la oile adulte

sunt mult întrebuin]ate pentru diverse confec]ii [i obiecte de
marochin\rie.
Laptele de oaie. Este apreciat pentru producerea diferitelor
brânzeturi de calitate deosebit\, fermentate, mult solicitate pe pia]a
intern\ [i extern\. }ara noastr\ este considerat\ o mare produc\toare de
brânzeturi din lapte de oaie.
Gunoiul de grajd ob]inut de la ovine are o foarte bun\ valoare
fertilizant\, fiind folosit în zona de munte [i deal unde, prin "târlire", se
îngra[\ suprafe]e mari de p\[une, ceea ce duce, în final, la cre[terea
produc]iei de mas\ verde.
Oile contribuie la rentabilizarea agriculturii prin valorificarea
economic\ superioar\ a subproduselor vegetale, precum [i a p\[unilor
slab productive, de altitudine, pe care au p\[unat `n prealabil taurinele.
1.2. Situa]ia cre[terii ovinelor pe plan mondial [i în ]ara

noastr\
R\spândirea oilor pe glob este strâns legat\ de baza furajer\ [i în

special de condi]iile climatice locale. De aceea, în zonele ecuatoriale
calde [i umede, precum [i în zonele nordice foarte reci se cre[te un num\r
mai mic de oi. În zonele cu clima temperat, oile se cresc în num\r foarte
mare.
Dac\ în 1951-1952, în lume existau 775,3 milioane oi, în 1980 s-
a ajuns la 1120 milioane, iar în 1992 la 1138,3 milioane capete. În ceea ce
prive[te produc]ia mondial\ de lân\, Australia produce 28%, C.S.I. 15%,
Noua Zeeland\ 10% etc.
În privin]a densit\]ii oilor la 100 ha teren agricol, pe primul loc
se afl\ Noua Zeeland\ cu 289 capete, urmat\ de Uruguay cu 184 capete,
Bulgaria cu 180,2 capete, Fran]a cu 25 capete, C.S.I. cu 20 capete etc.
România ocup\ o pozi]ie intermediar\, având o densitate de 91,4 capete
la nivelul anului 1999. Aceasta a sc\zut dramatic `ntr-o perioad\ de doar
câ]iva ani, fa]\ de 115,4 capete în 1990.
Dac\ urm\rim evolu]ia cre[terii ovinelor pe plan mondial,
observ\m c\ aceasta a cunoscut mai multe etape. De la domesticire, pân\
în sec. al XVIII-lea, cre[terea ovinelor a avut un caracter empiric, f\r\
vreo preocupare de specializare. În etapa apari]iei [i dezvolt\rii
- 90 -
manufacturilor, cre[terea a fost orientat\ spre o lân\ cu fine]e cât mai

bun\, necesar\ fabric\rii stofelor fine.
Din a doua jum\tate a sec. al XIX-lea, odat\ cu perfec]ionarea
ma[inilor folosite în industria textil\ [i a mijloacelor de transport dotate
cu instala]ii frigorifice, cre[terea oilor este orientat\ spre carne-lân\ sau
lân\-carne, deci spre rase mixte, în special în ]\rile mari exportatoare ca:
Australia, Noua Zeeland\, Argentina etc.
Consumul de carne de oaie cre[te mult din a doua jum\tate a
secolului al XIX-lea, în special în ]\rile din vestul Europei [i în Orientul
Apropiat, unde reprezint\ 8,3% din consumul mondial de carne, astfel c\
o serie de ]\ri produc\toare au orientat cre[terea ovinelor în special spre
produc]ia de carne, ca de exemplu: Fran]a, Germania, S.U.A., Anglia etc.
Greutatea medie la sacrificare, pe plan mondial, a fost de 15 kg, cu
varia]ii între 21 kg în America de Nord [i 14 kg în Africa.
Dup\ bovine, ca pondere, în ]ara noastr\ urmeaz\ ovinele.
Efectivul total în 1989 a fost de 15612000 capete, din care 11157000 oi [i
mioare. Carnea de oaie reprezint\, în medie, 8-10% din consumul intern
de carne la noi în ]ar\. Dac\ ar fi îngr\[a]i to]i mieii ob]inu]i pân\ la 32-
35 kg, sunt mari posibilit\]i ca acest procent s\ creasc\ mult. Produc]ia
total\ de carne de oaie a sc\zut de la 182 mii tone în 1980 la 169 mii tone
în 1995, dat\ dup\ care sc\derea s-a accentuat [i mai mult.
În trecut, cre[terea oilor în ]ara noastr\ se caracteriza prin
extensivitate datorit\ utiliz\rii de rase primitive pu]in ameliorate,
practic\rii exclusive a transhuman]ei, fenomen ce s-a men]inut pân\ în
jurul anului 1950, când se pun bazele cre[terii semiintensive [i intensive.
Dup\ 1950, efectivul de ovine a sporit [i, în acela[i timp, s-a
îmbun\t\]it, iar `n structura de ras\ a crescut ponderea oilor cu lân\ fin\
[i semifin\ în defavoarea celor cu lân\ grosier\. Dup\ anul 1990, odat\
cu desfiin]area fostelor C.A.P., efectivele de ovine au sc\zut continuu,
astfel c\ în 1996 efectivul total a ajuns la 12079000 capete.
Produc]ia cea mai mare de lân\ s-a `nregistrat în 1980, fiind de
37376 mii tone, din care 25411 mii tone lân\ fin\ [i semifin\, cantitate ce
nu asigura în întregime necesarul industriei noastre. Produc]ia medie pe
cap de animal, cu toate c\ a crescut de la 1,6 kg în 1950 la peste 3,2 kg în
1997, este înc\ mult sub posibilit\]i. Produc]ia medie de lapte de oaie în
]ara noastr\ r\mâne sta]ionar\ în perioada 1980-1998, la 33-35 litri/cap.
- 91 -
Pentru cre[terea cantitativ\ [i calitativ\ a efectivelor, se vor

urm\ri: selec]ia ovinelor [i îmbun\t\]irea structurii de ras\; introducerea
tehnologiilor moderne de exploatare; asigurarea bazei furajere atât
cantitativ cât [i calitativ; asigurarea s\n\t\]ii animalelor prin ac]iuni de
prevenire a bolilor infec]ioase [i parazitare, a avorturilor, a mortalit\]ii [i
morbidit\]ii.
- 92 -
CAPITOLUL 2
RASELE DE OVINE.
2.1.Originea ovinelor
Genul Ovis cuprinde speciile s\lbatice care tr\iesc [i ast\zi în

Europa de Sud (Sicilia, Corsica, Sardinia), în Asia Mic\ [i nordul Asiei,
în Africa [i America de Nord. Se consider\ c\ aceste specii s\lbatice stau
la baza originii actualelor oi domestice, cu toate c\ de la formele
primitive la cele actuale oile au suferit numeroase transform\ri
morfologice, fiziologice [i etologice, datorate factorilor de mediu naturali
[i artificiali. Interven]ia omului a imprimat diferen]e morfo-fiziologice,
care au dus la marea diversitate de rase actuale.
O alt\ cauz\ în greutatea stabilirii precise a originii ovinelor
actuale este [i faptul c\ la nici o alt\ specie de animale domestice nu s-au
produs atâtea amestecuri, încruci[\ri [i dizloc\ri datorit\ transhuman]ei,
ca la ovine. Oamenii de [tiin]\, bazându-se pe descoperirile arheologice [i
caracterele morfo-fiziologice comune, au stabilit c\ cele mai multe rase
de ovine actuale provin din Muflon, Arkar [i Argal, deci ovinele au
origine polifiletic\.
2.2. Clasificarea raselor de ovine
Criteriul cel mai frecvent folosit în clasificarea raselor de ovine

este f\r\ îndoial\ criteriul economic potrivit c\ruia rasele de ovine se
împart în: rase de lân\, de carne, de lapte sau cu produc]ie mixt\ (lapte-
carne, carne-lapte). Clasificarea raselor poate îns\ fi f\cut\ [i dup\ criterii
mai complexe ]inând seama de locul de formare [i de caracterul sau
fine]ea lânii respectiv:
- Rase locale:
- cu lân\ fin\: Merinos de Palas, Merinos transilv\nean, Spanca
ameliorat\;
- cu lân\ semifin\: }igaie;
- cu lân\ semigroas\: Stogo[\;
- cu lân\ groas\: }urcan\.
- 93 -
- Rase importate:
- cu lân\ fin\: Merinos australian, Merinos caucazian, Merinos de
Stavropol, Merinos ascanian, Merinos de Groznensk,
Merinolandschaf;
- cu lân\ smifin\: Corriedale, Lincoln, Romey Marsh, Polwarth;
- cu lân\ semigroas\: Friz\;
- cu lân\ groas\: Karakul.
2.2.1. Rasele locale de ovine
Cele mai r\spândite rase [i variet\]i locale de ovine crescute în

]ara noastr\ sunt }urcana, }igaia, Spanca, Stogo[a, Merinosul de Palas [i
Merinosul transilv\nean.
Rasa }urcan\. Provine din Arkar fiind cunoscut\ sub diferite
denumiri în func]ie de ]ara unde se cre[te: }urcan\ sau oaie bârsan\
(România), Razca (Ungaria), Zakel (Germania) etc. În ]ara noastr\ rasa
}urcan\ este r\spândit\ în zonele muntoase [i de deal, reprezentând
împreun\ cu meti[ii s\i peste 40% din efectivul total de ovine.
Însu[iri morfo-productive: este o ras\ cu talia de 63 cm la
femele [i 72 cm la masculi, cu trunchiul lung, potrivit de larg [i adânc, cu
u[oar\ tendin]\ spre dolicomorfism. Este o ras\ rustic\ [i rezistent\, care
se preteaz\ foarte bine la transhuman]\. Produc]ia de lân\ este de 2,2 kg
la femele [i 3,2 kg la masculi, cu [uvi]\ de form\ conic\ alc\tuit\ din
fibre lungi [i groase, având o fine]e ce variaz\ între 50-60 microni.
Produc]ia de lapte este în medie de 70 kg pe lacta]ie. Produc]ia
de carne este relativ slab\. Mieii cânt\resc la na[tere 2,8-3,0 kg [i 14-15
kg la `n]\rcare, iar ovinele adulte 32-35 kg [i berbecii 53-68 kg.
Prolificitatea este de 103%. Culoarea este alb\ dar exist\ [i variet\]i de
culoare în sânul rasei. Produc]ia de pielicele prezint\ importan]\ în
special pentru variet\]ile brum\rie [i neagr\, fiind r\spândite în centrul [i
nordul Moldovei, variet\]i ce sunt supuse încruci[\rilor industriale cu
rasa Karakul. De asemenea, în Banat se întâlne[te varietatea Ra]ca, ce
prezint\ coarnele în form\ de tirbu[on [i cojocul de bun\ calitate.
Perspective: În viitor va fi crescut\ în zonele montane ale ]\rii [i
în Podi[ul din centrul [i nordul Moldovei. Ameliorarea vizeaz\ în special
m\rirea greut\]ii corporale la 40-50 kg la oi, a produc]iei de lân\ la 3,5-
4,0 kg [i a celei de lapte la 150-170 litri.
- 94 -
Rasa }igaie. Este o ras\ ce deriv\ din Arkar, fiind considerat\

una din cele mai vechi rase de ovine din ]ara noastr\, cât [i din alte ]\ri.
Însu[iri morfo-productive: este o ras\ a c\rei talie variaz\ între
65-68 cm având toracele adânc [i larg, iar membrele puternice cu
aplomburi corecte [i cu unghii rezistente, bine adaptat\ transhuman]ei.
Produc]ia de lân\ variaz\ la o tunsoare între 1,8-3,5 kg în func]ie
de sex, cu fine]ea de 31-33 microni [i randament la sp\lare de 42-65%.
Cojocul este format din [uvi]e cu aspect prismatic. Produc]ia de carne
este destul de bun\, mieii cânt\rind la na[tere `ntre 3-4 kg în func]ie de
sex. Greutatea corporal\ la ovinele adulte variaz\ între 35-45 kg iar la
berbeci între 50-60 kg, cu un randament la sacrificare de 43,3% la }igaia
de [es [i 41,9% la cea de munte.
Este apreciat\ ca o ras\ semiprecoce ce se preteaz\ bine la
îngr\[are, dând o carne superioar\ calitativ [i f\r\ miros specific, în
special când p\[uneaz\ pe p\[uni s\r\turate. Produc]ia de lapte variaz\
între 70-100 kg pe lacta]ie.
Sub raportul culorii, în sânul rasei se disting urm\toarele
variet\]i: alb\, buc\laie, la care lâna de pe corp este alb\ iar jarul de pe
fa]\ [i membre este de culoare neagr\, fiind cea mai numeroas\ în cadrul
rasei [i neagr\ la care atât lâna cât [i jarul au culoare neagr\.
Perspective: ameliorarea rasei }igaie va fi orientat\ spre
ob]inerea unui tip care s\ întruneasc\ urm\toarele cerin]e: greutate
corporal\ de 50 kg la oile adulte, produc]ie de lân\ de 4 kg cu fine]e de
30 microni, lungimea [uvi]ei de 10 cm [i un randament la sp\lare de 50-
53%, produc]ia de lapte-marf\ de 40-45 kg [i greutatea mielului la 150
zile de 36 kg. Prolificitatea oilor va trebui s\ ajung\ la 110%.
Varietatea Spanc\. Reprezint\ un produs de încruci[are dintre
berbeci de ras\ Merinos [i oi de ras\ }igaie, fiind r\spândit\ în
Dobrogea, sud-estul Munteniei, Banat [i Cri[ana.
Însu[iri morfo-productive: lâna oilor Spanc\ se aseam\n\ mult
cu cea a rasei Merinos. Oile adulte au greutatea corporal\ de 38-47 kg, iar
berbecii de 58-72 kg cu un randament la sacrificare ce variaz\ între 45-
50%. Mieii cânt\resc la na[tere 2,6-3,0 kg, iar la în]\rcare 16-20 kg.
Produc]ia de lân\ la femele variaz\ între 3,5-6,0 kg iar la masculi între
4,0-8,0 kg, cu randamentul la sp\lare de 40%; lungimea [uvi]ei este de 6-
10 cm cu fine]ea de 25-29 microni.
- 95 -
Varietatea Stogo[\. Este de culoare alb\ sau neagr\ [i reprezint\

un produs de încruci[are între rasa }igaie (berbeci) [i }urcan\ (oi). Lâna
are însu[iri intermediare între cele dou\ rase. Produc]ia de lân\ este de
1,8-2,4 kg, iar lungimea [uvi]ei de 10-16 cm, cu fine]ea medie de 36-47
microni. Animalele sunt viguroase, cu aptitudini bune pentru produc]ia de
carne, masa corporal\ fiind de 38-40 kg.
Rasa Merinos de Palas. S-a format la I.C.P.C.O.C. Palas-
Constan]a de c\tre prof. N. Teodoreanu [i colectivul s\u de cercet\tori.
La baza form\rii rasei stau încruci[\rile complexe dintre rasele locale
}igaie [i }urcan\ cu rasele Merinos Rambouillet, Merinos semiprecoce
german, cu infuzie ulterior\ de Merinos de Stavropol, înso]ite de o
selec]ie minu]ioas\, o îngrijire [i o între]inere foarte bune. Este r\spândit
în cea mai mare parte din Dobrogea [i în sud-estul Munteniei.
Însu[iri morfo-productive: rasa este specializat\ pentru
produc]ia de lân\ fin\, caracterizându-se prin constitu]ie robust\ cu
trunchi potrivit de lung, larg [i adânc. Pielea de pe corp prezint\ cute fine,
iar la gât o salb\ mijlocie cu 1-3 cravate. Produc]ia medie de lân\ este de
5-6 kg la femele [i 12-13 kg la masculi. Lungimea [uvi]ei este de 7 cm,
fine]ea 20-22 microni, iar randamentul la sp\lare 31-42%. Greutatea
medie dup\ tundere este de 60 kg la oi [i de 90 kg la berbeci. Produc]ia
de lapte a rasei este în medie de 142 kg pe lacta]ie iar prolificitatea 121%.
Perspective de cre[tere: va fi crescut\ cu prec\dere în ras\
curat\ în Dobrogea [i în zonele de câmpie ale Munteniei [i Olteniei, unde
va participa în paralel [i la încruci[\ri de absorb]ie a raselor }igaie [i
}urcan\. Ameliorarea va urm\ri: ridicarea greut\]ii corporale la 65 kg la
oile adulte, a produc]iei de lân\ a acestora la 8 kg, a greut\]ii mielului la
vârsta de 150 zile la 40 kg [i a prolificit\]ii la 135%.
Rasa Merinos transilv\nean. S-a format în câmpia din vestul
]\rii prin încruci[\ri de absorb]ie nedirijate [tiin]ific, vreme îndelungat\,
începând cu anul 1880, a raselor locale }igaie [i }urcan\ cu rasele
Merinos Rambouillet [i Negretti, Merinosul precoce [i ulterior, prin
încruci[\ri de infuzie cu Merinosul de Stavropol [i de Groznensk. Este
r\spândit în Câmpia de vest a ]\rii (Cri[ana, Banat) [i în zona colinar\ de
vest a jude]elor S\laj [i Cluj.
Însu[iri morfo-productive: Este o ras\ specializat\ pentru
produc]ia de lân\, având talia [i m\rimea corporal\ mijlocie, cu trunchiul
suficient de lung, larg [i adânc. Prezint\ o mare variabilitate sub raportul
- 96 -
conforma]iei, datorit\ num\rului mare de rase ce a luat parte la formarea

sa. În jude]ele Arad [i Timi[ se semnaleaz\ prezen]a unui tip mai masiv
de Merinos transilv\nean ca urmare a influen]ei Merinosului precoce. În
zona colinar\ a jude]elor S\laj [i Cluj exist\ un tip de talie mai mic\.
Greutatea corporal\ a mieilor la f\tare este de 2,5-4,5 kg [i de
14-28 kg la în]\rcare. Oile adulte cânt\resc 32-35 kg iar berbecii 55-75
kg, cu un randament la sacrificare de 48,6%. Produc]ia de lân\ este de
3,0-7,5 kg la femele [i de 5-10 kg la masculi, cu lungimea [uvi]ei de 4-8
cm, fine]ea de 22-24 microni [i randamentul la sp\lare de 28-40%.
Produc]ia de lapte pe lacta]ie este de 70 kg, iar prolificitatea de 110%.
Perspective: va fi crescut în continuare în vestul ]\rii, iar prin
ameliorare se va urm\ri m\rirea greut\]ii corporale la 60 kg la oile adulte,
a produc]iei de lân\ a acestora la 7 kg, cu lungimea [uvi]ei de peste 8 cm
[i fine]ea 22 microni. Greutatea mielului la 150 zile trebuie s\ fie de 38
kg, iar prolificitatea de 120%.
2.2.2. Rase de ovine importate
Rasele de ovine de tip Merinos. Ovinele de tip Merinos deriv\

din Arkar, iar denumirea de Merinos se crede c\ ar proveni de la numele
unui trib algerian de p\stori nomazi cunoscut sub numele de Beni-Merin.
Oile de tip Merinos erau cunoscute înc\ dinaintea erei noastre, iar în evul
mediu cre[terea lor a cunoscut o mare dezvoltare în special în Spania.
Majoritatea oamenilor de [tiin]\ consider\ c\ actualele rase de ovine de
tip Merinos, s-au format în cea mai mare parte pe baza urm\toarelor
tipuri: Merinos escurial, Merinos Negretti, Merinos Rambouillet [i
Merinos precoce.
În ]ara noastr\, merinosul a fost introdus începând cu anul 1805
dar mai mult dup\ 1850 când, `ntre 1851 [i 1897 se fac importuri din
Fran]a. ~ntre anii 1926-1930 se import\ masiv Merinosul Rambouillet din
Fran]a [i Merinosul semiprecoce din Germania, rase care au participat la
formarea Merinosului de Palas [i a celui transilv\nean. Dup\ anul 1950
au fost organizate [i alte importuri de Merinos cum ar fi: Merinosul de
Stavropol, M. ascanian, M. caucazian, M. de Groznensk, Merinosul de
munte german, M. australian etc.
Rasa Karakul. Deriv\ din Arkar [i s-a format în Persia de unde
s-a r\spândit mult în Asia de Vest [i Turkmenistan. Se cre[te mai ale în
- 97 -
C.S.I., de unde a fost importat\ [i în ]ara noastr\. Este r\spândit\ în

centrul [i nordul Moldovei [i reprezint\ împreun\ cu meti[ii s\i cca 2%
din efectivul total de ovine. Printre ]\rile mari cresc\toare ale rasei
Karakul men]ion\m: C.S.I., Iran, Afganistan, Africa de Sud etc.
Însu[iri morfo-productive: se caracterizeaz\ prin profilul
capului berbecat, urechile lungi [i aplecate, crupa te[it\ [i prezen]a la baza
cozii a unui depozit de gr\sime. Lâna este grosier\ [i variaz\ ca produc]ie
între 1,8-2,7 kg în func]ie de sex [i condi]iile de hr\nire. Greutatea
corporal\ a oilor adulte este de 40-50 kg, iar a berbecilor de 55-70 kg.
Produc]ia de lapte este de 56 kg pe o lacta]ie iar prolificitatea de 105-
123%. În sânul rasei se disting sub raportul culorii urm\toarele variet\]i:
neagr\ (arabi), care reprezint\ cca 92-94% din efectivul de oi Karakul;
brum\rie (shiraz), cafenie (kombar sau komor), piersicie (guligaz) [i
culoarea cafelei cu lapte (aguti).
Perspective: la noi în ]ar\ va fi crescut\ atât în ras\ curat\ cât [i
prin încruci[are cu rasa }urcan\ (variet\]ile neagr\ [i brum\rie) în
vederea ob]inerii unor pielicele cu un buclaj de calitate.
Rasa Romney-Marsh. Este originar\ din Anglia fiind mult
apreciat\ pentru produc]ia sa de carne [i lân\, remarcându-se printr-o
masivitate [i precocitate accentuat\. La vârsta de 4 luni mieii ating greu\]i
de 28-30 kg iar îngr\[a]i, la vârsta de un an, 65-68 kg. Ovinele adulte, în
stare de ingr\[are, pot realiza greut\]i de 100-120 kg. Produc]ia de lân\
semifin\ este de 4,0-4,5 kg, cu fine]ea de 34-47 microni. Se cre[te în ]ara
noastr\ pentru a fi folosit\ la încruci[\ri industriale cu rasele }urcan\,
}igaie [i Spanc\ din Banat, Transilvania [i Oltenia, în vederea sporirii
produc]iei de carne.
Rasa Corriedale. Este originar\ din Noua Zeeland\ unde s-a
format prin încruci[\ri complexe în care rolul principal l-a avut rasa
Lincoln. Se caracterizeaz\ printr-o conforma]ie tipic\ de carne, cu
trunchiul lung, larg [i adânc. Greutatea oilor este de 55-70 kg, iar a
berbecilor de 80-100 kg. Produc]ia de lân\ este de 4,5-5,0 kg la oi [i de 7-
8 kg la berbeci, cu lungimea [uvi]ei de 10-12 cm [i fine]ea de 25-39
microni. În ]ara noastr\ se folose[te la încruci[are cu rasa }igaie [i
Merinos de Palas.
Rasa Polwarth. Format\ dup\ anul 1880 în statul Victoria din
Australia, are în structura genetic\ 3/4 sânge Merinos australian [i 1/4
sânge Lincoln, fiind specializat\ pentru carne-lân\. Se adapteaz\ u[or,
- 98 -
este precoce, rustic\, masiv\ [i cu o constitu]ie robust\. Masa corporal\

este de 60-65 kg la oi [i de 80-100 kg la berbeci. Produc]ia de lân\ este de
4,5-5,0 kg la oi [i 6-7 kg la berbeci, cu lungimea [uvi]ei de 10-12 cm.
Este o ras\ precoce, mieii ajungând la 4 luni la greutatea de 35-40 kg.
Prolificitatea este de 135%. A fost importat\ în ]ara noastr\ pentru
încruci[\ri cu rasa }igaie.
Rasa Friz\. Deriv\ din muflon [i este originar\ din Germania, de
unde a fost importat\ în ]ara noastr\ începând cu anul 1895. Este o ras\
specializat\ pentru produc]ia de lapte, produc]ie care variaz\ între 200-
250 l pe lacta]ie la efectivul importat în ]ara noastr\, fa]\ de 400 l în ]ara
de origine, recordul rasei fiind de 1500 l. D\ o produc]ie medie de lân\ de
3 kg cu fine]ea cuprins\ între 37-40 microni. Este o ras\ care se
caracterizeaz\ printr-o prolificitate ridicat\ de 2-4 miei la o f\tare. Pentru
]ara noastr\ prezint\ importan]\ fiind folosit\ la încruci[\ri de infuzie cu
rasa }urcan\ în scopul m\ririi produc]iei de lapte a acesteia.
- 99 -
CAPITOLUL 3
TEHNICA REPRODUC}IEI OVINELOR
Manifestarea instinctului genezic are loc la vârsta de 6-8 luni la

berbecu]i [i la 5-7 luni la mielu]e când, pentru preântâmpinarea
împerecherilor prea timpurii a c\ror consecin]e sunt grave, se practic\
separarea pe sexe la vârsta de 4-5 luni.
3.1. Vârsta de reproduc]ie [i sezonul de mont\ la ovine
Variaz\ în func]ie de ras\, de factorii de mediu (în special de

nivelul de hr\nire), condi]iile de exploatare etc. Ca regul\ general\, în
]ara noastr\ toate rasele se introduc la reproduc]ie la vârsta de 18 luni.
Tineretul rasei Merinos provenit din f\t\ri de toamn\ (septembrie-
noiembrie) [i timpurii de iarn\ (decembrie) poate fi introdus la mont\ la
vârsta de 10-12 luni, cu condi]ia unei furaj\ri optime. Durata de folosire
la reproduc]ie a ovinelor este de 7-8 ani.
Ciclul sexual are la ovine o durat\ medie de 17-21 zile iar
c\ldurile propriu-zise dureaz\ 24-36 ore. Dup\ f\tare c\ldurile apar dac\
oaia este în]\rcat\ la 6-8 s\pt\mâni. Secre]ia lactogen\ [i suptul mielului
au îns\ efecte inhibitoare asupra ovula]iei [i în acest caz c\ldurile se
manifest\ dup\ 2-3 luni de la f\tare.
Ovula]ia se produce la oaie la circa 28-30 ore de la apari]ia
c\ldurilor. Îns\mân]area se recomand\ s\ fie f\cut\ la 10-12 ore de la
declan[area c\ldurilor. Dac\ oaia nu a r\mas gestant\, ciclul de c\lduri se
repet\ dup\ 21 zile.
Sezonul de mont\. În unit\]ile cu condi]ii bune de hr\nire [i
ad\postire, monta oilor poate fi început\ vara devreme. În unit\]ile care
nu dispun de condi]ii corespunz\toare de cazare [i hr\nire, monta va
începe mai târziu în lunile de toamn\. În condi]iile ]\rii noastre,
perioadele de mont\, în func]ie de situa]ie pot fi: iulie-august; septembrie-
octombrie; noiembrie-decembrie. Durata sezonului de mont\, se
recomand\ s\ fie cât mai scurt (30-45 zile) pentru a ob]ine miei uniformi
sub raportul dezvolt\rii corporale.
- 100 -
Preg\tirea oilor pentru mont\. Înaintea începerii sezonului de

mont\ (cu 35-40 zile) oile vor fi supuse unei preg\tiri speciale în acest
scop. Oile mânz\ri (care al\pteaz\) vor fi în]\rcate [i trecute pe p\[uni
mai bogate unde vor primi zilnic un supliment de concentrate de 0,2-0,3
kg, format din amestec de uruieli de ov\z, orz, porumb, t\râ]e, [roturi etc.
Berbecii de reproduc]ie vor primi 0,5-0,6 kg amestec de
concentrate cu predominarea ov\zului [i 1-2 kg fân de leguminoase în
func]ie de calitatea p\[unii. Este indicat ca în alimenta]ia lor s\ se
administreze morcov.
3.2. Inseminarea oilor.
Se execut\ fie prin mont\, fie prin îns\mân]\ri artificiale. ~n

cazul montei pot fi utilizate mai multe variante [i anume:
monta liber\, când berbecii sunt între]inu]i în turma oilor de pr\sil\
pe care le monteaz\ pe m\sur\ ce acestea intr\ în c\lduri. Se
consider\ ca suficient un berbec la 25-30 oi;
monta pe clase, variant\ superioar\ montei libere, deoarece oile din
turm\ sunt grupate dup\ aptitudinile lor productive pe clase
zootehnice, fiec\rui grup repartizându-i-se câte 2-3 berbeci dintr-o
clas\ superioar\ clasei oilor;
monta în harem prin care fiec\rui berbec i se repartizeaz\ un num\r
de 40-50 oi, f\r\ a mai ]ine seama de clasa acestora;
monta dirijat\ ce poate fi f\cut\ în mod individual, variant\ potrivit
c\reia oaia aflat\ în c\lduri este adus\ la boxa berbecului [i montat\.
Dup\ acest procedeu, un berbec poate monta într-un sezon 50-80 oi;
~ns\mân]area artificial\ reprezint\ un procedeu economic,
ra]ional [i igienic de inseminare, cu sperma unui berbec putând fi
inseminate într-un sezon între 300 [i 2500 oi. Berbecilor tineri li se vor
face una-dou\ recolt\ri pe zi, iar celor adul]i trei-patru recolt\ri, dându-li-
se dup\ fiecare dou\ zile de activitate o zi de pauz\ pentru a-[i reface
cantitativ [i calitativ sperma.
Materialul seminal se folose[te la îns\mân]\ri artificiale sub
form\ brut\, diluat, refrigerat la 2-5 oC [i congelat. În prezent se folose[te
frecvent materialul seminal diluat [i refrigerat, deoarece materialul
seminal congelat d\ valori ale fecundit\]ii reduse (30-60%), iar metoda
este în faza de perfec]ionare.
- 101 -
În fermele de selec]ie se practic\ numai monta dirijat\ sau

îns\mân]area artificial\, pe baza unui plan de împerecheri. În ambele
situa]ii, prima opera]iune important\ este de depistare a oilor în c\lduri,
care se face cu "berbeci încerc\tori" prev\zu]i cu [or].
Depistarea se face în padocuri amenajate în care se introduc câte
150-200 oi (calculând câte 1 m2/oaie), pentru a asigura deplasarea u[oar\
a berbecilor printre oi. Berbecii încerc\tori trebuie s\ fie viguro[i, tineri,
cu instinctul genezic dezvoltat, socotind câte un berbec pentru 60-70 oi.
Depistarea oilor în c\lduri se face odat\ pe zi, diminea]a înainte
de scoaterea animalelor la p\[une. Cele în c\lduri, care accept\ saltul
berbecului, sunt separate de turm\ `ntr-un padoc unde are loc monta sau
îns\mân]area.
3.3. Gesta]ia [i f\tarea
Starea de gestatie se recunoa[te prin aceea c\ oaia nu mai intr\ în

c\lduri, lini[tindu-se [i rec\p\tându-[i pofta de mâncare. Durata gesta]iei
la oaie este de 150 zile, putând fi influen]at\ de precocitate (fiind mai
scurt\ la rasele precoce), sexul fetusului (în cazul masculilor este mai
lung\), num\rul fetu[ilor (fiind mai lung\ în cazul f\t\rilor gemelare
comparativ cu f\t\rile simple).
Pe timp favorabil oile se ]in în padocuri prev\zute cu iesle sau
gr\tare pentru administrarea nutre]urilor, ad\p\tori [i bulg\ri de sare sau
brichete minerale. U[ile saivanului se las\ permanent deschise pentru ca
oile s\ se poat\ mi[ca în voie, deoarece mi[carea favorizeaz\ u[urin]a
f\t\rii.
Diagnosticul gesta]iei se pune prin palpare (lunile 3-4 de
gesta]ie), vizual, prin dezvoltarea asimetric\ a abdomenului (coborât în
partea dreapt\), dezvoltarea glandei mamare cu 11/2-2 luni înainte de
f\tare, prin analize biochimice sau prin apratur\ special\ (cu ultrasunete).
Hr\nirea oilor gestante. Va fi f\cut\ cu mult\ aten]ie deoarece
s-a constatat c\ pân\ în a 70-a zi de gesta]ie fetusul realizeaz\ doar 15%
din greutatea de la na[tere, în timp ce în a doua perioad\ de gesta]ie el
relizeaz\ 85% din aceast\ greutate. De aceea, în primele 3 luni de
gesta]ie, alimenta]ia oilor poate fi axat\ mai mult pe furaje fibroase [i
suplimente mici de concentrate.
- 102 -
În a doua perioad\ de gesta]ie (ultimele 2 luni) este bine ca ra]iile

s\ fie m\rite cu 15-20% fa]\ de valoarea total\, iar proteina cu 30-40%.
Pe timp de toamn\, scoaterea oilor la p\[une va fi f\cut\ numai dup\ ce
bruma s-a ridicat, iar în timpul iernii, înainte [i dup\ ad\pat, oile vor fi
hr\nite cu un supliment de fân. Se va evita hr\nirea oilor gestante cu
nutre]uri alterate, muceg\ite, înghe]ate [i mai ales ad\parea cu ap\ rece,
în special din surse naturale, pentru a nu produce avorturi.
Între]inerea oilor gestante va fi f\cut\ în saivane curate [i mai
ales uscate [i lipsite de umezeal\, prev\zute cu un a[ternut uscat, gros [i
c\lduros. Temperatura interioar\ trebuie s\ varieze între 6-8 oC, iar
umiditatea relativ\ s\ nu dep\[easc\ 65-70%. Saivanul va fi
compartimentat în boxe pentru oi f\t\toare, pentru oi cu miei [i boxe
pentru f\tare.
F\tarea. La ovine, f\tarea se desf\[oar\ relativ u[or, comparativ
cu alte specii. Cu 2-3 s\pt\mâni înaintea f\t\rii, compartimentele pentru
f\tare vor fi cur\]ate, dezinfectate [i se va pune a[ternut proasp\t, uscat [i
curat, f\cându-se în acela[i timp [i instruirea personalului care asist\
f\tarea.
Oaia va fi introdus\ în compartimentul pentru f\tare cu 2-3 zile
înaintea acesteia. Momentul f\t\rii se recunoa[te prin aceea c\ oaia este
agitat\, se culc\ [i se scoal\ des, b\tând p\mântul cu piciorul. F\tarea
dureaz\ 15-20 minute, iar eliminarea învelitorilor fetale are loc dup\ 2-3
ore.
Mielul odat\ f\tat, va fi cur\]at de mucozit\]i, dup\ care
împreun\ cu mama va fi trecut în boxa de oi f\tate. La 1/2 ore dup\
f\tare, oaia va fi ad\pat\ cu pu]in\ ap\ c\ldu]\, hr\nit\ cu barbotaje de
t\râ]e, iar în continuare cu fân de lucern\ sau otav\ de bun\ calitate. În
zilele urm\toare, oaia va intra pe ra]ie normal\ potrivit normelor de
hr\nire pentru oile ce al\pteaz\.
- 103 -
CAPITOLUL 4
TEHNICA CRE{TERII MIEILOR {I A TINERETULUI

OVIN
Practica a dovedit c\ la majoritatea raselor de ovine, chiar [i la

cele tardive, aparatul termoregulator al mieilor în primele zile dup\ f\tare
nu asigur\ homeotermia la temperaturi coborâte. Valorile temperaturii
optime, când organismul nou n\scut nu mai apeleaz\ la termogenez\,
sunt de 8-12 oC, `n condi]iile `n care umiditatea relativ\ maxim\ nu
dep\[e[te 75%.
Problemele ce se ridic\ privind îngrijirea mieilor cruzi trebuie s\
stea în aten]ia cresc\torilor [i a tehnicienilor. Acestea se refer\ la suptul
colostrului cât mai rapid posibil (`n prima jum\tate de or\), dar nu mai
târziu de 2-3 ore de la f\tare. Aceea[i aten]ie trebuie acordat\ mieilor
slabi sau orfani care trebuie al\pta]i la oi-doici sau hr\ni]i artificial cu
lapte de oaie sau vac\ în cantitate de 400-600 g/zi, în 2-3 tainuri.
Dup\ scurgerea timpului de 1 s\pt\mân\, oile cu miei cruzi se
grupeaz\ în cârduri de câte 20-30 capete. Când mieii au vârsta între 20-30
zile de la na[tere, se numesc mijloca[i, iar dup\ ce au dep\[it aceast\
vârst\ cârdurile sau turmele pot s\ ajung\ la 200 oi, iar mieii se numesc
zbura]i. Începând de la vârsta de 15 zile mieii sunt hr\ni]i în afar\ de lapte
[i cu fân de cea mai bun\ calitate [i concentrate bogate în protein\.
Hr\nirea se face în compartimente speciale în care numai mieii au acces.
La vârsta de 5-7 zile, la mieii din rasele cu lân\ fin\ se vor amputa cozile.
4.1. În]\rcarea mieilor
Data în]\rc\rii mieilor variaz\ în func]ie de ras\, de sistemul de

cre[tere, de greutatea acestora [i de sex. În practica cre[terii ovinelor din
]ara noastr\ se cunosc mai multe procedee de în]\rcare.
În]\rcarea tradi]ional\ nu se face deodat\ pentru to]i mieii ci
pe serii, în func]ie de dezvoltarea corporal\, treptat în 3-4 zile. În]\rcarea
tradi]ional\ a mieilor va fi f\cut\ la vârsta de cca. 60 de zile, prin trecerea
treptat\ a mieilor de la regimul lactat la regimul obi[nuit de hran\ al oilor.
În]\rcarea se realizeaz\ în 4-6 zile.
- 104 -
În]\rcarea timpurie a mieilor va fi f\cut\ la vârsta de 30-35 zile

în cazul tineretului destinat îngr\[\rii.
În]\rcarea precoce se realizeaz\ în cursul primelor 30 zile dup\
f\tare folosind substituien]i de lapte.
În]\rcarea extraprecoce poate fi f\cut\ la vârsta de 21 zile
folosindu-se în acest scop al\ptarea artificial\. În unele ]\ri, în]\rcarea
timpurie se practic\ chiar începând cu vârsta de 15 zile, tot pe baz\ de
înlocuitori de lapte. Trebuie re]inut c\ în]\rcarea precoce nu se aplic\
tineretului ovin destinat pr\silei, ci numai în cazul celui destinat
produc]iei de carne.
În cazul hr\nirii artificiale a mieilor imediat dup\ perioada
colostral\ s-au ob]inut rezultate mai bune fa]\ de situa]ia `n care acest
sistem de hr\nire a început la 15 zile. Mieii se obi[nuiesc mai bine cu
hr\nitorile, iar oile se în]arc\ mai bine dac\ mieii au fost retra[i dup\
perioada colostral\.
Substituien]ii de lapte sunt folosi]i pân\ la vârsta de 30-35 zile,
când tineretul ovin este deja obi[nuit s\ consume fân de bun\ calitate [i
nutre]uri combinate.
4.2. Hr\nirea [i îngrijirea mieilor dup\ în]\rcare
Turmele de miei se formeaz\ din 300-500 capete. Este

recomandabil ca tineretul ovin s\ fie p\[unat pe cele mai bune p\[uni,
bogate în leguminoase, s\ fie ferit de razele puternice ale soarelui [i s\
aib\ la dispozi]ie ap\ curat\ [i proasp\t\.
În aceast\ perioad\ (3-6 luni) care corespunde lunilor martie,
aprilie, mai [i iunie, la tineretul din f\t\rile de toamn\ [i de iarn\,
respectiv lunile iulie august la tineretul rezultat din f\t\rile de prim\var\,
se administreaz\ 150-300 g amestecuri de concentrate formate din uruieli
de ov\z, orz, porumb, maz\re, [roturi. Dac\ sunt posibilit\]i, se pot
administra nutre]uri combinate. Se va face cânt\rirea obligatorie lunar\ a
tineretului.
De la 8-10 luni [i pân\ la 14-16 luni, este perioada stabula]iei din
timpul iernii, când tineretul este recomandabil s\ fie hr\nit cu fân de
lucern\ de bun\ calitate `n cantitate de 1,0-1,5 kg, vreji de maz\re [i paie
de ov\z 0,5-1,0 kg, nutre] murat 1-3 kg [i concentrate 0,2-0,4 kg.
- 105 -
În perioada de vârst\ cuprins\ `ntre 16 luni [i 18-20 luni,

tineretul este hr\nit pe p\[une pân\ în toamn\, când intr\ la reproduc]ie.
Dac\ p\[unile sunt bune nu se mai administreaz\ supliment de
concentrate. Sporul de cre[tere în aceast\ perioad\ este mai sc\zut,
deoarece animalele se apropie de faza de animal adult, când se termin\
cre[terea.
- 106 -
CAPITOLUL 5
TEHNICA CRE{TERII OVINELOR ADULTE.
5.1. Hr\nirea oilor adulte
Pentru ob]inerea rezultatelor scontate, hr\nirea oilor trebuie s\

]in\ seama de diferitele st\ri fiziologice. Astfel, o aten]ie deosebit\
trebuie acordat\ alimenta]iei ovinelor în ultimele dou\ luni de gesta]ie, în
perioada de lacta]ie [i de mont\.
În timpul lacta]iei se urm\re[te ob]inerea unei cantit\]i maxime
de lapte. Trebuie s\ se ]in\ cont de faptul c\, în aceast\ perioad\,
cerin]ele cresc foarte mult [i chiar se dubleaz\ în compara]ie cu ra]ia de
între]inere. În primele dou\ luni de lacta]ie, când unele rase produc 0,8-
1,0 l/zi cerin]ele, în special pentru proteine, cresc foarte mult, ceea ce
solicit\ dirijarea alimenta]iei dup\ curba de lacta]ie.
S\rurile minerale, care se elimin\ în mare parte prin lapte,
trebuie, de asemenea, asigurate (calciu 8-10 g, fosfor 5-7 g pe zi), iar
sarea se asigur\ la discre]ie. Pentru producerea unui kg de lapte cu 7,5%
gr\sime, ra]ia trebuie s\ con]in\, pe lâng\ necesarul pentru între]inere,
câte 0,4 UN [i 120 g PBD, 3,6 g Ca [i 2,5 g P.
În general, ra]ia se compune din 0,8-1,0 kg fân de leguminoase,
2,5-3,0 kg suculente [i concentrate pân\ completarea necesarului de UN
[i PBD. Dac\ p\[unea este slab\ se va face obligatoriu completarea cu
concentrate. În hr\nirea oii se va ]ine cont de faptul c\ produc]ia de lân\
cre[te zilnic cu aproximativ 12 g lân\ brut\. Nivelul de hr\nire al oilor
Karakul gestante, [i în special nivelul proteic, influen]eaz\ puternic
calitatea buclajului în perioada de formare a acestuia. S-a stabilit c\
pentru 1 UN trebuie s\ se asigure 95-100 g protein\ digestibil\.
În ra]ia oilor în faza de vârf a lacta]iei trebuie s\ intre fânul de
lucern\ de bun\ calitate în cantitate de 1,0-1,5 kg. Nutre]urile suculente
care stimuleaz\ secre]ia lactogen\, trebuie s\ reprezinte în mod
obligatoriu o constant\ a ra]iei. Din aceast\ grup\ se pot administra
urm\toarele sortimente: nutre] murat 1-2 kg, sfecl\ furajer\ 1-3 kg.
5.2. Hr\nirea berbecilor de reproduc]ie
- 107 -
Aceasta urm\re[te men]inerea capacit\]ii de reproduc]ie,

favorizarea spermatogenezei, iar în perioada de preg\tire pentru mont\ [i
de mont\ propriu-zis\, men]ienerea lor în "condi]ie de reproduc]ie", f\r\
a favoriza îngr\[area. Se consider\ c\ pentru fiecare recoltare sau mont\
trebuie suplimentat necesarul cu 35-45 g PBD [i 0,1-0,2 UN. Normele de
hran\ se calculeaz\ dup\ activitatea sexual\ [i masa corporal\.
5.3. Sisteme de între]inere folosite în cre[terea ovinelor
În cre[terea tradi]ional\ a ovinelor se practic\ urm\toarele

sisteme de între]inere: pe p\[une, în semistabula]ie [i în stabula]ie
permanent\.
Între]inerea oilor pe p\[une. Este cel mai vechi sistem, care se
practic\ [i ast\zi în zona de deal [i de munte, unde oile valorific\
terenurile ce nu pot fi exploatate decât prin p\[unat. Oile se grupeaz\ în
turme, dup\ starea lor fiziologic\, astfel:
- oi mulg\toare ("mânz\ri"), în turme de 400-500 capete,
deservite de 2-3 ciobani;
- mioare sau tineretul de un an [i oile sterpe, în turme de 300
capete, deservite de 1-2 ciobani;
- berbeci de reproduc]ie, câte 80 capete, iar batalii în turme de
300-400 capete, deservite de 1-2 ciobani. În perioada de muls [i de f\t\ri
personalul se suplimenteaz\.
Pentru folosirea ra]ional\ a p\[unii, aceasta se parceleaz\ astfel
ca fiecare parcel\ s\ fie p\[unat\ în 5-6 zile, apoi se las\ s\ se refac\ 15-
20 zile când iarba ajunge la 8-10 cm în\l]ime. P\[unile cele mai bune vor
fi repartizate pentru turmele de miei, oile mânz\ri [i berbecii
reproduc\tori. Frontul de p\[unat trebuie s\ fie de 200-300 m lungime [i
de 40-50 m adâncime. Se va urm\ri ca înaintarea oilor s\ se fac\ încet [i
ordonat. De obicei, în fa]a turmei st\ ciobanul care dirijeaz\ viteza de
înaintare a turmei. El este ajutat de câini dresa]i care întorc oile, adun\
turma etc.
Programul zilei este urm\torul: între orele 4,00-5,30 mulsul; între
orele 5,30-11,00 p\[unatul [i ad\patul oilor; între 11,00-12,00 mulsul;
între orele 12,00-14,00 ad\patul [i odihna, de preferin]\ la umbr\; între
- 108 -
orele 14,00-19,00 p\[unat; între orele 19,00-20,00 mulsul; între orele

20,00-22,00 p\[unat [i ad\pat; între orele 22,00-4,00 odihna de noapte.
Între]inerea în semistabula]ie. Const\ în p\[unat limitat la 2-3
ore pe zi, mai mult pentru plimbare. În rest oile sunt ]inute în saivan unde,
la iesle, primesc furaje suculente, fibroase [i concentrate.
Între]inerea în stabula]ie permanent\. Const\ în `ntre]inerea
oilor, atât vara cât [i iarna, în stabula]ie, fie `n saivan fie în tabere
amenajate special. Sistemul se aplic\ în zonele f\r\ p\[uni [i ridic\ o
serie de probleme legate de mi[carea animalelor, organizarea hr\nirii
(existen]a conveierului verde [i mecanizarea administr\rii hranei),
organizarea reproduc]iei, mecanizarea evacu\rii dejec]iilor etc. Suprafa]a
de ad\post necesar\ pe cap de animal va fi urm\toarea: pentru berbeci
1,80 m2, pentru oi 1,0 m2 [i pentru tineretul ovin 0,3 m2.
5.4. Îngr\[area ovinelor
Carnea tinde s\ devin\ produsul principal în exploatarea

ovinelor, urmat de lân\, lapte [i pielicele.
În ]\rile mari cresc\toare de ovine se observ\ c\ peste 80% din
veniturile realizate din cre[terea lor provin din produc]ia de carne [i
numai 20% din produc]ia de lân\. O ton\ de carne de ovine este
echivalent\, pe plan interna]ional, cu 1,1 to carne de bovine, 1,2 to carne
de porcine, 1,3 to carne de pas\re, cu 22000 ou\, 1,1 to telemea de vaci
sau cu o ton\ de unt.
Reproduc]ia intensiv\ constituie cea mai eficient\ cale de sporire
rapid\ a produc]iei de carne de ovine, urmat\ de m\rirea greut\]ii la
sacrificare [i înl\turarea pierderilor prin mortalitate la tineret. Dac\ facem
o analiz\ sumar\, în ]ara noastr\ se sacrific\ anual circa 5 milioane de
miei la greutatea medie de 8-10 kg. Dac\ ace[ti miei s-ar îngr\[a la 35-40
kg s-ar realiza, în plus, circa 150000 to carne, adic\ un plus de 7,0 kg
carne pe locuitor [i pe an, f\r\ a mai calcula valoarea bl\nurilor [i a lânii
ob]inute.
Pentru îmbun\t\]irea calit\]ii c\rnii [i a precocit\]ii productive,
respectiv pentru exploatarea fenomenului de "heterozis", s-au f\cut
încruci[\ri industriale cu rase specializate pentru carne.
5.4.1. Îngr\[area mieilor.
- 109 -
Se face în dou\ sisteme: intensiv [i semiintensiv.

Îngr\[area semiintensiv\. Se bazeaz\ pe folosirea tuturor
resurselor locale de hran\ (p\[uni, fâne]e naturale etc.). În ultima
perioad\ a îngr\[\rii, tineretul este "finisat" cu cantit\]i moderate de
concentrate. În unele unit\]i, masa verde se administreaz\ cosit\, la iesle.
Îng\[area intensiv\. Se extinde tot mai mult, în ultimul timp,
prin organizarea unor unit\]i specializate cu 10000-15000 capete, chiar
30000 capete într-un ciclu. Se realizeaz\ sporuri în greutate de 180-200
g/zi, cu consumuri specifice de 6-7 UN/kg spor, astfel încât mieii sunt
livra]i la 5-6 luni, când ajung la masa corporal\ de 35-37 kg.
Se utilizeaz\ ad\posturi tip "[opron", cu l\]imea de 6 m [i
lungimea variabil\, compartimentate din 4 în 4 m, astfel c\ un
compartiment de 24 m2 va fi populat cu 70-74 miei. Pardoseala este din
[ipci de lemn sau fier beton cu fante de 2 cm. În fa]a [opronului este aleea
asfaltat\ pe care circul\ remorca autodesc\rc\toare. Frontul de furajare
este de 6-8 cm pe cap. Apa se asigur\ la discre]ie, prin ad\p\tori
automate în fiecare compartiment.
În ]ara noastr\ mieii sunt achizi]iona]i la vârsta de 50-60 zile,
când au greutatea medie de 14-18 kg. La introducerea în unitate se
execut\ tratamentele antiparazitare, cânt\rirea [i lotizarea dup\
provenien]\ [i mas\ corporal\. Dac\ mieii nu sunt obi[nui]i cu consumul
concentratelor [i al fânului, în unitatea de cre[tere se va face obi[nuirea
lor cu acest regim, timp de 10-15 zile, prin administrarea treptat\ a
acestor dou\ sortimente de nutre].
Durata îngr\[\rii este de 100 zile, iar sporul mediu zilnic de 220-
230 g. Pe lâng\ nutre]ul combinat care se administreaz\ în mod obi[nuit,
trebuie s\ asigur\m mieilor fân tocat, în cantitate minim\ de 100g pe
zi/cap, pe toat\ perioada îngr\[\rii, pentru evitarea tulbur\rilor digestive.
Finisarea mieilor se face dup\ ce ace[tia ajung la 30 kg, când
furajul combinat cu con]inut proteic ridicat se schimb\ cu unul ce con]ine
10-11% protein\ digestibil\, dar cu valoare energetic\ mai mare. Cu acest
furaj mieii sunt hr\ni]i circa 35 zile, când ajung la 35-37 kg [i se livreaz\.
Raportul calciu fosfor se p\streaz\ de 2:1, apa trebuie s\ fie la discre]ie,
iar clorura de sodiu din furaj trebuie s\ reprezinte cel pu]in 1% prim\vara
[i 2% vara, asigurându-se bulg\ri de sare pentru lins în permanen]\.
- 110 -
5.4.2. Îngr\[area oilor adulte
Ovinele reformate, de obicei în stare slab\ de între]inere, sunt

supuse o perioad\ de 40-50 zile îngr\[\rii, cu scopul îmbun\t\]irii
cantit\]ii [i calit\]ii c\rnii. De regul\, aceast\ îngr\[are se realizeaz\
toamna.
Prima perioad\ de 10-20 zile este de preg\tire [i acomodare, în
care animalele se obi[nuiesc cu ra]ia, aceasta fiind format\ din 10-20%
fibroase, 60-70% suculente [i 20-30% concentrate. Perioada a 2-a, de
finisare, dureaz\ 20-35 zile, animalele depun seu pe carcas\ [i în
interiorul acesteia. Ra]ia va fi format\ din 10-20% fibroase, 50-60%
suculente [i 30-40% concentrate. Pentru îngr\[area ovinelor adulte se
poate folosi mas\ verde (p\[uni bune), cu adaos de concentrate, sau
reziduuri de la fabricile de bere, zah\r etc.
5.5. Tunsul oilor
Opera]ia de tundere se stabile[te în func]ie de ras\ [i condi]iile

climatice. De obicei, oile cu lân\ groas\, autohtone, se tund mai devreme,
chiar în prima jum\tate a lunii mai. Oile cu lân\ fin\ (Spanc\, Merinos)
se tund mai târziu (1-10 iunie). În cazul în care oile sunt duse la munte se
tund mai devreme, astfel ca lâna s\ creasc\ cu 1-2 cm pân\ la urcarea lor
pe p\[unile alpine.
5.5.1.Organizarea [i tehnica tunsului
În unit\]ile cu efective mari, pentru reu[ita ac]iunii trebuie s\ se

prevad\ urm\toarele: necesarul de lucr\tori-tunz\tori, inventarul necesar,
data planific\rii la tuns pentru fiecare turm\, amenaj\rile necesare bunei
desf\[ur\ri a acestei ac]iuni etc.
Punctul de tuns va fi împ\r]it în a[a fel încât s\ aib\ un
compartiment de a[teptare pentru oile ce merg la tuns, unul de tundere
propriu-zis\ [i un loc acoperit pentru oile tunse. Compartimentul de
tundere va fi dotat cu mese de sortare, prelate, cântare, magazie pentru
lân\, saci etc.
Înaintea tunsului, timp de 10-12 ore, oile nu vor fi hr\nite [i
ad\pate, pentru ca în timpul manipul\rii acestora s\ nu se înregistreze
- 111 -
accidente. Ordinea de tundere este urm\toarea: batali, oi sterpe, mioare,

oi cu miei, berbeci. În cazul în care în unitate se cresc mai multe rase, la
început se tund rasele cu lân\ de calitate mai slab\. Oile bonave de scabie
se vor tunde la sfâr[it, lâna lor se va ambala separat, iar pe saci se vor
pune etichete speciale.
5.5.2. Sisteme de tuns
La noi în ]ar\ se folosesc dou\ sisteme: manual [i

electromecanic.
Sistemul manual de tuns const\ în folosirea foarfecelui manual.
Sistemul electromecanic const\ `n folosirea agregatelor electrice
de tuns, cel mai utilizat fiid agregatul ATO-1, dotat cu ma[ini de tuns cu
motorul electric montat în mâner. Este compus din 12 ma[ini de tuns, 6
mese de tuns, un aparat de ascu]it [i accesorii (mas\ de înregistrare,
cabluri electrice, stâlpi de sus]inere etc.).
Sistemul permite o reducere considerabil\ a pre]ului de cost, o
cre[tere a productivit\]ii muncii datorit\ sporirii produc]iei de lân\ [i a
îmbun\t\]irii calit\]ii acesteia. Datorit\ faptului c\ ma[ina taie firele
uniform [i în apropierea pielii, cantitatea de lân\ cre[te cu 150-300 g pe
cap de animal, iar lungimea firului este cu 0,5 cm mai mare decât în cazul
tunderii manuale. Productivitatea muncii cre[te de 3 ori [i se u[ureaz\
foarte mult munca oamenilor.
Regulile tunsului sunt urm\toarele:
ma[ina trebuie s\ taie cu toat\ l\]imea ei [i cât mai aproape de piele;
pentru a evita p\trunderea pliurilor pielii între din]ii ma[inii, pielea se
va întinde cu mâna în urma ma[inii;
ma[ina va fi ]inut\ aplicat\ pe piele;
nu se permite revenirea cu ma[ina peste locurile deja tunse pentru a
nu "toca" lâna;
se va tunde lâna "cojoc", adic\ urm\rindu-se p\strarea formei avute
pe animal;
aparatele trebuie ascu]ite dup\ 5-6 oi.
Lâna de calitate inferioar\ (murd\rit\ sau de pe extermit\]i)
poart\ numele de "codin\" [i se ambaleaz\ separat. Se va evita pe cât
posibil lezionarea prin t\iere a corpului oii. Dac\ aceasta s-a produs, locul
va fi tratat cu tinctur\ de iod, creolin\, unguent cu tetraciclin\ sau alt
- 112 -
antibiotic etc. Se va evita bruscarea oilor în timpul tunsului. Oile dup\

tuns se vor cânt\ri. Imediat dup\ tundere lâna este cânt\rit\, examinat\ de
c\tre speciali[ti [i sortat\ pe categorii conform standardului în vigoare.
Deoarece în primele 5-6 zile oile sunt sensibile la r\ceal\, vor
p\[una în apropierea ad\posturilor. Pentru prevenirea scabiei, dup\ 10-12
zile de la tundere se face tratamentul antiparazitar, obligatoriu pentru tot
efectivul. Mieii sunt tun[i la vârsta de 4-5 luni, când [uvi]ele au 4 cm
lungime. Opera]iunea se nume[te mi]uire, contribuind la o bun\
dezvoltare corporal\ a mieilor datorit\ intensific\rii metabolismului
acestora.
Num\rul tunz\torilor se stabile[te în func]ie de metoda folosit\ [i
rasa ovinelor. În cazul tunsului manual, un muncitor poate tunde într-o zi
20-25 oi Merinos, 30-35 oi }igaie [i 40-45 oi }urcan\, iar în cazul
tunsului mecanic, un muncitor poate tunde de trei ori mai mult, adic\ 60-
70 oi cu lân\ fin\.
5.6. Organizarea [i tehnica mulsului
Mulsul începe în perioada de în]\rcare sau sacrificare a mieilor.

În ]ara noastr\ mulsul mecanic nu este introdus înc\ la aceast\ specie.
Paralel cu cre[terea intensiv\ a ovinelor [i pentru u[urarea muncii
oamenilor, va trebui ca mulsul mecanic s\ fie introdus cât mai repede
posibil.
Oile care se mulg se numesc în limbajul cresc\torilor, adoptat [i
de literatura de specialitate, mânz\ri. Locul amenajat special [i îngr\dit
pentru mulsul oilor se nume[te strung\. Aproape de ie[irea din strung\ se
g\se[te o desp\r]itur\ numit\ cotar unde un strungar introduce 40-60 oi,
care trec treptat la muls prin ni[te por]i speciale ale strungii, care sunt
deschise de c\tre mulg\tori.
Num\rul de mulsori în 24 ore este în func]ie de capacitatea de
produc]ie a oilor. În primele 2-5 s\pt\mâni de muls, oile se mulg de 3 ori
pe zi, apoi de 2 ori pe zi [i în ultimele 2-3 s\pt\mâni odat\ pe zi. Durata
mulgerii unei turme nu trebuie s\ dep\[easc\ 1,5 ore diminea]a [i câte o
or\ la amiaz\ [i seara. Un mulg\tor mulge la început 80-100 oi la o
mulsoare, apoi 100-120 oi. O oaie se mulge în 40-50 secunde diminea]a
[i în 30-40 secunde la amiaz\ [i seara.
- 113 -
Mulsul se poate face "dinapoi", denumit [i sistem moldovenesc,

utilizat în ]ara noastr\ [i în Balcani [i "lateral" folsit în Ungaria, Cehia,
Slovacia, Rusia, care este mai greoi dar ofer\ condi]ii mai igienice de
recoltare a laptelui. Mulsul se execut\ în trei faze:
în prima faz\ se prinde cu o mân\ ugerul iar cu cealalt\ se trage de 3-
4 ori pe rând din fiecare sfârc pentru "desfundarea" acestora;
în faza a doua se prinde ugerul cu amândou\ mâinile, supunându-se
unei presiuni destul de puternice de sus în jos [i lateral, laptele ie[ind
simultan [i continuu din ambele sfârcuri;
în faza a treia se face mulgerea cu nod, storcându-se ultimele cantit\]i
de lapte. Laptele este muls în "cupe" ce se prind deasupra unor g\le]i
speciale din lemn.
Mulsul mecanic se practic\ la rasele de oi cu sfârcuri mai mari.
Sistemul este r\spândit în ]\ri cu zootehnie avansat\ ca Fran]a, Israel,
Italia etc. El reduce efortul fizic, m\re[te productivitatea muncii, într-o
or\ mulgându-se 240 oi la o instala]ie cu 24 locuri, deservit\ de doi
oameni. Instala]iile de muls sunt asem\n\toare cu cele pentru vaci, dar
prezint\ dou\ pahare colectoare [i sunt de dimensiuni mai mici.
- 114 -
CAPITOLUL 6
AMELIORAREA OVINELOR
Direc]ia prioritar\ `n ameliorarea acestei specii, cel pu]in pentru

perioada imediat urm\toare, o constituie `mbun\t\]irea produc]iei
cantitative [i calitative de carne. ~n paralel, se va urm\ri ameliorarea
produc]iei de lapte, respectiv a produc]iei de lân\.
Activitatea de ameliorare a ovinelor va fi orientat\ spre
realizarea urm\toarelor obiective:
cre[terea masei corporale [i `mbun\t\]irea conforma]iei corporale
(dezvoltarea l\rgimilor `n general [i a trenului posterior `n special);
cre[terea produc]iei de lapte `n vederea realiz\rii unor sporuri
ridicate de cre[tere la miei [i a unei cantit\]i cât mai mari de lapte-
marf\;
cre[terea prolificit\]ii pentru realizarea unui num\r mare de miei
necesari pentru `ngr\[are [i `nlocuirea efectivului matc\;
`mbun\t\]irea produc]iei de lân\ [i a `nsu[irilor calitative ale
acesteia (lungime, uniformitate, extindere, fine]e etc.).
Metodele de ameliorare folosite `n cre[terea ovinelor sunt:
ameliorarea `n ras\ curat\ [i ameliorarea prin `ncruci[are.
Ameliorarea `n ras\ curat\ va fi metoda de baz\ folosit\ [i
organizat\ pe sistem piramidal pentru fiecare ras\.
- 115 -
Tem\ de verificare
1. Caracteriza]i principalele rase de ovine crescute `n zona dvs. de

activitate.
2. Care este vârsta de reproduc]ie la ovine [i cum se realizeaz\
inseminarea oilor?
3. Prezenta]i principalele aspecte tehnice ale cre[terii mieilor [i a
tineretului ovin.
4. Care sunt principalele sisteme de `ntre]inere folosite `n cre[terea
ovinelor?
5. Detalia]i principalele sisteme de `ngr\[are a ovinelor.
6. Prezenta]i modul de organizare [i tehnica tunsului (sisteme de tuns;
regulile unui tuns corect).
7. Prezenta]i modul de organizarea [i tehnica mulsului.
8. Care sunt principalele obiective urm\rite `n ameliorarea ovinelor?
- 116 -
PARTEA a III-a
CRE{TEREA {I EXPLOATAREA SUINELOR

CAPITOLUL 1
RASELE DE SUINE
Clasificarea raselor de suine s-a f\cut dup\ mai multe criterii,

]inându-se cont de originea acestora, de unele caractere de exterior, de
gradul de ameliorare, de provenien]\ (pentru ]ara respectiv\), de scopul
preconizat `n schemele de `ncruci[are etc. Clasificarea
Clasificarea dup\ origine are `n vedere str\mo[ul rasei sau al
popula]iei (din mistre]ul european sau asiatic), iar cea dup\ unele
caractere de exterior ]ine cont de culoare, talie, lungimea corpului etc.
Clasificarea dup\ gradul de ameliorare se raporteaz\ la `nsu[irile
productive prin care exceleaz\ (tardive sau precoce), `n timp ce
clasificarea dup\ provenin]\ distinge suinele `n autohtone [i importate.
Clasificarea dup\ scopul preconizat `n cadrul schemelor de `ncruci[are,
le `mparte `n rase "materne" [i rase "paterne", iar cea dup\ tipul morfo-
productiv, `n rase pentru carne, pentru produc]ia de bacon, mixte [i
pentru gr\sime.
~n majoritatea t\rilor, suinele se clasific\ dup\ provenin]\ [i
dup\ importan]a lor pentru cre[tere, al\turi de unele `nsu[iri de
exterior (`n special dup\ culoare [i chiar dup\ forma [i portul
urechilor).
1.1. Rasele de suine importate
Ponderea cea mai mare din efectivul total de suine din ]ara
noastr\ `l de]in rasele importate, acestea fiind procurate `ncepând cu
mijlocul secolului al XIX-lea, `n scopul `mbun\t\]irii `nsu[irilor
productive ale raselor [i popula]iilor indigene. ~n ultimul timp, aceste
rase sunt utilizate cu succes la ob]inerea de meti[i industriali, respectiv
hibrizi pentru unit\]ile cu exploatare intensiv\.
- 117 -
Cre[terea [i exploatarea suinelor
Rasa Marele alb (Large White) s-a format `n Anglia, prin

`ncruci[\ri complexe, `n diferite etape, `ntre suinele locale engleze[ti [i
rasele Micul alb, Essex, Chinezesc cu masc\ [i Napolitan\. Denumirea
de Marele alb s-a atribuit `n anul 1868, dup\ stabilirea standardului
rasei, fiind considerat\ [i `n prezent ca rasa cea mai bine consolidat\
genetic. Pe lâng\ `ncruci[are, la formarea acestor rase s-au utilizat
selec]ia [i chiar consangvinizarea.
Datorit\ `nsu[irilor sale, rasa s-a r\spândit foarte repede `n
multe ]\ri, având o capacitate mare de aclimatizare. A contribuit la
formarea multor rase, din diverse ]\ri, cum ar fi: Landrace `n
Danemarca, Edelschwein `n Germania, Chester-White `n America, Alb
ucrainian `n Ucraina etc, [i st\ la baza diverselor scheme de `ncruci[are
pentru producerea de meti[i industriali sau de hibrizi. ~n ]ara noastr\
aceast\ ras\ are ponderea cea mai mare (cca. 44%) din totalul raselor
pure de suine.
Rasa Marele alb este de talie mare, cu masa corporal\ de
asemenea mare, robust\, de culoare alb\ [i cu conforma]ie corporal\
armonioas\. ~n\l]imea la greb\n, la animalele adulte, variaz\ `ntre 85-
90 cm, iar greutatea corporal\ `ntre 200-240 kg.
Capul este potrivit de mare, cu profil u[or concav, iar urechile
sunt de m\rime mijlocie, purtate `nainte [i u[or lateral. Trunchiul este
lung, larg [i adânc, iar spinarea, [alele [i crupa sunt lungi, largi [i bine
`mbr\cate `n musculatur\. Linia superioar\ este dreapt\, sau u[or l\sat\
la femelele cu mai multe gesta]ii. {uncile posterioare sunt bine
dezvoltate, iar membrele sunt puternice [i f\r\ defecte de aplomb. Tipul
morfo-productiv este de carne.
Prolificitatea este foarte bun\, fiind de 11 purcei cu greutatea
medie la na[tere de 1,250 kg, `nregistrându-se [i cazuri mai rare cu 15-
20 purcei la f\tare. Fecunditatea este bun\, `ntre 85-90%, iar
capacitatea de al\ptare foarte bun\, `ntre 40-50 kg, cu o medie de 42,5
kg `n unit\]ile cuprinse `n controlul oficial al produc]iei. Scroafele sunt
bune mame, ducând pân\ la `n]\rcare 9,3 purcei, cu o greutate medie de
4,56 kg (vârsta de 35 zile). Precocitatea este de asemenea foarte bun\;
tineretul de pr\sil\ atingând greutatea corporal\ corespunz\toare pentru
reproduc]ie (110-120 kg) la vârsta de 8-9 luni. La aceia[i vârst\, sau
mai devreme, animalele se pot valorifica pentru sacrificare (la 105-110
kg).
- 118 -
~n perioada de testare (91-182 zile), tineretul realizeaz\ un spor

mediu zilnic cuprins `ntre 620-660 g, cu un consum specific de
concentrate situat `ntre 2,9-3,2 kg. Propor]ia de carne `n carcas\, la
indivizii sacrifica]i la vârsta de 182 zile, este de cca.70%, iar suprafa]a
ochiului de mu[chi Longissimus dorsi este `ntre 30-32 cm2.
Rasa Marele alb se cre[te cu rezultate foarte bune atât `n
sistemul intensiv-industrial cât [i `n cel gospod\resc, valorificând bine
aproape toate categoriile de furaje, inclusiv masa verde. ~n exploatarea
pe p\[uni trebuie avut\ `n vedere sensibilitatea animalelor la ac]iunea
razelor solare [i la frig.
Rasa Marele alb a fost utilizat\ la ameliorarea efectivelor locale
de suine, iar `n ultimul timp este introdus\ `n toate schemele de
`ncruci[are `n vederea ob]inerii meti[ilor destina]i `ngr\[\rii. Este
`ncadrat\ `n categoria raselor "materne” care prin `ncruci[area cu rasa
Landrace (de regul\ masculi), duce la ob]inerea de scrofi]e metise F1.
Aceia[i categorie de meti[i se preteaz\ la ob]inerea baconului.
Rasa Landrace s-a format `n Danemarca prin `ncruci[area
suinelor locale daneze cu mai multe rase albe, cu predominarea rasei
Marele alb `ntr-o perioad\ mai lung\ de timp cuprins\ `ntre anii 1850-
1907. La formarea acestei rase, pe lâng\ `ncruci[are [i o selec]ia
riguroas\ a exemplarelor, `n direc]ia produc]iei de carne, s-a ad\ugat [i
o cre[tere dirijat\ a reproduc\torilor, utilizându-se o alimenta]ie bazat\
pe lapte ecremat [i furaje concentrate, `n care a predominat orzul.
~n procesul de selec]ie s-a pus accent pe `mbun\t\]irea
precocit\]ii [i a calit\]ii carcaselor, urm\rindu-se alungirea corpului,
dezvoltarea [uncilor posterioare [i ridicarea propor]iei de carne de
calitate superioar\, al\turi de sporirea prolificit\]ii. ~n aceast\ ac]iune
un rol `nsemnat l-a avut controlul dup\ descenden]i privind precocitatea
[i calitatea carcasei, Danemarca `nfiin]ând `nc\ din anul 1899 primele
sta]iuni de control pentru suine.
Suinele din rasa Landrace sunt de talie mijlocie spre mare, `ns\
cu lungimea corpului foarte mare, `ntre 160-180 cm. Corpul este zvelt,
sub form\ de par\ [i cu constitu]ie fin\. Animalele sunt de culoare alb\,
cu `mbr\c\mintea piloas\ nu prea abundent\ [i pielea sub]ire.
Capul este relativ mic, cu profil drept, cu urechile mari [i
aplecate (blegi). Gâtul este lung [i u[or turtit lateral. Trunchiul este
foarte lung, ca urmare a prezen]ei a 1-2 vertebre [i deci perechi de
- 119 -
coaste `n plus. Adâncimea toracelui este relativ redus\. Crupa este

lung\, larg\ [i bine `mbr\cate `n musculatur\, iar [uncile posterioare
sunt convexe, largi [i descinse. De men]ionat c\, `n\l]imea la nivelul
crupei, este mai mare cu 3-4 cm fa]\ de cea de la greb\n.
Membrele au osatura fin\, dar suficient de rezistente.
Prolificitatea este bun\, de 10 purcei, din care se `n]arc\ 8-9, iar
capacitatea de al\ptare a scroafelor este foarte bun\, `ntre 42-45 kg. ~n
unit\]ile controlate oficial din ]ara noastr\, prolificitatea medie a fost de
9,7 purcei, iar capacitatea de al\ptare de 42,5 kg.
Precocitatea este foarte bun\; tineretul de pr\sil\ atinge la
vârsta de 8 luni `ntre 115-130 kg, putând fi dirijat la reproduc]ie. Sporul
mediu zilnic, `n perioada de testare, variaz\ `ntre 635-670 g, cu un
consum specific `ntre 2,8-3,1 U.N.
Calitatea carcasei este foarte bun\; la vârsta de 182 de zile,
grosimea medie a sl\ninei dorsale este de cca. 25 mm, iar propor]ia de
carne (macr\) de cca. 71%, cu un raport carne/gr\sime de 2,3:1.
Grosimea stratului de sl\nin\ dorsal\ variaz\ `ntre 19,1 mm la scrofi]e
[i 22,6 mm la masculi. Analizând rezultatele din sta]iunile de testare din
Danemarca, se constat\ c\, la masculi, sporul de cre[tere este de cca.
885 g, iar suprafa]a ochiului de mu[chi de 37,2 cm2, valori care
demonstreaz\ nivelul superior de ameliorare atins de aceast\ ras\.
Rasa Landrace este specializat\ pentru produc]ia de carne [i
pretabil\ pentru produc]ia de bacon, `ns\ preten]ioas\ `n privin]a
hranei, mai ales la tineret [i chiar la condi]iile de `ntre]inere. ~n general,
nivelul proteic al ra]iilor de hran\ trebuie s\ fie cu 2-3% mai ridicat fa]\
de alte rase, iar `n componen]a acestora s\ participe furaje proteice de
origine animal\ [i propor]ii mai reduse de porumb. Animalele sunt
sensibile la razele solare, la frig [i la schimb\rile de temperatur\.
Rasa Landrace se bucur\ de o aten]ie deosebit\ `n ]ara noastr\,
necesitând s\ fie crescut\ `n propor]ie de 21% din efectivul total de rase
[i utilizat\ `n producerea de scrofi]e metise F1, care constituie efectivul
- matc\, din cadrul unit\]ilor de cre[tere [i `ngr\[are a suinelor. De
asemenea, este utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie `n scopul amelior\rii
precocit\]ii [i a calit\]ii carcaselor la alte rase albe de carne.
Liniile specializate pentru produc]ia de carne din cadrul rasei
Landrace sunt utilizate `n aproape toate schemele de `ncruci[are pentru
ob]inerea de "porci hibrizi", aducându-[i contribu]ia la sporirea
- 120 -
propor]iei de carne de calitate superioar\ [i la reducerea consumului

specific de concentrate, ambele `mbun\t\]ind rentabilitatea cresc\toriei.
1.2. Rase [i popula]iile de suine indigene.
1.2.1. Rase locale
Rasa Stocli face parte din grupa raselor europene de talie mic\
[i cu urechi scurte, fiind crescut\ `n sud-estul Europei. Este una dintre
cele mai vechi rase crescute `n ]ara noastr\, fiind r\spândit\ [i ast\zi `n
Oltenia, Muntenia [i sudul Moldovei, dar `n efective reduse.
~n cadrul rasei se disting dou\ variet\]i: Stocli propiru-zis, cu
dezvoltarea corporal\ redus\, r\spândit\ `n regiunile submontane [i
B\lt\re]ul, cu dezvoltare corporal\ ceva mai mare, r\spândit\ `n b\l]ile
[i `n Delta Dun\rii.
Este o ras\ primitiv\, cu `nsu[iri productive slabe, dar foarte
rezistent\ la boli [i condi]ii vitrege de mediu. Corpul are o culoare gri-
ro[cat\, de diferite nuan]e, `n func]ie de sezon, cu trenul anterior foarte
dezvoltat (mai ales la masculi) [i trunchiul aplatizat lateral.
Capul este mare, cu profil drept [i cu urechi mici, drepte,
purtate `n sus [i mobile. Râtul este foarte puternic [i strâmt. Spinarea
este convex\, suncile sunt slab dezvoltate [i crupa te[it\. Membrele
sunt foarte puternice [i `nalte. Pe lâng\ o `mbr\c\minte piloas\
abundent\, format\ din p\r [i jar, la animalele adulte este prezent\
coama. Purceii prezint\, pân\ la 3-4 s\pt\mâni, dungi longitutdinale.
Prolificitatea este foarte redus\, `ntre 5-6 purcei la o f\tare, iar
precocitatea slab\; tineretul atinge greutatea de 90 kg la vârsta de cca. 1
an.
Rasa este crescut\ `n gospod\riile popula]iei din b\l]ile
Dun\rii, unde pe lâng\ hrana natural\ i se administreaz\ cantit\]i
reduse de porumb sau alte concentrate. A participat la formarea
popula]iei de suine Alb de Ru[e]u.
Rasa Mangali]a provine din suinele primitive europene de
talie mare, cu p\rul lung [i cre] (din Balcani), infuzat\ cu unele rase de
origine asiatic\ aduse de c\tre romani `n Europa. Este o ras\
specializat\ pentru produc]ia de gr\sime [i are trei variet\]i mai
importante: blond\, ro[ie [i neagr\. ~n ]ara noastr\ se cre[te de peste
- 121 -
160 de ani, iar dup\ al]i autori de cca. 200 de ani (din anul 1803). Se
cre[te `n efective reduse, `n gospod\riile popula]iei, dar [i `n unit\]i de
stat, din vestul [i centrul ]\rii [i mai rar `n sud (Tulcea).
Sunt animale de talie mare, cu corpul relativ scurt, dar adânc.
Corpul este acoperit cu p\r ondulat sau cre] (prev\zut [i cu jar). Capul
este relativ mic, cu urechi potrivit de mari [i semiblegi. Gâtul este scurt,
gros [i musculos. Trunchiul este masiv, cu aspect de butoi (linia
spin\rii u[or convex\, iar cea a abdomenului l\sat\). {uncile
posterioare sunt slab dezvoltate.
Prolificitatea este redus\, `ntre 5-6 purcei la f\tare, iar scroafele
pe lâng\ capacitatea de al\ptare slab\, prezint\ un instinct matern slab
conturat. Este o ras\ semiprecoce, `ns\ carcasele sunt cele mai
corespunz\toare pentru prepararea salamului de Sibiu. Nu este
preten]ioas\ la hran\, mul]umindu-se cu p\[unea, unele fructe de
p\dure dar reac]ionând pozitiv la suplimentarea hranei cu concentrate.
Varietatea blond\ posed\ un grad ceva mai ridicat de ameliorare, fa]\
de celelalte variet\]i. A fost mult apreciat\ de localnici pentru calitatea
c\rnii [i `n special a sl\ninei.
Rasa Bazna s-a format `n România, prin `ncruci[\ri nedirijate
[i etapizate `ntre rasa Mangali]a, varietatea blond\ [i rasa Berkshire. ~n
prima etap\, `n anul 1872, `n localitatea Bazna din jude]ul Sibiu, s-au
efectuat `ncruci[\ri `ntre rasele Mangali]a [i Berkshire, rezultând o
popula]ie destul de heterogen\, care a fost din nou `ncruci[at\ (`n anul
1885) cu vieri din aceia[i ras\ (Berkshire).
Formarea rasei s-a finalizat `n jurul anului 1900, `n urma altor
`ncruci[\ri cu vieri din rasa Berkshire, un rol deosebit avându-l {coala
de Agricultur\ din Media[. ~n ultima perioad\, rasa a fost mult
ameliorat\ [i prin `ncruci[\ri de infuzie cu rasele Sattelschwein (din
Germania) [i Wessex (din Anglia).
Conforma]ia corproal\ este de tip mezomorf [i tipul
morfoproductiv mixt (carne-gr\sime). Este o ras\ mult preferat\ pentru
cre[terea `n gospod\riile popula]iei din vestul ]\rii. Culoarea animalelor
este neagr\ cu un brâu alb ce cuprinde regiunile greb\nului [i membrele
anterioare.
Sunt animale de talie mijlocie, cu lungimea corpului medie [i o
conforma]ie deosebit de armonioas\. Capul este mic, cu profilul u[or
concav, cu urechile mijlocii ca m\rime [i purtate `nainte. Trunchiul este
- 122 -
de lungime medie, larg [i bine `mbr\cat `n musculatur\, dar [i `n

sl\nin\. Prolificitatea este relativ bun\, de cca. 9 purcei la f\tare, iar
capacitatea de al\ptare mediocr\, `ntre 33-35 kg.
Rasa Bazna face parte din categoria raselor semiprecoce; sporul
mediu zilnic, pe perioada de `ngr\[are, variaz\ `ntre 500-550 g, cu un
consum specific mare, de cca 5,0 UN, `ns\ valorific\ eficient furaje
ieftine. Vârsta de reproducere este atins\ abia la 10 luni. Raportul
carne/gr\sime este de 1,4:1.
Este o ras\ bine adaptat\ la condi]iile de mediu din ]ara
noastr\, valorificând eficient p\[unea, cartofii, sfecla, al\turi de porumb
[i chiar reziduurile culinare. Este indicat\ a se cre[te `n gospod\riile
popula]iei, dar nu [i `n cele de tip industrial. Un nucleu valoros exist\ la
Sta]iunea experimental\ Turda.
1.2.2. Popula]ii locale
Popula]iile de suine din ]ara noastr\ s-au format, `ntr-o prim\

etap\, prin `ncruci[area nedirijat\ a porcinelor locale cu rasele
importate, având o r\spândire zonal\ restrâns\, iar `n etapele urm\toare
prin `ncruci[\ri dirijate [i organizate `n cadrul unor unit\]i specializate.
Porcul Negru de Strei s-a format `n depresiunea Ha]egului, `n
localit\]ile de pe malurile râului Strei, prin `ncruci[\ri nesistematice ale
rasei locale Stocli cu rasele Cornwall, Mangali]a neagr\ [i Berkshire. A
fost [i `nc\ mai este crescut `n gospod\riile individuale, fiind apreciat
pentru rezisten]a organic\ mare, calitatea sl\ninei [i pentru c\ este pu]in
preten]ios la hran\. Animalele sunt de culoare neagr\.
Talia este mijlocie, trunchiul destul de adânc, dar lipsit de
l\rgime, deci aplatizat lateral. Capul este strâmt, cu râtul lung, iar
urechile sunt mari [i blegi. Prolificitatea este mediocr\, `ntre 8-9 purcei
la f\tare, dar scroafele sunt bune mame. Purceii la 60 zile cânt\resc 13-
14 kg. Precocitatea este mediocr\ spre slab\, tineretul atingând 110 kg
la vârsta de 1 an. Tipul morfoproductiv este mixt (gr\sime-carne).
Porcinele Negru de Strei utilizeaz\ foarte bine p\[unea [i ofer\
rezultate destul de bune, când sunt hr\nite cu furaje `n care predomin\
uruieli de porumb [i reziduuri culinare. ~n perspectiv\ se prevede
ameliorarea `n continuare cu rasa Marele negru, de care se apropie
foarte mult prin unele `nsu[iri morfologice.
- 123 -
Porcul Alb de Banat s-a format `n partea de vest a ]\rii noastre,

`ntre cele dou\ r\zboaie mondiale, prin `ncruci[\ri multiple `ntre
porcinele locale (cu mult sânge de Mangali]a blond\) [i rasele
Berkshire, Micul alb, Mijlociul alb [i `n final cu Edelschwein (ultima
ras\ pentru corectarea constitu]iei). Dup\ anul 1949 porcinele Alb de
Banat au fost supuse unor `ncruci[\ri nesistematice cu rasa Marele alb,
iar apoi cu Landrace, pentru `mbun\t\]irea calit\]ii carcasei, neoferind
rezultate scontate.
Animalele sunt de culoare alb\, de talie mijlocie spre mare [i
tip morfoproductiv mixt. Capul este mic, cu profil concav, rât scurt [i
un u[or prognatism inferior. Trunchiul este potrivit de lung, larg [i
adânc, iar [uncile sunt bine dezvoltate [i bogate `n ]esut muscular.
Prolificitatea este mediocr\, `ntre 8-9 purcei la o f\tare, iar capacitatea
de al\ptare bun\, de cca. 40 kg.
Precocitatea este mediocr\; sporul mediu zilnic este de 500-550
g, pe perioada `ngr\[\rii, cu un consum specific destul de mare de 4,2-
4,5 UN. Porcul Alb de Banat valorific\ foarte bine porumbul. Se cre[te
`n gospod\riile popula]iei, unde `ngr\[area la 140-150 kg dureaz\ pân\
la vârsta de 12 luni.
Porcul Alb de Ru[e]u s-a format `n perioada 1950-1960, la
Sta]iunea zootehnic\ cu acela[i nume, prin `ncruci[\ri dirijare ale
raselor Stocli (scroafe-varietatea B\lt\re]) [i Marele alb ucrainian
(masculi). Produ[ii ob]inu]i au fost sever selec]iona]i `n direc]ia tipului
de carne [i din nou `ncruci[a]i cu rasa Marele alb, pentru consolidarea
caracterelor. ~n final, s-au practicat [i `ncruci[\ri de infuzie cu rasele
Landrace [i Yorkshire, ridicându-se precocitatea [i calitatea carcasei.
Animalele sunt oarecum asem\n\toare cu rasa Marele alb, `ns\
culoarea este alb\-cenu[ie [i `mbr\c\mintea piloas\ ceva mai
abundent\. Pielea este u[or pigmentat\, ceea ce determin\ rezisten]\ la
insola]ie. Sunt animale de talie relativ mare, de 80-82 cm `n\l]ime [i
180-200 kg la vârsta de adult.
Prolificitatea este bun\, de cca. 10 purcei la f\tare, iar
capacitatea de al\ptare a scroafelor de asemenea bun\, de cca. 40 kg.
Precocitatea este bun\; sporul mediu zilnic `n perioada de testare este
cuprins\ `ntre 550-600 g, `ns\ un consum specific destul de ridicat, de
4,2 UN. Este o popula]ie foarte rezistent\ la verile calde [i iernile
friguroase din B\r\gan.
- 124 -
Linia Sintetic\ 345 Peri[ este o popula]ie de suine creat\ la

Institutul de cercetare [i produc]ie pentru cre[terea porcilor Peri[-Ilfov,
prin `ncruci[area complex\ a raselor Landrace belgian, Duroc [i
Hampshire, urmat\ de cre[terea "`n sine" [i consolidarea `nsu[irilor prin
selec]ie [i izolare reproductiv\ pe parcursul a 5 genera]ii.
Modul de lucru a constat din `ncruci[\ri reciproce `ntre cele trei
rase (LBxD [i LBxH), urmate de `mperecheri `ntre produ[ii F1
selec]ioan]i scopului propus, concomitent cu `ncruci[\ri de `ntoarcere
spre rasele ini]iale pentru consolidarea `nsu[irilor urm\rite. Din
genera]ia a 3-a s-a trecut la `mperecheri "`n sine". S-a urm\rit re]inerea
celor mai reu[i]i indivizi de culoare alb\. Cotele de participare ale
raselor parentale au fost: 56% Landrace belgian; 36,5% Duroc [i 7,5%
Hampshire.
Prolificitatea scroafelor este de 10 purcei la f\tare, din care se
`n]arc\ 8,5 (deci pierderi destul de mari). Scopul final a fost crearea
unui vier cu urm\toarele `nsu[iri: spor de cre[tere ridicat, carcas\ de
calitate [i consum specific redus de furaje.
La vârsta de 182 zile se atinge greutatea corporal\ de 100 kg,
cu un consum specific de 3,18 kg concentrate. Propor]ia de carne +
oase `n carcas\ este de 73,5%, iar grosimea medie a sl\ninii dorsale (la
spinare [i crup\) este de 15,2 mm. Suinele din aceast\ linie au culoarea
alb\, talie mijlocie spre mare [i cu `nsu[iri specifice raselor paterne. Se
utilizeaz\ `n `ncruci[\rile trirasiale, ca vieri terminali, `n schema:
F1(MAxL)x L.S. 345 Peri[.
- 125 -
CAPITOLUL 2
SISTEME DE CREŞTERE ŞI EXPLOATARE A

SUINELOR
Sistemul de creştere şi exploatare a suinelor este definit, în

primul rând, de gradul de tehnicitate folosit, de gradul de concentrare a
efectivului şi producţiei, respectiv de gradul de dotare tehnico-
materială. Plecând de la elementele menţionate, există trei sisteme de
creştere şi exploatare a porcinelor:
sistemul extensiv de exploatare;
sistemul semiintensiv de exploatare;
sistemul intensiv de exploatare.
2. 1. Sistemul extensiv de exploatare
Acest sistem este practicat din cele mai vechi timpuri şi se mai
practică şi astăzi în regiuni izolate cu agricultură extensivă. În cazul
practicării acestui sistem de creştere, investiţiile producătorului sunt
minime, atât în ceea ce priveşte cazarea, cât şi alimentaţia animalelor.
Particularităţile principale ale acestui sistem sunt:
existenţa unor rase locale neameliorate, tardive, puţin pretenţioase,
rezistente la condiţii necorespunzătoare de cazare şi hrănire; astfel,
la noi în ţară, în gospodăriile populaţiei din zone mai izolate,
scroafele de prăsilă din rasa Bazna şi porcul de Strei se ţin în tot
cursul verii pe păşune;
folosirea pentru cazare a unor adăposturi improvizate, fără nici o
amenajare interioară, adăpostul fiind numai pentru apărarea de
ploaie şi zăpadă;
pentru hrănirea animalelor se folosesc resursele furajere locale,
păşunea şi masa verde (lucernă, trifoi) în timpul verii, respectiv
dovleci, cartofi, gulii, pepeni, ghindă, jir, resurse furajere din păduri
şi bălţi etc.
În acest sistem se pot creşte şi unele rase ameliorate sau metişi
ale acestora. Raţia porcilor este completată cu deşeuri menajere şi cu un
- 126 -
minimum de furaje concentrate. Ca urmare a hrănirii cu furaje calitativ

inferioare şi a tardivităţii animalelor, greutatea pentru sacrificare a
porcilor se realizează la vârsta de peste 14-15 luni.
2. 2. Sistemul semiintensiv de exploatare
Acest sistem este practicat în mod deosebit în gospodăriile

ţărăneşti şi în unele asociaţii de crescători din ţară, unde ţăranii au făcut
investiţii în adăposturi şi şi-au însuşit tehnica de creştere şi exploatare,
astfel că se realizează indici satisfăcători de reproducţie şi producţie.
În primul rând, acest sistem se caracterizează prin renunţarea la
rasele locale primitive şi folosirea raselor ameliorate, a metişilor cu
potenţial productiv ridicat, care dau producţii bune de carne şi în
condiţiile în care factorii de microclimat şi furajare nu se asigură în
totalitate.
Adăposturile, construite fără ventilaţie mecanică şi sistem de
încălzire, realizează condiţii satisfăcătoare de microclimat numai pe
baza căldurii biologice a animalelor. Construcţiile sunt din zidărie,
chirpici sau bârne, cu plafon şi pod; sunt bine izolate, dar nu au
amenajări speciale, hrana administrându-se manual, la fel şi apa.
Hrănirea aminalelor se bazează pe folosirea amestecurilor de
concentrate completate cu furaje suculente, masă verde, deşeuri de la
industria alimentară şi alte resurse locale. Chiar dacă gospodarii
folosesc şi furaje combinate, ele sunt completate cu furaje locale ieftine,
rădăcinoase, tuberculi, masă verde. Întrucât nivelul proteic al hranei
administrate este inferior celui existent în creşterea intensivă, se
realizează sporuri medii zilnice de 250-300 g la tineret şi 450-500 g la
animalele puse la îngrăşat, spor considerat satisfăcător în raport cu
investiţiile făcute.
Datorită practicării fătărilor grupate primăvara şi toamna,
producţia de carne nu se poate realiza uniform, ritmic în tot cursul
anului. Sunt unităţi care pot asigura în sezonul rece încălzirea purceilor
cu becuri infraroşii; acestea pot trece treptat, la livrarea ritmică a
porcilor graşi tot timpul anului.
- 127 -
Spre deosebire de sistemul extensiv, prin condiţiile de cazare

mai bune, prin folosirea unor furaje superioare calitatic şi a unui
material biologic superior, în sistemul de creştere semiintensiv se poate
realiza greutatea vie de 100 Kg la vârsta de 300-320 zile, cu o
rentabilitate corespunzătoare.
2. 3. Sistemul intensiv-industrial de exploatare
Sistemul intensiv este considerat în prezent cel mai modern şi

rentabil în creşterea porcinelor, el bazându-se, în principal, pe
concentrarea, specializarea şi intensivizarea producţiei. La baza
sistemului de exploatare de tip industrial stă principiul reproducţiei
continue, care porneşte de la necesitatea producerii purceilor în
corelaţie cu timpul de staţionare în fiecare fază de creştere.
Complexele de creştere şi îngrăşare a porcilor construite în ţara
noastră, începând din anul 1963, se caracterizează în primul rând, prin
capacităţi mari, de circa 150 000 capete. Producţia în aceste unităţi este
astfel organizată încât sunt utilizate la maximum capacităţile de
producţie construite, materialul biologic şi baza materială. Aceste
unităţi permit aplicarea în producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei
în domeniu, pentru obţinerea unor indici economici ridicaţi cu cheltuieli
minime.
Pentru unităţile de tip industial s-au construit adăposturi
moderne, automatizate şi climatizate, în care se asigură un confort
optim pentru animale, reducerea forţei de muncă manuale şi
organizarea raţională a proceselor de producţie. În condiţiile ridicării
tehnicităţii proceselor de producţie, în paralel cu creşterea investiţiilor
şi reducerea forţei de muncă, s-a impus ridicarea nivelului de calificare
şi specializare a muncitorilor, tehnicienilor şi specialiştilor în creşterea
porcinelor.
Noua tehnologie de exploatare în complexe de tip industrial
urmăreşte valorificarea potenţialului biologic al animalelor, o cât mai
raţională utilizare a furajelor, adăposturilor, utilajelor, forţei de muncă,
pentru realizarea de producţii mari, constante şi rentabile. Sistemul
- 128 -
intensiv-industrial prezintă o serie de caracteristici principale care îl

diferenţiază faţă de celelalte sisteme.
1. Permite creşterea şi exploatarea numai a porcilor din rase
perfecţionate şi din linii specializate în fermele de selecţie.
Utilizarea potenţialului genetic al scroafelor metise F1 (care
manifestă efectul matern al heterozisului) în complexele de simplă
hibridare şi obţinerea de metişi trirasiali pentru complexele
industriale de producere a porcilor pentru abator.
2. O caracteristică deosebită a sistemului industial este folosirea unor
adăposturi prevăzute cu utilaje şi dotări interioare, cu mecanizarea
şi automatizarea principalelor procese de muncă. Dotările interioare
asigură un confort biologic optim pentru punerea în valoare a
potenţialului genetic al animalelor.
3. În compexe hrana administrată se realizează pe baza unei recepturi
de fabricare a furajelor combinate care să asigure toate elementele
nutritive la nivelul cerinţelor fiecărei rase, linii specializate şi a
fiecărei categorii de porcine.
4. Ritmicitatea şi constanţa producţiei de carne pe tot parcursul anului
este o trăsătură esenţială a sistemului intensiv-industrial. Fluxul
tehnologic prevede ca toate operaţiunile de bază: montă, gestaţie,
fătare, înţărcare, trecerea de la o categorie la alta, livrare să se
desfăşoare în mod ritmic la fiecare 1-3-5 zile, în funcţie de mărimea
compartimentului de fătare şi de durata formării grupei de montă-
fătare.
Activitatea complexelor industriale pentru creşterea şi
îngrăşarea porcilor se desfăşoară în 4 sectoare: I- montă şi gestaţie; II-
maternitate; III- sectorul creşă; IV- sectorul îngrăşătorie. Producţia se
realizează în circuit închis (întreaga producţie de purcei care se introduc
la îngrăşătorie se realizează în cadrul complexului) şi în flux continuu
(în fiecare zi sau la câteva zile se realizează un număr stabilit de monte
şi fătări, înţărcări, livrări).
2.4. Indici de reproduc]ie la suine
- 129 -
Num\rul de f\t\ri pe an [i pe scroaf\ (Fs). se calculeaz\

astfel:
365
Fs =
124 + A
`n care:
365 = num\rul de zile dintr-un an;
124 = suma dintre durata gesta]iei la scroaf\ (114 zile) [i timpul
necesar pentru mont\ [i fecundare (10 zile);
A = durata al\pt\rii purceilor.
Cu cât scade valoarea lui A cu atât cre[te num\rul de f\t\ri pe

an [i pe scroaf\. Rezult\ c\ scurtarea duratei de al\ptare, respectiv
`n]\rcarea cât mai timpurie a purceilor, este o necesitate economic\ `n
cre[terea de tip industrial, pentru c\ duce la m\rirea gradului de folosire
intensiv\ a scroafelor pentru reproduc]ie.
Num\rul de grupe de scroafe gestante (Gg) se calculeaz\

dup\ urm\toarea formul\:
L
Gg = − Gl
P × Fs
`n care:
L = capacitatea de livrare anual\ a complexului;
P = num\rul de purcei care populeaz\ un compartiment dintr-
un ad\post pentru cre[terea tineretului (cre[\);
Fs = num\rul de f\t\ri pe an [i pe scroaf\;
Gl = num\rul total de grupe de scroafe lactante pe complex.
Din analiza con]inutului formulelor de calcul prezentate rezult\

c\ `n complexul de porcine de tip industrial se reg\sesc o serie de
particularit\]i si anume:
- 130 -
parametrii func]iei de reproduc]ie se coreleaz\ `ntre ei, ceea ce

`nseamn\ practic c\ [i construc]iile productive ale complexului (ca
num\r [i m\rime, compartimentare) sunt corelate `ntre ele;
organizarea [tiin]ific\ a reproduc]iei trebuie s\ urm\reasc\ ridicarea
procentelor de fecunditate, prolificitate, formarea la timp a fiecarei
grupe pentru mont\, folosirea intensiv\ a scroafelor [i a vierilor la
reproduc]ie, inclusiv prin metode biotehnice.
- 131 -
CAPITOLUL 3
~NGR|{AREA SUINELOR
3.1. ~ngr\[area suinelor pentru carne
La `ngr\[area pentru carne este utilizat tineretul suin de la

greutatea de 25-30 kg, care este supus cre[terii [i `ngr\[\rii pân\ la
greutatea de 110-120 kg, când este livrat pentru t\iere. Aceast\ variant\
mai este cunoscut\ sub denumirea de `ngr\[are pentru carne
“proasp\t\”, deoarece carcasele sunt dirijate pentru consumul imediat.
La sacrificarea acestor porci, rezult\ carcase `n care predomin\
carnea, `n timp ce gr\simea nu dep\[e[te 30-35%. Este metoda cea mai
eficient\ din punct de vedere economic, deoarece sunt utilizate animale
tinere la care se `nregistreaz\ cele mai reduse consumuri specifice de
furaje [i cele mai ridicate sporuri de cre[tere, iar pia]a solicit\ cantit\]ile
cele mai mari.
Pe `ntrega perioad\ de cre[tere-`ngr\[are se `nregistreaz\ un
spor mediu zilnic de cca. 600 g [i consumuri specifice `ntre 3,8-4,2 UN.
~n aceste condi]ii, sacrificarea animalelor se face la vârsta de 7-8 luni.
Factorii care influen]eaz\ aceast\ metod\ de `ngr\[are sunt numero[i,
`ns\ predomin\ rasa, alimenta]ia [i sistemul de `ntre]inere, toate
racordate la condi]iile concrete din teren.
Rasele care se preteaz\ la acest tip de `ngr\[are sunt: Landrace,
Marele alb, Hampshire, Duroc, Piétrain etc, `ns\ cele mai bune rezultate
se `nregistreaz\ la meti[ii dintre aceste rase, `n special `ntre meti[ii F1
(Landrace x Marele alb) [i rasa Duroc, sau meti[ii F1 (Landrace x
Marele alb) [i rasa Hampshire, precum [i unii hibrizi de mare
productivitate. ~n mica gospod\rie se cresc [i se `ngra[\ porcinele
apar]in\toare la rase [i popula]ii locale, iar `n unit\]ile de tip industrial
se `ngra[\ numai meti[i, avându-se `n vedere economicitatea ac]iunii
datorate efectului de heterozis.
Alimenta]ia aplicat\ tineretului suin supus `ngr\[\rii
influen]eaz\ `n mare m\sur\ rezultate de produc]ie [i economice,
inclusiv calitatea carcasei. ~n general, pentru tineretul suin, `ntre
greut\]ile corporale de 25-50 kg, sunt utilizate amestecuri de
concentrate cu un nivel proteic de 16% P.B., pentru cel `ntre 51-70 kg
- 132 -
nivelul proteic este de 14% P.B., iar pentru porcii `n finisare, `ntre 71-
115 kg, nivelul proteic poate varia `ntre 12-13% P.B.
Tabelul 6
Norme privind sporul mediu zilnic [i consumul specific la tineretul

porcin supus `ng\[\rii pentru carne
Greutatea corporal\ Spor mediu Consum zilnic Consum
(kg) zilnic (g) de furaje (kg) specific (kg)
34 463 1,528 3,3
45 544 1,904 3,5
56 635 2,222 3,5
68 704 2,605 3,7
79 772 2,856 3,7
90 808 3,232 4,0
102 840 3,528 4,2
117 840 3,864 4,6
~n fermele gospod\re[ti se realizeaz\ amestecuri de furaje

combinate din cereale cultivate (f\inuri de porumb, orz, grâu etc), bine
omogenizate cu subproduse de la industria de panifica]ie [i a uleiului
(t\râ]e de grâu, [roturi de soia [i floarea soarelui), precum [i cu P.V.M.
procurate din unit\]ile specializate. Propor]iile de participare sunt astfel
calculate, `ncât con]inutul de substan]e nutritive [i de energie s\ fie
adecvat vârstei [i greut\]ii corporale, `n concordan]\ cu sporurile medii
zilnice planificate [i calitatea carcasei.
Pe timp de var\, `n alimenta]ia porcilor supu[i `ngr\[\rii, se
poate introduce lucerna verde `n cantit\]i zilnice de 0,5-1,0 kg la
greutatea de 35 kg, de 1,5-2,0 kg la 50 kg [i de 2,5-3,0 kg la 80 kg.
Foarte bune rezultate se ob]in prin administrarea de cartofi
fier]i [i terciui]i, `n cantit\]i zilnice de 2-3 kg la tineretul `n greutate de
25-40 kg, de 4-5 kg la cel `ntre 41-60 kg [i de 7-9 kg la cel peste 80 kg.
~n practica hr\nirii pe baz\ de cartofi, amestecul se face din trei p\r]i
past\ de cartofi [i o parte nutre] combinat de completare cu 16% P.B.,
`n prima parte a `ngr\[\rii [i cu 14% P.B. `n parte a doua. ~n perioada
de iarn\ târzie sau prim\var\, apa de fierbere a cartofilor se
`ndep\rteaz\ obligatoriu, deoarece con]ine solanin\.
- 133 -
~n exploata]iile gospod\re[ti cu efective reduse, specializate `n

`ngr\[area porcilor (11-15 exemplare/an), se indic\ utilizarea `n hran\ a
unor amestecuri de concentrate cu cartofi fier]i [i sfecl\ furajer\
produse pe plan local, care se concretizeaz\ `n importante reduceri ale
cheltuielilor cu furajarea animalelor. ~n acest sens, se `ntocmesc ra]ii de
hran\ `n func]ie de specificul zonei de cultivare rentabil\ a cartofului
sau sfeclei. Se recomand\ urm\toarele amestecuri:
1. 3,2-5,0 kg cartofi fier]i `n amestec cu 2,0-2,5 kg concentrate [i 0,3-
0,4 kg f\in\ de fân de lucern\ `n prima faz\;
2. 4,0 kg cartofi fier]i [i 4,0 kg sfecl\ tocat\ `n amestec cu 1,0 kg
concentrate `n faza a II-a.
De men]ionat c\, `n cele dou\ variante, concentratele posed\
urm\toarele propor]ii: 30% f\in\ de porumb, 25% f\in\ de orz, 25-30%
t\râ]e de grâu, 10% maz\re uruit\ [i 1-3% calciu furajer [i sare de
buc\t\rie.
~n finisarea `ngr\[\rii se scot borhoturile, [roturile sau turtele
de floarea soarelui, iar amestecul trebuie s\ posede o consisten]\ tare
(apa s\ fie la discre]ie). Hr\nirea cu terciuri prea diluate nu sunt
recomandate, deoarece multe componente sunt consumate doar par]ial,
iar volumul sporit de lichid afecteaz\ digestia.
~ntre]inerea suinelor pentru carne difer\ `n func]ie de sistemul
de exploatare adoptat. Tineretul suin supus `ngr\[\rii se `ntre]ine `n
grup, `n boxe comune. ~ntr-o box\ se cazeaz\ pân\ la 20 de animale,
calculându-se 0,6 m2 pentru fiecare individ `n prima parte a `ngr\[\rii [i
0,8 m2 `n parte a doua.
~n toate sistemele de `ntre]inere se recomand\ ca zona cu gr\tar
s\ reprezinte cca. 40% din suprafa]a total\ a pardoselei, având `n cele
dou\ col]uri ale zonei gr\tarului amplasate câte dou\ ad\p\tori, de
obicei tip pip\.
3.2. ~ngr\[area pentru bacon.
Baconul este un preparat de calitate superioar\ ob]inut dup\ o

tehnologie special\ din carcasele de porcine de la care s-au `ndep\rtat
capul, extremit\]ile membrelor (de la genunchi [i, respectiv, de la
jarete), coloana vertebral\ [i spetele.
- 134 -
Fiecare jum\tate de carcas\ trebuie s\ aib\ greutatea `ntre 22-

32 kg, lungimea mare `ntre 85-95 cm, iar grosimea sl\ninei dorsale de
la nivelul greb\nului s\ se `ncadreze `ntre 2,5-3,5 cm, `n func]ie de
greutatea acesteia. Carnea trebuie s\ fie u[or marmorat\, iar sl\nina s\
fie de culoare alb\, consistent\ [i cât mai redus\ [i uniform\ ca
grosime. Peretele abdominal trebuie s\ fie uniform ca grosime [i cu
straturi alternante de carne [i gr\sime. Cu cât carcasele sunt mai lungi [i
cu propor]ii mai mari de carne cu atât baconul este de calitate mai bun\.
Tineretul suin destinat `ngr\[\rii pentru produc]ia de bacon se
sacrific\ `n condi]ii speciale, la vârsta de 6-7 luni [i la greutatea vie de
cel mult 90 kg. Condi]iile speciale de sacrificare constau din depilarea
`n cuptoare speciale, a[a `ncât [oricul s\ fie u[or caramelizat. Carcasele
care corespund pentru prepararea baconului sunt mai `ntâi zvântate timp
de 4-5 ore la temperatura de +4° +6°C, dup\ care se trec `n camere
frigorifice unde se ]in `nc\ 12 ore la +4°C, condi]ii `n care se realizeaz\
maturarea. S\rarea [i afumarea celor dou\ jum\t\]i de carcas\ se face
dup\ procedee specifice, uneori constituind secretul firmei
produc\toare. Factorii care condi]ioneaz\ calitatea baconului sunt:
calitatea materialului biologic (respectiv, rasa sau metisul `ngr\[at);
alimenta]ia aplicat\;
`ntre]inerea [i `ngrijirea animalelor (atât `nainte cât [i pe parcursul
`ngr\[\rii);
tehnologia de preparare a produsului final.
Calitatea materialului biologic. Suinele care sunt destinate
`ngr\[\rii pentru bacon apar]in raselor precoce sau meti[ilor dintre
aceste rase. Rezultate foarte bune s-au `nregistrat la suinele de culoare
alb\, apar]in\toare raselor Landrace, Landrace belgian, precum [i a
meti[ilor dintre rasele Landrace [i Marele alb, sau a hibrizilor produ[i
speciali.
Alimenta]ia constituie unul dintre factorii cei mai importan]i,
care trebuie s\ asigure o cre[tere rapid\ a tineretului [i o calitate
excelent\ a c\rnii [i gr\simii. ~n func]ie de influen]a furajelor utilizate
pe parcursul `ngr\[\rii asupra calit\]ii produsului finit, nutre]urile cele
mai indicate sunt: orzul, secara, meiul, maz\rea, lintea [i `n cantit\]i
mai reduse cartofii, iar dintre nutre]urile verzi: lucerna verde,
borceagul, trifoiul [i uneori sparceta. Iarna furajele verzi se pot
administra sub form\ deshidratat\, sau ca fânuri m\cinate. De
- 135 -
men]ionat c\, `n finisarea `ngr\[\rii, furajele verzi cu con]inuturi prea

ridicate `n betacaroten se reduc (ca propor]ie de participare) `n ra]ie,
pentru a nu influen]a culorii gr\simii.
Dintre nutre]urile de origine animal\ se indic\ utilizarea
laptelui ecremat proasp\t sau praf, a zerului [i zarei, `n acelea[i condi]ii.
Se mai administreaz\ [i drojdia de bere `n stare uscat\. ~n prima parte a
`ngr\[\rii se mai pot utiliza f\ina de pe[te, f\inurile de carne [i de
sânge, dar se elimin\ `n perioada de finisare pentru a nu imprima gust
nepl\cut.
Nivelul proteic al amestecurilor furajere trebuie s\ fie mai mare
cu 2-3% fa]\ de `ngr\[area pentru carne de consum `n stare
"proasp\t\". Nivelul proteic recomandat este de 16% P.B. `n perioada I
de cre[tere-`ngr\[are (20-50 kg) [i de 15% P.B. `n perioada a II-a (51-
90 kg).
~n Danemarca se produce cel mai bun bacon din amestecuri
furajere pe baz\ de orz (`n propor]ie de 95%) [i lapte ecremat proasp\t,
al\turi de alte componente pân\ la satisfacerea cerin]elor `n substan]e
nutritive.
Hrana se va administra restrictiv, la ore fixe, instituindu-se 3
tainuri, pân\ la greutatea de 50 kg [i apoi 2 tainuri, pân\ la sacrificare.
Hrana umectat\, constând din o parte lapte ecremat proasp\t [i o parte
nutre]uri concentrate, determin\ cel mai bun bacon, având grij\ ca
durata consumului s\ nu dep\[easc\ 15 minute pe tain.
Pentru limitarea depunerii de gr\sime `n carcas\, tineretul pân\
la vârsta de 5 luni, va avea acces la padocuri pentru mi[care. Spre
sfâr[itul `ngr\[\rii hr\nirea este restric]ionat\ moderat, deci mai redus\
cantitativ cu 10-20% fa]\ de cea la discre]ie.
3.3. ~ngr\[area mixt\ a suinelor
Scopul principal al `ngr\[\rii mixte a suinelor este ob]inerea de

carne [i de sl\nin\ cu con]inuturi mai reduse de ap\, pretabile pentru
prepararea unor conserve [i mezeluri, deci cu conservabilitate mare. ~n
consecin]\, prin metoda aceasta de `ngr\[are, carcasele trebuie s\
posede carnea fraged\ [i gustoas\, iar sl\nina s\ nu dep\[easc\
grosimea la nivelul greb\nului de 5-6 cm.
- 136 -
~n acest scop se `ngra[\ tineretul suin apar]in\tor raselor Alb de

Banat, Bazna [i Edelschwein, al\turi de Marele alb, Yorkshire,
Hampshire etc., cu condi]ia ca `ngr\[area s\ fie continuat\ pân\ la
greut\]i mai mari.
~ngr\[area `ncepe când gr\sunii sunt `n vârst\ de 4-5 luni [i
greutatea de 45-50 kg [i dureaz\ pân\ la vârsta de 10-12 luni [i
greutatea animalelor de 140-150 kg. ~ngr\[area mixt\ se poate realiza
atât dup\ o perioad\ de preg\tire cât [i f\r\ aceast\ perioad\. Din punct
de vedere tehnologic, `n aceast\ variant\ sunt cuprinse [i scroafele dup\
prima f\tare, care se recondi]ioneaz\ `n vederea sacrific\rii pentru
carne [i gr\sime.
- 137 -
CAPITOLUL 4
AMELIORAREA SUINELOR
Suinele de reproducţie se cresc în fermele de selecţie sau de

elită. Existenţa fermelor de selecţie implică anumite condiţii speciale:
animale de rasă curată şi cu origine cunoscută, condiţii de adăpostire şi
hrănire bune pentru ca animalele să-şi poată manifesta însuşirile
genetice, personal calificat pentru a face selecţia etc. Scopul de bază al
fermelor de selecţie este de a menţine rasele respective în stare pură şi a
le îmbunătăţi continuu performanţele de producţie, livrând
reproducători testaţi pentru îmbunătăţirea treptată a întregului efectiv de
porcine.
Efectuarea unei selecţii ştiinţifice impune controlul individual
al producţiei reproducătorilor, pentru a le cunoaşte performanţele
proprii şi ale descendenţilor. Acest lucru implică neapărat efectuarea
unor operaţii zootehnice asupra lor în diferite etape ale vieţii, cum ar fi:
individualizarea, cântărirea, măsurarea, determinarea stratului de
grăsime pe viu, înregistrarea în evidenţele zootehnice etc.
4. 1. Organizarea ameliorării suinelor
În adoptarea metodelor de lucru în cadrul programului de

ameliorare a porcinelor trebuiesc avute în vedere unele caracteristici şi
particularităţi ale creşterii şi exploatării acestei specii. Astfel, la porcine
scopul final al creşterii şi îngrăşării îl constituie sporirea cantitativă şi
calitativă a producţiei de carne în condiţii economice avantajoase. În
acest context se are în vedere îmbunătăţirea următoarelor însuşiri:
activitatea de reproducţie (concretizată prin sporirea numărului şi a
greutăţii purceilor la naştere, la vârsta de 21 de zile şi la înţărcare);
calitatea carcasei (apreciată, în general, după raportul dintre carne şi
grăsime, proporţia cărnii de calitate superioară, însuşirile organoleptice
etc.).
Sistemul de ameliorare a porcinelor presupune existenţa unei
piramide a ameliorării cu trei trepte în cazul încrucişărilor duble şi cu
- 138 -
două trepte în cazul unor încrucişări rotaţionale. Modul de organizare a

piramidei ameliorării este următorul:
♦ Treapta I (vîrful piramidei), cuprinde fermele de elită sau de
selecţie, inclusiv sistemul propriu de testare. Ele concentrează nucleele
cele mai valoroase din principalele rase materne şi paterne, care
îndeplinesc condiţiile de valoare genetică cerute pentru acreditare de
către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie.
În acest scop acestea trebuie să facă dovada ţinerii corecte a evidenţelor
de bază pentru efectuarea selecţiei, ca şi a dotării cu instalaţii şi
aparatură necesară.
Efectivul matcă din această categorie de unităţi trebuie să
asigure reproducătorii necesari la nivel naţional. Acestea trebuie să
deţină o pondere de maxim 5,0% (rase materne 3% şi rase paterne 2%),
din matca totală. Pentru obţinerea unui progres genetic maxim pe
această treaptă a piramidei se elaborează şi se aplică programe proprii
fiecărei unităţi de selecţie fundamentate ştiinţific, care să maximizeze
precizia şi intensităţile de selecţie şi să minimizeze intervalele între
generaţii. Fermele de elită şi testare trebuie să practice un sistem de
izolare reproductivă, respectiv majoritatea reproducătorilor (90%), să
fie din prăsilă proprie. Progresul genetic realizat în fermele de elită se
difuzează în fermele de producţie direct prin vieri şi materialul seminal
livrat, iar în fermele de simplă hibridare prin scrofiţe.
♦ Treapta a II-a, este reprezentată de fermele de simplă
hibridare, care au ca obiect de activitate producerea de scrofiţe, vieruşi
F1 şi livrarea acestora la fermele din treapta a III-a în cazul
încrucişărilor duble. Fermele de simplă hibridare îşi vor asigura în mod
obligatoriu reproducătorii sau materialul seminal din fermele de elită
acreditate.
Dimensionarea efectivelor matcă aflate pe această treaptă se
face în funcţie de necesarul de înlocuire din fermele de producţie.
Având în vedere valoarea genetică superioară a materialului provenit în
mod sistematic şi continuu din vîrful piramidei, tehnica de selecţie
aplicată în fermele de simplă hibridare se limitează la câteva criterii
fenotipice mai importante;
♦ Treapta a III-a, este reprezentată de fermele de producţie
(ferme pentru producerea de purcei şi ferme complexe, cu toate
- 139 -
sectoarele) respectiv efectivele aparţinând gospodăriilor populaţiei. La

nivelul acestei trepte se pot aplica încrucişări trirasiale şi tetrarasiale
prin utilizarea de vieri din rasele paterne (Duroc, Hampshire şi Linia
Sintetică 345 Periş) sau vieri F1 şi femele hibride din încrucişările
simple sau rotaţionale, realizându-se astfel hibrizi comerciali destinaţi
tăierii.
4. 2. Condiţii speciale privind organizarea şi

funcţionarea fermelor de elită pentru suine
Concepţiile moderne privind posibilităţile de realizare a unei

intensităţi ridicate ale procesului de ameliorare, impune o utilizare
scurtă a vierilor în crescătorie, pentru realizarea unui progres genetic
rapid în efectivul de porcine. Pentru aceasta, este necesară înlocuirea
cu reproducători de mare valoare, adică vieri testaţi şi cu valoare
certă de reproducţie. Condiţiile privind organizarea şi funcţionarea
fermelor de elită pentru porcine sunt următoarele:
Ameliorarea genetică la porcine se efectuează pe baza unei
structuri piramidale în care se realizează fie încrucişarea triplă,
cuprinzând în acest caz ferme de elită, ferme de simplă hibridare şi
ferme de producţie, fie încrucişare rotativă, în cadrul acestui sistem
de lucru funcţionând ferme de elită şi ferme de producţie;
Ferma de elită se constituie din crescătorii cu peste 100 de scroafe
matcă pe rasă, din toate sectoarele de proprietate, care realizează
minimum 4 produşi introduşi în testare pe fătare;
Efectivele din aceste ferme vor fi de rasă curată şi crescute în
izolare reproductivă relativă, şi/sau pot folosi, în cazuri justificate,
material biologic de la alte ferme sau import, pentru maximizarea
progresului genetic. Ele sunt supuse controlului oficial al producţiei
efectuat de Direcţiile Judeţene de Reproducţie şi Ameliorare în
Zootehnie (D.J.A.R.Z.) şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unui
program de ameliorare elaborat pe rase.
Rasele de porcine crescute în ţara noastră se grupează în două
categorii:
- 140 -
rase materne (Marele Alb şi Landrace), la care se iau în

considerare performanţele de producţie şi menţinerea presiunii
de selecţie pentru performanţele de reproducţie;
rase paterne (Duroc, Linia Sintetică-LS 345 Periş şi
Hampshire), la care se iau în considerare presiunea de selecţie
maximă pentru viteza de creştere, consum specific, calitatea
carcasei şi a cărnii.
În vederea estimării valorii de ameliorare, animalele se supun
testării după performanţe proprii de la vârsta de cel mult 91 +/- 3
zile până la realizarea greutăţii de 100 kg, cu limite între 80 – 105
kg şi vârsta maximă de 181 +/- 3 zile.
Însuşirile urmărite în testare sunt: vârsta de realizare a greutăţii de
100 kg şi sporul mediu zilnic corespunzător; grosimea slăninii;
consumul de furaje.
În prezent testarea se efectuează în cadrul fiecărei ferme de elită, în
perspectivă preconizându-se în vederea clasificării fermelor,
organizarea unor staţiuni de testare comparativă unde fermele de
elită îşi vor trimite produşii.
Ferma de elită cuprinde următoarele categorii de porcine:
scroafe şi vieri de elită testate obligatoriu după performanţe
proprii;
vieruşi şi scrofiţe în testare după performanţe proprii;
tineret mascul şi femel în creştere destinat testării după
performanţe proprii.
Datele înregistrate în procesul tehnic de lucru, au valoare oficială
numai dacă sunt atestate prin certificate eliberate de către organele
autorizate. Reproducţia realizată prin însămânţarea artificială sau
prin montă are la bază un plan de potrivire a perechilor pentru
evitarea consangvinizării, cât şi pentru maximizarea progresului
genetic;
Reţinerea şi utilizarea pentru reproducţie a genitorilor masculi şi
femeli se efectuează în cadrul fiecărei ferme pe baza rezultatelor
testării şi în funcţie de obiectivele urmărite.
- 141 -
Tem\ de verificare
1. Caracteriza]i principalele rase [i popula]ii de suine crescute `n zona

dvs. de activitate.
2. Care sunt caracteristicile sistemelor extensiv [i semiintensiv de
exploatare?
3. Care sunt caracteristicile sistemului intensiv-industrial de exploatare?
4. Cum se prezint\ valorile principalilor indici de reproduc]ie la
popula]ia de suine din zona dvs. de activitate, comparativ cu datele din
literatura de specialitate?
5. Prezenta]i principalele aspecte tehnice referitoare la `ngr\[area
suinelor pentru carne.
6. Prezenta]i principalele aspecte tehnice referitoare la `ngr\[area
suinelor pentru bacon.
7. Prezenta]i principalele aspecte tehnice referitoare la `ngr\[area mixt\
a suinelor.
8. Prezenta]i modul de organizare a amelior\rii suinelor `n România
9. Prezenta]i condi]iile speciale privind organizarea [i func]ionarea
fermelor de elit\ pentru suine.
- 142 -
PARTEA A IV-a
CRE{TEREA CABALINELOR
CAPITOLUL 1
RASELE DE CABALINE
Sub raportul aptitudinilor productive, rasele de cai crescute `n

]ara noastr\ pot fi grupate `n urm\toarele categorii:
- Rase u[oare: Arab\, Pur sânge de galop, Calul Gidran, Hu]ul,
Calul românesc;
- Rase intermediare: Calul Tr\pa[, Calul Nonius, Calul Furioso
North-Star, Rasa Lipi]an\;
- Rase grele: Ardenez\, Calul Semigreu românesc.
1.1. Rasele u[oare de cai
Rasa Arab\. Este original\ din Platoul Asiei Centrale de unde a

fost adus `n peninsula Arabiei. ~n procesul de formare s-a aplicat o
selec]ie riguroas\, cre[terea `n ras\ curat\, uneori consangvinitatea
moderat\, hr\nirea ra]ional\ precum [i gimnastica func]ional\ a
aparatului locomotor.
~nsu[iri morfo-productive. Are capul bine propor]ionat, cu
profil drept, gâtul este frumos arcuit, greab\nul `nalt, spinarea scurt\,
dreapt\ [i larg\ iar crupa potrivit de musculoas\ [i orizontal\. Culoarea
predominant\ este murg\ [i mai rar roib\ sau neagr\. Talia este de 148-
152 cm, iar greutatea corporal\ de 450 kg.
Este un cal de vitez\ cu temperament vioi, mi[c\rile fiind
energice, largi [i elastice. Aliura obi[nuit\ este galopul pe distan]e
lungi. Parcurge un km `ntr-un minut [i 11 secunde. ~n ]ara noastr\,
primele importuri s-au f\cut spre sfâr[itul secolului al XIX-lea.
Perspective. Se cre[te la hergheliile Jeg\lia [i Mangalia [i se
utilizeaz\ la ameliorarea raselor locale din sud-estul ]\rii.
- 161 -
Cre[terea [i exploatarea animalelor
Rasa Pur sânge englez. S-a format `n Anglia `n prima jum\tate

a secolului al XVIII-lea, prin `ncruci[area arm\sarilor din rasele Arab\,
Berber\ [i turceasc\ cu iepele engleze[ti locale, prin aplicarea unei
selec]ii riguroase, alimenta]ii normale [i gimnastic\ func]ional\.
Arm\sarii orientali, fondatori ai rasei Pur sânge englezesc, au
fost Byerley Turk (arm\sar arab de origine turc\), Darley Arabian [i
Godolphin Barb. Fiecar din ace[ti trei arm\sari au l\sat o descenden]\
de valoare excep]ional\, devenind astfel "`ntemeietori" de linii
genealogice. Ulterior aceste linii au fost continuate de al]i descenden]i
valoro[i care au contribuit la consolidarea rasei. Dintre ace[tia, s-au
remarcat arm\sarii:
- Matchem, n\scut `n 1748 care a continuat linia Godolphin
Barb [i a fost un remarcabil cal de vitez\ pe hipodrom;
- King Herod, n\scut `n 1758, continuator al liniei Byerley
Turk;
- Eclips, n\scut `n 1764, continuator al liniei Darley Arabian.
~nsu[iri morfo-productive. Are capul fin cu profilul drept iar
gâtul este lung [i purtat oblic. Greab\nul este `nalt, iar spinarea [i [alele
sunt drepte. Toracele este profund, adânc `ns\ relativ strâmt, iar
abdomenul este supt. Talia variaz\ `ntre 155-165 cm. Se caracterizeaz\
prin constitu]ie fin\ [i temperament vioi. Aptitudinea principal\ este
viteza la galop. Poate parcurge distan]a de 1 km `ntr-un minut.
Perspective. Având o mare capacitate de ameliorare este
crescut `n ]ara noastr\ la hergheliile Cisl\u (Buz\u) [i Balc (Bihor) [i se
utilizeaz\ la ameliorarea cailor locali.
Calul Gidran a fost format la herghelia Mezöhegyes din
Ungaria prin `mperecherea arm\sarului arab “Ghridran” cu iepele
ungure[ti [i de alte origini, iar ulterior descenden]a femel\ a fost
`mperecheat\ cu arm\sari Pur sânge englez, fapt pentru care este
considerat o varietate anglo-arab\.
~nsu[iri morfo-productive. Prezint\ o conforma]ie corporal\
armonioas\. Este un cal de pentru c\l\rie [i trac]iune u[oare. Talia este
`n medie de 155 cm, iar greutatea corporal\ de 500 kg. Culoarea
predominant\ este roib\ cu diferite nuan]e.
Perspective. Se folose[te la ameliorarea cailor locali din nordul
Moldovei [i se cre[te la herghelia R\d\u]i.
- 162 -
Calul românesc. ~n ce prive[te originea calului româesc se

sus]ine c\, la formarea lui, au luat parte rasele arian\ [i mongol\.
~ntrucât caii locali de origine carpatic\ au fost mai numero[i decât cei
mongoli, calul românesc se aseam\n\ foarte mult cu rasa Arab\. Sub
influen]a condi]iilor pedoclimatice locale au luat na[tere mai multe
variet\]i [i anume: moldoveneasc\, dobrogean\, ialomi]ean\,
transilv\nean\ [i de munte. Dezvoltarea corporal\ este mijlocie spre
mic\, cu talia de 130-145 cm, iar greutatea corporal\ de 350-400 kg.
Culorile predominante sunt murg\ [i neagr\. Se amelioreaz\ cu rasele
perfec]ionate.
Calul de munte se aseam\n\ cu varietatea moldoveneasc\ dar
are talie mai mic\ (120-135 cm). Produc]iile piloase sunt mai
dezvoltate. Este un cal rezistent, rustic [i energic. Se utilizeaz\ la
transporturi `n zona de munte. Se amelioreaz\ cu rasele Hu]ul\ [i
Lipi]an\.
Rasa Hu]ul\ s-a format `n zona Carpa]ilor Nordici din
Moldova. Se cre[te la herghelia Lucina, jude]ul Suceava.
~nsu[iri morfo-productive. Conforma]ia corporal\ este
armonioas\, având trunchiul lung, larg [i adânc, iar membrele relativ
scurte cu articula]ii puternice. Talia variaz\ `ntre 137 - 140 cm iar
greutatea corporal\ este de 400 kg. Culoarea este diferit\, neagr\,
murg\, [oricie, roib\ [i [arg\. Este un cal cu temperament vioi, rezistent
[i foarte docil. Se utilizeaz\ la trac]iune [i la port-samar. Se folose[te la
ameliorarea calului de munte.
1.2. Rasele intermediare
Calul Nonius. Aceast\ varietate s-a format la hergelia

Mezöhegyes din Ungaria, prin `mperecherea arm\sarului Nonius senior
de origine anglo-german\, adus din Fran]a (1816) cu iepe de origini
diferite.
~nsu[iri morfo-productive. Este un cal propriu pentru munci
agricole [i transporturi. Are talia de 160 cm iar greutatea corporal\ de
600 kg. Culoarea murg\ este cea mai r\spândit\. Sunt [i exemplare de
culoare neagr\ sau roib\.
Perspective. Este `ntâlnit `n Câmpia de Vest a ]\rii. Se cre[te `n
ras\ curat\ la herghelia de la Izvin jude]ul Timi[. Pentru a i se imprima
- 163 -
un temperament vioi se fac `ncruci[\ri de infuzie cu rasa Pur sânge

englez.
Calul Furioso North-Star s-a fost la herghelia Mezöhegyes din
Ungaria, `n prima jum\tate a secolului al XIX-lea prin `mperecherea
arm\sarilor din rasa Pur sânge englez, Furioso [i North-Star, cu iepe de
origini diferite.
~nsu[iri morfo-productive. Are o conforma]ie corporal\
armonioas\. Talia este de 153-160 cm, iar greutatea corporal\ de 550
kg. Este un cal cu temperament lini[tit, bun pentru munci agricole [i
c\l\rie. Culoarea obi[nuit\ este murg\ [i mai rar neagr\.
Perspective. Se cre[te la Bon]ina, jude]ul Cluj [i se utilizeaz\ la
ameliorarea popula]iei locale din centrul [i nord-vestul Transilvaniei.
Rasa Lipi]an\ a fost format\ la herghelia Lipizza din Austria,
prin `ncruci[area cailor italieni, spanioli, danezi [i arabi. Liniile mai
importante din cadrul rasei sunt: Conversano, Favory, Maestoso [i
Napolitano.
~nsu[iri morfo-productive. Se caracterizeaz\ prin mers
elegant, cu ac]iune `nalt\ a genunchiului. Culoarea este vân\t\, murg\
[i mai rar neagr\ sau roib\. Are talia de 152 cm. iar greuttea corporal\
de 450 kg. Este o ras\ bun\ pentru c\l\torie [i munci mijlocii.
Perspective. Se cre[te la herghelia Sâmb\ta de Jos [i se
folose[te la ameliorarea cailor locali de munte [i din zona sud-vestic\ a
Transilvaniei.
Tr\pa[ul românesc a fost creat prin utilizarea la `ncruci[are a
arm\sarilor din rasele Tr\pa[ american, Tr\pa[ Orlow [i Tr\pa[
francez.
~nsu[iri morfo-productive. Acest cal nu are conforma]ia
uniform\, `n schimb este omogen ca aptitudini, fiind specializat pentru
aliur\ la trap. Realizeaz\ 1 km `ntr-un minut [i 25 de secunde. Culoarea
este murg\, neagr\, roib\ [i mai rar vân\t\.
Perspective. Se utilizeaz\ la competi]iile sportive pe hipodrom
[i la `ncruci[\ri cu rasa Ardenez\.
1.3. Rase grele
Rasa Ardenez\ s-a format `n zona mun]ilor Ardeni din Belgia.
- 164 -
~nsu[iri morfo-productive. Conforma]ia este specific\ raselor

de trac]iune grea. Are gât scurt [i gros de form\ piramidal\. Spinarea,
[alele [i crupa sunt duble [i musculoase. Talia variaz\ `ntre 150 [i 170
cm, iar greutatea corporal\ este de 650-750 kg. Are temperament
lini[tit. Culoarea este roib\, murg\ [i dere[\.
Perspective. Se cre[te la hergheliile din Izvin jude]ul Timi[,
Slobozia [i Jeg\lia jude]ul Ialomi]a [i se folose[te la `ncruci[\rile
industriale.
- 165 -
CAPITOLUL 2
REPRODUC}IA CABALINELOR
2.1. Manifestarea activit\]ii sexuale
Maturitatea sexual\, la cabaline se manifest\ la 6-7 luni la

rasele precoce, iar la cele tardive la 16-18 luni [i uneori chiar mai
târziu. La tineretul cabalin care a fost hr\nit ra]ional [i `ntre]inut pe
p\[une func]ia sexual\ apare la o vârst\ mai tân\r\, `n compara]ie cu
tineretul crescut `n regim de stabula]ie sau hr\nit nera]ional.
Vârsta optim\ pentru reproduc]ie. Tineretul cabalin de
ambele sexe se poate utiliza la prima mont\ când a realizat cel pu]in
75% din dezvoltarea de adult. Iepele utilizate prematur la reproduc]ie
r\mân insuficient dezvoltate [i dau na[tere la mânji debili, iar arm\sarii
vor avea o longevitate sexual\ scurt\.
C\ldurile la iap\. La iepele adulte, c\ldurile apar dup\ f\tare
`n medie la 8 zile (5-15 zile), dureaz\ circa 7-9 zile `n func]ie de ras\,
vârst\, condi]ii de hr\nire [i `ngrijire etc. Dac\ iepele nu au fost
fecundate urmeaz\ o perioad\ de lini[te de circa 21 zile, apoi apare o
nou\ perioad\ de c\lduri.
Iapa `n c\lduri este nelini[tit\, necheaz\, are vulva tumefiat\ [i
de culoare ro[ie-aprins. Momentul optim pentru mont\ sau
`ns\mân]are, este `n prima zi de c\lduri la iepele adulte [i `n a 2-a - a 3-
a zi la cele primipare. Monta se repet\ din 2 `n 2 zile pân\ la dispari]ia
c\ldurilor.
2.2. Organizarea montei, gesta]ia [i f\tarea
Depistarea iepelor `n c\lduri se face la "bara de `ncercare", cu

ajutorul arm\sarului `ncerc\tor. Dup\ ce iapa a fost adus\ la bara de
`ncercare, i se imobilizeaz\ membrele posterioare cu un ham special, iar
baza cozii se `nf\[oar\ pe o l\]ime de 30 cm cu o fa[\ de pânz\, pentru
a se evita r\nirea penisului la arm\sar. Arm\sarul este adus la bar\ pe
partea opus\ iepei [i este l\sat s\ se apropie pentru a o mirosi. Dac\
iapa este `n c\lduri campeaz\, manifestând semne distincte c\ prime[te
- 166 -
arm\sarul, iar dac\ nu este `n c\lduri, ciule[te urechile, devine nervoas\

[i love[te cu membrele posterioare `n bar\.
Dup\ efectuarea montei, se spal\ penisul arm\sarului cu o
solu]ie de permanganat de potasiu 1‰, apoi cu ap\ curat\. Iapa trebuie
plimbat\ dup\ mont\ pentru a o `mpiedica s\ fac\ sfor]\ri de eliminare
a spermei. Cel mai potrivit sezon de mont\ este `n martie-iunie. Un
arm\sar adult poate monta 60-70 iepe pe sezon, iar prin `ns\mân]\ri i se
atribuie 250-300 iepe. Fecunditatea la cabaline este de 60-80%.
Gesta]ia dureaz\ 330-345 zile. ~nceputul gesta]iei se calculeaz\
de la data ultimei monte. Diagnosticul gesta]iei se face prin analize de
laborator. Iepele fecundate, nu mai intr\ `n c\lduri, devin lini[tite [i `[i
recap\t\ pofta de mâncare. Spre sfâr[itul perioadei de gesta]ie
abdomenul se m\re[te, `ntrucât fetusul cre[te foarte mult `n ultimile 3-4
luni. ~n perioada de gesta]ie iepele vor fi hr\nite ra]ional, ferite de
eforturi mari [i `ngehsuieli.
F\tarea. Semnele prin care se anun]\ apropierea f\t\rii sunt
urm\toarele: iapa se mi[c\ greu, vulva se tumefiaz\, ugerul se m\re[te
`n volum, de[erturile se adâncesc iar mu[chii crupei se relaxeaz\. La
apari]ia acestor semne, iapa trece `n boxa de f\tare care trebuie
prev\zut\ cu a[ternut normal curat. F\tarea dureaz\ 20-30 minute dac\
prezenta]ia mânzului este normal\. Dup\ f\tare la 3-4 ore sunt
eliminate `nvelitorile fetale [i placenta.
Dup\ expulzare, mânzului i se cur\]\ de mucozit\]i gura, nasul
[i urechile. Dac\ cordonul ombilical nu s-a rupt, se taie la 8-10 cm de
abdomen, se stoarce de sânge [i se dezinfecteaz\ cu tinctur\ de iod. La
o or\ dup\ f\tare mânzul va fi dat la supt. Laptele colostral este bogat
`n substan]e nutritive [i are efect purgativ [i imunizant.
~ntrucât iapa transpir\ din cauza eforturilor depuse `n timpul
f\t\rii, se bu[umeaz\ pân\ se usuc\ p\rul, iar organele sexuale se spal\
[i se dezinfecteaz\. La circa 2-3 ore dup\ f\tare se va administra iepei
ap\ `n amestec cu t\râ]e [i fân de calitate. Cantitatea de nute]uri se
m\re[te treptat pentru a ajunge la ra]ia normal\ la 7-8 zile dup\ f\tare.
- 167 -
CAPITOLUL 3
CRE{TEREA TINERETULUI CABALIN
3.1. Hr\nirea [i `ngrijirea mânjilor `n perioada de

al\ptare
Hrana de baz\ `n prima lun\ este laptele matern. De la vârsta de

o lun\, mânjii vor fi obi[nui]i treptat s\ consume nutre]uri concentrate
[i fân de leguminoase sau de graminee. Prim\vara se ob]in rezultate
bune `n cre[terea mânjilor prin asigurarea unei p\[uni de calitate bun\.
Tineretul cabalin crescut pe p\[une este s\n\tos, viguros [i rezistent.
Hrana concentrat\ va fi format\ din ov\z amestecat cu orz [i cu
ruial\ de bob [i maz\re. Fibroasele [i concentratele se administreaz\ `n
iesle joase. Cantitatea de concentrate se m\re[te treptat de la circa 200 g
`n prima lun\ la 2,5-3 kg la vârsta de 6 luni. ~n perioada de iarn\, când
p\[unea lipse[te, mânjii se hr\nesc cu fân de calitate [i uruieli
concetrate. Ra]ia se administreaz\ `n 2-3 tainuri pe zi.
Ad\parea se face de 3 ori pe zi `nainte de administrarea
concentratelor. De la vârsta de circa 4 luni trebuie obi[nui]i cu
c\p\strul.
3.2. ~n]\rcarea. Hr\nirea [i `ngrijirea.
Tineretul cabalin destinat pentru munc\ se `n]arc\ la 4-5 luni,

iar cel de pr\sil\ la 6 luni. ~n]\rcarea se va efectua treptat `n 10-12 zile,
prin r\rirea num\rului supturilor `n a[a fel `ncât `n ultimile 3-4 zile s\
sug\ o singur\ dat\ pe zi. La aceast\ vârst\ se face [i separarea pe sexe.
Zilnic se execut\ pansajul iar copitele se vor ajusta periodic. ~n
herghelii, cu ocazia `n]\rc\rii se face individualizarea.
Hr\nirea [i `ngrijirea mânjilor `n]\rca]i. Dup\ `n]\rcare,
`ntre 6-12 luni, de[i procesul de cre[tere se desf\[oar\ cu o intensitate
ceva mai redus\, decât pân\ la vârsta de 6 luni, este necesar s\ se
acorde aten]ia cuvenit\ atât alimenta]iei cât [i `ngrijirii mânjilor. Ra]ia
trebuie s\ fie complet\, pentru a asigura dezvoltarea normal\ a
scheletului [i a musculaturii.
- 168 -
~n timpul verii baza alimenta]iei o constituie p\[unea, la care se

va ad\uga fân [i concentrate. ~n perioada de iarn\ ra]ia va fi format\ din
fân, concentrate, morcovi (2-3 kg/zi) [i cantitatea necesar\ de s\ruri
minerale. O aten]ie deosebit\ se va acorda asigur\rii mi[c\rii zilnice,
pansajului [i igienie copitei.
De la vârsta de 1-2 ani se des\vâr[e[te procesul maturit\]ii
sexuale. ~n aceast\ perioad\, ra]ia va fi format\ din cantit\]i din ce `n ce
mai mari de nutre]uri fibroase [i suculente, reducând o parte din
nutre]urile concentrate. La aceast\ vârst\ tineretul cabalin va fi obi[nuit
cu frâul, z\b\lu]a [i chinga.
~n perioada de vârst\ de la 2 la 3 ani, procesul de cre[tere scade
`n intensitate. ~n ra]ie se pot introduce [i nutre]uri grosiere (paie de
ov\z) petnru a `nlocui din cantitatea de fân. De la vârsta de 3 ani
tineretul cabalin va fi obi[nuit treptat la munic u[oare, apoi la munci
mijlocii, iar la vârsta de 4 ani poate fi utilizat la efectuarea lucr\rilor
obinuite de ferm\. Cu ocazia pansajului, `n mod perioadic, mânjii vor fi
obi[nui]i cu ridicarea copitelor `n vederea potcovirii lor la vârsta adult\.
3.3. Dresajul [i antrenamentul tineretului cabalin
Caii sunt dresa]i petnru diferite scopuri [i anume: curse, c\l\rie,

trac]iune u[oar\ [i trac]iune grea. Dresajul are ca scop utilizarea cât mai
complet\ [i mai economic\ a energiei disponibile a calului.
Prin dresaj se urm\re[te crearea [i dezvoltarea reflexelor
condi]ionate utile `n procesul muncii, care s\ `nlocuiasc\ reflexele
naturale ale calului. ~n sens restrâns, un cal se consider\ dresat când se
supune voin]ei omului [i execut\ corect mi[c\rile impuse. La baza
dresajului stau urm\toarele principii: repeti]ia, ritmul, continuitatea [i
progresivitatea.
Repeti]ia. Orice exerci]iu trebuie repetat de atâtea ori, pân\ se
fixeaz\ `n scor]a cerebral\.
Ritmul. Este necesar ca repetarea actelor s\ fie ritmic\ [i `n
aceea[i ordine. Comanda care se d\ trebuie s\ fie exprimat\ prin
acelea[i cuvinte pentru a determina regularitate `n ac]iune.
Continuitatea. ~n activitatea de dresaj nu se admit `ntreruperi,
repeti]ia exerci]iilor facându-se `n mod regulat.
- 169 -
Progresivitatea. Pentru a u[ura fixarea exerci]iilor `n scoar]a

cerebral\ a cailor, se va `ncepe cu executarea exerci]iilor simple [i
treptat se trece la cele mai complexe.
Pentru a ob]ine rezultatele dorite este necesar ca dresorul s\ dea
dovad\ de calm [i r\bdare. Nu se va utiliza for]a [i violen]a. De
asemenea, trebuie ca `n timpul dresajului, animalul s\ fie recompensat
când r\spunde la comenzi. La `nceputul dres\rii calul trebuie s\ se
obinuiasc\ cu vocea dresorului, cu punerea [i scoaterea c\p\strului [i a
frâului, apoi se trece traptat la executarea primelor exerci]ii.
Dup\ ce au fost obi[nui]i cu exerci]iile simple, caii de munc\
vor fi deprin[i cu portul hamului [i apoi se vor prinde la c\ru]\ al\turi
de un cal b\trân [i docil. La `nceput tineretul cabalin va fi obi[nuit cu
munci u[oare, apoi cu munci mijlocii pân\ se ajunge la un effort de
munc\ fizic\ specific fermei.
Caii de c\l\rie trebuie deprin[i s\ poarte [aua pe care se vor
a[eza greut\]i care se m\resc treptat pân\ la greutatea c\l\re]ului. ~n
continuare se vor executa exerci]ii corespunz\toare de c\l\rie. Dresajul
[i antrenamentul la caii de munc\ se fac la vârsta de 2-3 ani, iar la cei
de c\l\rie `ncepând de la vârsta de 18 luni.
- 170 -
CAPITOLUL 4
HR|NIREA {I ~NGRIJIREA CABALINELOR ADULTE
4.1. Hr\nirea [i `ngrijirea iepelor de reproduc]ie.
~ntrucât `n perioada de al\ptare, iepele sunt [i `n primele 4-5

luni de gesta]ie, trebuie hr\nite ra]ional. Furajele indicate sunt: fânul de
leguminoase, de graminee, apoi gr\un]ele de ov\z [i orz, iar vara
nutre]uri verzi sem\nate [i perene. ~n timpul gesta]iei greutatea iepei
cre[te cu circa 15% . ~n timpul gesta]iei hrana administrat\ trebuie s\
asigure cerin]ele de principii alimentari atât pentru cre[terea f\tului cât
[i pentru producerea laptelui necesar mânzului, precum [i pentru
`ntre]inerea func]iilor vitale ale iepei. O aten]ie deosebit\ se va acorda
igienei alimenta]iei. Nutre]urile alterate, muceg\ite sau `nghe]ate
provoac\ avortul.
~n perioada de gesta]ie avansat\, cantitatea de nutre]uri fibroase
se reduce, iar cu 2-3 s\pt\mâni `nainte de f\tare, nu se administreaz\
fân de leguminoase petnru a evita indigestiile (colicile). Cantitatea de
nutre]uri din ra]ie se reduce treptat, ajungând la 1/3 cu 24 zile `nainte de
f\tare. Ad\parea se face cu ap\ potabil\ la temepratura de 12-14°C.
O aten]ei deosebit\ se va acorda igienei corporale [i igienei
ad\posturilor. Iepele de munc\ vor fi scutite de efotuir prea mari cu
dou\ luni `nainte de f\tare.
4.2. Hr\nirea [i `ngrijirea arm\sarilor de reproduc]ie
Arm\sarilor de reproduc]ie li se administreaz\ `n hran\

nutre]uri cu un con]inut bogat `n substan]e proteice [i vitamine. Cele
mai indicate nutre]uri sunt: fânul de graminee, de leguminoase, paiele
de ov\z de bun\ calitate, fânul de borceag, gr\un]ele de ov\z [i orz etc.
O aten]ie deosebit\ se va acorda asigur\rii mi[c\rii (minimum
2-3 ore pe zi), igienei corporale [i igienei copitelor. Arm\sarii se ]in `n
boxe individuale. Se recomand\ folosirea lor la munci u[oare [i
mijlocii. Un arm\sar adult `n vârst\ de 7-14 ani poate efectua dou\
monte pe zi la un interval de circa 10 ore, cu o pauz\ de o zi pe
- 171 -
s\p\tmân\. Arm\sarii tineri sub 6 ani, [i cei peste 14 ani, vor executa o
singur\ mont\ pe zi ~ntr-un sezon de mont\ unui arm\sar adult i se pot
repartiza 60 iepe, iar dac\ se practic\ `ns\mân]area artificial\ 250-300
iepe. ~n schimb arm\sarilor tineri de 4-5 ani [i celor peste 14 ani li se
repartizeaz\ circa 20-30 iepe pe sezon.
4.3. Hr\nirea [i `ngrijirea cailor de munc\
~n vederea producerii de energie necesar\ desf\[ur\rii efortului

de munc\, organismul animal are nevoie de anumite cerin]e `n principii
nutritivi [i anume: glucide, proteine, vitamine [i s\ruri minerale.
Glucidele constituie sursa de energie necesar\ `n vederea
desf\[ur\rii efortului de munc\. Ca urmare, petnru caii de munc\ cele
mai indicate furaje sunt cele cu con]inut ridicat `n glucide [i anume:
fânul de graminee, paiele de ov\z, cocenii de porumb, gr\un]ele de orz
[i ov\z, sfecla furajer\ etc. Ra]ia se administreaz\ `n tainuri, la ore fixe.
Ad\parea se face `nainte de administrarea concentratelor. Caii
transpira]i, sau `nc\zi]i `n urma efortului depus se adap\ numai dup\
restabilirea st\rii fiziologice normale. Cantitatea necesar\ unui cal pe zi
este de 40-50 l. Ordinea de administrare a nutre]urilor este urm\toarea:
fibraose sau grosiere, ap\, concentrate [i din nou fibroase sau grosiere.
Cantitatea de nutre]rui se calculeaz\ pe baz\ de norme, ]inând cont de
greutatea vie [i de efortul de munc\. O aten]ie deosebit\ se va acorda
pansajului, igienei copitelor [i porcovitului.
4.4. Produc]iile cabalinelor
Produc]ia de munc\.Capacitatea de munc\ a unui cal este

influen]at\ de numero[i factori [i anume: talia [i greutatea corporal\,
vârsta, conforma]ia corporal\, temperamentul, starea de `ntre]inere,
dresajul [i antrenamentul, factorii pedoclimatici etc.
Talia [i greutatea. Un cal mic [i u[or are o for]\ de trac]iune
mai redus\ `n compara]ie cu un cal de talie mare [i cu o greutate
corporal\ mai mare.
Vârsta. Este cunoscut faptul c\ `ntre 6-14 ani caii au cea mai
mare for]\ de trac]iune. Dup\ vârsta de 14 ani for]a de munc\ scade
treptat.
- 172 -
Temperamentul. Caii cu temperament vioi au un randament `n

munc\ superior fa]\ de cei cu temperament limfatic sau nervos. Starea
de `ntre]inere necorespunz\toare, influen]eaz\ negativ asupra
capacit\]ii de munc\ a cailor. Asupra for]ei de munc\ a cailor, o
influen]\ nefavorabil\ o exercit\, dresajul insuficient, timpul
nefavorabil, relieful accidentat, harna[amentul neajustat, drumirile
desfundate.
Regimul de munc\ trebuie `n a[a fel organizat, `ncât calul s\ fie
zilnic `n stare de munc\. Pentru a realiza acest scop, orele de munc\ vor
alterna cu orele de repaus. Dup\ fiecare or\ de munc\ se face o pauz\
de 10 minute, iar la amiaz\ o pauz\ de 2-3 ore pentru administrarea
tainuluide hran\. Dac\ animalele sunt supuse la un efort de munc\
ne`ntrerupt timp de 4-5 ore de resimt, `ntrucât organismul epuizeaz\
toate rezervele de energie, iar randamentul `n munc\ scade. Caii trebuie
`mperechea]i pe atelaje dup\ m\rime, greutate, sex [i temperament.
Utilizarea la munc\ a cailor se face numai când au realizat 75% din
dezvoltarea de adult. Durata zilei de munc\ este `n medie de 10 ore.
Programul de hr\nire ]i `ngrijire trebuie respectat. Igiena
corporal\ se asigur\ prin pansaj, care trebuie executat zilnic `n afara
grajdului. ~n sezonul de var\ se face baie cailor de munc\ odat\ pe
s\pt\mân\. Coada [i coama vor fi ]inute curate, evitându-se `mpletirea
p\rului sau scurtarea prin t\iere. ~ntre]inerea copitelor trebuie f\cut\ cu
aten]ie deosebit\. Potcovitul se execut\ periodic, la interval de 2-3 luni.
Produc]ia de carne. Atât `n unele ]\ri din Europa cât [i `n Asia,
carnea de cal se consum\ pe scar\ larg\. Valoarea nutritiv\ a c\rnii de
cal este asem\n\toare cu a c\rnii de taurine. Cre[terea cailor pentru
produc]ia de carne este neeconomic\.
Produc]ia de lapte. Laptele de iap\ se fofose[te `n alimenta]ia
unor popoare din Orient (Kirchizi, Iaku]i, Mongoli etc.). Produc]ia de
lapte a iepelor variaz\ `ntre 1300-1600 litri/cap, `ntr-o perioad\ de
lacta]ie (5-6 luni). La noi `n ]ar\ nu se consum\ laptele de iap\.
- 173 -
CAPITOLUL 5
DIREC}IILE {I OBIECTIVELE AMELIOR|RII

CABALINELOR
}inând seama de cerin]ele economice actuale [i de orient\rile

de erspectiv\ `n cre[terea cabalinelor, Programul de ameliorare la
aceast\ specie prevede urm\toarele direc]ii:
sporirea capacit\]ii energetice a cabalinelor din rasele de trac]iune
crescute `n ]ara noastr\ [i producerea de noi tipuri de cai utiliza]i
pentru diferite zone ale ]\rii;
producerea unor tipuri de cai pentru sportul de performan]\, cu
aptitudini de vitez\ [i pentru s\rituri peste obstacole, necesare
necesare echipelor hipice care particip\ la competi]ii interne [i
interna]ionale;
producerea unor tipuri de cai pentru sportul hipic de amatori [i de
agrement, necesari oamenilor care `[i petrec timpul `n aer liber `n
mijlocul naturii [i practic\ “turismul c\lare” aflat `n plin\
dezvoltare pe plan mondial.
5.1. Sisteme (metode) de ameliorare folosite la cabaline
Ca [i alte specii de animale, la cabaline, `n func]ie de scopul

urm\rit, se practic\ dou\ sisteme sau metode de ameliorare:
ameliorarea prin cre[tere `n ras\ curat\; ameliorarea prin `ncruci[are [i
hibridare `ntre specii.
5.1.1. Cre[terea `n ras\ curat\
Aceasta const\ `n `mperecherea arm\sarilor [i iepleor ce apar]in

aceleia[i rase. Metoda se folose[te `n cazul raselor perfec]ionate (Pur
sânge englez, Arab\, Tr\pa[\, Lipi]an\ etc.), cu `nsu[iri economice [i
biologice care satisfac [i la care se urm\re[te p\strarea `n genera]iile
viitoare a calit\]ii rasei. Ameliorarea `n acest caz se realizeaz\ prin
selec]ie [i potrivirea perechilor.
- 174 -
Totodat\, metoda se folose[te [i `n cazul raselor “primitive”

formate [i crescute `n condi]ii de mediu specifice, a[a cum este cazul
raselor Kazah\, Kirkiz\, Iakut\, de Baikal, de Amur, Mongol\ [.a. din
CSI [i alte ]\ri asiatice. Perfec]ionarea acestora nu se poate face prin
introducerea raselor cu calit\]i superioare, deoarece nu suport\
condi]iile aspre de via]\ din aceste zone, ci numai prin selec]ie [i
`mbun\t\]irea treptat\ de c\tre om a condi]iilor de via]\.
~n cadrul metodei de cre[tere `n ras\ curat\ (pur\) se pot
practica `mperecherile omogene sau heterogene, `nrudite [i ne`nrudite.
Cre[terea `n ras\ curat\ la cabaline trebuie folosit\ ra]ional,
astfel putând duce la sl\birea rezisten]ei [i vitalit\]ii indivizilor,
sc\derea fecundit\]ii la iepe [i arm\sari, care nu sunt decât semne ale
unui `nceput de degenerare. Un exemplu `n aceast\ privin]\ `l
reprezint\ rasa Pur sânge englez, crescut\ `n unele ]\ri din Europa.
Pentru a pre`ntâmpina sau combate urm\rile nefavorabile ale cre[terii `n
ras\ curat\ [i ale consangviniz\rii se recomand\ ca arm\sarii [i iepele
s\ fie `ntre]inu]i `n condi]ii de via]\ diferite. ~n acest caz se practic\
`mperecheri heterogene sub form\ de “`mprosp\tarea sângelui”.
~mprosp\tarea sângelui constituie o form\ de baz\ a cre[terii `n
ras\ curat\ [i presupune introducerea `ntr-o herghelie a unui arm\sar
pepinier de aceea[i ras\ [i chiar linie, provenit dintr-o alt\ cresc\torie
unde a tr\it `n condi]ii ecologice diferite. Aceast\ form\, cu larg\
folosire `n herghelii, urm\re[te prevenirea efectelor negative ale
consangviniz\rii [i combaterea semnelor de degenerare care pot ap\rea
mai ales `n hergheliile cu efective mici de iepe, cu un num\r redus de
linii genealogice [i de arm\sari pepinieri. La noi `n ]ar\ aceast\ form\ a
cre[terii `n ras\ curat\ se realizeaz\ astfel:
- schimbul de arm\sari “pepinieri” `ntre hergheliile care cresc aceea[i
ras\;
- -schimbul de arm\sari `ntre hergheliile na]ionale [i hergheliile din
alte ]\ri care cresc aceea[i ras\;
- importul de reproduc\tori din aceea[i ras\ [i chiar linie
genealogic\.
O alt\ metod\ cunoscut\ [i practicat\ de mult timp `n
ameliorarea cabalinelor este cre[terea `n ras\ curat\ pe baz\ de linii [i
familii, care reprezint\ forma utilizat\ `n toate hergheliile [i la toate
rasele care sunt crescute `n ras\ curat\. Cre[terea pe baz\ de linii la
- 175 -
cabaline se refer\, `n esen]\, la un complex unitar de ac]iuni tehnice

care cuprind:
- cre[terea dirijat\ a tineretului cabalin pentru ob]inerea de produ[i
valoro[i;
- selec]ionarea dintre ace[tia a indivizilor care se remarc\ prin
calit\]ile individuale [i prin descenden]a lor;
- folosirea intens\ a acestor indivizi (de regul\ arm\sari) la
reproduc]ie, acordând o deosebit\ aten]ie la potrivirea perechilor;
- cre[terea dirijat\ a descenden]ilor ob]inu]i, selec]ia [i potrivirea
perechilor, practicându-se chiar `mperecheri `nrudite pentru fixarea
[i dezvoltarea calit\]ilor mo[tenite de la `ntemeietorul liniei.
5.1.2. Cre[terea prin `ncruci[are
Este o alt\ metod\ de ameliorare a cabalinelor, care const\ `n

`mperecherea indivizilor din dou\ sau mai multe rase diferite ca
origine, baz\ ereditar\, mod de formare a aptitudinilor. Scopul
practic\rii acestei metode este ob]inerea unor indivizi (meti[i) cu o baz\
ereditar\ heterozigot\, la care se manifest\ fenomenul heterozis. Meti[ii
rezulta]i `n urma `ncruci[\rii au un conservatorism ereditar zdruncinat
[i, ca atare, o slab\ putere de transmitere a caracterelor, dar o putere de
adaptare [i o vitalitate ridicat\, datorit\ bazei ereditare “`mbog\]ite”.
Metoda a fost practicat\ din cele mai vechi timpuri [i a stat la baza
form\rii unor rase de cai valoroase cum ar fi: Pur sânge englez, Tr\pa[
american, Tr\pa[ Orlov, calul Gidran [.a.
~n cre[terea prin `ncruci[are la cabaline se pot utiliza, dup\
scopul urm\rit, dou\ forme: `ncruci[area de ameliorare [i `ncruci[area
de produc]ie.
- 176 -
Tem\ de verificare
1. Caracteriza]i principalele rase [i popula]ii de cabaline crescute `n

zona dvs. de activitate.
2. Prezenta]i aspectele tehnice privind activitatea de reproduc]ie a
cabalinelor.
3. Care sunt principalele aspecte tehnice privind cre[terea
tineretului cabalin?
4. Prezenta]i normele referitoare la hr\nirea [i `ngrijirea iepelor de
reproduc]ie
5. Prezenta]i normele referitoare la hr\nirea [i `ngrijirea
arm\sarilor de reproduc]ie
6. Prezenta]i normele referitoare la hr\nirea [i `ngrijirea cailor de
munc\.
7. Care sunt direc]iile [i obiectivele amelior\rii cabalinelor?
8. Prezenta]i principalele sisteme (metode) de ameliorare folosite la
cabaline.
- 177 -
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Bogdan A.T., Bistriceanu M., Măjină C. Reproducţia

animalelor de fermă. Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1981.
2. Bogdan, A. T., Târnovean I., Dorina Salanţiu.
Fertilitatea, natalitatea şi prolificitatea în zootehnie, vol. I.. Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 1984.
3. Bogdan, A. T., Târnovean I., Dorina Salanţiu.
Fertilitatea, natalitatea şi prolificitatea în zootehnie, vol. II. Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 1984.
4. Bogdan A.T., Mantea Şt., Dorina Bogdan şi colab. Tratat
de reproducţie şi însămânţări artificiale la suine, Ed. Tehnică Agricolă,
Bucureşti, 1999.
5. Creţa V., Morar R., Culea C. Zootehnie generală şi
specială. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.
6. Dinu I. Tendinţe şi perspective în zootehnia mondială, Ed.
Ceres, Bucureşti, 1989.
7. Drăgănescu C. Ameliorarea animalelor. Ed. Ceres,
Bucureşti, 1979.
8. Georgescu Gh. şi colab. Tehnologia creşterii animalelor
domestice. Ed. Ceres, Bucureşti, 1981.
9. Gîlcă I., Irimia H. Aprecierea valorii de ameliorare a
animalelor, Ed. Periscop, Iaşi, 1996.
10. Halga P., Pop I.M., Viorica Popa, Denis Man. Nutriţie
animală. Ed. Dosoftei, Iaşi, 2000.
11. Nistor Gh. Zootehnie generală. Ed. Mirton, Timişoara,
1995.
12. Nistor Gh. Zootehnie specială. Ed. Mirton, Timişoara,
1995.
13. Pop I.M., Stan Gh. Biotehnologii in alimentaţia
animalelor. Ed. Junimea, Iaşi, 1997.
- 178 -
14. Popescu Gh., Chiriac Gh. Zootehnie. Ed. Tehnică

Agricolă, Bucureşti, 1992.
15. Popescu Gh., Lungu S. Tehnologia creşterii animalelor
domestice. Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti, 1993.
16. Rusu S., Popovici S., Tărăboanţă Gh., Zăvoi I.,
Camalesa N., Marian P. Zootehnie, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1981.
17. Stoica I. Nutriţia şi alimentaţia animalelor. Ed. Fundaţiei
"România de mâine", Bucureşti, 1997.
18. Ştefanache E, Creangă Şt., Gîlcă I., Ştefanache D.,
Bădeliţă C. Evaluarea zootehnică a taurinelor din rasele de lapte şi
mixte. Edit. Fundaţiei Axis, Iaşi, 2000.
- 179 -
89

Zootehnie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Zootehnie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ZOOTEHNIE - Modul de curs IDD

CRE{TEREA {I EXPLOATAREA BOVINELOR

SITUA}IA CRE{TERII BOVINELOR

1.1. No]iuni introductive. Importan]a cre[terii

Prin produsele lor, bovinele contribuie la asigurarea unui

Carnea. De[i produc]ia de carne furnizat\ de bovine reprezint\

1.2. Situa]ia [i evolu]ia cre[terii bovinelor pe glob

Cre[terea bovinelor este influen]at\ de un complex de factori

~n unele ]\ri vest europene, pentru a limita cre[terea produc]iei

1.3. Situa]ia [i evolu]ia cre[terii bovinelor `n ]ara

~n trecut, `n ]ara noastr\ cre[terea bovinelor nu s-a bucurat de

♦ ~mbun\t\]irea activit\]ii de reproduc]ie a taurinelor pentru ridicarea

Din punct de vedere al sistematicii zologice, bovinele fac parte

2.1. CLASIFICAREA RASELOR DE TAURINE

Rasele de taurine se pot clasifica dup\ aptitudinea productiv\

Rasele de taurine existente la noi `n ]ar\ vor fi clasificate ]inând

2.1.1. Rase locale neameliorate

Rasa Sur\ de step\. Provine din Bos taurus primigenius [i a

2.1.2. Rase locale ameliorate

Rasa B\l]at\ româneasc\ (BR)

membrele de la genunchi [i jarete `n jos sunt `ntotdeauna albe.

crosul `ntre linii. ~n continuare va fi crescut\ `n zona colinar\ [i de

Rasa Brun\ de Maramure[ (B)

Culoarea este brun\, cu diferite nuan]e, de la [oriciu-argintiu la

Rasa B\l]at\ cu negru româneasc\ (BNR)

Origine [i mod de formare. Rasa Friz\ a p\truns `n ]ara

Rasa Pinzgau de Transilvania (PT)

Primele importuri s-au f\cut `n Transilvania (Sibiu, Bra[ov [i

TEHNOLOGIA REPRODUC}IEI TAURINELOR.

Tehnologia de reproduc]ie reprezint\ ansamblul de m\suri cu

3.1. Factorii care determin\ sporirea efectivului la

Sporirea efectivului de taurine este condi]ionat\ de numero[i

Pierderile la vi]ei. Sunt provocate de mortalitate [i sacrific\ri de

3.2. Programarea reproduc]iei în fermele de vaci

Programarea activit\]ii de reproduc]ie presupune: proiectarea

3.2.1. Programarea asigur\rii efectivului de reproduc]ie [i a

Fermele de vaci pot fi diferen]iate atât dup\ modul de organizare

3.2.2. Programarea sezonului de îns\mân]\ri (monte) [i

Femelele din specia taurine sunt poliestrice, cu ovula]ie

Sisteme de monte [i f\t\ri (% din efectivul total de vaci)

E[alonat Monte 25-30 25-30 20-25 20-25

Sistemul de monte [i f\t\ri sezoniere (grupate). Este indicat în

3.2.3. Programarea introducerii vi]elelor la reproduc]ie

Programarea momentului optim de introducere a vi]elelor la

animalului, precum [i caracterul fermei, respectiv obiectivul amelior\rii

- dezvoltarea necorespunz\toare a ugerului [i `nr\ut\]irea

3.3. Organizarea [i dirijarea îns\mân]\rii (montei) la

Organizarea [i dirijarea insemin\rii (îns\mân]\rii sau montei) la

3.3.1. Stabilirea termenului optim de îns\mân]are dup\

Stabilirea m\rimii optime a repausului dup\ gesta]ie ("service-

la ciclul al treilea de c\lduri se vor introduce la reproduc]ie

3.3.2. Urm\rirea [i depistarea vacilor [i vi]elelor în c\lduri

Urm\rirea femelelor în c\lduri. Pentru urm\rirea vacilor [i

3.3.3. Alegerea momentului optim de inseminare în timpul

Fecunditatea la vaci [i vi]ele este determinat\ de momentul

ovula]ia; durata de supravie]uire a celulelor sexuale; felul, momentul [i

3.3.4. Alegerea sistemului de reproduc]ie [i efectuarea

Sistemul de reproduc]ie. În practica reproduc]iei taurinelor se

3.3.5. Gesta]ia [i factorii de influen]\

Ca urmare, se impune urm\rirea riguroas\ a fecund\rii [i

3.4. Organizarea [i supravegherea f\t\rii la vaci [i

F\tarea reprezint\ un ansamblu de acte fiziologice, care cad sub

Capacitatea maternit\]ii se coreleaz\ cu efectivul-matc\ [i

3.4.1. Supravegherea f\t\rii [i tratarea parturientei