Sunteți pe pagina 1din 4

ANATOMIE SEM.

2 – CURS 2: DEZVOLTAREA CORDULUI

Fig. 1
Dezvoltarea cordului incepe in zilele 17-18, de la niv mezodermului
cardiogen. Acesta este dispus in forma de potcoava de-a lungul extremit
cefalice a discului embrionar, cranial de placa procordala.
Mezodermul prolif si da nastere unor cordoane care apoi se tumerizeaza,
generand pe laturile discului cei 2 tubi endocardici.
Embrionul va suferi :
- 1. Miscarea de cudare sagitala, in urma acesteia mezodermul
cardiogen ajunge ventral
- 2. Miscarea de cudare transversala, in urma acesteia cei 2 tubi
endocardici ajung in reg ventrala unde fuzioneaza si dau nastere
tubului CARDIAC PRIMITIV
- 3. Al treilea tip de miscare este pseudo descensusul cardiac:
deoarece extremit cefalica creste intens, cordul va ramane in reg
toracica.
Fig. 2
Tubul endocardic va fi mentinut in pozitie prin:
- Mezocardul ventral (care il leaga de peretele ant) (dispare primul)
- Mezocardul dorsal care il leaga de tubul intest primitiv (dispare al
doilea)
- Superior este mezocardul arterial (continele art ce vor iesi din cord)
- Mezocardul venos prin care va intra sangele

 Tubul endocardic este mentinut in pozitie de 4 mezocarduri!

In jurul tubului endocardic se gaseste mezenchim. Acesta va forma placa


mioepicardica din care se vor form MIOCARDUL si PERICARDUL.
Intre placa si tub se acumuleaza o subst gelatinoasa numita GELATINA
CARDIACA care va fi invadata de cel enodermale (endocardice), devenind
CARDIOGLIE.
In z 22-23 tubul acesta incepe sa pulseze.

Fig. 3, Fig. 4

CUTAREA TUBULUI CARDIAC PRIMITIV:


Initial tubul cardiac primitiv are o structura rectilinie cu un pol de intrare
si unul de iesire. De la aceasta structura se va ajunge in final la un organ
tetracamelar cu 6 intarti si 2 iesiri.
Tubul cardiac fixat la extremitati in cele doua mezocarduri (arterial si
venos) va creste in lungime si drept urmare va deveni sinuuos, traversand
2 etape:

- 1. CORDUL IN „U”: Fig. 5


o Calea de iesire va ajunge in vecinatatea caii de intrare.
o Marginea convexa se va baloniza iar
o Marg concava va deveni sant conoventricular. In mod evident
sangele va trece dintr-o parte in alta in sir indian

- 2. CORDUL SIGMOIDIAN: Fig 6.


o Sinusul venos ramane post si se deschide oblic in atriul
primitiv
o Atriul primitiv se dezvolta transversal si la stanga
o Ansa bulboventriculara este inf dar santul conoventricular s-a
strans si a ajuns in vecinatatea canalelor.
Ca urmare, traseul sg va fi:
o Sinus venos -> atriu primitiv -> canal atrioventricular si de aici
sg ajunge simultan atat in viitorul VS (ventriculul primitiv) cat
si in VD, partea trabeculara a bulbului cardiac.

2
SEPTAREA ATRIILOR: Fig. 7, Fig. 8
In canalul atrioventricular apar 2 proeminente de cardioglie, numite
PERNITE ENDOCARDICE/pernite atrio-ventric sup si inf (ant si post).
Acestea se vor uni in lumenul canalului, formand septul intermed. Acest
sept va subimparti canalul atrio-ventricular intr-un viitor ORIFICIU
TRICUSPIDIAN si unul MITRAL.
In atriul primitiv, pe peretele opus septului intermed apare:
- SEPTUL PRIM = o plica endocardica concava spre inf;
- FALX SEPTIC = marginea sa libera (priveste spre inf!!);
- ORIFICIUL PRIM = sp dintre ea si septul intermediar (defectele de
orificiu prim sunt foarte grave!)
Septul prim creste mai ales prin limbul inferior care se va dezvolta
ajungand sa fuzioneze cu septul intermediar. Falx septic va privi definitiv
spre anterior.
Septul prim este un pliu; prin el poate patrunde mezenchim extracardiac
din mezocardul dorsal care va participa la fuziunea pernitelor
endocardice. Acest fenomen se numeste protruzia mezenchimului dorsal
in septul intermed.
Septul prim este subtire si membranos. El se va musculariza spre finalul
sarcinii. Din el va ramane in AS numai falx septic, iar din AD va ramane
podeaua fosei ovale. Defectele de or prim sunt asociate intotdeauna cu
defecte de formare a cuspidelor valvulare: in partea post a septului prim
apar cateva orificii care pot fuziona, generand ORIFICIUL SECUND.
(persistenta acestuia e mai putin garva decat cea a primului or - prim)
In atriul drept pe peretele ant apare un sept puternic muscular, initial tot
ca un pliu endocardic cu concavitatea post-inf (in „U” rasturnat) numit
SEPTUL SECUND.
ATENTIE! El se dezvolta la dreapta septului prim.
Marginea in „U” rasturnat va determina viitoarea FOSA OVALA, iar septul
in jurul fosei va deveni LIMBUL FOSEI OVALE. Septul interatrial va fi intarit
la baza fosei ovale de valva stanga a sinusul venos primitiv.

3
In concluzie:
Septul interatrial rezulta din fuziunea mai multor structuri astfel:
1. Septul prim fuzioneaza cu septul intermed
2. Dupa nastere, septul prim fuzioneaza cu septul secund
3. Mezenchimul extracardiac migreaza prin septul prim; va participa la
formarea pernitelor
4. La baza septului interatrial, in AD, valva stanga a sinusului venos
fuzioneaza cu septul secund, realizand consolidarea posterioara a
septului

Septul interatrial permite in viata intrauterina trecerea sg din AD in AS,


printr-o fanta sagitala dintre septul prim si cel secund, pe care o vom
numi CONDUIT INTRASEPTAL (conduit = canal fara pereti proprii). Imediat
dupa nastere, presiunea in AS creste foarte mult si comprima falx septic
pe septul secund, inchizand conduitul interatrial (intraseptal).