1.indicati specificul cunoasterii sociologiei.

Specificul cunoasterii se refera la relatia dintre subiectul cunoascator si obiectul de cunoscut, cercetatorul fiind o realitate de acelasi
gen cu obiectul. In schimb acest lucru poate ingreuna, intervenind pericolul ”subiectivitatii negative” al proiectarii propriei subiectivitati,
dar pe de o parte poate usura cunoasterea fenomenului social.
Dincolo de cauzalitatea eficienta (raportul cauza-efect), mai intervine in viata sociala cauzalitatea finala (raportul scop-mijloc).
Sociologia studiaza societatea actuala, reala, dar si evolutia ei istorica.
Faptul ca omul este, in acelasi timp, subiect si obiect in cunoasterea sociologica ridica problema obiectivitatii scestei cunoasteri. Daca
obiectivitatea in stiiintele naturii cere delimitarea absoluta, distantarea maxima a subiectului de obiect, in cunoasterea sociala
obiectivitatea are un anume specific, iar realizarea ei este un proces complex, depinzand de pregatirea cercetatorului, de pozitia sa
sociala, de gradul sau de responsabilitate, dar si de dezvoltarea realitatii sociale si a metodologiei de cercetare. Se propune astazi o
noua modalitate de raport al realitatii social-umane: transformarea cunoasterii despre ”oameni-obiecte” in cunoastere a oamenilor
activi, creatori.
1.indicati functiile sociologice.
Functiile cunoasterii sociologice:
 descriptiva:descrie si expune fenomenele si structurile sociale
 explicativa: patrunde in esenta societatii
 critica si aplicativa: examineaza critic viata sociala, propunand alternative si cai de dezvoltare
2. definiti urmatoarele categorii sociologice:rel primare, rel.secundare.
2.Ch.H.Codey a clasificat relatiile socilogice in :
- relatii primare-aceasta implica personalitatea integral a persoanei(trairi reciproce,relatii directe,sot-sotie,familie)
- relatii secundare-aspect social partial,relatii fragmentare,vizeaza raporturi concrete(ex:vinzator-cumparator.)
2.definiti urmatoarele categorii sociologice: statut social,si rol social:
2.statut social- exprima pozitia unei persoane sau a unui grup intr-un sistem social,fiind definit ca “ansamblu de relatii egalitare si
ierarhice pe care individul le are cu alti membri din grupul din care face parte.”
Sociologia distinge mai multe tipuri de statusuri:
-atribuit: statusul (sau pozitia) acordat de societate persoanelor care dispun de calitati exceptionale si de aptitudini speciale
remarcabile, elem. care determina unicitatea pozitiei acestor persoane in societate
-dobandit: pozitia castigata de o persoana prin invatare, efort personal si prin competitie cu toti cei care aspira la acelasi status (ex.
statusul de student, de director de institutie, de presedinte etc.)

Aceste statusuri fiinteaza intr-un numar stabilit de societate in raport cu oportunitatile sale.

-fundamental: un tip special de de status conturat in functie de varsta, sex, ocupatia indivizilor.
Statusul fundamental constituie una dintre caile de intrare a individului in alte statusuri si serveste drept reper pentru orientarea
individului in retele sociale ca: familia, scoala, comunitatea religioasa, locul de munca etc)

Rol social- desemnează totalitatea aşteptărilor care definesc comportamentul oamenilor, exprimate în drepturi şi responsabilităţi, ca
fiind proprii sau improprii pentru ocuparea unui status.
- Dacă statusul desemnează poziţia ocupată de individ, rolul se referă la atribuţiile impuse de status unei persoane, la aspectul
prescriptiv al conduitei sale.
- Rolurile pun în evidenţă toate sarcinile ce-i revin sau pe care şi le asumă un individ din poziţia (statusul) socială pe care o ocupă.
- Rolul nu fiinţează autonom;
Cunoaşterea statusurilor şi rolurilor de către indivizi este condiţia fundamentală a integrării lor sociale.
3.Analiza statistica si cea cauzala.
3. In demersul sociologic,relatia statistica permite explicarea faptelor.
Relatia statistica dobandeste valoare cognitiva daca este interpretata in termenii unei relatii cauzale.Este necesara introducerea a cat
mai multor variabile intermediare(variabile-test) spre a vedea daca legatura celor doua variabile x si y (dependenta si independenta)
este reala,aparenta sau insuficienta. Daca prin introducerea variabilelor-test in analiza relatiei dintre variabilele z si y, corelatia initiala
ramane statistic semnificativa si daca z este anterior lui y,atunci se poate afirma ca x este cauza producerii lui y.In exemplul de mai sus
se poate introduce ca variabila-test nivelul de calificare etc.
Dupa adunarea materialului de observatie se trece la prelucrarea lui.Aflarea cauzelor se face prin metode din logica,dintre care cea ma
iimportanta este metoda variatiilor concomitente , iar generalizarile se obtin prin metoda inductiva (trecere de la singular la particular si
general).
In concluzie,prin folosirea diverselor metode, tehnici si procedee devine posibila cunoasterea societatii,explicarea fenomenelor
sociale.Cum acestea sunt foarte complexe,fiind legate de multi factori(inclusiv vointa omului),previziunile in domeniul socialului sunt
probabile.
3.Ancheta de opinie.
Tehnicile utilizate in investigarea opiniilor oamenilor despre faptele sociale sunt interviul sociologic si chestionarul sociologic.
Interviul sociologic este o tehnica des utilizata in investigatiile sociologice, deosebindu-se de alte tipuri de interviu prin faptul ca
subiectii investigati participa voluntar la ancheta,iar intrebarile sunt adresate subiectului ca individ in calitatea sa de membru al
colectivitatii investigate.
Se disting 2 tipuri de interviu:
-interviul directiv(se realizeaza pe baza unei liste prestabilite de probleme cu inregistrarea sistematica a raspunsurilor;sunt riguros
stabilite in el ordinea,formularea si nr-ul intrebarilor) ;
- interviul nedirectiv(nestructurat si neformal;grupul de probleme nu este anterior stabilit,acesta putandu-se modifica pe parcurs).
Chestionarul sociologic reprezinta “o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau de imagini grafice cu functie de stimuli,
in raport cu ipotezele cercetarii, care prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea
celui anchetat un comportament verbal ce urmeaza a fi inregistrat in scris.”
Alcatuirea chestionarului se face dupa mai multe criterii:
-precizia cu care este formulata ipoteza,
-genul de ancheta-intensiva sau extensiva,
-gradul de instructie al subiectilor,
-particularitatile lor psihosociale, culturale,socioprofesionale, sau ale grupului studiat,
-gradul de interes manifestat de subiecti pentru problema studiata, pentru cercetarea la care iau parte etc.
Formularea intrebarilor reprezinta un moment important in elaborarea chestionarului.Trebuie cu grija alese cuvintele si alcatuite
frazele spre a evita surse de erori in studiul opiniilor-expresii neadecvate,neclare,incorecte logic sau gramatical.
Clasificarea chestionarelor se face dupa diverse criterii:
1-dupa continut-chestionare de date formale si chestionare de opinie;
2-dupa forma-chestionarul „inchis”, ce ofera o gama limitata de variante de raspunsuri anterior stabilite,chestionarul cu „ïntrebari
deschise”, care permite a formula orice fel de raspunsuri in termeni proprii si chestionarul mixt,ce imbina cele doua tipuri
3-dupa modul de aplicare-chestionare administrative de catre operatorii de ancheta si cele autoadministrate, care pot fi
postale,publicate in ziare si reviste
Adesea ancheta de opinie se realizeaza prin sondaje de opinie, vizand opiniile unui esantion reprezentativ pentru o populatie;!!pentru a
se surprinde modificarile survenite in momentele evolutiei sale, se face uz de analize panel,care inseamna investigarea repetata a
aceluiasi esantion la intervale regulate de timp.
4. indicate teme si probleme ale cercetarii sociologice pentru urbanism.
Teme majore ale cercetarii sociale pentru urbanism:
-mobilitatea sociala si teritoriala a populatiei
-consumul de timp social functie de particularitatile cadrului construit si ale retelei de servicii;
-configuratia retelei de localitati construite in sisteme de localitati,gruparea unitatilor teritoriale cu profiluri socio-economice si culturale
asemanatoare
-participarea locala;
-structuri sociale si demografice,fenomene si procese demografice
-satisfactia comunitara etc.
toate acestea trebuind sa fie tratate static si dinamic,descriptiv si explicativ.
PROBLEME:
In fata sociologului se pun astazi o serie de probleme,cum ar fi:
-orasul ca aglomeratie si ca societate,
-discontinuitatea spatiala si segregatia sociala,
-marimea orasului si omogenitatea societatii urbane,
-rolul centrului ca focar al vietii sociale urbane
-functiile sociale ale cartierelor
-integrarea noilor cartiere si ansambluri in unitatea orasului ca intreg
-relatiile dintre partile orasului etc.

4.indicati aspecte ce alcatuiesc problematica sociologiei urbane.

4. Din problematica sociologiei urbane amintim:

-definirea urbanului prin desprinderea unor trasaturi-cheie ale spatiului,
-trasaturile vietii urbane-urbanismul ca mod de viata,
-aparitia si dezvoltarea oraselor,
-clasificarea acestora si a arealelor lor sociale(zone sociale),
 -procesul de urbanizare cu specificul sau pe etape si zone geografice,
-problemele urbane si solutionarea lor,
-politica urbana,
-planificarea urbana,
-fenomene si procese urbane,
-educatia,familia,religia,institutii urbane,functia grupurilor primare in contextul orasului,
-modele sociale necesare pentru integrarea acestuia,
-conditiile pentru coeziune in societatea urban-industriala,
-sociologia locuirii si a mediului construit,
-participarea sociala in urban,
-ce anume determina formele de actiune si organizarea sociala in urban, care sunt implicatiile lor in coeziunea sociala,consecintele lor
asupra vietii sociale,
-tipuri de comportament urban,etc.

5.dezvoltari ADUSE DE Morris teoriei lui Wirth despre urbanismul ca mod de viata:
Morris apreciaza valabilitatea celor 12 propuneri ale lui Wirth, urmarindu-le in 3 contexte: a. oras preindustrial, b. societate urban-
industriala, c. context birocratic.
1. a) Legaturi relativ slabe intre co-rezidenti
In orasul preindustrial coincid frecvent grupurile ocupationale, religioase, etnice, de rudenie; legaturile reciproce sunt foarte puternice la
nivelul elitei si destul de slabe intre membrii diverselor grupuri.
In orasul industrial legaturile sunt puternice doar intre persoanele intime si-n unele zone in care, mobilitatea geografica fiind scazuta, au
supravietuit grupurile ocupationale si de rudenie
b) Controlul social formal
- important in relatiile dintre diverse subgrupuri si dintre grupuri fizic separate
-mai important la nivelurile de jos ale birocratiei
-mai putin important pentru cei din partea de sus a birocratiei
c) Separarea fizica a subgrupurilor diferite mai clara in orasul preindustrial
- in orasul industrial separarea este mai mare, dar hotarele intre grupuri se schimba in urma invaziei si succesiunii
- complexitate asistemului de diferentiere si faptul ca sistemul de stratificare este incalcat indica mai degraba diverse sisteme de
statuturi ce se suprapun intr-o masura.

2. a) Dificultatea de a-i cunoaste personal pe ceilalti cu cresterea marimii si suprafetei.

- in birocratii este important a-i cunoaste pe cei importanti cu care interactionezi regulat
-relatiile personale sunt stabilite de o persoana la fiecare nivel cu superiorii si subordonatii imediati, rezultand astfel un lant ce se
intinde in intreaga organizatie, putand da rezultate pozitive in sensul cunoasterii personale de catre toti a celorlalti
b) Sindromul relatiilor impersonale, segmentare, tranzitorii, superficiale
-sunt efecte ale marimii, densitatii si ale eterogenitatii!!!!
-impersonalitatea si segmentarea tind sa dispara acolo unde o persoana joaca un numar de roluri fata de alta, unde rolurile sunt jucate
-o lunga perioada si unde fiecare parte poate exercita sanctiuni semnificative asupra comportamentului celeilalte
c) Tratarea relatiilor in mod marginal
- poate viza exploatarea sau practica de a privi regulile ca fiind mai importante decat persoanele
- exploatarea mai dificil de exercitat in o relatie secundara, putan fi evitata si-n relatii primare
- regulile mai importante decat persoanele- penivelurile joase ale birocratiei, servind unei administratii impartiale.
3. a) Diviziunea muncii cu relatii tratate in mod marginal
-semnificativa in orice societate (preindustriala/industriala), specializarea influentand, mai mult sau mai putin, eficienta
b) Dominarea organizatiilor mari (in afaceri, guvernare etc)
- specifica societatii urban-industriale
- organizatiile mici suoravietuiesc prin afaceri sau in producerea de bunuri si servicii foarte specializate/durabile, unde cumparaturile nu
sunt frecvente, comparatiile – atente, consumatorii - ignorati
c) Codurile etice
- se dezvolta in grupurile formale ocupationale si in cele neoficiale
- rolul lor se reduce intr-o elaborata diviziune a muncii (se restrange aria intereselor comune impartasite de membrii grupului)
- poate sa nu existe nici un cod etic substantial aplicabil tuturor membrilor organizatiei sau orasului
4. a) Diviziunea muncii creste odata cu piata
-unele bunuri /servicii au mai multe posiblitati de specializare decat altele, dar curba ce pune in relatie marimea pietei cu profitabilitatea
si cresterea diviziunii muncii mu este lina
 b) Specializarea extrema si interdependenta sunt instabile.
- un grup mic necooperant poate aduce intr-un punct mort munca unei organizatii
- orasele particulare preindustriale sunt mai instabile, cu o slaba aparare contra distrugerii, fiind frecvent distruse in razboi sau dupa
voia regelui, reconstruite functie de avantajele zonei
- ca forme de organizare sociala, orasul si birocratia sunt foarte stabile; daca una din ele este distrusa, apar alte organizatii similare

5.a) Imposibilitatea de a grupa impreuna toti rezidentii

- in orasul preindustrial nu exista mass-media , comunicarea este neregulata
- in societatea urban-industriala comunicarile formale tind sa fie mediate de grupurile primare ce evalueaza si le reinterpreteaza in
multe situatii
b)c) Comunicarea indirecta prin mass-media; grupuri de interese speciale
-grupurile primare pot sa-si izoleze membrii, dar este greu de stabilit daca pot sa-i protejeze contra efectului pe termen lung al
expunerii continue la un singur punct de vedere, in special privind problema ... pentru membrii grupului
- grupurile de interes special pot fi eficiente cand au de infruntat oarecare opozitie
-marimea unui grup de interese influenteaza forta sa de comunicare
6. Diferentierea si specializarea cresc odata cu densitatea
- un efect foarte plauzibil al marimii densitatii, cu putine dovezi insa pentru inevitabilitatea relatiei
-apar solutii alternative la schimbarile impuse de marimea densitatii-efortul de a spori dimensiunile pietei sau apropierea de modelul
unei institutii totale
7.a) Legaturi fizice puternice, dar sociale slabe
- mentinerea apropierii fizice si a legaturilor sociale slabe are loc cand interactiunea este in principal pormala si bazata pe simboluri
vizibile
-birocratia poate stresa proximitatea fizica sau slabi legaturile comune, dar este dificila o balanta care sa le includa pe amandoua
- in cazul multimilor, unde scopurile comune sunt putine si nu foarte precise, sunt mentionate ca prezente ambele aspecte
b) Simboluri usor perceptibile
- reprezinta o baza importanta pentru recunoasterea rolurilor acolo unde contactele sunt in principal superficiale
8.a) Competitia economica determina folosirea pamantului
-Morris considera aceasta relatie este mai complexa decat o indica Wirth, intrucat ea implica importante deciziei politice
- in orasele preindustriale (domina criteriile politice si religioase) multe cladiri sunt construite pentru statut si pentru scopuri economice,
dar altele au in vedere distractia!!(uuuu-huuuu), fara valoare economica
- competitia economica reprezinta forma in care-si gasesc expresia celelalte tipuri de competitie
b) Dezirabilitatea rezidentiala complexa
- mai simpla in orasele preindustriale, unde deserveste cu distanta fata de centru, unde locul central este dorit din mai multe puncte de
vedere, fiind crucial pentru solidaritatea elitei
- afluenta tinde sa se mute spre zone mai izolate, de preferinta cu acces la distractiile favorite
c) Segregatia pamantului de folosinta rezidentiala sau comerciala
- proprie doar societatii urban-industriale, fiind gandita uneori de planificatori si impusa rezidentilor din toate clasele
- in orasul preindustrial este rar intalnita- unde organizatiile mari sunt putine, majoritatea producatorilor traiesc la locul de munca, avand
o redusa viata de familie in afara acestor activitati si, deci, neavand nevoie de o cladire speciala in acest sens
9.a)Competitie si exploatare reciproca mai degraba decat cooperare in munca
- printre co-muncitori competitia si exploatarea actuala sunt mai reduse decat cooperarea si loialitatea
- relatiile dintre stapan si supus sunt determinate de elaborate coduri de obligatii, care nu previn exploatarea, dar o restrang in limite
conventionale, limitand resentimentele ce pot aparea
-exploatarea este clara acolo unde castigurile unei parti coincid cu pierderile combinate ale celorlalte parti
- competitia este tacit incurajata acolo unde promovarea depinde mai mult de merit decat de vechime in munca
-regulile oficiale/neoficiale presuoun cooperarea odata cu incurajarea competitiei
b) Ritmul inalt al vietii
-factor important-familiaritatea cu excitantii
- asupra oficialilor din varful ierarhiei presiunea muncii creste proportional cu marimea organizatiilor si cu complexitatea problemelor de
rezolvat
c) Rutinele ordonate si semnificative- esenta birocratiei
- rutina apare mai mult la nivelul claselor inalte decat a celor joase
- in orasele preindustriale, rutinele sezoniere tind sa fie mai ordonate ca cele zilnice (sarbatorile religioase sunt asociate unei zile, dar e
imprevizibil timpul cand negustorul isi deschide/inchide magazinul)

10. Distinctiile simple de clasa dispar atunci cand diviziunea muncii devine complexa
- in orasul preindustrial erau clare distinctiile complete intre elita-clase de jos-proscrisi, dar e posibil sa fi avut loc schimbari in fiecare
dintre acestea
-Sjeberg nu arata pana cand orasele preindustriale isi mentin strcutura simpla de clasa
- incercarea oficiala de a impune o singura structura de salarii poate parea artificiala si genereaza insatisfactii (UN SINGUR SISTEM
GENEREAZA DOAR MISCAREA PE VERTICALA, DAR COMPLEXITATEA permite o mai mare mobilitate)

11.a) Conflictul loialitatilor de grup

- in orasele preindustriale mobilitatea (dintr-o echipa in alta) este limitata, iar conflictele de loialitate mai putin frecvente
-expunerea la alte puncte de vedere si sofisticare-MA sunt mai reduse
-cum elita evita contactele cu alte clase, se presupune ca SOFISTICAREA vizeaza doar relatiile interpersonale
- conflictele de loialitate sunt mai evidente intre grupuri, intrucat ele sunt mai usor aranjate intr-o ierarhie
b) Mobilitate geografica si sociala
-mob. geografica pare mai mare in societatea industriala decat in zonele rurale, dar in parte ea poate fi o iluzie- depopularea ruralului
da impresia ca populatia orasului este mai mobila pentru ca are veniti recenti
c) Sofisticarea
- este mai probabila in societatea urban-industriala unde nici o scara de valori nu este general acceptata si unde grupurile au mai multe
ocazii si incurajari sa iasa in afara oricarei scari de valori

12.a) Influente nivelatoare a productiei de masa

- in orasul preindustrial productia de masa este redusa, schimbul fiind privit ca nerentabil
- in societatea urban-industriala productia de masa este semnificativa, influenta ei este vizibila, dar ea poate fi mai mult aparenta decat
reala
- productia de masa intr-o organizatie are efect monoton incat reduce toate meseriile la o stare de munca
-difentele intre masini si-n relatiile om-masina creeaza noi distinctii
b) Conexiuni pecuniare
- oamenii pot fi atrasi in orice munca bine platita, ca orice serviciu nu are nevoie de alta legitimare decat de convingerea ca oamenii vor
fi bine platiti

6.Care sunt procesele ecologice care determina azi dinamica structurarii spatiului urban.

6. dinamica structurilor din spatiul urban este determinata de o serie de factori:

invazia,
simbioza-supravietuiesc in aceeasi zona populatii nelegate prin grade de rudenie sau etnice ,
segregatia-separarea unor populatii in teritoriu fiecare cu trasaturi si activitati distincte,
succesiunea- populatia sau un tip de activitate inlocuiesc o alta populatie sau un alt tip de activitate
6.cum se structureaza complexul ecologic in viziunea ecologiei sociologice umane.
6. Abordarile moderne- A.Hawley,B. Borry, L. Schnore- prezinta comunitatea urbana ca un ecosistem cuprinzand interrelatia
dintre: 1. Populatia 2. Mediu 3. Tehnilogie 4. Organizare sociala  formeaza “complex ecologic ”. Mediul - pune problema adaptarii,
populatia este elemental vital, iar ecosistemul este mecanismul adaptativ, raspunsul populatiei la mentinerea relatiei functionale.
Dupa Hawley  raportul de intrepatrundere dintre environment-populatie-sistem se manifesta ca adaptare si ca dezvoltare a
orasului.
7. spatiu urban si relatiile interfamiliare .
7.realtii : - intrafamiliare, - interfamiliare (rudenie, vecinatate)
Starea normala a familiei actuale:  echilibrul dimamic intre dependent si interdependent.
Realatii interfamilare :
Relatii de rudenie:  in mediu rural sunt mai intense,depent de gradul de compatibilitate dintre familii.
Obs: aceste trasaturi se manifesta in functie de distanta spatiala dintre rude. Are importanta : virsta, structura demografica…
Rude in localitati diferite  conteaza : structura demografica,perfectionarea profesionala.
Tendinta familiei: -nucleare
- Relatii cu rudele apropiate
- Relatii intense cu rudele
- Izolationalism
- Se orinteaza spre alte familii
Obs: 1. Tendinta spre nucleare nu insemna neaparat proslavirea relatiei de rudenie.
2. faptul ca relatiile de rudenie sunt mai intense in mediu rural  nevoia de intrajutarare…de aiai sunt mai apropiat
8.Relatii de vecinatate .

Tipuri de vecinătăţi în mediul urban

Terence Lee defineşte trei tipuri de vecinătate urbană:

a) vecinătatea cunoştinţei sociale,
b) vecinătatea omogenă
c) vecinătatea unitate.( Lee 1970 : 117)
a) Vecinătatea cunoştinţei sociale
Graniţele acestui tip de vecinătate sunt trasate prin interacţiune socială şi înţelegerea acestui gen de comunitate.
Vecinătatea acoperă o arie fizică mică.
Se închide, astfel, o zona în care familiile se cunosc între ele. Membrii familiei “se păstrează” pentru viaţa de familie, nu se
amestecă foarte mult cu ceilalţi, încercând să evite conflictele.
Tipul acesta de vecinătate este caracteristic zonelor cu mobilitate rezidenţială ridicată sau zonelor caracterizate de o paletă largă
de stiluri de viaţă.
b) Vecinătatea omogenă
Acest model este caracterizat de omogenitatea precizata mai devreme. Aici este redus nivelul de interacțiuni sociale.
Vecinătatea omogenă este legată de existenţa diferitelor grupuri etnice, rasiale şi de clasă socială în oraş.
c) Vecinătatea unitate
Este tipul de vecinătate care se zice ca ar fi susținut cel mai mult ce proiectanții concepției vecinatații. Acest tip este mai
larg decât celelalte in:
1.aspectele fizice- acoperă o zona mai largă şi conţine un nivel echilibrat al serviciilor: magazine, şcoli, biserici, cluburi, etc..
2.sociale- prietenii sunt împrăştiaţi pe o arie largă, zona contând pe multe cunoştinţe, spaţiile dintre acestea fiind acoperite de o
reţea de relaţii de cunoaştere mutuală.
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2019

Proba E. d)
Sociologie
Varianta 1
Profilul umanist din filiera teoretică.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre
situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Prin faptul că familia asigură transmiterea limbii, a obiceiurilor și a valorilor sociale,
aceasta îndeplinește funcția:
a. biologică
b. economică
c. antisocială
d. de socializare
2. Procesul de secularizare constă în:
a. îndepărtarea sau lipsa de interes față de Biserică
b. creșterea influenței sociale și spirituale a religiei
c. trecerea în proprietatea Bisericii a unor bunuri
d. creșterea implicării religioase și menținerea tradiției
3. Partidul politic are drept scop:
a. să fie nepopular printre alegători
b. să câștige alegerile singur sau în coaliție cu alte partide
c. să fie scos în afara legii pentru fraudă
d. să refuze puterea politică

4. Căsătoria realizată în urma alegerii partenerului/partenerei de către părinţi,

desemnează:
a. concubinajul
b. uniunea consensuală
c. căsătoria izvorâtă din dragoste
d. căsătoria ca aranjament familial
5. Unor angajații ai unei firme li se micșorează salariile în mod abuziv. Ei își pot apăra
legal interesele financiare astel:
a. supunându-se deciziei pentru că nu li s-a încălcat niciun drept
b. folosind metode ilicite
c. protestând prin grevă
d. oferind mită conducerii pentru a primi salarii mai mari

6. Printre cauzele sărăciei se numără:

a. nivelul ridicat de educație al membrilor familiei
b. câștigarea unor venituri suplimentare de către un membru al familiei
c. nivelul ridicat al veniturilor familiei și caracterul permanent al acestora
d. nivelul scăzut al veniturilor familiei și caracterul neregulat al acestora
7. Elevii unei clase dintr-un liceu participă la o excursie la munte cu scopul de a observa
principalele tipuri de roci. Forma de educație folosită în acest caz este educația:
a. non-formală
b. informală
c. formală
d. școlară
Probă scrisă la sociologie Varianta 1
Pagina 1 din 3
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

8. Principiul suveranității naționale prevede că:

a. există o distribuire largă a puterii între mai multe persoane și instituții
b. statul decide liber în problemele sale interne și externe
c. poporul guvernează prin reprezentanți aleși
d. într-un stat de drept domnește anarhia
9. O persoană care dorește să desfășoare activități pentru a apăra și promova drepturile
și interesele persoanelor cu dizabilități își poate înființa în scopul acesta:
a. un status prescris
b. un cabinet de miniștri
c. o organizație guvernamentală
d. o organizație nonguvernamentală

10. O cauză a comportamentului antisocial al unui adolescent poate fi:

a. nivelul optim de protecție oferit de propria familie
b. nivelul înalt de educație a adolescentului
c. absența sprijinului moral oferit de adulți
d. respectarea regulamentelor
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
A. În coloana din stânga sunt enumerate concepte privitoare la socializare, iar în coloana din
dreapta sunt numerotate enunţuri adevărate referitoare la aceasta. Scrieţi pe foaia de examen
asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi cifra corespunzătoare din coloana
din dreapta.

a. Socializare pozitivă 1. Este un proces de integrare și de adaptare socială.

2. Înseamnă îndreptarea unui comportament format greșit,
b. Socializare negativă având la bază reînvățarea normelor și valorilor sociale.
3. Corespunde comportamentului antisocial ale cărui urmări
c. Resocializare sunt negative pentru ceilalți indivizi.
4. Face referire la modul de organizare al societății pe
d. Socializare fundamente economice.
5. Corespunde comportamentului prosocial care generează
efecte benefice pentru semeni și societate.
12 puncte
B. Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
Socializarea în familie este convergentă cu normele şi valorile promovate la nivel societal.
Integrarea socială a copiilor este determinată de socializarea în cadrul familiei. Din acest motiv,
eşecurile socializării în familie au consecinţe negative la nivelul comunităţilor şi al societăţii.

Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Formulați idea principală a textului. 2 puncte
2. Explicaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, modul specific în care interacţionează două
concepte sociologice la care face referire textul. 10 puncte
3. Construiţi un argument care să confirme sau să infirme ipoteza potrivit căreia egalitatea de
șanse în educație este o premisă a dezvoltării societății. 3 puncte
4. Prezentaţi un punct de vedere personal referitor la faptului că absenţa modelului de adult pentru
ambele genuri, în familia monoparentală, poate conduce la socializare discordantă. 3 puncte

Probă scrisă la sociologie Varianta 1

Pagina 2 din 3
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Răspundeţi fiecăreia dintre următoarele cerinţe:

1. Precizaţi înțelesul noţiunii de experiment. 4 puncte

2. Menţionaţi două caracteristici ale grupurilor sociale mici. 6 puncte
3. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii de relații sociale şi de organizații sociale,
redactând un text coerent, de o jumătate de pagină, în care să îi utilizaţi în sensul specific
sociologiei. 10 puncte
4. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, importanța indicatorilor de status. 4 puncte
5. Argumentaţi, în aproximativ zece rânduri, afirmaţia potrivit căreia în societățile moderne
conflictele de rol sunt mai frecvente decât în societățile tradiționale. 6 puncte

Probă scrisă la sociologie Varianta 1

Pagina 3 din 3
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2018

Proba E. d)
Sociologie
Simulare
Profilul umanist din filiera teoretică.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

A. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre
situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Activităţile derulate în cadrul școlilor de vară fac parte din:

a. educaţia formală
b. educaţia informală
c. educaţia precară
d. educaţia nonformală

2. Secularizarea specifică societății moderne este un fenomen care implică:

a. laicizarea
b. sacralizarea
c. ascensiunea bisericii
d. decadența economică

3. ONG-urile au drept scop:

a. asigurarea bunăstării societății
b. menţinerea puterii deținute
c. promovarea intereselor propriilor membri
d. conducerea instituțiilor statului

4. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului este specifică unui regim politic:
a. totalitar
b. dictatorial
c. absolutist
d. democratic

5. ONG-urile sunt:
a. instituţii ale administraţiei publice
b. partide politice
c. organizaţii nonprofit
d. societăţi comerciale

6. Sărăcia semnifică absența resurselor necesare traiului decent și poate avea drept
cauză:
a. surplusul de câștig
b. lipsa unui loc de muncă
c. venitul excesiv
d. discriminarea pozitivă

18 puncte

B. Precizaţi două consecinţe ale unei rate ridicate a infracționalității într-o comunitate. 6 puncte
C. Construiţi un enunţ, corect din punct de vedere sociologic, care să evidenţieze o relaţie între
instituții publice şi birocrație. 6 puncte

Probă scrisă la sociologie Simulare

Pagina 1 din 2
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Socializarea poate avea o formă pozitivă, conformă cu valorile, normele şi aşteptările
sociale dezirabile şi promovate de către societate, sau negativă, contrară aşteptărilor, valorilor
şi normelor sociale generale, dar conformă cu cele ale unui grup sau ale unei subculturi.

A. Formulaţi ideea principală a textului. 4 puncte

B. Precizaţi înțelesul a două dintre conceptele sociologice la care se face referire în text. 6 puncte
C. Explicaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, modul specific în care interacţionează conceptele
sociologice precizate la punctul B. 10 puncte
D. Construiţi un argument care să confirme sau să infirme ipoteza potrivit căreia instituţiile statului
pot promova idei care să determine socializarea pozitivă. 6 puncte
E. Prezentaţi un punct de vedere personal referitor la semnificaţia socială a corupției în societatea
contemporană. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Răspundeţi fiecăreia dintre următoarele cerinţe:

1. Precizaţi înțelesul noţiunii de chestionar. 4 puncte

2. Enumeraţi două caracteristici ale sondajului de opinie. 6 puncte
3. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii grup de similaritate sau de egali şi relaţii
informale, redactând un text coerent, de o jumătate de pagină, în care să îi utilizaţi în sensul
specific sociologiei. 10 puncte
4. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, modul în care unui status i se pot asocia mai multe roluri.
4 puncte
5. Argumentaţi, în aproximativ zece rânduri, afirmaţia potrivit căreia familia este atât un microgrup,
cât și o instituție socială. 6 puncte

Probă scrisă la sociologie Simulare

Pagina 2 din 2
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2018

Proba E. d)
Sociologie
Varianta 1
Profilul umanist din filiera teoretică.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

A. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre
situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Partenerii unui cuplu care nu doresc să se căsătorească, pot alege ca mod de a trăi
împreună:
a. celibatul
b. mariajul
c. uniunea consensuală
d. divorțul

2. Valorile și comportamentele dobândite de un copil prin participarea la o excursie de

studiu, sunt considerate ca fiind parte a educației:
a. informale
b. non-formale
c. formale
d. oficiale

3. O comunitate de persoane care derulează constant activități caritabile, își poate

legifera, formaliza și eficientiza munca, înființând:
a. un grup de prieteni
b. un grup informal
c. un cabinet de miniștri
d. o organizație nonguvernamentală

4. Politica prin care o categorie de cetățeni ai unui stat sunt lipsiți de anumite drepturi, pe
baza unor considerente neîntemeiate, înseamnă:
a. acceptare
b. toleranță
c. discriminare
d. socializare

5. Un cetățean care oferă mită unui funcționar public comite un act:

a. firesc
b. permis
c. caritabil
d. de corupție

6. Sărăcia dintr-o zonă defavorizată economic poate fi combătută prin:

a. implementarea unor programe sociale şi economice specifice zonei vizate
b. creşterea numărului populaţiei în zona respectivă
c. creşterea numărului de membri în administraţia locală
d. reducerea investiţiilor în zona respectivă

18 puncte

Probă scrisă la sociologie Varianta 1

Pagina 1 din 2
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

B. Precizaţi două consecințe ale existenței statului de drept. 6 puncte

C. Construiţi un enunţ, corect din punct de vedere sociologic, care să evidenţieze o relaţie între
corupție şi sărăcie. 6 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe lângă familie, școală, grup de egali și mass-media, socializarea se mai realizează prin
instituții religioase, vecini, organizații de recreere, comunități etc. Toate acestea contribuie la
formarea concepției despre lume a persoanei și la structurarea percepțiilor sale în privința
comportamentelor dezirabile, respectiv a comportamentelor indezirabile.

A. Formulaţi ideea principală a textului. 4 puncte

B. Menționați două concepte sociologice la care se face referire în text. 4 puncte
C. Explicaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, modul specific în care interacţionează conceptele
sociologice menționate la punctul B. 10 puncte
D. Construiţi un argument care să confirme sau să infirme ipoteza potrivit căreia socializarea
primară poate conduce la comportamente discriminatorii. 6 puncte
E. Prezentaţi un punct de vedere personal referitor la relația dintre delincvență și resocializare.
6 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Răspundeţi fiecăreia dintre următoarele cerinţe:

1. Precizaţi înțelesul noţiunii de rol. 4 puncte

2. Menționaţi două caracteristici ale grupului de apartenență. 6 puncte
3. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii chestionar şi sondaj de opinie, redactând un text
coerent, de o jumătate de pagină, în care să îi utilizaţi în sensul specific sociologiei.
10 puncte
4. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, modul în care statusul atribuit poate să influențeze statusul
dobândit. 4 puncte
5. Argumentaţi, în aproximativ zece rânduri, afirmaţia potrivit căreia rezultatele investigațiilor
sociologice ne pot influența relațiile sociale. 6 puncte

Probă scrisă la sociologie Varianta 1

Pagina 2 din 2
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2018

Proba E. d)
Sociologie
Varianta 2
Profilul umanist din filiera teoretică.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

A. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre
situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Calitatea de consumator a familiei contemporane este o expresie a:
a. funcției afective a familiei
b. funcției economice a familiei
c. funcției protective a familiei
d. funcției de socializare a familiei
2. Secularizarea obiectivă în societatea contemporană presupune că:
a. mass-media nu este o putere în stat
b. ONG-urile sunt o putere în stat
c. biserica nu este o putere în stat
d. instituțiile financiare sunt o putere în stat
3. O funcție a partidelor de opoziție este aceea de a propune alternative la politicile inițiate
de:
a. guvern
b. justiţie
c. biserică
d. familie

4. Acordarea unor drepturi suplimentare unei categorii sociale defavorizate este un

exemplu de:
a. discriminare pozitivă
b. infracţionalitate
c. discriminare negativă
d. prejudecată
5. Conflictul social existent între angajați și angajator poate lua forma:
a. concediului de odihnă
b. fenomenului copiii străzii
c. delincvenţei juvenile
d. grevei
6. Pretinderea de bani de către un avocat de la clientul său, sub pretextul cumpărării de
bunăvoință de la judecător, este un exemplu de:
a. corupție
b. sărăcie
c. coeziune
d. impietate

18 puncte
B. Precizaţi două consecințe ale încălcării principiului separării puterilor în stat. 6 puncte
C. Construiţi un enunţ, corect din punct de vedere sociologic, care să evidenţieze o relaţie între
familie şi educaţie. 6 puncte

Probă scrisă la sociologie Varianta 2

Pagina 1 din 2
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Una dintre consecințele socializării este interiorizarea normelor de comportament. Această
interiorizare a normelor și a valorilor permite însușirea regulilor sociale, creșterea solidarității dintre
membrii grupului şi o integrare conformă a individului în societate.

A. Formulaţi ideea principală a textului. 4 puncte

B. Menționați două concepte sociologice la care se face referire în text. 4 puncte
C. Explicaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, modul specific în care interacţionează conceptele
sociologice menționate la punctul B. 10 puncte
D. Construiţi un argument care să confirme sau să infirme ipoteza potrivit căreia sărăcia are
utilitatea ei socială și din acest motiv ea nu poate să dispară din societate, ci cel mult să își
ridice constant pragurile. 6 puncte
E. Prezentaţi un punct de vedere personal referitor la necesitatea discriminării pozitive în
societatea contemporană. 6 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Răspundeţi fiecăreia dintre următoarele cerinţe:

1. Precizaţi înțelesul noţiunii de eșantionare. 4 puncte

2. Enumeraţi două caracteristici ale grupului de similaritate sau de egali. 6 puncte
3. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii de status şi de rol social, redactând un text
coerent, de o jumătate de pagină, în care să îi utilizaţi în sensul specific sociologiei. 10 puncte
4. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, o relație de tip formal. 4 puncte
5. Argumentaţi, în aproximativ zece rânduri, afirmaţia potrivit căreia familia este simultan o
instituţie şi un microgrup. 6 puncte

Probă scrisă la sociologie Varianta 2

Pagina 2 din 2