FORME DE ORGANIZARE STATALĂ

Forma de stat este un concept politico-juridic care exprimă modul de constituire şi exercitare a puterii, de
organizare şi conducere a societăţii prin stat. În doctrina constituţională, forma de stat este analizată sub
trei aspecte: forma structurii de stat; forma de guvernământ; regimul politic. Deşi distincte, cele trei
aspecte sunt strâns legate şi condiţionate unele de altele

CRITERII DE CLASIFICARE A STATULUI

 modul de organizare şi exercitare a puterii suverane pe teritoriul statului:
 stat unitar
 stat federal
 caracteristicile şi prerogativele organismului învestit cu funcţiile de şef al statului (forma de
guvernamânt):
 monarhie
 republică
 metodele de guvernare:
 regim politic democratic
 regim politic autocratic
 regim politic autoritar.
CARACTERISTICI PRINCIPALE ale STATULUI UNITAR:
1. este format dintr-un ansamblu unic de organisme constituţionale prin care se exercită
puterea politică la nivel central şi local
2. activitatea de guvernare se difuzează de la centru pe cale ierarhică
3. există o singură ordine juridică întemeiată pe o constituţie unică
4. populaţia are o singură cetăţenie

Descentralizarea are la bază principiul potrivit căruia cei guvernaţi îşi cunosc mai bine
interesele decât guvernantul central şi pot gestiona cu mai multă eficienţă resursele ce li se alocă în acest
scop.
CARACTERISTICI PRINCIPALE ale STATULUI FEDERAL
1. unitatea pe plan internaţional. Statele componente ale federaţiei nu se bucură de
personalitate juridică în relaţiile internaţionale.
2. diversitatea constituţională şi juridică pe plan intern. Fiecare stat federat are în mod
normal propriul său sistem constituţional, instituţii guvernamentale, propria legislaţie,
sistem de organizare judecătorească
3. supleţea raporturilor între federaţie şi statele membre. Este trăsătura cea mai importantă
a federaţiei.

Federalismul veritabil se bazează pe două principii complementare: principiul autonomiei;

principiul participării.
Principiul autonomiei: fiecare stat membru al federaţiei îşi construieşte structurile de guvernare
şi îşi stabileşte raporturile între ele în mod liber, îşi precizează o politică socială proprie, îşi stabileşte
taxe şi impozite cu aplicabilitate locală, îşi construieşte o structură economică şi infrastructurile necesare
acesteia.
Principiul participării: Fiecare stat component al federaţiei este, teoretic, egal din punct de
vedere politic şi juridic cu un alt asemenea stat, indiferent de întinderea sa, de bogăţiile naturale şi de
mărimea populaţiei.
FORMA DE GUVERNĂMÂNT este un concept juridic şi deopotrivă politologic care indică natura
organului care îndeplineşte funcţia de şef al statului: preşedinte, monarh-rege, împărat, Directorat,
Consiliul de Stat, Consiliul revoluţiei, Consiliul federal etc.
Potrivit formei de guvernământ, statele se împart în două categorii: republici şi monarhii.
Republica este acea formă de guvernământ în care organul care îndeplineşte funcţia de şef al statului
este ales, de regulă, pentru o perioadă anumită.
Monarhia este acea formă de guvernământ în care organul care îndeplineşte atribuţiile de şef al
statului este un monarh care ocupă tronul fie prin alegere pe viaţă, fie prin succesiune ereditară